Teste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări Electromagnetice pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro-Magnetice. Metode
|
|
- Teohari Aanei
- 5 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Teste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro- Magnetice. Cuprinsul 1. Introducere 1.1. Fundamentarea Metodelor de Testare 1.2. Proiectarea Metodelor de Testare 2. Metode de Testare 2.1. Metode de emisii prin radiaţie 2.2. Măsurători de emisii prin conducţie 2.3. Măsurători pentru determinarea imunităţii faţă de Emisiile prin Radiaţie 2.4. Măsurători pentru determinarea imunităţii la emisiile prin conducţie 3. Cantităţi şi concepte ale măsurătorilor de radio-frecvenţe (RF) 3.1. Decibelii 3.2. Principiile liniilor de transmisie 3.3. Proprietăţile undelor Proprietăţile impedanţei Transmiterea puterii şi pierderile în cablu Terminaţii de Cabluri şi Reflectări Reflectarea (reflexia) puterii 4. Măsurători şi Sisteme de măsură 4.1. Comentarii generale 4.2. Mecanismele de producere a zgomotului 4.3. Neliniarităţile 4.4. Efectele neliniarităţilor 5. Sisteme de recepţie / măsurare 5.1. Imperfecţiunile sistemelor de recepţie / măsurare Intermodularea (Intermodulaţia) Modulaţia încrucişată Desensibilizarea ( distrugerea senzitivităţii ) Mixajul reciproc 6. Analiză spectrală 6.1. Analiza spectrelor în timp real sau analiza paralelă 6.2. Analiza spectrală digitală 6.3. Analiza spectrului swept?? sincronizat ( swept-tuned ) sau analiza serială Domeniul frecvenţelor Lărgimea benzii cu rezoluţie minimă Efectele zgomotului şi distorsiunilor Efectele mărimii domeniului de scanare ( inspectare, scrutinizare ) 7. Detectarea maximului aparent (amplitudinii) 7.1. Introducere 7.2. Detectarea amplitudinii 7.3. Detectarea standard obişnuită ( acceptabilă ) 7.4. Detecţia RMS 7.5. Detectarea maximului aparent ( amplitudinii ) 8. Măsurători şi Sisteme de măsură 8.1. Limitările fundamentale ale tehnicilor de măsurare Lăţimea benzii
2 Timpul SNR 9. Referinţe bibliografice 1. Introducere 1.1. Fundamentarea Metodelor de Testare Emisie prin Conducţie Emisie prin Radiaţii Tipuri de Teste CIEM Imunitate la Conducţie Imunitate la Radiaţii Spectrul unui semnal armonic ( sinusoidal ) produs de un ceas numeric Spectrul continuu al unui semnal emis conţinând zgomot 1.2. Proiectarea Metodelor de Testare 2. Metode de Testare 2.1. Măsurători pentru determinarea Emisiilor prin Radiaţie Pentru realizarea măsurătorilor de emisii prin radiaţii sunt utilizate două tehnici : Testarea în Câmp Deschis (folosite în mediile industriale) şi Teste în Încăperi Ecranate (folosite în mediile militare) Specificaţiile pentru emisiile radiate sunt definite de Câmpul Electric Radiat raportat la Antena de Recepţie. Semnalul recepţionat de Antenă este măsurat ca o diferenţă de potenţial într-un receptor cu o lăţime de bandă specifică şi un anumit tip de detector, şi este corelat la câmpul incident prin Factorul de Antenă (A.F.) definit prin relaţia : (1) A.F. = E / V m -1 unde E este amplitudinea câmpului incident iar V este tensiunea de intrare a receptorului.
3 A.F. = E / V m -1 Factorul de Antenă A.F. E este amplitudinea câmpului incident ; V este tensiunea de intrare a receptorului Axa mare = 2d Axa mică = 3 d Antenă d Echipament Testat, ET Marginile Suprafeţei sunt delimitate de o elipsă; Volumul aflat deasupra solului trebuie să nu aibă obiecte care să poată reflecta undele EM. Vedere plană a unei Locaţii pentru Teste în Câmp Deschis ( Publicaţia 22 a CISPR ) 2.2. Măsurători de emisii prin conducţie 2.3. Măsurători pentru determinarea imunităţii faţă de Emisiile prin Radiaţie ET, echipament testat Septum Perete Exterior Conductor Celula Crawford 2.4. Măsurători pentru determinarea imunităţii la emisiile prin conducţie 3. Mărimi Cantitative şi Concepte ale Măsurătorilor de RadioFrecvenţă (RF) 3.1. Decibelii Fie un semnal de 1mV prezent la intrarea de impedanţă de 50 Ω a unui radio-receptor. Puterea de intrare este : 2 U = 10 W = W. Z 50 O staţie de Radio Emisie de mare putere are capacitatea de a genera cca MW, sau 10 9 Watt. Rezultă că ordinul de mărime al puterii este de cca Un mod convenabil de a reduce rangul mărimii numerice este logaritmarea numărului. Un avantaj important al scalei logaritmice pentru măsurători este transformarea operaţiunii de multiplicare în operaţiune de adunare. Să considerăm un amplificator cu o putere de intrare P intrare şi cu o putere de ieşire P ieşire. Câştigul amplificatorului este G
4 (2) G = P ieţire / Pintrare Câştigul amplificatorului exprimat logaritmic este (3) log 10 (P ieşire / P intrare ) Bel iar câştigul în decibeli (db) (4) 10 log 10 (P ieşire / P intrare ) db Cu alte cuvinte un decibel reprezintă o zecime de Bel. De reţinut că mărimea în decibeli reprezintă o fracţie, în cazul unui amplificator raportul dintre puterea de ieşire şi puterea de intrare. O mărime reprezentată în decibeli este irelevantă dacă nu se menţionează nivelul de referinţă. În multe cazuri mărimea de referinţă este subânţeleasă, de exemplu câştigul unui amplificator. Să considerăm acum câştigul de potenţial al unui amplificator: (5) P int = V 2 int / R int P ieş = V 2 ieş / R ieş V (6) iesire 2 R G db= 10 intrare log ( ) 10 V intrare 2 R iesire Dacă amplificatorul are impedanţele de intrare şi de sarcină egale atunci (7) G db = 10 log 10 (V 2 ieşire / V 2 intrare) = 20 log 10 (V ieşire / V intrare ) În cazul în care rezistenţele de intrare şi de ieşire sunt egale câştigurile de tensiune şi de putere sunt egale dacă sunt exprimate în decibeli. Câştigul de curent este de asemenea (8) G db = 20 log 10 (I ieşire /I intrare ) De reţinut că raportul de puteri în decibeli (db) este întotdeauna calculat ca 10 log 10 (raport). Exemplu : Fie amplificatorul reprezentat în figură Amplificator Cazul 1: Amplificator Egalizat R intrare = R ieşire = R L aici V L = (1/2) V în consecinţă V L = 5 V intrare Puterea de intrare este V 2 intrare /R intrare şi puterea de sarcină este 25 V 2 intrare/r L = 25 V 2 intrare/r intrare Astfel câştigul de putere este 25. G (db) = 20 log = 14 db. Câştigul de tensiune este V L / V intrare = 5 G (db) = 20 log 10 (5) = 14 db. Cazul 2: Rezistenţa de sarcină este de 10 ori mai mare decât Rezistenţa de ieşire R L =10 R ieşire astfel V L = (V x 10 R ieşire )/(R ieşire + 10 R ieşire ) = (10/11) V = 9,1 V intrare Puterea de intrare este V 2 intrare/r intrare = V 2 intrare/r ieşire Puterea de ieşire este (9,1 V intrare ) 2 /10 R ieşire Astfel câştigul de putere este 9,1 2 / 10 = 8,26 G (db) = 10 log 10 (8,26) = 9,2 db
5 Câştigul de potenţial este 20 log 10 (9,1)=9,2 db Rapoarte Utile Raport (Fracţie) Tensiune db Putere db Decibeli negativi Dacă ieşirea unui sistem este mai mică decât intrarea, raportul dintre ieşire şi intrare este mai mic decât unitatea, iar valoarea în db este negativă. (9) db = 10 log 10 (ieşire /intrare) = - 10 log(intrare / ieşire) Rapoarte Utile Raport Tensiune db Putere db , ,5 1/2 (0,5) /4 (0,25) /5 (0,2) , , , Sisteme în Cascadă Să considerăm o pereche de amplificatoare interconectate prin intermediul unui cablu de impedanţă de 50 Ω, cablul având pierderi). Amplificatoarele au impedanţele de intrare şi de ieşire de 50 Ω şi un câştig de putere de 10. A B C D 10 m de cablu Amplificator cu impedanţele de intrare şi de ieşire egale. Amplificatoare conectate în cascadă prin intermediul unui cablu de 10 m Se consideră pierderile în cablu de 0,3dB/m. Pierderile totale în cablu sunt de (-)3dB. Puterea în punctul A este de 1mW Puterea în punctul B este de 10 mw Puterea în punctul C este de 5 mw Puterea în punctul D este de 50 mw În concluzie câştigul de putere are valoarea 50 (adică 10 x (1/2) x 10) Puterea câştigată în db este G (db) = 10 log 10 (50) = 17 db Considerând în db câştigul de putere se determină astfel Un câştig de putere de 10 este în db 10 log 10 (10) = 10 db Astfel câştigul total este de = 17 db
6 Câştigul de tensiune al sistemului este de asemenea de 17 db dacă nivelul impedanţelor este constant. Acest rezultat reprezintă un cîştig de tensiune numeric având valoarea de antilog 10 (17/20)=7 Decibeli şi Măsurători în valori absolute Cantităţile absolute pot fi exprimate în db dacă este specificată unitatea de bază (fundamentală). Iată câteva exemple. Nici o mărime cantitativă de referinţă nu este necesară. dbm=db relativ la 1mW dbmv=db relativ la 1 mv de exemplu 0 dbm = 1mW 30 dbm = 1000 mw (1W) 20dBmV = 10 mv -40 dbmv = 10nV Aceste unităţi absolute în db pot fi utilizate împreună cu unităţile relative în db. Să considerăm cazul amplificatoarelor în cascadă. Puterea în punctul A este 0dBm (1 mw) Puterea în punctul B este = 10dBm Puterea în punctul C este 10-3 = 7dBm Puterea în punctul D este = 17dBm (50 mw) Principiile Liniilor de Transmisie (Transport) 2b linie coaxială linie de tip Strip 2a câmp magnetic câmp electric plan legat la pământ E substrat Reprezentarea a două feluri de linii de transmisie tipice : linie coaxială şi stripline ( suprafaţa plană conductoare Circuitul echivalent al liniei de transmisie Proprietăţile Undelor (10) V = V 0 sin(2pft) (11) V z = V 0 sin(2πft - βz) (12) b = 2p/l Ilustrarea ecuaţiei V z = V 0 sin (2πft - βz) pentru??
7 Această viteză dată de relaţia 1 (13) v = m/s el LC unde L şi C sunt inductanţa, respectiv capacitanţa, pe unitatea de lungime a cablului. Pentru un cablu coaxial, L şi C sunt (14) L = (µ 0 / 2π) ln (b / a) H/m (15) C = 2 π ε 0 ε r ln (b/a) F/m Viteza de propagare este astfel 1 (16) vel = m/s µ 0 ε 0 εr unde µ 0 este permeabilitatea vidului iar ε 0 este permitivitatea vidului. Pentru un cablu răcit cu aer ε r = 1, ε 0 = 8,8854 x F/m iar µ 0 = 4 π x 10-7 H / m Viteza este v el aer = (8,854 x 4π x ) (1/2) = 3 x 10 8 m/s, adică viteza de propagare a luminii. Pentru un cablu cu un dielectric diferit de aer, constanta dielectrică este mai mare decât unitatea şi prin urmare 8 3 (17) = 10 vel m/s ε r Expresia 1 / ( ε r ) (1/2) este numită factor de viteză Proprietăţile impedanţei (19) E/H = (µ 0 /ε 0 ε r ) (1/2) Pentru o linie (cablu) de transmisie înconjurată de aer (20) (µ 0 /ε 0 ) (1/2) = 120 π Ω = 377 Ω este impedanţa vidului. Adăugarea dielectricului produce o reducere a acestei impedanţe de undă cu un factor dat de relaţia (ε r ) -1/2 Raportul E / H nu este impedanţa liniei de transmisie. Impedanţa liniei de transmisie este determinată de raportul dintre diferenţa de potenţial aplicată liniei şi curentul care trece prin linie. Soluţia circuitului echivalent al liniei se numeşte impedanţă caracteristică Z 0. L (21) Z 0 = Ω C Relaţia dintre impedanţa de undă a câmpului din linie şi impedanţa caracteristică a liniei poate fi determinată pentru o linie coaxială prin substituirea ecuaţiilor (14) şi (15) în (21) obţinându-se µ b (22) Z = 0 ln( ) Ω 0 ε 0 εr a Ecuaţia (22) indică faptul că impedanţa caracteristică a liniei este raportată la impedanţa undei prin intermediul factorului ln(b/a). Factorul ln(b/a) este o constantă fără dimensiuni care depinde de dimensiunile geometrice ale liniei. Forma pe care o ia această constantă este determinată de forma geometrică (de geometria) a liniei. Un cablu coaxial tipic are impedanţa caracteristică Z de 50 Ω. Valorile tipice ale impedanţei L şi capacităţii C sunt L=250 nh/m, C=100 pf/m De notat că (23) V = a ln(b/a) Em
8 Transmiterea puterii şi pierderile în cablu Terminaţii de Cabluri şi Reflectări r I I L Z 0 V Z L V L Propagarea unei unde de la sarcina Z L pe un cablu având impedanţa caracteristică Z 0 Curentul şi tensiunea undei sunt I şi V r. Raportul " dintre aceste două mărimi este V (26)! I Căderea de tensiune pe sarcină V L este raportată la curentul de sarcină prin (27) V L / I L = Z L În mod cert conectarea sarcinii la linie reprezintă o egalizare a tensiunilor şi curenţilor. În practică curentul şi tensiunea sarcinii sunt identice cu curentul şi tensiunea liniei. Acest lucru poate fi realizat numai dacă există o a doua undă care se propagă de la sarcină. Să considerăm că această undă reflectată are o tensiune V şi un curent I (vezi Figura de mai jos ). "! I I I L Z 0 V V Z L V Reprezentarea undei reflectate de sarcină (unda reflectată are o tensiune V şi un curent I) De menţionat că dacă observatorul priveşte de-a lungul liniei către sarcina Z L, atunci impedanţa undei reflectate pare a fi -Z 0 Prezenţa undei reflectate permite tensiunilor şi curenţilor să fie egali pe sarcină. (28) V L = V+ r V s (29) I L = I + I În consecinţă Z L = V L / I L = ( V+ r V) s /( I + I ) = ( V+ r V) s /( V/ r Z 0 + V s / Z 0 ) obţinându-se (30) ( V+ r V s )/( V+ r V s ) = Z L / Z 0 Suntem interesaţi în determinarea mărimii undei reflectate în raport cu unda incidentă. Prin re-aranjarea ecuaţiei se obţine r (31) V/ V s = ( Z L - Z 0 ) / ( Z L + Z 0 ) = ρ unde a este coeficientul de reflectare (reflexie) a tensiunii, i.e.
9 (32) ρ V= r V s Mărimea tensiunii pe sarcină raportată la tensiunea incidentă este (33) V L = τ V r unde t este coeficientul de transmisie dat de relaţia (34) τ = V L / V= r ( V/ r V s r )/ V= 1 + ρ Exemple Utilizând ecuaţiile 31, 32, 33, 34 pentru o linie de transmisie de 50 Ω se obţin următoarele valori r s Rezistenţa sarcinii ρ τ V V V L /3 1 1/3 = 4/3 1 1/3 1 1/3 = 4/3 25-1/3 2/3 1-1/3 2/ Reflectarea (reflexia) puterii Prezenţa undei reflectate implică faptul că nu toată energia incidentă asupra sarcinii este absorbită de sarcină. Puterea undei incidente este P (35) P = (V ) 2 / Z 0 iar puterea undei reflectate este P conform relaţiei (36) P = (V ) 2 / Z 0 De remarcat acum utilizarea impedanţei pozitive pentru unda reflectată. Astfel puterea undei reflectate relativă la puterea undei incidente este (37) P = r 2 P Rezultă că puterea disipată în interiorul sarcinii este P L dată de relaţia (38) P L = P - P i.e. (39) P L = ( 1 - r 2 ) P De notat că, oricare ar fi semnul lui r, valoarea lui r 2 este întotdeauna pozitivă. Sarcini Reactive Egalizarea Sarcinilor ratio undei staţionare Z 0 V V Z L Unda staţionară Pentru situaţia reprezentată în Figura de mai sus există atât unda incidentă cât şi unda reflectată. În orice punct de pe linie tensiunea totală este suma dintre r V şi V. Mărimea tensiunii totale este dependentă de faza relativă dintre r V şi V şi de mărimile relative ale tensiunilor r V şi V. Să notăm valoarea totală V T. Valoarea maximă a lui V T se obţine în punctul în care cele două unde sunt în fază şi deci se sumează (40) V T = r V + Valoarea minimă a lui V T se obţine în punctul în care cele două unde sunt în opoziţie de fază ( antifază ) şi deci se scad r s (41) V T = V V s V
10 Poziţiile în fază şi în antifază ale undelor incidentă şi reflectată se situează în diferite puncte aflate de-a lungul liniei de transmisie. Să considerăm cazul liniei care este scurtcircuitată la sfârşit, i.e. Z L. Coeficientul de reflexieeste -1 care indică faptul că la scurtcircuit unda reflectată este în antifază cu unda incidentă. Cele două unde dau valoarea zero tensiunii totale din punctul de scurtcircuit. Diagrama din Figura reprezintă grafic fazele celor două unde în diferite poziţii punctule pe linia de transport faţă de punctul de scurt circuit. Faza pentru unda incidentă distanţ a 3 λ /2 λ λ /2 0 scurt circuit Faza pentru unda reflectată Diagrama care reprezintă fazele celor două unde în diferite poziţii punctule pe linia de transport faţă de punctul de scurt circuit Pentru a evita confuziile au fost reprezentate numai fazele pentru multiplii întregi ( n ) ai semiundelor. Se poate observa că pentru fiecare caz unda incidentă şi unda reflectată sunt în antifază. Tensiunea totală în aceste puncte este zero, adică pentru distanţe de 2nl/4. În punctele intermediare tensiunea totală este diferită de zero, iar în punctele situate la distanţe de (2n + 1)(l/4) cele două unde sunt sinfazice şi se obţine o tensiune maximă. Reprezentarea grafică a tensiunii totale în funcţie de distanţa faţă de punctul de scurtcircuit este dată de Figura următoare Scurt-Circuit Reprezentarea grafică a tensiunii totale în funcţie de distanţa faţă de punctul de scurtcircuit Tensiunea (în punctele nodale, sau puncte de semiundă) pentru punctele situate la distanţe de 2nl/4 faţă de punctul de scurtcircuit, V n, este întotdeauna zero V n = 0. Tensiunea în punctele antinodale, V m, este (42) V m = ( r V + V ) sin(2pft) = 2 r V sin(2pft) i.e. tensiunea oscilează cu frecvenţa f, având o amplitudine egală cu dublul amplitudinii undei incidente. (43) VSWR = ( r V+ V ) / ( r V- V ) =... VSWR =... = [ r V (1 + p )] / [ r V (1 - p )] =... VSWR =... = (1 + p )] / (1 - p ) 4. Măsurători şi Sisteme de măsură 4.1. Comentarii generale 4.2. Mecanismele de producere a zgomotului Zgomotul intern are trei componente principale :
11 (a) zgomot termic sau de tip Johnson ; (b) zgomot de tip explozie ; şi (c) zgomot de tip 1/f sau de tip flicker, datorat supratensiunilor de scurtă durată. Zgomotul termic se datorează agitaţia termică a electronilor din materialul rezistiv. Puterea maximă a zgomotului termic, P, disipată pe o rezistenţă, R, este dată de relaţia (44) P = k.t.b watt unde k este constanta lui Boltzmann şi are valoarea de 1,38 x Joul / grad Kelvin, T este temperatura absolută a rezistenţei exprimată în grade Kelvin, iar B este dimensiunea benzii în Hertz. Pentru o anumită temperatură, zgomotul termic este direct proporţional cu lăţimea benzii. [semnalul dorit]/[zgomot nedorit] SNR int rare (45) F = SNR ieşire 4.3. Neliniarităţile Ieşire liniar neliniar Intrare Caracteristici de transfer liniare şi neliniare Caracteristicile de transfer liniară şi neliniară (46) y = A + B.x + C.x 2 + D.x Nivel de Ieşire a) neliniaritate slabă (puţini termeni) b) neliniaritate puternică ( mulţi termeni ) Nivel de Intrare Funcţii de transfer pentru neliniarităţi : a) slabe şi b) puternice Funcţiile de transfer pentru (a) neliniaritate slabă şi (b) neliniaritate puternică 4.4. Efectele neliniarităţilor
12 x = [ A 1 cos ω 1 t + A 2 cos ω 2 t ] Sistem neliniar ieşire y = B x 2 Sistem neliniar simplu (47) y = B x 2 Poziţionarea Produselor de Intermodulaţie şi Armonicilor de ordin impar Nivelele produselor de ordinele 3 şi 4 5. Sisteme de recepţie / măsurare 5.1. Imperfecţiunile sistemelor de recepţie şi măsurare
13 Atenuator RF Selectivitate de Intrare Mixer Amplificator de ÎF Detector Oscilator Local Amplificator Audio / Video Generator de Şoc Ieşire Schema de principiu (Diagrama) a sistemului de măsurare şi recepţie Intrare ω 1 ω 2 Mixer Amplificator de ÎF Lăţimea benzii ω ω ÎF ( ω 1 - ω 2 ) Oscilator Local Schema de principiu a receptorului de tip superheterodină (51) ω ÎF [ ω 1 + ω 2 ] Intermodularea (Intermodulaţia) Ilustrarea punctului de interceptare de ordinul trei (3) Modulaţia încrucişată
14 Mecanismul modulaţiei încrucişate Tipul Produsului Frecvenţa Coeficientul Armonica a 2-a ω n + ω n k2 2 an 2 Termeni de c.c. m ω n - ω n k2 2 an 2 n = 1 Termeni Sumă şi Diferenţă ω m ± ω n k 2 anam Armonica a 3-a directă ω n + ω n + ω n k2 n 3 4 a Produsele (2.A ± B) ω m + ω m ± ω n 3k 3 2 a a 4 Produsele (A ± B ± C) ω m ± ω n ± ω p 6k 3 am an a 4 Fundamentalele de ordinul al 3- lea ω n + ω n - ω n Fundamentalele produse de ω n + ω m - ω n produse - încrucişate Desensibilizarea ( distrugerea senzitivităţii ) 6 k 4 3 k m a n 3 n M p a 1 a m = 2 2 m Mecanismul producerii desensibilizării Mixajul reciproc
15 Mecanismul producerii mixajului biunivoc (reciproc) 6. Analiză spectrală 6.1. Analiza spectrelor în timp real sau analiza paralelă 1 Intrare 2 Amplitudinea f(t) i n n Vizualizare pe Ecran f BPF Detecţie & Calculează valorile medii Schema bloc a analizorului spectral de tip paralel 6.2. Analiza spectrală digitală Schema bloc a analizorului de spectru de tip digital 6.3. Analiza spectrului swept?? sincronizat ( swept-tuned ) sau analiza serială
16 Schema bloc a analizorului spectral de tip serial Schema bloc a analizorului spectral de tip superhet swept-tuned Domeniul frecvenţelor Extinderea domeniului de frecvenţe pentru Analizorul de Spectru clasic Lărgimea benzii cu rezoluţie minimă Efectele benzilor de Înaltă Frecvenţă asupra Rezoluţiei Spectrale
17 Efectele zgomotului şi distorsiunilor Efectul zgomotului de ÎF amplificat asupra ieşirii SNR Efectele Produse de Intermodulaţia Generată de Mixer Determinarea nivelului optim pentru Puterea la Intrare Efectele mărimii domeniului de scanare ( inspectare, scrutinizare )
18 Efectele ordinului de mărime al ratei de scanare caracteristic Analizorului de Spectru 7. Detectarea maximului aparent (amplitudinii) 7.1. Introducere Diagrama bloc a Analizorului de Spectru 7.2. Detectarea amplitudinii Detectarea Vârfului Formă Arbitrară de Undă Timp
19 Operaţia de detectare a Amplitudinii 7.3. Detectarea standard obişnuită ( acceptabilă ) Detectarea obişnuită (medie) este realizată cu ajutorul unui filtru video ataşat analizorului de spectru. (63) Lăţimea Benzii Video < Lăţimea benzii de ÎF Detecţia valorii medii ( efective, eficace ) 7.4. Detecţia RMS 7.5. Detectarea maximului aparent ( amplitudinii ) Sursele de Pericol Nivelul Semnalului Componentele "periculoase" Lăţimea de bandă a Impulsului (khz) Cât de des semnalul occurs Constanta de Timp (ms) Ordinul de mărime al Frecvenţei (MHz) Încărcare Descărcare 0, , , , , , Tabelul
20 8. Măsurători şi Sisteme de măsură 8.1. Limitările fundamentale ale tehnicilor de măsurare Exemplu de măsurare a frecvenţei Lăţimea benzii
21 Efectul măsurării lăţimii de bandă Timpul SNR Interacţiunea dintre lăţimea benzii şi SNR în cazul unui proces de măsurare
Anunt concurs extern tehnicieni la DSNA SIBIU - martie
ANUNȚ Privind organizarea concursului / examenului extern pentru ocuparea posturilor vacante de tehnician PNA/CNS în cadrul DSNA Sibiu (1) R.A. ROMATSA DSNA SIBIU anunță organizarea unui concurs / examen
Mai multSubiecte
Cap. Semnale şi instrumente pentru generarea lor. Ce tipuri de aparate pot genera semnal sinusoidal? 2. Care sunt principalele caracteristici ale unui generator de audio frecvenţă? 3. Care sunt principalele
Mai multMicrosoft Word - Coperta-Cuprins-Prefata.doc
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov GEORGE NICOLAE IOAN D. OLTEAN RADIOCOMUNICAŢII BAZELE COMUNICAŢIILOR PRIN RADIO ŞI TELEVIZIUNE Volumul 1 TV - 2000 - UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE
Mai mult6
OMPONENTE PASIVE SPEIALE 161 6.4. Linii de întârziere Domeniul radioelectronic a impus realizarea unor dispozitive care să asigure întârzierea unor semnale pe timpul prelucrării acestora. Televiziunea,
Mai multep0126
EPSICOM Ready Prototyping CCoolleeccţţiiaa HHII--FFII SSoonnoo && LLiigghhtt EP 0126... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2. Schema 3. PCB 4. Lista de componente 2-3 3 4 4 PHASER
Mai multPowerPoint Presentation
Compatibilitate Electromagnetică Standardizare şi Testare Conf. dr. ing. ec. Adina GIURGIUMAN Departamentul de Electrotehnică şi Măsurări Facultatea de Inginerie Electrică Email: Adina.Giurgiuman@ethm.utcluj.ro
Mai multMicrosoft Word - TIC5
CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE CAPITOLUL 5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE În Capitolul 3, am văzut că putem utiliza codarea sursă pentru a reduce redundanţa inerentă a unei surse de informaţie
Mai multMicrosoft Word - Subiecte scs1lab 2010_V03.doc
Pentru circuitul din figura: Subiectul 1 Y(s) a. Calculati functia de transfer, reprezentati diagramele Bode si determinati valoarea frecventei de taiere. b. ealizati circuitul si masurati amplificarea
Mai multFILTRE DE REALIZARE CU CIRCUITE DE INTEGRARE
FILTRE ACTIVE BIQUAD REALIZATE CU CIRCUITE DE INTEGRARE. SCOPUL LUCRĂRII Măsurători asupra unor filtre active biquad de tip RC realizate cu circuite de integrare.. ASPECTE TEORETICE Considerăm funcţia
Mai multBrosura laborator limba romana.cdr
Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025 Proiectează și realizează corpuri şi sisteme de iluminat cu LED LFCEM-Electromagnetica SA L a b o r a t o r u l d e F o t o m e t r i e ş i Compatibilitate
Mai multLaborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI ELECTROMAGNETICA
Laborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025-2005 ELECTROMAGNETICA SA Proiectează și realizează corpuri si sisteme de
Mai multMicrosoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc
Filtrarea semnalelor de date Necesitate - unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de perioadă T s, datorită filtrării, este extinderea sa în timp, care conduce la apariţia interferenţei
Mai multMicrosoft Word - 01_Introducere.doc
1. INTRODUCERE Modelul simplificat al unui sistem de transmisiune: Sursa digitala {1,2,.,q} TX (ω 0 ) Canal radio m i s(t) y(t) RX (ω 0 ) mˆ i Terminal digital Sursa digitală semnalul de date m i Tx: emiţătorul
Mai multMULTIMETRU DIGITAL AX-585 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
MULTIMETRU DIGITAL AX-585 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE 1. Informaţii generale. 3 2. Informaţii privind siguranţa. 3 3. Funcţii 3 4. Operarea aparatului de măsură. 6 5. Întreţinerea aparatului. 9 6. Rezolvarea
Mai multPowerPoint Presentation
Tehnologii Radio Digitale de Acces și Difuziune Accesc and Broadcast Digital Radio Technologies Evaluare practica la laborator v3 Bibliografie Platformele de laborator Despre modele de propagare: http://www.wirelesscommunication.nl/reference/slides/prop/propmac.pdf
Mai multNr Analizor de spectru pana la 1 GHz (prima parte) - DTMF cu 4 sau 8 canale - Microemitator UHF - Receptor pentru banda de 7MHz - Analizor de d
Nr. 001 - Analizor de spectru pana la 1 GHz (prima parte) - DTMF cu 4 sau 8 canale - Microemitator UHF - Receptor pentru banda de 7MHz - Analizor de distorsiuni armonice Nr. 002 - Analizor de spectru pana
Mai multMicrosoft Word - Laboratorul 03 Antene de radiodifuziune (Radio și TV)
Laboratorul 3 (Radio și TV) Cuprins. Antene pentru radio 2. Antene pentru televiziune Obiective Parcurgerea teoretică și practică a acestei unități de învatăre urmărește: Aprofundarea cunoștințelor privind
Mai multVI. Achiziția datelor în LabVIEW
VI. Achiziția datelor în LabVIEW SUBIECTE A. Achiziția Datelor B. Measurement & Automatation Explorer (MAX) C. Driverul software, NI-DAQmx D. Placa de achiziție, NI USB 6008 A. Achiziția Datelor Subiecte:
Mai multUNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice (la alegere) dintre cele
Mai multMicrosoft Word - IngineriF_A.DOC
Se considera v BE 0.6V in conductie si β00. Pentru v I.6+0.05sinωt [V], tensiunea este : +0V R C 5K v I v BE 0.5mA 0V C a 7.50.3sinωt [V] c.5.5sinωt [V] b 7.5.5sinωt [V] d.60.05sinωt [V] Se cunoaste β00
Mai mult1
4.3. Amplificatoare de semnal mic Amplificatoarele de semnal mic (ASM) au semnalul amplificat mic în raport cu tensiunile de c.c. de polarizare a tranzistoarelor. Tranzistoarele funcţionează într-o zonă
Mai multTechnical Regulation
ROIR 03 REGLEMENTARE TEHNICĂ pentru interfaţa radio privind sisteme de transmisiuni de date de bandă largă 1 1. Consideraţii de bază Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16
Mai multMicrosoft Word - DCE - lucrarea 5.doc
LUCRAREA 5 TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP CU POARTĂ JONCŢIUNE 5.1. Prezentare teoretică Tranzistorul cu efect de câmp cu poartă joncţiune este un dispozitiv electronic cu patru electrozi (D-dreană, S-sursă,
Mai multPowerPoint Presentation
Electronică Analogică Redresoare Redresoare polifazate, comandate redresoarele comandate permit reglarea tensiunii şi a curentului prin sarcină. Reglajul poate fi făcut în mod continuu de la zero până
Mai multMicrosoft Word - 2 Filtre neliniare.doc
20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls
Mai multCuprins
Cuprins 1. Introducere 2. Modele și limbaje pentru specificația sistemelor 3. Interfețe de comunicație 4. Periferice pentru sisteme dedicate 5. Microcontrolere 6. Procesoare dedicate 7. Dezvoltarea programelor
Mai multOlimpiada Națională de Astronomie şi Astrofizică Aprilie 2019 Analiza Datelor - Seniori Problema 1 - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 c
Problema - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 conține liniile spectrale ale hidrogenului. Se cunosc lungimile de undă ale hidrogenului, obținute în condiții de laborator: Hα = 656,3 nm; Hβ
Mai multMicrosoft Word - onf laborator subiect.doc
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Olimpiada de Fizică Etapa Naţională 3 ianuarie 5 februarie 00 Constanţa XII PROBA DE LABORATOR LUCRAREA A STUDIUL MIŞCĂRII OSCILATORII AMORTIZATE
Mai multKein Folientitel
S.C East Electric S.R.L distribuitor Balluff în Romania. Balluff producător de senzori, şi traductoare, cu peste 40 ani de experienţă Firma a fost creată în 1921, experienţa în domeniul senzorilor începând
Mai multMicrosoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator
Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare parametrice. Principiul de funcţionare: Modificarea inductivităţii mutuale a unor bobine cu întrefier variabil sau constant. Ecuaţia care exprimă
Mai multMicrosoft PowerPoint - ST_5
Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins 5 Traductoare / senzori de proximitate a) Traductoare de proximitate inductive b) Traductoare de proximitate capacitive c) Traductoare de proximitate
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 11 2011/2012 Capitolul 10 Cerinte eficienta crescuta a conversiei optic/electric zgomot redus raspuns uniform la diferite lungimi de unda viteza de raspuns ridicata liniaritate Principii de operare
Mai multBazele spectroscopiei si laserilor
Cursul 7 Spectroscopia laser selectivă Benzile de absorbție și emisie caracteristice ionilor optic activi în cristale sunt afectate de așa-numita lărgire neomogenă. Existența unor câmpuri cristaline specifice,
Mai multAVS5010.indd
Emiţător / receptor AV fără cablu 2.4 GHz Instrucţiuni de utilizare (Citiţi cu atenţie înainte de utilizare!) AVS5010 011 0336 Instrucţiuni importante de securitate Dacă aparatul este utilizat corespunzător,
Mai multPowerPoint Presentation
1 Toate erorile unui circuit de eşantionare-memorare se pot deduce cantitativ din specificaţiile tehnice ale circuitului, cu excepţia erorii generate de timpul de apertură, fiindcă această eroare este
Mai multSlide 1
BAZELE ELECTROTEHNICII I BE An I - ETTI CURS 1 Conf. dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro BAZELE ELECTROTEHNICII I (BE) ETTI Curs Seria A - Prof. dr. ing. Vasile ȚOPA Vasile.Topa@ethm.utcluj.ro
Mai multStudent: Mădălina-Maria Mitricioaei Titlul proiectului: IOT Sensor Hub Rezumat
Student: Mădălina-Maria Mitricioaei Email: madalina.mitricioaei@outlook.com, madalina.mitricioaei@gmail.com Titlul proiectului: IOT Sensor Hub Rezumat Proiectul de față are ca scop dezvoltarea unei sistem
Mai multProbleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea
Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Contents Vectori... 4 Modul de rezolvare a problemelor... 5 despre vectori... 6 Vector deplasare... 12 Vector viteza... 12 Statica...
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) P
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) Profesor: Sl. Dr. Ing. Ionescu Daniela Student: Mujdei
Mai multMidland 278 manual
Statie radio CB Midland 278 Manual de utilizare in Limba Romana Statia MIDLAND 278 reprezinta o arta in ingineria de inalta performanta. Proiectata pentru functionarea in banda CB, acest pachet compact
Mai multMicrosoft Word - S_c63.doc
216 6.3.2 Senzori de proximitate optici Senzorii de proximitate optici în construcţia roboţilor industriali pot fi utilizaţi ca senzori de securitate sau pentru sesizarea unor obiecte (sau a apropierii
Mai multICF-F11S_F12S_ro
Radio cu 3 benzi FM / SW / MW Manual de instrucţiuni RO ICF-F11S ICF-F12S Fabricat în : China Sony Corporation 2007 Notă pentru clienţi : următoarele informaţii sunt valabile numai pentru echipamentele
Mai multDate tehnice Analizor de reţea pentru reţele de joasă, medie şi înaltă tensiune Model PQ-Box 150 Detectare defecţiuni Evaluarea calităţii tensiunii co
Date tehnice nalizor de reţea pentru reţele de joasă, medie şi înaltă tensiune Model PQ-Box 150 Detectare defecţiuni Evaluarea calităţii tensiunii conform EN50160 şi IEC 61000-2-2 (2-4) naliza FFT până
Mai multMicrosoft Word - Probleme-PS.doc
PROBLEME PROPUSE PENTRU EXAMENUL LA PRELUCRAREA SEMNALELOR a) Să se demonstreze că pentru o secvenńă pară x[ n] x[ n] este adevărată egalitatea X( z) X( z) b) să se arate că polii (zerourile) acestei transformate
Mai multMULTIMETRU DIGITAL CU SCHIMBARE AUTOMATĂ A DOMENIULUI AX201 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
MULTIMETRU DIGITAL CU SCHIMBARE AUTOMATĂ A DOMENIULUI AX201 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE CITIŢI CU ATENŢIE INSTRUCŢIUNILE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRULUI GARANŢIA Producătorul garantează că aparatul nu va prezenta
Mai multSenzor inductiv de deplasare liniară
Formă cubică, aluminiu / plastic Posibilităţi de montare diverse Indicarea domeniului de măsură cu LED Imun la interferenţe electromagnetice. Zone inactive extrem de scurte Rezoluţie 0,001 mm 15 30 Vcc
Mai multDirect Current (DC) Electric Circuits
ELECTROTEHNICA BIBLIOGRAFIE 1. VINȚAN MARIA - Note de curs 2. POPA MIRCEA, VINŢAN MARIA, Electrotehnică. Îndrumar de laborator, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ISBN 9736512053, 2001, cota
Mai multSlide 1
ELECTROTEHNCĂ ET An - SA CRS 8 Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCRAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . ntroducere în teoria circuitelor electrice. Puteri în regim armonic 3. Caracterizarea în complex a
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 08/09 C/L Optoelectronică OPTO Minim 7 prezente curs + laborator Curs - conf. Radu Damian an IV μe Vineri 8-, P5 E 70% din nota 0% test la curs, saptamana 4-5? probleme + (? subiect teorie) + (p prez.
Mai multDispozitive BENDER pentru monitorizarea rezistenţei de izolaţie Pornind de la necesitatea unui sistem de alimentare cu energie electrică cât mai sigur
Dispozitive BENDER pentru monitorizarea rezistenţei de izolaţie Pornind de la necesitatea unui sistem de alimentare cu energie electrică cât mai sigur, tot mai multe ţări aleg să utilizeze sistemele IT
Mai multC10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la
C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la distanta b de centrul sferei. Alegem un sistem de coordonate
Mai multFișă tehnică testo 521 Instrument pentru măsurarea presiunii diferențiale testo 521 ideal pentru măsurări cu tub Pitot Senzor integrat pentru presiune
Fișă tehnică Instrument pentru măsurarea presiunii diferențiale ideal pentru măsurări cu tub Pitot Senzor integrat pentru presiune diferenţială, cu compensare de temperatură Două mufe externe pentru conectarea
Mai multDETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA NUCLEARA BN-03 B DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. Scopul lucrării Determinarea
Mai multAlimentatoare AX-3003D, AX-3005D AX-1803D Instrucţiuni de utilizare
Alimentatoare AX-3003D, AX-3005D AX-1803D Instrucţiuni de utilizare Cuprins 1. Introducere... 3 Despachetarea şi verificarea componenţei setului... 3 Indicaţii privind siurana... 4 Informaţii privind siurana...
Mai multSlide 1
BAZELE ELECTOTEHNICII I BE An I - ETTI CS 2 Conf. dr.ing.ec. Claudia PĂCA e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro CAPITOLL I CICITE ELECTICE DE CENT CONTIN GENEALITĂȚI Circuitul electric de curent continuu
Mai multLaboratorul numărul 12 Transformatorul pentru sudură Pentru a realiza aprinderea și întreținerea în cele mai bune condiții este necesar ca transformat
Laboratorul numărul 12 Transformatorul pentru sudură Pentru a realiza aprinderea și întreținerea în cele mai bune condiții este necesar ca transformatoarele de sudură să aibă tensiunea de funcţionare în
Mai multMicrosoft Word - 1_ILUMINATUL ELECTRIC_Marimi & unitati fotometrice_corectat_ulterior.doc
Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Editura Universitaria Craiova, 2016 UTILIZĂRILE
Mai multMicrosoft Word - RECEPTOR CD 202E
RECEPTOR CD/USB/MP3/WMA Made for ipod şi Made for iphone Intrare AUX frontală Copie de rezervă pentru memorie Sunet Ieşire de preamplificator audio 2 V/pe 4 canale CARACTERISTICI Redare CD/USB/MP3/WMA
Mai multElectricitate II
Electricitate II Circuitul electric. Legile circuitului electric. Sumar Circuitul electric simplu Legile lui Ohm Legile lui Kirchhoff Gruparea rezistorilor Transformarea stea-triunghi Gruparea generatoarelor
Mai multTest 5: Referat examen an II ELECTRONICA APLICATA Sisteme de achizitii de date 1. Sa se exprime in scarile de temperature Celsius si Farentheit temper
Test 5: Referat examen an II ELECTRONICA APLICATA Sisteme de achizitii de date 1. Sa se exprime in scarile de temperature Celsius si Farentheit temperature punctului de topire al aurului T=1337,9 k. Transformam
Mai multMicrosoft Word - Curs01 Principii ale radiodifuziunii
Cursul 1 PRINCIPII ALE COMUNICAŢIILOR IN RADIODIFUZIUNE Cuprins 1.1 Legaturi si servicii de radiocomunicatii 1.2 Domenii de frecvenţă utilizate în radiodifuziune 1.3 Funcţii ale elementelor sistemelor
Mai multMicrosoft Word - CMT 08 Amps.doc
SISTEMUL DE TELEFONIE CELULARĂ AMPS 1. Introducere Elementele de bază pentru conceptul celular - 1947, prin anii '70 firma Bell Telephone a conceput şi brevetat un sistem celular. Pornind de aici, AT&T
Mai multMicrosoft Word - Laboratorul 3.doc
Laboratorul 3 Implementarea interfetelor cu mediul exterior Obiective Acest laborator isi propune sa prezinte modul de realizare a unor interfete cu mediul exterior astfel incat sa se poata trimite date
Mai multMicrosoft Word - Camera video adaugata intr-o retea CATV2.doc
CUM SE POATE ADAUGA UN SEMNAL DE LA O CAMERA VIDEO DE SUPRAVEGHERE INTR-O RETEA DE CABLU SI A FI VIZIONATA PE TELEVIZOARELE DIN CASA Sunt foarte multi utilizatori care-si doresc posibilitatea monitorizarii
Mai multGhid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400™
Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400 Utilizaţi acest ghid când folosiţi imprimanta zilnic. Pentru informaţii mai detaliate, consultaţi Ghidul utilizatorului. Componentele imprimantei Figura 1 prezintă
Mai multIM - Imagistica Medicala
Rezonanta magnetica nucleara (RMN) Rezonanta magnetica nucleara Fenomen fizic studiul spectroscopic al proprietatilor magnetice ale nucleului Protonii si neutronii au camp magnetic propriu datorita spinului
Mai multMicrosoft Word - OFDMprz_19_3.doc
8. Consideraţii privitoare la egalizarea canalului în sistemele OFM - Egalizarea canalului poate fi realizată atât în domeniul timp cât şi în domeniul frecvenţă - Egalizarea în domeniul frecvenţă, mai
Mai multGTA4SpecMkII_RO.indd
Amplificator 7 607 792 134 www.blaupunkt.com ROMÂNĂ Garanţie Oferim o garanţie de producător pentru produsele achiziţionate în Uniunea Europeană. Condiţiile garanţiei pot fi consultate la www.blaupunkt.de
Mai multDAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT
DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂTRÂN Colecţia Matematică DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ
Mai multLaboratorul numarul 6 Reglarea turaţiei motorului asincron prin variația frecvenței de alimentare cu păstrarea raporului U/f constant Expresia turaţie
Laboratorul numarul 6 Reglarea turaţiei motorului asincron prin variația frecvenței de alimentare cu păstrarea raporului U/f constant Expresia turaţiei câmpului magnetic învârtitor (turația de sincronism)
Mai multMicrosoft Word - L25Ro_Studiul efectului Hall_f_RF
STUDIUL EFECTULUI ALL 1. Scopul lucrării Obiectivul acestei lucrări este: punerea în evidenţă a efectului all pentru un semiconductor intrinsec, măsurarea tensiunii all, determinarea constantei all, a
Mai multLaborator 2
Laborator nr. 2 Baterii de acumulatoare utilizate pe autovehicule 1. Scopul lucrării Lucrarea de laborator are drept scop aprofundarea cunoștințelor teoretice prezentate la curs cu privire la diferitele
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 9 2018/2019 2C/1L Optoelectronică OPTO Minim 7 prezente curs + laborator Curs - conf. Radu Damian an IV μe Vineri 8-11, P5 E 70% din nota 20% test la curs, saptamana 5 22.03.2019 ora 10-11 probleme
Mai multInspiron Specificaţii (Battery)
Inspiron 20 Seria 3000 Vederi Copyright 2016 Dell Inc. Toate drepturile rezervate. Acest produs este protejat de legile privind drepturile de autor şi drepturile de proprietate intelectuală din SUA şi
Mai multLucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi
Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fiind eliminarea zgomotului suprapus unei imagini. Filtrarea
Mai multMicrosoft Word - HMM - Instructiuni de instalare.doc
HMM Instructiuni de instalare 6 720 604 682 (00.07) Cuprins Cuprins Instrucţiuni de siguranţă 3 Explicaţii simboluri 3 1 Date referitoare la accesorii 4 1.1 Aplicaţie 4 1.2 Volum de livrare 4 1.3 Date
Mai multMicrosoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR
Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul
Mai multLaborator Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Loc marca acreditare Calea Rahovei Sector Bucharest Tel: Fax
Laborator Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Loc marca acreditare 266-268 Calea Rahovei Sector 5 050912 Bucharest Tel: +40 21 4042 146 Fax: +40 21 4042 148 E-mail: stelian.matei@electromagnetica.ro
Mai multMicrosoft Word - Tema 06 - Convertoare analog-numerice.doc
Convertoare analog-numerice (ADC) Convertoarele analog-numerice sunt circuite electronice (în variantă integrată sau hibridă) care, printr-un algoritm intrinsec de funcţionare, asociază valorilor tensiunii
Mai multE_d_fizica_teoretic_vocational_2019_bar_model_LRO_2
Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MCANICĂ, B. LMNT D TRMODINAMICĂ, C. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ Se acordă
Mai multModalitati de calcul, estimare si masurare a parametrilor electrici ai cablajelor imprimate si in particular ai conductoarelor imprimate. Exemple de p
Modalitati de calcul, estimare si masurare a parametrilor electrici ai cablajelor imprimate si in particular ai conductoarelor imprimate. Exemple de procedee de masurare si rezultatele obtinute. Machedon
Mai multLaborator Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Loc marca acreditare Calea Rahovei Sector Bucharest Tel: Fax
Laborator Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Loc marca acreditare 266-268 Calea Rahovei Sector 5 050912 Bucharest Tel: +40 21 4042 146 Fax: +40 21 4042 148 E-mail: stelian.matei@electromagnetica.ro
Mai multProdukt-Datenblatt
3 035 Regulatoare de temperatură cameră, cu comutare pentru 7 zile şi afişaj LCD pentru sisteme de încălzire RDE10 Comandă cu 2 poziţii, cu ieşire ON/OFF pentru încălzire Moduri de lucru: mod normal şi
Mai multEXTERIOR EXTERNA_RUM.FH11
101 ECLATOR PENTRU CATARGE DE ANTENE Referinta Dimensiuni (mm) Include Greutate (gr) AT-060F 50 x 50 x 230 Cleme din alama pentru conductor rotund de 8-10 mm si/sau platbanda de 30 x 2 mm 900 AT-060F Antenele
Mai multGheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-
Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard 3 Algebră Capitolul I. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale
Mai multVPA 2140_Pro_RO.indd
7 607 792 210 Garanţie Oferim o garanţie de producător pentru produsele achiziţionate în Uniunea Europeană. Condiţiile garanţiei pot fi consultate la www.blaupunkt.de sau solicitate direct, de la: Blaupunkt
Mai multVostro 3500 Fişă tehnică informativă privind configurarea şi funcţiile
Dell Vostro 3300/3400/3500/3700 Informaţii despre configurare şi caracteristici Despre avertismente AVERTISMENT: Un AVERTISMENT indică un pericol potenţial de deteriorare a bunurilor, de vătămare corporală
Mai multMicrosoft Word - LUCRARE DE LABORATOR 5
Managementul calităţii energiei LUCRARE DE LABORATOR 5 ÎMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE ÎN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE CU SARCINI NELINIARE. Obiectivele lucrării Lucrarea are ca scop stabilirea cauzelor
Mai multMicrosoft Word - Curs13 Transmisia semnalelor digitale TV
Cursul 13 Cuprins 1. Principii ale modulaţiei digitale utilizate în televiziune 1.1. Modulatorul în cuadratură (modulator I/Q) 1.2. Demodulatorul I/Q 2. Transmisia semnalelor TV digitale 2.1. Transmisia
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de accele
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de acceleraţie Profesor coordonator: Șef lucrări Dr. Ing. Daniela
Mai multCapitole curs
1 MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Osciloscopul.1 Prezentare generală Osciloscopul este un instrument având ca funcţie principală vizualizarea şi măsurarea semnalelor electrice în domeniul timp.
Mai multLaborator 2-3 Utilizarea programului de simulare electromagnetică EmPro Continuare În lucrarea de laborator se va investiga o linie de transmisie micr
Laborator 2-3 Utilizarea programului de simulare electromagnetică EmPro Continuare În lucrarea de laborator se va investiga o linie de transmisie microstrip pe substratul utilizat la curs: GaAs, ε r =
Mai multInstitutul de Cercetări în Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca Tel: ; int 6489 Fax: Laboratorul Compusi Anorganici Dr. Laura MUREȘAN
INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ECHIPAMENT PENTRU DETERMINAREA SUPRAFETEI SPECIFICE Tip/Model : TRISTAR II 3020 (MICROMERITICS) Investigatii/Rezultate: Aria suprafetei suprafata intr-un punct, suprafata BET,
Mai mult客厅电脑 酷影Q1000
CUPRINS 1. Noţiuni de bază... 2 1.1 Pornire... 2 1.2 Oprire... 3 1.3 Ecranul de întâmpinare... 3 1.4 Procesul de instalare... 3 2. Caracteristici principale... 4 2.1. EZCast... 4 2.2. DLNA... 5 2.3. EZMirror...
Mai multMicrosoft Word - Matematika_kozep_irasbeli_javitasi_0911_roman.doc
Matematika román nyelven középszint 0911 ÉRETTSÉGI VIZSGA 011. május. MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI ÉRETTSÉGI VIZSGA JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ NEMZETI ERŐFORRÁS MINISZTÉRIUM Indicaţii
Mai multUniversitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROS
Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROSISTEME ELECTROMECANICE Profesor îndrumător: s.l. dr.
Mai multMicrosoft Word - Lucrarea 14.doc
L u c r a r e a n r. 4 STUDIUL GOLURILOR DE TENSIUNE ÎN INSTALAŢIILE ELECTEICE. Probleme generale Golul de tensiune este definit ca fiind scăderea amplitudinii sau a valorii eficace a reţelei până la valoarea,2
Mai multCONFIGURAȚIE SISTEM WIN CÂNTARE RUTIERE Ofertă comercială Fundație (proiect) Platformă Componente electronice Celule de cântărire și cutie de conexiun
CONFIGURAȚIE SISTEM CÂNTARE RUTIERE Ofertă comercială Fundație (proiect) Platformă Componente electronice Celule de cântărire și cutie de conexiuni Indicator digital de cântărire Imprimantă Set conectică
Mai multST Descărcătoare cu oxizi metalici de joasă tensiune
Pagina: 1 / 10 SPECIFICAŢIE TEHNICĂ Prezentul document a fost întocmit de către : Divizia Conectare la Rețea şi Modernizare Serviciul Politici Tehnice din cadrul DELGAZ GRID S.A. 1 Pagina: 2 / 10 FOAIE
Mai mult