PRACTICA AN III

Transcriere

1 Universitatea Spiru Haret, București, Facultatea de Arhitectură, An univ , Anul III PROIECTUL NR.4, ciclul I (Primar) / Semestrul 6 PROIECT DE ARHITECTURA: PENSIUNE AGRO-TURISTICĂ PE TEREN ÎN PANTĂ Lansare temă Predare documentare faza a I-a Predare faza a II-a Nr. credite 4 Nr. minim de credite la atelier la atelier susţinerea la atelier dupa predarea proiectului I.DATE GENERALE Proiectul urmareste familiarizarea studentilor cu conceptele proiectarii programelor de cazare şi alimentaţie publică cu caracter hotelier si de loisir, de mica si medie anvergura, prin studiul unei pensiuni agroturistice pe teren in panta de categoria de confort 3 stele, care, prin integrarea in sit si zona, resemantizarea elementelor de arhitectura traditionala in modernitate, prin imaginea de detaliu si de ansamblu, prin dotari si servicii sa fie emblematic pentru program si categorie. II. OBIECTUL STUDIULUI: Complexul va cuprinde: -1 un corp central de cazare (16 camere, 32 locuri) cu dotarile si anexele sale; -locuinţa familiei proprietarilor; -amenajări peisagistice şi de divertisment; -un pavilion de ceai pe malul rîului, pentru evenimente organizate in gradina. Beneficiarii investitiei : o familie formată din 2 părinţi, 2 bunici şi 2 copii adolescenti. Conform temei proiectului, aceştia vor participa (in mare măsură, dar şi alături de un minim personal suplimentar format din 8 persoane) la administrarea şi buna funcţionare a pensiunii agroturistice. III. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI SI INVESTITIEI: In zona submontana, pe şoseaua natională Târgoviste-Sinaia, pe valea râului Ialomiţa, la o altitudine de cca. 750 m, se cere să se proiecteze o pensiune agroturistica. Terenul cu dimensiunile de 190 m x 208 m x 120 m x 98 m este situat intre sosea şi albia râului. Amplasamentul are un front de 190 m la şosea (latura Nord-Vest), din care se va face accesul in sit. Latura la rau a terenului, (latura Sud-Est), are o lungime de 208 m. Latura spre terenul vecin de la Nord-Est are o lungime de 120 m. Latura spre terenul vecin de la Sud-Vest are o lungime de 98 m. Se vor respeta retragerile figurate pe planul de situatie anexat. Terenul a fost cândva o livada; el descreste ca altitudine atat de la nord la sud cat si de la vest la est, dinspre sosea către râu (conventional, pe planul de situatie anexat temei de proiectare, diferenta de nivel intre curbele de nivel marcate pe plan este de 1 m). Pe malul opus al raului trece calea ferata Târgoviste-Pietroşiţa. Atat hotelul cat si unităţile de cazare pavilionară se vor dispune in panta, in aşa fel încât să creeze o compozitie agreabilă în care elementele constitutive (mici vile) să beneficieze de perspective valoroase către cadrul natural. Suprafata de teren ramasă libera de constructii va beneficia de un concept de amenajare peisagistica. Pe malul râului urmeaza să se amenajaze un pavilion de ceai pentru organizarea de evenimente in gradina, in legatura cu un ponton care va cuprinde spatii deschise si anexe destinate canotajului si pescuitului sportiv. Cota terenului in vecinatatea malului este in medie cu 1,50m 1

2 peste nivelul raului iar debitul raului este constant in cea mai mare parte a anului. Dimensiunile terenului sunt cele din planul de situatie anexat. IV. ELEMENTE DE INCADRARE IN ZONA: Construcţiile propuse vor avea un limbaj de arhitectura care sa traduca in modernitate elementele de arhitectura traditionala din zona, cu posibilitatea preluării si interpretarii elementelor decorative tipice. Materialele de construcţie si finisaj predominante vor fi cele locale (caramida, piatră si lemn). Se recomandă adaptarea arhitecturală a volumetriilor unei arhitecturi moderne cu o expresie plastică adecvată cadrului montan, resemantizand elementele de arhitectura traditionala. Incadrarea pe teren a construcţiilor se va face ţinând cont de o retragere minima de 22 m de la axul soselei, de 25 m de la malul raului si de ½ din inaltimea constructiei dar nu mai putin de 10 m faţă de vecinătăţi, conform planului de situatie anexat. Se cere tratarea plastică deosebită a tuturor faţadelor. V. CERINTE DE TEMA: a) Apartamentul proprietarilor. Locuinta proprietarilor se va rezolva pe un nivel sau pe doua niveluri (duplex), legata de corpul de cazare si comunicand cu acesta prin zona biroului si receptiei la nivelul zonei de zi dar posibil de comunicat si la nivelul zonei de noapte cu zona de cazare a hotelului si va cuprinde : 1-la nivelul zonei de zi: -living cu loc de luat masa, (cca.25 mp) si bucătărie (cca. 16 mp), -circulatii, spatii de depozitare, - un dormitor bunici (cca. 18 mp), de amplasat la parter, cu baie proprie (cu duş, lavoar, wc si bideu), dressing si existenta unei zone de lucru/birou in cadrul dormitorului, 2-la nivelul zonei de noapte: -doua dormitoare-camere pentru cei doi copii, (cca. 16 mp) cu baie comună (cu duş/cada, lavoar, wc si bideu), -un dormitor matrimonial (cca. 20 mp) cu dressing şi baie proprie (cu duş/cada, lavoar, wc si bideu), -circulatii, spatii de depozitare. b) Corpul de cazare. -hol primire (receptie + windfang), (minim cca mp), -depozit de bagaje (cca. 6-8 mp) in legatura cu receptia, -birou, in directa legatura cu receptia si cu holul de acces dar si cu locuinta proprietarilor, (cca mp) -în cadrul pensiunii se vor asigura 32 locuri de cazare în 16 camere de două locuri, (cca mp/camera), cu vestibul (hol de acces + dulap depozitare), baie (cuvă de duş, wc şi lavoar), si balcon (suprafaţa insumata a vestibulului, a băii şi a spaţiului de depozitare nu va depăşi 9 mp). Accesul la camere se va face printr-o circulaţie de minim 1,50 m latime. Rezolvarea cazării se va face pe sistemul de simplu tract, iar mobilarea se va face asigurând camerele la alegere cu doua paturi single sau cu pat matrimonial; se va prevedea la unele camere şi eventualitatea dispunerii unui pat suplimentar. Va exista un mic oficiu de nivel pentru fiecare nivel, (pentru rufe murdare/curate, consumabile, produse de curatenie si intretinere, etc.) c) Dotarile pentru alimentaţie publică. In cadrul serviciilor oferite de pensiunea agroturistica se numără şi asigurarea a trei mese pe zi pentru turişti. În acest sens se vor proiecta următoarele : -sală de mese pentru aprox. 40 persoane, (cca mp), -bucatarie cu oficiu si anexe dimensionata conform normelor in vigoare; o parte dintre anexe (depozite principale si vestiarul personalului) pot fi, in situatii bine argumentate, amplasate in subsol. 2

3 d) Recreere, petrecerea timpului liber. Pentru confortul turistilor, acestora li se vor asigura spaţii de loisir cuprinzand: -zonă de living al pensiunii, cu semineu, loc pentru decoratiuni de sezon, masa/mese de biliard, zona mobilată cu fotolii, banchete, masute şi televizoare, aflată la nivelul cu receptia si nodul de circulatie spre nivelurile de cazare, permiţând petrecerea atractiva a timpului în caz de vreme nefavorabilă sau evenimente, (cca. 40 mp), -zone de canapele si fotolii pe fiecare nivel, -spatiu de fitness (orientativ de cca. 200 mp), un spatiu multifunctional cuprinzand o zona cu aparatura pentru fitness, stretching, antrenament zilnic cat si o zona libera posibil de compartimentat diferit functie de tipul de activitate si programarile zilnice ale activitatilor sportive, destinata pentru gimnastica aerobica, yoga, cursuri de dans, etc), cu o zona de receptie, cu spatii de vestiare rezolvate diferentiat pe sexe, o camera pentru personal si un spatiu pentru masaj, -terase cu posibilitatea de a se servi masa vara sau de a se practica diverse activităţi sportive sau jocuri, -un pavilion de ceai, construit din lemn, pe malul rîului, pentru evenimente organizate in gradina, in legatura cu un ponton care va cuprinde spatii deschise si anexe destinate canotajului si pescuitului sportiv. e) Servicii şi anexe gospodăreşti. -centrala termica cu combustibil solid (lemne) şi hidrofor, (cca. 16 mp), -depozit de lemne la interior (cca mp) si sopron pentru lemne de foc la exterior, adosat cladirii, -atelier de intretinere + mic depozit de unelte (cca mp), -spalatorie + calcatorie + uscatorie, (cca mp), VI. SISTEMUL CONSTRUCTIV ŞI INSTALAŢIILE: Se recomandă ca structura de rezistenţă a parterului-zonei de zi a complexului agroturistic să fie una mixta, din pereti portanti de piatra si/sau caramida si samburi de beton armat, cu peretii interiori despărtitori (10-15 cm, realizati din zidărie de caramida, B.C.A. şi/sau gips carton), iar etajul si mansarda sa fie alcatuite din lemn. Sunt insa posibile si alcatuiri integrale din zidarie si samburi de b.a. dar cu prezenta obligatorie a lemnului la fatade. Se consideră gradul de seismicitate 8. Pensiunea este racordata la reţelele edilitare existente pe artera principală (apă, canalizare, electricitate, gaze naturale, telefonie, cablu TV, internet). Pentru instalaţii, se recomandă: gruparea instalaţiilor pe orizontală, cuplarea instalaţiilor pe verticală, realizarea unor trasee cât mai directe. VII. DESFASURAREA PROIECTULUI: 1. Faza I - Documentarea. In prima săptămână de studiu în mod obligatoriu se va desfăşura o etapă de documentare care va consta în consultarea revistelor şi carţilor de arhitectură (şi nu a celor de imobiliare de tipul Casa lux, Casa mea, etc.). Documentarea are o valoare de 20% din nota finala pentru Faza 1. Documentarea este inteleasa ca lucrare trecuta prin filtrul gandirii studentului, ca etapa de acomodare a studentului cu tema de proiectare, extrem de importanta pentru cristalizarea unei minime culturi vizuale a studentului in raport cu tipul de program de arhitectura abordat in scoala. Documentarea se discuta la atelier. Pentru o justa importanta acordata documentarii, predarea acesteia are statut de predare intermediara in cadrul proiectului, putand fi facuta doar la ora si data stabilite, cu semnatura si numarul de planse. Documentarea cuprinde un dosar cu minim 5 exemple de subiecte similare temei de proiectare, continand fiecare o parte desenata de mana (nu fotocopii), in original (perspective, planuri de arhitectura, planuri urbanistice, planuri peisagistice minim 5 planse A4 cu desene pentru fiecare exemplu) si o parte scrisa de mana (nu la calculator!) in original, privind datele tehnice specifice si observatii personale (minim 3 formate A4 pentru fiecare exemplu cu observatii privind functiunea, forma, structura, limbajul de arhitectura, texturile, tipurile de amenajari de sit, suprafete, date privind autorii, anul constructiei, tara, contextul arhitectural al vremii si motivatia alegerii exemplului de catre student, etc.), iar minim 3 din 5 exemple sa priveasca exemple de arhitectura legate de tema in curs si construite in ultimii 5 ani. 3

4 2. Faza a II-a 1. Plan de situaţie cu amenajările exterioare propuse, cu vecinatatile si relationarea cu acestea, inclusiv cu atitudinea privind relatia sitului si ansamblului cu raul si amplasarea vilelor, cu aleile si accesele aferente in sit; planul trebuie cotat, cu mentionarea tuturor elementelor, intr-o tehnica color la alegere, scara 1:500; 2. Planurile alb/negru ale tuturor nivelurilor, (cu indicarea destinatiilor si a suprafetelor tuturor incăperilor), cotate, mobilate, scara 1:100; 3. Sectiuni caracteristice transversala si longitudinala, (cotate, cu indicarea cotelor de nivel), sc. 1:100; 4. Toate fatadele, (cu indicarea cotelor de nivel, culorilor, texturilor, finisajelor), scara 1: Detaliu de unitate functionala sc. 1 : 20 (plan, sectiune caracteristica, perspectiva interioara) sub indrumarea profesorilor 6. Detaliu de constructie sc. 1: 5 (sub indrumarea profesorilor) 7. Macheta ansamblului, scara 1: Perspectiva semnificativa la nivelul ochiului a unei vile, cu elemente de anturaj, desenata cu mana libera, alb/negru sau color, intr-o tehnica la alegere si in original; Atasarea la proiect a corecturilor semnate de indrumator. Nu se fac corecturi la atelier pe laptop sau alt tip de gadget similar. Corecturile se fac exclusiv pe foita sau hartie alba, in original. Nu se fac corecturi pe formatele pe care se predau proiectele ci doar pe formate de lucru. VIII. SCOPUL DIDACTIC: ce se urmareste prin acest proiect-exercitiu? 1. Acomodarea studentului cu : relatiile spatiu-dimensiuni, gabarite raportate la functiuni, conventiile de reprezentare (plan, vedere, sectiune), tehnici si reguli de redactare (tip de randare, grosimi de linii, cotare), disciplina proiectarii (concept cu mana libera pe foita, lucrul pe foita, corecturi, termene), 2. Stimularea creativitatii studentului pe diferite scheme de compozitie, cu insusirea relatiilor firesti si corecte intre functiuni pentru o buna functionare a unitatilor functionale in cadrul programului si stimularea creativitatii studentului pe noi paliere de dificultate si aplicarea cunostintelor acumulate la proiectele anterioare si la cursuri (teoria arhitecturii, la materiale de constructii si finisaje, geometrie descriptiva/reprezentari, cu sau fara a implica inca elemente tehnice sau structurale de nivel superior, 3. Cristalizarea legaturilor intre partiu/concept/tehnica/gabarite spatiale si cresterea capacitatii de sinteza a studentului prin abordarea unui program experimentat dar acum la un nivel complex d.p.d.v. functional, tehnic si structural, 4. Stimularea inventivitatii studentilor pentru gandirea arhitecturii dincolo de rezolvarea corecta a functiunilor, utilitatilor si conditionarilor si cerintelor impuse de tema, cu atentie asupra poeticii spatiilor, expresiilor formale, concept, relatia interior-exterior, 5. Deprinderea gandirii in paralel a conformarii spatiilor si a solutiilor tehnice alese pentru cristalizarea spatiilor respective, cu intelegerea punctelor tari, slabe, a oportunitatilor si pericolelor folosirii/alegerii unora sau altora dintre tipurile uzuale de structuri de rezistenta, cu rezolvarea problemei gasirii acelei structuri care in sine este generatoare de expresie arhitecturala pentru tema in curs, 6. Feedbackul legat de acomodarea studentului cu diverse programe implicand elemente tehnice si functionale specifice si deprinderea modului de gandire a diverselor logici functionale necesitand deschideri diferite, sectiuni specifice diferite, geometrii diferite, intr-o maniera unitara, logica si cu un limbaj arhitectural adecvat pentru o arhitectura reprezentativa si de avangarda. 4

5 IX. CERINTE DE REDACTARE: Proiectul va fi predat pe hârtie alba de desen (nu calc, nu carton, nu carton colorat), format A2 (420 x 594 cm), paginate orizontal si capsate, fără a fi rulate, fie desenate de mana, intr-o tehnica la alegere, in original, fie elaborate pe computer si printate. Proiectele care nu respecta formatul, paginarea, care sunt predate după data si ora stabilite, care nu au toate elementele cerute prin prezenta tema sau care nu se iau in consideratie (in afara situatiilor de urgenta justificate, aprobate de Decanat). Predarea proiectului se va face si in format.jpg pe CD-ROM. In coltul din dreapta jos, pe fiecare plansa, va fi prezente urmatoarele informatii: numele studentului, anul de studiu, grupa, numele indrumatorilor. Predarea proiectului este conditionată de indeplinirea prevederilor Regulamentului Facultătii de Arhitectură a Universitătii SPIRU HARET privind obligativitatea numărului minim de prezente si corecturi pe fază la atelier, cu parcurgerea la atelier a intregului proiect inainte de predare si nu doar discutarea planurilor. Proiectele studentilor sunt rezultatul dialogului permanent intre cadrele didactice si studenti, in litera si spiritul temelor de proiectare specifice si regulamentului in vigoare la disciplina Proiectare. La fiecare sedinta de atelier corecturile studentilor vor fi datate si semnate de catre indrumatorii de atelier. Toate corecturile semnate si efectuate in perioada de elaborare a fiecarui proiect in parte vor alcatui o mapa care, in mod obligatoriu, va insoti fiecare proiect la predarea acestuia. Nerespectarea acestor condiţii atrage nota 1. CONDIŢII DE PREDARE Numărul minim de corecturi obligatorii; Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului nu sunt considerate prezenţe; Conform regulamentului în vigoare, PROIECTELE CARE NU RESPECTĂ TOATE DATELE DIN TEMĂ SAU AU PIESE DESENATE SAU MACHETA LIPSA VOR FI NOTATE CU 1; Predarea proiectului se va face obligatoriu şi în format electronic (format pdf), transmis anterior termenului de predare, pe adresa de postată pe situl USH, a fiecărui îndrumător de atelier; Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic cu cel predat în formă grafică. In colțul din dreapta jos, pe fiecare planșă, se va desena un cartuș cu dimensiunile 18 x 3 cm: UNIVERSITATEA SPIRU HARET PROIECT NR. 2 FACULTATEA DE ARHITECTURA Ciclul : I (primar) / semestrul 5 GRUPA NUME SI PRENUME SEMNATURA SCARA TITLU PROIECT FAZA STUDENT STUDENT PROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. PLANSA ASISTENT Predarea proiectului este condiționată de îndeplinirea prevederilor Regulamentului Facultății de Arhitectură a Universitătiți SPIRU HARET privind obligativitatea unui număr de 50% corecturi pe fază la atelier, cu parcurgerea și discutarea la atelier a întregului proiect înainte de predare. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA: 1. Caffe, Mihail; Sebestyen, Gheorghe, Locuinta urbana, Bucuresti, Derer Petre, Locuirea urbană, Editura Tehnica,Bucuresti, Eftenie, Mariana, Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara «Ion Mincu» Bucuresti,

6 4. Gheorghiu, Petru, Un specific de locuire bucuresteana, Editura Universitara «Ion Mincu» Bucuresti, Sârbu Catalin Niculae, Aspecte privind problematica periferiei oraşelor -Arhitext-Design nr G.M.Cantacuzino, Izvoare si popasuri, Editura Eminescu, Asensio Cerver, Francisco, Houses of the world, Konemann, Patrulius, Radu, Horia Creangă Omul şi opera, Editura Tehnică, Bucureşti,1980, 9. Horia Creangă Centenar, 10. Marcel Iancu Centenar, 11. Haralamb(Bubi) Georgescu - Centenar, Editura Universitară Ion Mincu, Manualul arhitectului, Neufert, Ernst. 13. Contemporary Houses, Loft Publications, 2006, 14. Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, Lazarescu, Cezar, Constructii hoteliere, Constructii turistice, 19. Daab Design Book, Hotel Design, Legea locuinţei nr.114/1996 cu modificările şi completările ulterioare, Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Architectural Review, etc , Arhitectura, Igloo, Arhitext, Architecture d Aujourd hui, Cree, Techniques d architecture, A+U. 20. *, Exercitarea profesiei de arhitect, Ordinul Arhitectilor din Romania, Editura Simetria, Legislatia in vigoare in domeniul arhitecturii, constructiilor si urbanismului: Legea nr. 50/1991 (republicata ), Legea nr. 18/1991 republicata, Legea nr. 33/1994, Legea nr. 10/1995, Legea nr. 137/1995, Legea nr. 7/1996, Legea nr. 107/1996, Legea locuinţei nr.114/1996 cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 43/1997, Legea nr 213/1998; 22. Monitorul Oficial - legislatia in vigoare in domeniul arhitecturii, constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului. 23. Codul Civil al Romaniei din 26 iulie 1993 integral, actualizat. Director Depart. ARHITECTURA, Catedra:Bazele Proiectarii, Întocmit, Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU Lect. Dr. Arh. Iulius RADULESCU Conf. Dr. Arh. Teofil MIHAILESCU Decan, Prof. Dr. Arh. Emil CREANGA 6