Acum si in veac

Transcriere

1

2 Grigore VIERU ACUM +I }N VEAC

3 Colecþie iniþiatã ºi coordonatã de Anatol Vidraºcu ºi Dan Vidraºcu Pe copertã: Madona cu Pruncul de Andrea Mantegna (colaj) Concepþia graficã a colecþiei ºi coperta: Vladimir Zmeev Fotografii: Mihai Potârniche ºi Valeriu Volontir Ilustraþii: Vasile Moºanu REFERINÞE ISTORICO-LITERARE: Ioan Alexandru, Ioan Adam, Ana Bantoº, George Bãjenaru, Ion Brad, Eliza Botezatu, Michael Bruchis, Ion Buzaºi, Aureliu Busuioc, Zoe Dumitrescu-Buºulenga, Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu, Fãnuº Bãileºteanu, Tudor Chiriac, Constantin Ciopraga, Theodor Codreanu, Haralambie Corbu, Nicolae Dabija, Mircea Radu Iacoban, Mihail Dolgan, Ion Druþã, Mihai Drãgãnescu, Petru Ghelmez, Liviu Damian, Eugen Coºeriu, Victor Crãciun, Mihai Drãgan, Ivan Draci, Viorel Dinescu, Iulian Filip, Stelian Gruia, Ion Hadârcã, Klaus Heitmann, Gheorghe Grigurcu, Carolina Ilica, Dumitru M. Ion, Eugen Lungu, Nicolae Manolescu, Nicolae Matcaº, Ion Melniciuc, George Meniuc, Dumitru Micu, Tudor Palladi, Romul Munteanu, Fãnuº Neagu, Al. Mihailov, Petru Poantã, Emilian Galaicu-Pãun, Nicolae Prelipceanu, Adrian Dinu Rachieru, Nichita Stãnescu, Ion Pop, Agnesa Roºca, Eugen Simion, Stanislav Rassadin, Vl. Pâslaru, Irina Petraº, Adrian Pãunescu, D. R. Popescu, Raisa Suveicã, Alex. ªtefãnescu, Rãzvan Theodorescu, Miron Scorobete, Ion Stratan, Arcadie Suceveanu, Gheorghe Vrabie, Spiridon Vangheli, Andrei Þurcanu, Mihai Ungheanu, Gheorghe Tomozei, Iulia Þibulschi, Titus Vâjeu, Teodor Vârgolici, Elena Þau, Ion Vatamanu, Imant Ziedonis.

4

5 CZU (478)-1 V 57 Editura Litera Internaþional O.P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucureºti, România tel./fax (01) ; info@litera.ro Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu, mun. Chiºinãu, MD-2005, Republica Moldova tel./fax +(3732) , , fax ; manager@litera-publishing.com Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O.P. 33; C. P. 63, sector 1, Bucureºti, România tel./fax +(01) Librãria Scripta str. ªtefan cel Mare 83, mun. Chiºinãu, MD-2012, Republica Moldova, tel./fax: +(3732) Prezenta ediþie a apãrut în anul 2001 în versiune tipãritã ºi electronicã la editura Litera Internaþional ºi Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol ºi Dan Vidraºcu Lectori: Ion Ciocanu, Vlad Pohilã Redactor muzical: ªtefan Andronic Corector: Raisa Coºcodan Tehnoredactare: Olesea Paºa Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chiºinãu Comanda nr Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii Vieru, Grigore Acum ºi în veac: poeme, cântece, confesiuni/ Grigore Vieru; col. iniþ. ºi coord./ Anatol ºi Dan Vidraºcu; conc. col. ºi cop./vladimir Zmeev; ilustr./vasile Moºanu µ B., Ch.: Litera, 2001 (Combinatul Poligrafic). µ 312 [p]. µ (Bibl. ºcolarului, serie nouã, nr. 300) ISBN ISBN (478)-1 ISBN LITERA INTERNAÞIONAL, 2001 ISBN LITERA, 2001

6 Tabel cronologic F{G{DUINDU-M{ IUBIRII lirice ( ) F[ptura mamei Casa mea Acas[ De leag[n Leg[mânt În limba ta *** Mor\ii sunt Lacrima Izvorul Formular Ocheanul Autobiografic[ De unde Buzele mamei Mâinile mamei Nop\ile mamei Cuvântul m a m a Mic[ balad[ Ghicitoare f[r[ sfâr=it Mam[, tu e=ti P[strez în suflet Ce tân[r[ e=ti! Creang[ de m[r Ie=i, soare, ie=i

7 Vreau s[ te v[d O cea\[ cald[ A, iubite, a P[dure, verde p[dure Joc de familie Onomastic[ Cântec de leag[n pentru mama Mama în casa noastr[ Cutremur Spre chipul t[u Pas[rea Poem în mun\i E-o lini=te iubirea? Alt cântec Vântu-n care zbor Mai bine Sus *** Tu îmbr[cat[ mireas[ Dreapta laud[ Dar tu *** Un fulger în noapte M-a strigat cineva? Nici o stea *** Ah, tot mai lini=tit mi-e verbul Iubito De-acum Cântec de dragoste Am rupt acest trandafir Harfa C[m[=ile *** C[ma=a ta e la fel *** Stau înfipte în glob Lini=tea Ars poetica Locuiesc Într-o pit[ mierla

8 S[lbatecul Interior *** Ascult[, mulg[torule de z[r Floarea-soarelui Pomul Iart[-m[ *** Un mut Umbra de aur Despre fericire Steaua de vineri Casa Mama în câmp *** Se ]nc[lze=te cerul, mam[ *** Chipul t[u, mam[ Poe\ii Litanii pentru org[ *** Cum nu sunt doi pomi *** Puternic nu sunt *** Trudite c`t \ara ]ntreag[ *** Trist[ diminea\[ *** A c[zut cerul din ochii t[i *** Nu-mi ajung ochi s[ te pl`ng *** Nu am, moarte, cu tine nimic *** Te-ai scufundat *** }n noaptea cea rece *** Lipse=ti dintre lumine Inscrip\ie pe cartea copil[riei Aceast[ Lun[ lin[ Tu e=ti un geniu Leac divin Un secol gr[bit *** Acest \inta= Metafora Albina Mai sunt Poem

9 SÂNGELE CRUCII versuri sociale Scrisoare din Basarabia strofe despre mankur\i Cântare scrisului nostru Inscrip\ie pe stâlpul por\ii Glontele interna\ionalist Sunt Poem Ascult[ Cântec popular T[mâie =i licheni Ridic[-te! R{ZBUNAREA FRUMUSE II cântece Iart[-m[ M[ rog Cântecul mamei Mama =i feciorul Primul cer Limba noastr[ cea român[ Pentru ea O mie de clopote R[sai Eminescu Trei culori Reaprinde\i candela La m[n[stirea C[priana Basarabie cu jale Cântec basarabean Doin[ De ce-ai dat, Doamne?! Salva\i-v[ prin limb[

10 Ca prima oar[ Cad pe ape Oglinda clipelor Casa p[rinteasc[ De ce-ai fi trist[? Tata Banii Of, Italie Nu mi-s dragi POD PESTE LACRIMI dedica\ii ( ) S[ mergi frumos *** Pe s`ngele nostru Templul Între Orfeu =i Hristos Poetul Limba român[ Ru=inosul proverb Zugr[veala de sus *** C`t[ fric[ de singur[tate ai Omul duminicii Ei *** }n ceasornicul lui Dumnezeu Zmeul =i nunta Eu cred c[ Prutul *** Trandafirul Privighetoarea pe cruce *** Sunt un c`ine Potcoava *** Murise omul de z[pad[ *** La gura unui izvor Cel care se-apropie Cineva

11 Adev[rat Omul Ce vin[ Mâna aceea Crucea Numai atunci *** Nu este fereastr[ ]n cas[ *** Fericit cel care s-a =ters *** }\i aminte=ti Drumul Fiin\a dorului Glasul Rana Pe munte la Predeal *** Dac[ m[icu\a ta *** Cum s[ v[ spun? Rug[ciunea din zori De-ai curge tu, Prutule La noi *** }mi ]ntind bra\ele *** P[rinte De chemat pacea J[ratecul *** S[ nu-\i faci, barzo Piatra Chiar dac[ *** Ca un copil orfan Omule din dep[rt[ri *** Doamne, dac[ nu are mam[ Copil[rie Podul Lipcani-R[d[u\i-Prut Poetul *** Un fulger ]n noapte Ro=u *** Vin al\i musafiri Dac[ e=ti b[rbat

12 *** R[u s[ nu ]n\elegi Morile *** Nu s-a schimbat nimic *** A=a este, frate *** Nu mai am loc Poem Despicarea \estelor Melcii Podul Cum s[-\i spun Poetul Cântec Lini=tea lacrimii Poem Descrierea lacrimii Plumbuita *** Mai groaznice ca zidul *** Nici un r[u nu poate *** Mai caut =i azi anii copii *** Frate Vremuri *** Sunt nu pe voi sup[rat Tu =tii *** Cine ]\i azv`rle o piatr[ Biblioteca de rou[ *** Cuprinsu-m-au fr[\e=te *** Ace=tia suntem noi Z[p[cirea lacrimii Focul *** }mi trece frica Muzica Din frigul siberian *** S[rac sunt. Dar ce Picteaz[-mi o miri=te *** }mi tr[iesc numele *** S-ar putea s[ vin[ din nou

13 *** Acolo pe unde *** Frate, toate se iau A=a o =tim Florile negre Crucea Auzi-ne Vreme de r[zboi Transnistria, Vii tu Testament MO+UL DIN LEAG{N versuri pentru copii Mama Bunica Satele Moldovei Prim[vara Vara Toamna Iarna Oul Fraga Puiul Vaca Purcelul Gr[ura=ul Cântecul pui=orului de melc Telefonul p[s[ruicii Albina Furnica Iese tata la balcon Rândunic[-rândunea Hultanul Stea-stea, logostea Ploaia

14 Curcubeul Unde fugi tu, valule? Greiera=ul Iat[ vine Anul Nou! Frumoas[-i limba noastr[ Tu, iarb[, tot ai mam[? Pui=orii M[icu\a Mul\umim pentru pace Cum se spal[ ariciorii La =coala iepura=ilor Greiera=ul Boc-boc-boc! B[ie\a=ul din ochii mamei Dou[ mere Curcubeul Târgove\ul ciudat UMBRA CIOCÂRLIEI cântece pentru copii Mama Trenul Merge, fuge Cine bine va cânta Cucul Melc-melc, codobelc Cântecul soarelui Floarea omeniei Bravo, m[i nepo\i! Prim[vara Albinu\a S[ tr[i\i, s[-nflori\i! M[ uitam Hai la joc Flutura=ii

15 R[\oiul Umbrelu\a spicului Tobo=arul [ri=oara mea Limba noastr[ V{D +I M{RTURISESC confesiuni O istorie vie La Alba Iulia M[icu\a Cristina Referin\e istorico-literare

16 TABEL CRONOLOGIC jude\ Hotin, se na=te Grigore Vieru în familia de plugari români a lui Pavel =i Eudochia Vieru, n[scut[ Didic Absolve=te =coala de 7 clase din satul natal Termin[ =coala medie nr. 2 din or[=elul Lipcani. Ani descul\i =i fl[mânzi Debuteaz[ editorial (fiind student) cu o plachet[ de versuri pentru copii, Alarma, care este apreciat[ de critica literar[ drept un început de bun augur Absolve=te Institutul Pedagogic Ion Creang[ din Chi=in[u, Facultatea Filologie =i Istorie. Din cauza lipsurilor materiale este nevoit s[ abandoneze periodic cursurile. Apare a doua culegere de versuri pentru copii, Muzicu\e. Se angajeaz[ ca redactor la revista pentru copii Scânteia Leninist[, actualmente Noi iunie. Se c[s[tore=te cu Raisa, profesoar[ de român[ =i latin[, n[scut[ Nacu. Redactor la revista Nistru, actualmente Basarabia, publica\ie a Uniunii Scriitorilor din Moldova Redactor la editura Cartea Moldoveneasc[ iunie. Se na=te primul copil al familiei Vieru Teodor La editura Cartea Moldoveneasc[ îi apar dou[ plachete de versuri pentru copii: F[t-Frumos curcubeul =i Bun[ ziua, fulgilor! 1963 Apar dou[ c[r\i pentru copii: Mul\umim pentru pace (versuri) =i F[gura=i (versuri, povestiri =i cântece) Revista Nistru public[ poemul Leg[mânt, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu Prefa\at de Ion Dru\[, apare volumul Versuri pentru cititorii de toate vârstele, volum pentru care i se acord[ Premiul Republican al 7

17 Grigore Vieru Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii =i tineret (1967). 29 iunie. Se na=te al doilea fiu, C[lin La editura Lumina i se tip[re=te culegerea pentru copii Poezii de seama voastr[. Revista Nistru public[ poemul B[rba\ii Moldovei cu o dedica\ie pentru na\ionalistul Nicolae Testimi\eanu. Întregul tiraj este oprit, dedica\ia scoas[ Se produce o cotitur[ logic[ în destinul poetului, consemnat[ de volumul de versuri lirice Numele t[u, cu o prefa\[ de Ion Dru\[. Cartea este apreciat[ de critica literar[ drept cea mai original[ apari\ie poetic[. În chiar anul apari\iei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatur[ na\ional[ contemporan[. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncu=i, iar alte dou[ sunt închinate lui Nicolae Labi= =i Marin Sorescu. Asemenea dedica\ii apar pentru prima oar[ în lirica basarabean[ postbelic[ Tip[re=te Duminica cuvintelor la editura Lumina cu ilustra\ii de Igor Vieru, o carte mult îndr[git[ de pre=colari, care a devenit obligatorie în orice gr[dini\[ de copii Editura Lumina scoate de sub tipar Abecedarul, ai c[rui autori sunt Spiridon Vangheli, Grigore Vieru =i pictorul Igor Vieru. S-a dat o lupt[ aprig[ de câ\iva ani pentru apari\ia lui, lupt[ în care s-a angajat =i înv[\[torimea basarabean[, lucrarea fiind considerat[ na\ionalist[ de c[tre autorit[\i. Apare volumul selectiv de versuri pentru copii Trei iezi. La numai câteva zile dup[ apari\ie, în urma unui denun\, este retras din libr[rii pentru poemul Curcubeul în care s-a g[sit ascuns Tricolorul Românesc La editura Cartea Moldoveneasc[, în colec\ia Miori\a, apare placheta Versuri, cu o prefa\[ de George Meniuc Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delega\ii de scriitori sovietici. Particip[ la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul XX Dan H[ulic[, +tefan Augustin Doina=, Ioanichie Olteanu, Geo +erban, Tatiana Nicolescu. Viziteaz[, la rug[mintea sa, m[n[stirile Putna, Vorone\, Sucevi\a, Dragomirna, V[ratec. Se întoarce la Chi=in[u cu un sac de c[r\i. Mai târziu poetul face urm[toarea m[rturisire: Dac[ visul unora a fost ori este s[ ajung[ în Cosmos, eu via\a întreag[ am visat s[ trec Prutul. 8

18 Acum =i în veac 1974 Zaharia Stancu, pre=edintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invita\ie oficial[ din partea Uniunii Scriitorilor, c[reia poetul îi d[ curs. Viziteaz[ Transilvania, înso\it de poetul Radu Cârneci. Apare volumul de versuri lirice Aproape cu ilustra\ii color de Isai Cârmu La editura Lumina apare cartea pentru cei mici Mama ilustrat[ de Igor Vieru Editura Lumina lanseaz[ volumul Un verde ne vede pentru care poetului i se decerneaz[ Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978) La invita\ia Uniunii Scriitorilor din România viziteaz[ împreun[ cu so\ia mai multe ora=e din România: Bucure=ti, Constan\a, Cluj- Napoca, Ia=i Prin apari\ia la editura Junimea din Ia=i (director Mircea Radu Iacoban) a volumului Steaua de vineri, cu o binecuvântare de Nichita St[nescu, este rupt[ ghea\a t[cerii între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului. Apar Clopo\eii o culegere de cântece pentru copii de Iulia ibulschi pe versuri de Grigore Vieru Copiii de la gr[dini\e se bucur[ de o nou[ apari\ie abecedarul pentru pre=colari Albinu\a, ingenios ilustrat de tân[rul pictor Lic[ Sainciuc. Fiindc[ iubesc o nou[ culegere de versuri lirice, bine primit[ de cititori =i de critica literar[. S[ cre=ti mare culegere de cântece pentru copii La editura Albatros din Bucure=ti (director Mircea Sântimbreanu), în colec\ia Cele mai frumoase poezii, apare o selec\ie din lirica poetului sub numele Izvorul =i clipa, cu o prefa\[ de Marin Sorescu Este lansat filmul muzical pentru copii Maria Mirabela al eminentului regizor Ion Popescu Gopo. Autorul muzicii Eugen Doga, autorul textelor pentru cântece Grigore Vieru. Moare mama poetului, Eudochia. Înmormântarea se face cu preot lucru aproape condamnabil în acele timpuri La editura Literatura Artistic[ din Chi=in[u apare cartea Taina care m[ ap[r[. Primele accente profund sociale în crea\ia poetului se fac sim\ite în poemele Un secol gr[bit, Imn globului p[mântesc, Poetul Poetul î=i adun[ cele mai frumoase poezii =i cântece, medalioane, secven\e publicistice în volumul Scrieri alese, prefa\at de cel mai de seam[ critic =i istoric literar al Basarabiei, Mihai Cimpoi. Versurile noi pe care poetul le-a inclus în Scrieri alese (Asculta\i, 9

19 Grigore Vieru m[i copii, Floarea soarelui, Despre fericire) au în majoritatea lor un caracter social. De aici încolo, artistul, obligat de condi\iile social-politice, devine un poet tribun. Într-un interviu el m[rturise=te: Eu sunt un poet liric, chiar tragic, pr[p[stios. Abia a=tept ca lucrurile s[ se rea=eze în matca lor, pentru a reveni, la chemarea mea fireasc[, la poezia liric[. Apare un studiu semnat de Mihail Dolgan Crea\ia lui Grigore Vieru în =coal[ Poetul împline=te 50 de ani. Dore=te cu aceast[ ocazie s[ fac[ un spectacol literar-muzical la Palatul Octombrie (azi Palatul Na\ional). Spectacolul este interzis la cel mai înalt nivel Poftim de intra\i o alt[ culegere de cântece pentru copii, realizat[ de aproape to\i compozitorii basarabeni care scriu pentru copii. Pentru prima oar[ Grigore Vieru se lanseaz[ =i ca autor de melodii pentru copii. La editura Literatura Artistic[ apare cartea de versuri, creion[ri, interviuri, note, intitulat[ Cel care sunt În s[pt[mânalul Literatura =i Arta apare primul text poetic postbelic tip[rit în Basarabia cu litere latine semnat de Grigore Vieru. I se acord[ cea mai prestigioas[ distinc\ie interna\ional[ în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. În acela=i an apare cartea de versuri R[d[cina de foc la Editura Universul din Bucure=ti (director Romul Munteanu). Culegerea Ramule-neamule cu muzica Iuliei ibulschi pe versuri de Grigore Vieru apare la editura Literatura Artistic[ Este ales deputat al poporului. Adunând în jurul s[u pe cei mai populari interpre\i =i compozitori de muzic[ u=oar[ din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de peste Prut. Arti=tii sunt primi\i cu lacrimi în ochi. Iese de sub tipar culegerea de versuri, cântece, aforisme =i publicistic[ Cine crede Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române. La editura Hyperion apare cartea pentru cei mici Frumoas[-i limba noastr[ Membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii. La editura Orient-Occident din Bucure=ti apare volumul Hristos nu are nici o vin[, cu o prefa\[ de Carolina Ilica =i o postfa\[ de Dumitru M. Ion. 10

20 Acum =i în veac 1992 Academia Român[ îl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace. La Electrecord, Bucure=ti, apare discul de cântece R[sai, realizat împreun[ cu marii disp[ru\i Doina =i Ion Aldea-Teodorovici. Casa de discuri din Moscova scoate Cântece de Anatol Chiriac pe versuri de Grigore Vieru. La Electrecord apare discul Versuri în lectura autorului. I se confer[ titlul onorific Scriitor al poporului din Republica Moldova Este ales membru corespondent al Academiei Române. La editura Porto-Franco, Gala\i, apare cartea de versuri Cur[\irea fântânii. (Selec\ie =i aprecieri critice de V. Pâslaru, postfa\[ de V. Cr[ciun) La editura Scrisul Românesc din Craiova apare volumul Rug[- ciune pentru mama, prefa\at[ de Tudor Nedelcea. Apare Doinatoriu de Tudor Chiriac o tulbur[toare crea\ie muzical[, una dintre compozi\iile fundamentale ale muzicii basarabene, în care compozitorul reu=e=te s[ ridice doina la nivel de oratoriu. Majoritatea versurilor apar\in lui Grigore Vieru. Aprilie. Venirea la putere a Partidului Agrarian care renun\[ la Imnul de Stat De=teapt[-te, române. Este anun\at un concurs pentru un nou imn. Poetul public[ în revista Literatura =i Arta, în câteva numere la rând, urm[toarele: Dreptatea istoric[ va blestema poe\ii =i compozitorii care vor îndr[zni s[ ridice mâna asupra Imnului Na\ional De=teapt[-te, române, coco\ându-se ei în locul str[lucirii =i necesit[\ii lui istorice Cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani este s[rb[torit oficial la Bucure=ti, Ia=i =i la Uniunea Scriitorilor din Chi=in[u. În acela=i an, poetul este ales membru al Consiliului de administra\ie pentru Societatea Român[ de Radiodifuziune. Apar dou[ studii dedicate poetului: Poet pe Golgota Basarabiei, semnat de Stelian Gruia, tip[rit la editura Eminescu, =i Grigore Vieru omul =i poetul de F[nu= B[ile=teanu, la editura Iriana, Bucure=ti. Culegeri din lirica =i poezia sa pentru copii au ap[rut de-a lungul anilor în Fran\a, Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Georgia, Armenia, Macedonia, Bulgaria, Bielarus, Tadjikistan, Azerbaidjan, Kârgâzstan =i în alte \[ri Este decorat cu Ordinul Republicii. Laureat al multor publica\ii din România În Ziua Duminicii Mari (Rusaliile), poetul pune o piatr[ funerar[ comun[ (pentru mama =i pentru el) pe mormântul mamei cu 11

21 Grigore Vieru urm[toarele epitafuri d[ltuite de sculptorul Tudor Cataraga într-o piatr[ simpl[ de Cos[u\i: Pierzând pe mama, î\i r[mâne Patria, dar nu mai e=ti copil, iar pentru sine: Sunt iarb[, mai simplu nu pot fi. Sensul epitafului s[u poetul l-a explicat în felul urm[tor rudelor, elevilor =i cons[tenilor aduna\i în cimitir: A fi simplu nu este o treab[ u=oar[. A fi simplu înseamn[ s[ mori câte pu\in în fiecare zi, în numele celor mul\i, pân[ când te preschimbi în iarb[. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?! Se turneaz[ un film documentar (scenariu Dumitru Ol[rescu, regizor Mircea Chistrug[, operator Andrei Cala=nicov) despre via\a =i activitatea lui Grigore Vieru. Editura Minerva din Bucure=ti scoate de sub tipar în una din cele mai prestigioase colec\ii Biblioteca pentru to\i volumul selectiv de versuri, aforisme =i confesiuni cu titlul V[d =i m[rturisesc Editura Litera din Chi=in[u lanseaz[ volumul antologic Acum =i în veac (Colec\ia Biblioteca =colarului) La aceea=i editur[ apare Strigat-am c[tre tine (Colec\ia Biblioteca de aur). La editura Edit Press din Gala\i apare volumul de versuri Izb[virea. Tot în acest an apare un CD, Chi=in[u Bucure=ti, cu zece cântece pentru copii de Gr. Vieru. Muzica: Nicolae Caragia, interpret[: Emy Cibot[ra=. La Grupul Editorial Litera apare edi\ia a II-a a c[r\ii Acum =i în veac (Colec\ia Biblioteca =colarului) Este decorat cu Medalia guvernamental[ a României Eminescu. 150 de ani de la na=tere. La Grupul Editorial Litera apare edi\ia a III-a rev[zut[ =i ad[ugit[ a c[r\ii Acum =i în veac (Colec\ia Biblioteca =colarului) La editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera apare edi\ia a IV-a, rev[zut[ =i ad[ugit[ a c[r\ii Acum =i în veac (Colec\ia Biblioteca =colarului, serie nou[) =i edi\ia a II-a rev[zut[ =i ad[ugit[ a c[r\ii Strigat-am c[tre tine (Colec\ia Biblioteca de aur, serie nou[). 12

22 Moto: Acolo sunt dureri Ca ale aceleia ce naºte. Versuri psaltice E-atât de mare binele ce-aºtept, Cã orice suferinþã îmi pare-o fericire. Dante Alighieri

23 Moto: Ca sã pot muri liniºtit, pe mine Mie redã-mã! Mihai Eminescu

24 FÃGÃDUINDU- MÃ IUBIRII lirice (1968µ 1983)

25 Grigore Vieru FÃPTURA MAMEI Uºoarã, maicã, uºoarã, C-ai putea sã mergi cãlcând Pe seminþele ce zboarã Între ceruri ºi pãmânt. În priviri c-un fel de teamã, Fericitã totuºi eºti µ Iarba ºtie cum te cheamã, Steaua ºtie ce gândeºti. CASA MEA Tu mã iartã, o, mã iartã, Casa mea de humã, tu, Despre toate-am scris pe lume, Numai despre tine nu. Sã-þi trag radio ºi luminã Þi-am fãgãduit cândva ªi cã fi-vom împreunã Pieptul meu cât va sufla. Dar prin alte case, iatã, Eu lumina o presor, Alte case mã ascultã Când vorbesc la difuzor. 16

26 Acum =i în veac Þi-am luat-o ºi pe mama ªi-aþi rãmas acuma, ia, Vai, nici tu în rând cu lumea ªi nici orãºeancã ea. Las cã vin eu cu bãtrâna ªi nepotul o sã-l iau, Care pe neprins de veste Speria-va-þi bezna: Hau! ªi vei râde cu bãiatul Ca doi prunci prea mititei ªi vei plânge cu bãtrâna De dor, ca douã femei. ªi vei tace lung cu mine Cu vãz tulbur ºi durut, Casã vãduvã ºi tristã De pe margine de Prut. ACASà Toamnã târzie la noi la Lipcani, rece ca sfecla de zahãr. Mã trezesc dimineaþa cu toate lãicerele casei pe mine, ostenit de greul lor colorat. Mã temeam sã nu-þi fie frig, zice mama. 17

27 Grigore Vieru Vin rudele sã mã vadã, vorbesc în ºoaptã afarã ca la priveghi, sã nu-mi tulbure somnul ºi þistuiesc pe cei mici sã fie cuminþi. Mã aplec sã le sãrut mâna, ele ºi-o smulg îndãrãt: Nu trebuie... ruºinându-se de pãmântul de sub unghii ºi din crãpãturile palmelor. O, neamule, tu, adunat grãmãjoarã, ai putea sã încapi într-o singurã icoanã. DE LEAGÃN Pentru Cãlin Hai, puiu, nani-na, Cã mama te-a legãna, Cã mama te-a legãna, Pe obraji, pe geana sa; Pe un spic frumos de grâu ªi pe val adânc de râu, Pe-amiros de mãr, pe-o stea, Pe-o crenguþã de ºasla; Pe rãsuflet cald de doinã ªi pe tremur lin de horã, Pe ram verde de stejar, 18

28 Acum =i în veac Pe coamã de armãsar; Pe doi faguri dulci, mustoºi, Într-un clopot de strãmoºi, Pe-amintirea lui bunicu, Pe nesomnul lui tãticu; Pe un vers de Eminescu, Pe pãmântul ce-l iubescu, Sã-l iubeºti ºi tu aºa, Hai, puiu, nani-na. LEGÃMÂNT Lui Mihai Eminescu ªtiu: cândva, la miez de noapte, Ori la rãsãrit de Soare, Stinge-mi-s-or ochii mie Tot deasupra cãrþii Sale. Am s-ajung atunce, poate, La mijlocul ei aproape. Ci sã nu închideþi cartea Ca pe recile-mi pleoape. S-o lãsaþi aºa deschisã, Ca bãiatul meu ori fata Sã citeascã mai departe Ce n-a reuºit nici tata. Iar de n-au s-auzã dânºii Al strãvechii slove bucium, Aºezaþi-mi-o ca pernã Cu toþi codrii ei în zbucium. 19

29 Grigore Vieru ÎN LIMBA TA În aceeaºi limbã Toatã lumea plânge, În aceeaºi limbã Râde un pãmânt. Ci doar în limba ta Durerea poþi s-o mângâi, Iar bucuria S-o preschimbi în cânt. În limba ta Þi-e dor de mama, ªi vinul e mai vin, ªi prânzul e mai prânz. ªi doar în limba ta Poþi râde singur, ªi doar în limba ta Te poþi opri din plâns. Iar când nu poþi Nici plânge ºi nici râde, Când nu poþi mângâia ªi nici cânta, Cu-al tãu pãmânt, Cu cerul tãu în faþã, Tu taci atunce Tot în limba ta. 20

30 Acum =i în veac * * * Morþii sunt Ca niºte copii. Trebuie sã-i strigi Seara acasã. Sã-i scalzi Înainte de somn. Sã le închizi ochii, Sã le sãruþi fruntea. Trebuie sã veghezi Sã nu cadã Din leagãnul de lut. Lãsaþi morþii Sã doarmã în pace Lângã roza cea albã-a Izvorului, Sub cerul de frunze Al pomului. Morþii sunt Ca niºte copii ªi fiecare κi are morþii sãi. LACRIMA Acest chip de zeu trist clar Lacrima Acest greier de cleºtar Lacrima Acest creier gânditor Lacrima 21

31 Grigore Vieru Acest Soare arzãtor Lacrima Acest lanþ crescut în os Lacrima Acest glonte mânios Lacrima Acest iepure ah plâns Lacrima În a genei umbrã-ascuns Lacrima Acest nu cu paloº lat Lacrima Ci cu inima-mpãrat Lacrima Acest deal de sare greu Lacrima Acest clopot acest zeu Lacrima IZVORUL Lui Dumitru Blãjinu S-au micºorat alunii. Cineva sus pe coastã Spalã faþa Lunii Cu lacrima noastrã. Ah, idee mãreaþã, Îmbãtrâni-vei ºi tu! Toate se schimbã în viaþã, Numai izvorul nu. 22

32 Acum =i în veac Veºnic tânãr ºi bun, Sunã sub dealuri strãbune. Bunã seara, îi spun, Bunã ziua, îmi spune. FORMULAR µ Numele ºi prenumele? µ Eu. µ Anul de naºtere? µ Cel mai tânãr an: Când se iubeau Pãrinþii mei. µ Originea? µ Ar ºi semãn Dealul acel din preajma codrilor. ªtiu toate doinele. µ Profesiunea? µ Ostenesc în ocna cuvintelor. µ Pãrinþii? µ Am numai mamã. µ Numele mamei? µ Mama. µ Ocupaþia ei? µ Aºteaptã. 23

33 Grigore Vieru µ Ai fost supus Judecãþii vreodatã? µ Am stat niºte ani închis: În sine. µ Rubedenii peste hotare ai? µ Da. Pe tata. Îngropat În pãmânt strãin. Anul OCHEANUL Când eram mic, Cineva îmi dãdu un ochean. Cu el Toate Eu le mãream. Mãream fãrâma de azimã În patruzeci ºi ºapte, Pânã când Puteam sã rup din ea Jumãtate. Mãream ºi adânceam Valurile Prutului, Pânã când Mã temeam sã intru în ele. Mãream pe cartinci Oameni cu mustãþi, Pânã când vedeam grãdina Umplându-se ca de spice De mustaþa lor. 24

34 Acum =i în veac Mãream vorbele Pânã când sunau Ca un clopot bisericesc. Mãream tãcerea Pânã când în cãpiþa de paie Auzeam cum respirã spionii... Nu ºtiu cum ºi de unde Bãiatul meu A scos ieri Acea jucãrie veche. Azi dimineaþã Am sfãrâmat ocheanul. AUTOBIOGRAFICÃ Mama mea viaþa-ntreagã A trãit fãrã bãrbat. Singurei eram în casã Ploi cu grindinã când bat. Mama mea viaþa-ntreagã, Stând la masã, ea ºi eu, Se aºazã între mine ªi Preabunul Dumnezeu. Oh, ºi crede-aºa într-însul, Cã-n albastru vãzul ei Chipul lui de pe icoanã Se strãvede sub scântei. 25

35 Grigore Vieru ªi eu þin atât la mama, Cã nicicând nu îndrãznesc Dumnezeul din privire Sã mã vâr sã-l mâzgâlesc. DE UNDE De unde ºtii, mamã, Cum arãtai tânãrã, Când nu þi-ai întipãrit Pe nici o pozã chipul; Când nu te-ai uitat În oglindã nicicând; Când apa Peste care te aplecai Era plinã mereu de cãmãºi; Când a zilei oglindã Zãcea bucãþi la pãmânt Sub furtuna de foc A rãzboiului; Când pe ochii copiilor tãi Scrumul secetei se aºternuse, Umbrele foamei; Când geamul La care-aºteptai Era, mamã, cernit De jalea ochilor tãi, De singurãtate. 26

36 Acum =i în veac BUZELE MAMEI Iar buzele tale sunt, mamã, O ranã tãcutã mereu, Mereu presuratã cu þãrna Mormântului tatãlui meu. O, buzele ce sãrutarã Al tatei mormânt Mai mult ca pre dânsul, Pre tata,-n Puþinii lui ani pre pãmânt. Acuma când nu te poþi, mamã, De sarea din ºale pleca, Cine ridicã mormântul Spre gura uscatã a ta?! MÂINILE MAMEI Când m-am nãscut, pe frunte eu Aveam coroanã-mpãrãteascã: A mamei mânã pãrinteascã, A mamei mânã pãrinteascã. Duios, o, mâna ei întâi Cu mâna dragei mele fete S-au întâlnit la mine-n plete, S-au întâlnit la mine-n plete. Copii am. Dar ºi-acuma când Vin zorii noaptea s-o destrame, 27

37 Grigore Vieru Gãsesc pe frunte mâna mamei, Gãsesc pe frunte mâna mamei. O, mâna ei, o, mâna ei, O, mâna ei, ca ramul veºted, A-mbãtrânit la mine-n creºtet, A-mbãtrânit la mine-n creºtet. NOPÞILE MAMEI Te chinuie nesomnul, Durerea în oase. Ai aprinde lumina ªi-ai coase. Dar dorm Doamna ºi domnul. Un glas tãmãduitor Te cheamã În sat Lângã grijile humii. Ieºi la balcon cu teamã Ca la marginea lumii. Aduni pânã-n zori, În prag, Spice de nehodinã. Lumini pe târg: Miriºte strãinã. 28

38 Acum =i în veac CUVÂNTUL M A M A Pruncii îl zuruie. Bãtrânii îl viseazã. Bolnavii îl ºoptesc. Muþii îl gândesc. Fricoºii îl strigã. Orfanii îl lacrimã. Rãniþii îl cheamã. Iar ceilalþi îl uitã. O, Mamã! O, Mamã! MICÃ BALADÃ Lui Marin Sorescu Pe mine mã iubeau toate femeile. Mã simþeam puternic ºi sigur. Ca Meºterul Manole, am cutezat sã ridic o construcþie care sã dãinuie veºnic. Am început lucrul ºi le-am chemat la mine pe toate: pe Maria, pe Ana, Pe Alexandra, pe Ioana... Care întâi va ajunge, Pe-aceea-n perete o voi zidi. Dar din toate femeile A venit una singurã: 29

39 Grigore Vieru Mama. µ Tu nu m-ai strigat, Fiule? GHICITOARE FÃRÃ SFÂRºIT Ce izvor Se ia dupã om? Glasul mamei. Ce e dulce ªi nu se aduce? Buzele mamei. Care spice cresc Cu vârful în jos? Braþele mamei. Care stele pe cer Cad amândouã odatã? Ochii mamei. Ce se arã Cu lacrima? Chipul mamei. Ce este nemãrginit ªi nu calcã iarbã strãinã? Sufletul mamei. 30

40 Acum =i în veac MAMÃ, TU EºTI... Mamã, Tu eºti patria mea! Creºtetul tãu µ Vârful muntelui Acoperit cu nea. Ochii tãi µ Mãri albastre. Palmele tale µ Arãturile noastre. Respiraþia ta µ Nor Din care curg ploi Peste câmp ºi oraº. Inelul Din degetul tãu µ Cãtare Prin care ochesc În vrãjmaº. Basmaua µ Steag, Zvâcnind Ca inima... Mamã, Tu eºti patria mea! PÃSTREZ ÎN SUFLET Trandafir, tãiat dulce de mâna femeii. Steaua cãzândã 31

41 Grigore Vieru de cine-i tãiatã?! Un fum rãcoros a ceea ce arde în adânc este izvorul din iarbã, un limpede fum. Pãstrez în suflet chipul pe care nu-l vãzum. CE TÂNÃRà EºTI! Curând Va rãsãri soarele Gol, rourat. Spice l-or înveli, Ramuri l-or coperi. Curând Va asfinþi soarele ªi va avea îndureratul Meu chip. Ape îl vor sorbi, Pãmântul l-o coperi. CREANGà DE MÃR Te-ai dezbrãcat de noapte ca de cãmaºã, ah, creangã de mãr! Tremurã degetele vântului pe sânii tari ai merelor tale. 32

42 Acum =i în veac Pe aer culcatã, cu plete umede, verzi, numai mireasmã, el trunchiului smulge-te-ar ºi-n pãdure duce-te-ar, ah, creangã de mãr! IEªI, SOARE, IEªI Ah, din cãmaºa ta Foºnind ca frunzarele Trupul tãu gol ieºea Ca din nouri soarele. Ieºi, soare, ieºi Cã þi-oi da cireºi!... Erai umedã ca un culbec, Frumoasã ºi umbra-þi era, Încât vroiam sã mã plec Sã-i spun la ureche ceva. Melc-melc, Codobelc!... VREAU SÃ TE VÃD µ Vreau sã te vãd, femeie, Sau vino sã mã vezi, Mi-e dor de iarba crudã A ochilor tãi verzi; 33

43 Grigore Vieru De-a tale negre gene Ce tremurã uºor Ca aburul de ploaie Deasupra codrilor. µ Vreau sã te vãd, bãrbate, Sau vino sã mã vezi, E timpul coasei, iatã, În ochii mei cei verzi. Coseºte, hai µ ca iarba, Cu rouã ºi cu stea, Mai deasã ºi mai verde Sã creascã-n urma ta. O CEAÞÃ CALDÃ Unde sunt frunzele hrãnite cu sângele dragostei noastre?! Unde e sângele verde al frunzelor tinere?! ªi apele unde sunt Limpezi de sufletul nostru?! ªi sufletul unde e Limpezit de tremurul de ape?! Unde e pasãrea trezitã în zori de ºoaptele dragostei noastre?! Unde e dragostea noastrã 34

44 Acum =i în veac trezitã în zori de-al pãsãrii cântec? O ceaþã caldã de frunze alunecã printre arbori ºi eu de ea mã lipesc, iubito, precum atunci, precum atunci µ de fãptura ta somnoroasã. A, IUBITE, A µ A, iubite, a, Mai spune-mi ceva, Cã mi-i drag sã-mi spui Ce nu ºtiu, drag pui, Cã mi-i drag sã-ascult De dragoste mult, Haide, spune-mi cum se Iubesc pãsãrile. µ O, iubito, o, Cred cã tot ca noi: Copacii bãtrâni Acasã rãmân Ca niºte bunici Cu puii cei mici Care-n braþe-i leagãnã Pânã-i frunza galbenã. Pe-urmã bat vântoasele, ªi nu-i nici o pasãre, Pe-urmã le cad foile, 35

45 Grigore Vieru Se-nvelesc cu ploile. Pe-urmã îi dor crengile ªi n-au ce sã legene. PÃDURE, VERDE PÃDURE Draga i-a fugit cu altul. S-a ascuns în codru. Uuu! El a smuls pãdurea toatã, Însã n-a gãsit-o, nu. El a smuls pãdurea toatã ªi s-o are începu. ªi-a arat pãdurea toatã... Însã n-a gãsit-o, nu. Semãnã pãdurea toatã, Din grâu azime-a gãtit ªi-o corabie-ºi cioplise Din stejarul prãvãlit. ªi-o corabie-ºi cioplise ªi-n amurgul greu, de stânci, A plecat pe mãri, s-o uite, Clãtinat de ape-adânci. A plecat pe mãri, s-o uite, Dar sub lunã, dar sub stea, Rãsãrea la loc pãdurea, Iar corabia-nfrunzea. 36

46 Acum =i în veac JOC DE FAMILIE Duminicã dimineaþa Copiii noºtri amândoi Se urcã în pat Între noi... Ne scot de pe degete Palidele inele, Le duc la ochi ªi se uitã la mama ºi tata Prin ele. O, golul rotund al inelelor Se umple atunci De vãzul copiilor luminos. ªi-n toatã lumea Nu existã joc mai frumos. ONOMASTICÃ Veniserã oaspeþii toþi. În jurul mesei Ne-nghesuiserãm Sã mai facem un loc Între mine ºi tine. Tu mereu þineai capul Aplecat spre umãrul meu ªi pãrul tãu lung ºi superb Curgea negru-ntre noi Asemeni unei cascade. ªi nu mai era loc Pentru mama, Nu mai era loc. 37

47 Grigore Vieru CÂNTEC DE LEAGÃN PENTRU MAMA Dormi-adormi, mãicuþã dragã, Dorm nepoþii tãi de fragã, Dorm ºi blidele spãlate, Dorm ºi rufele curate; Dorm trudite-a scãrii trepte Lângã cuibul meu de pietre, Doarme-n tihnã greieraºu-n Clopoþelul de la uºã; Doarme casa ta bãtrânã, Doarme via sub þãrânã. Dormi! Prin vis, pe val de mare, Sã te vezi copilã mare, Lângã-un ciob ºi o cordicã Sã te vezi copilã micã. Sã te vezi ºi mai nainte: Când erai cum nu þii minte. Dormi, mãicuþa mea albitã, Dormi, mãicuþa mea iubitã! MAMA ÎN CASA NOASTRà Ne supãrãm pe ea Cã nu vede bine Atunci când Stricã paharul De cristal. Ne supãrãm pe ea Cã nu vede bine 38

48 Acum =i în veac Atunci când în loc de pâine smolitã Pâine albã ne-aduce. Ne supãrãm pe ea Cã umblã încet Atunci când Ne face curat prin casã ªi oaspeþii trebuie Sã vinã. Ne bucurãm Cã nu vede bine, Atunci când Ne sãrutãm soaþele tinere. Ne bucurãm Cã n-aude bine, Atunci când Ne spunem cuvinte De dragoste. Ne bucurãm Cã pe scãri se urcã încet, Atunci când Nu mai putem sã ne smulgem Din îmbrãþiºãrile Mai dulci ca poamele. Oh, mamele noastre, Mamele! 39

49 Grigore Vieru CUTREMUR Mama intrã-n mare. Asfinþire linã. Sfintei mari întinderi Cuvios se-nchinã. Alb împrãºtiate Pletele-i pe valuri Coperã, o, marea... Pruncii fug pe maluri. În adânc nurora Cu închise pleoape, Ca o stea prelungã, ªerpuie sub ape. O, dar ce cutremur Când pe valuri urcã ªi cu pãrul mamei Pãrul ei se-ncurcã! SPRE CHIPUL TÃU Departe nu alerg ca râul, Cã cine uitã se destramã. Cu roua spicului sub pleoape Mã-ntorc spre ce mi-e sfânt ºi-aproape: Spre chipul tãu de aur, mamã, ªi-mi curge sufletul ca grâul. 40

50 Acum =i în veac PASÃREA Când s-a întors La puii ei cu hrana, Gãsise cuibul gol ªi amuþit. I-a cãutat Pânã-i albise pana, ªi-n cioc Sãmânþa a-ncolþit. POEM ÎN MUNÞI Caut apa În care te-ai oglindit Ion Mircea La munte izvorul Din cer izvorãºte. Ca sufletul mamei, Ca sfântul ei grai În care te vãd Fãrã de moarte. Acolo, iubito, Cetina leagãnã Mireasma pletelor tale. Dulcea suflare a lor Apropie cerul de oameni. ªi eu în Adâncu-i cel rodnic Ca-n lumina ochilor tãi Fãrã de moarte mã vãd. 41

51 Grigore Vieru E-O LINIºTE IUBIREA? E-o liniºte iubirea? Mi-s pletele albite. ªi tulbure mi-e somnul Ca între douã pite. Nu ºtiu: rãsare iarba, Mai curg pe vãi izvoare?! Departe eºti de mine Cum Luna e de Soare. Pier stele neatinse. Noi stele se vor naºte. Am cunoscut durerea, Nu am ce mai cunoaºte. ALT CÂNTEC Pe alta, nu pe tine, Se cade sã cuprind µ Tu braþele-mi legaseºi Cu-al mamei pãr de-argint, Ce l-ai tãiat în noapte La ora de mister Cu lama unei stele Desprinse de pe cer. Mai plouã sus în ceruri ªi ninge pre pãmânt, Nu sunt atât de tânãr, Dar nici bãtrân nu sânt. 42

52 Acum =i în veac Încerc sã rup strânsoarea µ Îmi cade braþul slab... ªi pãrul ce mã curmã Se face tot mai alb. VÂNTU-N CARE ZBOR Vântu-n care zbor, vânt cald, Încã n-a venit. Apa-n care eu mã scald Încã n-a venit. Cântu-n care-mbãtrânesc Încã n-a venit. Sufletul care-l iubesc Încã n-a venit. MAI BINE Mai bine mã cunoaºte Cea care urã-mi poartã. Ea ºtie când ºi unde M-am îndreptat din poartã; Prin care munþi voi trece ªi peste care ape, Ce þin ascuns sub frunte, Ce tãinui sub pleoape. Nici tu care mã-nlãnþui 43

53 Grigore Vieru Cu braþele, iubito, Cãzând cu dor la pieptu-mi Ca lacrima, topitã; Nici moartea, cã e moarte, ªi cântã-adânc în mine, Nici ea chiar nu mã ºtie Aºa de-ntreg ºi bine. SUS Lui Vasile Leviþchi În munþii cu brazi Alb rãsãrit. Orice necaz M-a pãrãsit. Am vãzut veºnicia µ Era singurã. Tãcutã Ca laptele mamei. * * * Tu îmbrãcatã mireasã, Eu îmbrãcat în cuvânt. Sângele lui, al eroului, Înveºmântat în vânt. Pomul îngrãdit cu mireasmã, Sufletul mamei µ cu niºte cocori. 44

54 Acum =i în veac Atât de fãrã Apãrare cu toþii! ªi totuºi, Pe stâncile zilei, Biruitori! DREAPTA LAUDÃ Sus ramura bradului, Jos creanga mãrului: Douã braþe Veºnic spre mine întinse. Sus steaua, Jos pâinea: Doi ochi veºnic deschiºi Ca ochii tãi, mamã. DAR TU Pe câmpul cu pomi ciudaþi de tabac tãcutã înaintezi. Limbi verzi ca de ºerpi uriaºi fiinþa ta înconjoarã. Dar tu înaintezi. Nu mai vine, mamã, nimeni din urmã, afarã de pâinea ta învelitã-n ºtergar 45

55 Grigore Vieru ºi cerul, din spate, eliberat de frunzele mari. Doamne, cât cer deasupra unei singure pâini! * * * Un fulger în noapte A luminat chipul mamei ªi faþa pâinii, Aflatã pe masã. Se rugau parcã-amândouã. Dormeam cu toþii adânc Cu faþa în jos. Treze erau numai ele, Cu ochii la ploaia cu piatrã. M-A STRIGAT CINEVA? Totul e îndoielnic µ Chiar ºi ochii acei. Poate nu-s ai iubitei, Poate-ai altei femei. Totul e îndoielnic µ Chiar ºi rana. 46

56 Acum =i în veac Poate cã nu o port eu, Poate cã mama. Totul e îndoielnic µ Chiar ºi izvorul. Poate cã nu el se-aude, Poate cã dorul. NICI O STEA Nici o stea nu este sãracã Atâta timp cât se vede. Nici un neam µ nevoiaº, Cât are un cântec, un grai. Sã ai un lãcaº propriu, Un grai al tãu, din adânc, O memorie proprie µ Iatã ce este Patria. Hei! Ce cauþi acolo sus?! Bocancul spaimei cerul a spart. Pãmânt bun, negru, Alunecã dus de ºuvoaie. Mulþumeºte mamei! Câtã vreme rãmân Mamele jos pe pãmânt, Nici o þarã nu este sãracã. 47

57 Grigore Vieru * * * Ah, tot mai liniºtit mi-e verbul ªi dragostea ºi-a mea viaþã. Ca floarea pomului pe apã Îmi curge somnul lin pe faþã. Aratã-mi-se-n vis un cântec, Îl cânt cum cântã numai dorul: Ia-mi lacrima, dar ochii lasã-mi, Ia apa, dar sã-mi laºi izvorul. Eºti trist, te pregãteºti de iarnã? Iubita parcã mã întreabã, Iar eu, senin, rãspundu-i parcã: Mã pregãtesc de flori ºi iarbã. IUBITO Ceea ce, neauzit, Din ramuri cade Sunt frunzele noastre. Dar mãrul? Mãrul de aur? Ceea ce, îndepãrtat, Sunã în cântec Sunt cuvintele noastre. Dar cântecul? Sãrbãtorile lui? Ceea ce, clar, Spre mare aleargã 48