Concluzii finale

Transcriere

1 7. Concluzii finale: Consorţiul condus de INCDPM în decursul a 24 luni aferente anilor august a efectuat activităţi de monitorizare, măsurători, investigaţii și prelevare de probe pe întregul sector de Dunăre, Călărași Brăila în conformitate cu graficul Gantt stabilit. Obiectivul principal în această perioadă a fost de a monitoriza zona aferentă construcţiilor hidrotehnice ce s-au executat, în trei puncte principale și anume braţul Bala, Epurașu și Caleia din punct de vedere al protecţiei mediului. În conformitate cu deontologia profesională experţii implicaţi în activitatea propriu zisă de monitorizare au avut în vedere să aplice principiul prevenirii a oricărui impact asupra mediului și de a asigura posibilitatea reală de a elabora și a implementa soluţii preventive. În spiritual respectării principiului transparenţei, INCDPM a realizat pagina web în care sunt prezentate obiectivele proiectului, rezultatele semnificative precum și echipele implicate. În ceea ce privește parametrii abiotici monitorizaţi coroborat cu dinamica de executie a construcţiilor hidrotehnice putem concluziona următoarele: Referitor la poluarea aerului și la nivelul de zgomot în urma analizei decizionale s-a constatat că nu există la nici-un parametru monitorizat depășiri ale valorilor admise. Referitor la poluarea solului în urma analizei decizionale s-a constatat că nu există la nici-un element monitorizat depășiri ale valorilor admise. Referitor la poluarea apei și sedimentelor experţii INCDPM nu au constatat depășiri al valorilor vreunui indicator faţă de valorile istorice raportate TNMN ICPDR. Pentru aceste elemente de mediu este caracteristic un comportament eterogen cu o dinamică cu o variabilitate foarte mare. Exemplu: zonă în imediata apropiere a construcţiei cu apă de calitatea I-a și în același timp în zona punctelor secundare s-a constatat apa de calitatatea a-iii-a. Referitor la parametrii hidromorfologici se desprind urmatoarele concluzii:

2 exista o dinamica accentuată a modificărilor albiei Dunării pe tot sectorul investigat, ceea ce necesită o mai bună gestionare a informaţiilor batimetrice georeferenţiate și o actualizare permanentă a acestora; pe tot sectorul investigat se poate observa o dinamică necontrolată a proceselor de sedimentare și de eroziune direct influenţată de hidrodinamica Dunării; se constată o variabilitate mare din punct de vedere hidrologic pentru perioada anilor , ani atipici din punct de vedere al debitelor scurse pe Dunăre; referitor la punctul critic 01 Bala s-a pus în evidenţă fenomenul de incizie a albiei Dunării la intrarea pe braţul Bala și continuarea depunerilor de sedimente începând cu zona bancului de nisip Caragheorghe pe Dunărea Veche spre punctul critic 02 Epurașu; referitor la punctul critic 02 Epurașu se constată eficienţa cunetei propusă de experţii INCDPM ca soluţie preventivă realizată în corpul digului submersibil, asigurându-se astfel la condiţiile de referintţă/natural conectivitatea longitudinală și laterală a braţului Epurasu referitor la punctul critic 10 Caleia se constată efectul pozitiv al dragării pe Dunăre și tendinţa de sedimentare pe Caleia în aval de pragul de fund de pe braţul Caleia. experţii INCDPM consideră că din punct de vedere hidromorfologic ceea ce arată amplitudinea schimbărilor majore în albia Dunării cel mai reprezentativ exemplu este prezentat în figura de mai jos.

3 în ceea ce privește parametrii hidromorfologici debit, viteză, turbiditate și nivel monitorizaţi în această perioadă coroborat cu dinamica de execuţie a lucrărilor s-a constatat o interdependenţă încă greu de cuantificat la Bala datorită nefinalizării principalului obiectiv ce va avea cel mai mare impact asupra acestor parametri. La punctul critic 10 Caleia această interdependenţă este evidentă și este datorată apropierii finalizării lucrărilor hidrotehnice. În ceea ce privește parametrii biotici monitorizaţi coroborat cu dinamica de executie a construcţiilor hidrotehnice putem concluziona următoarele: Referitor la flora și fauna acvatică din analiza valorilor indicelui multimetric pentru fitoplancton rezultă că pe durata etapei de construcţie starea ecologică a apei Dunării în punctele analizate a fost cuprinsă între foarte bună şi bună, situaţia generală caracterizându-se prin absenţa unor presiuni

4 antropice suplimentare faţă de cele din etapa de preconstrucţie pe tronsonul analizat. În zona punctelor critice principale, din analiza valorilor indicelui multimetric pentru fitoplancton a rezultă că pe durata etapei de construcţie starea ecologică a apei Dunării a fost cuprinsă între foarte bună şi bună, semnificând absenţa unor presiuni suplimentare faţă de cele din etapa de preconstrucţie. Referitor la Natura 2000 putem concluziona următoarele: Nu au fost identificate în zonele investigate specii de floră terestră protejate. Flora terestră este formată din păduri (în special păduri danubiene aluviale de salcie albă şi plop alb, zăvoaie habitatul Natura 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries - şi plantaţii de plop canadian) şi pajişti deseori aflate în stadii avansate de degradare, ca urmare a abundenţei mari a speciilor alohtone invazive. Zonele ripariene sunt, în general, zone nisipoase inundate temporar, sărace în vegetaţie sau total lipsite de aceasta; în unele cazuri, zonele inundate sunt acoperite de salicete Campania migraţiei de primăvară din 2012 pentru monitorizarea avifaunei în punctele critice a arătat că, faţă de aceeaşi campanie din 2011, au fost identificate mai multe specii de păsări, dar mai puţine exemplare; cele mai multe exemplare de păsări au fost identificate în PC07, iar PC02 şi PC04 sunt cele mai complexe zone din punct de vedere a biodiversităţii avifaunistice. Au fost identificate între 18 şi 27 de specii de păsări protejate, ajungând până la peste 400 de exemplare observate Situl ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei este o zonă importantă pentru unele specii de păsări cuibăritoare (3 specii), pentru raţe şi gâşte (în perioadele de migraţie şi iernat). Situl ROSPA0039 Dunăre-Ostroave este o zonă pentru păsările cuibăritoare (14 specii), pentru păsările migratoare (7 specii) şi pentru păsările care iernează (2 specii protejate)

5 Dintre speciile de peşti de importanţă comunitară, au fost identificate 9 specii în ROSCI0006 şi 9 specii în ROSCI0022. Referitor la avifauna putem concluziona următoarele aspecte privind migraţia păsărilor primăvară, toamnă și iernarea: Diversitatea cea mai mare a fost înregistrată în punctul critic PC04 datorită formei de habitat care este de plantaţie de plop şi fâşii de comunităţi danubiene de salcie albă. Habitatul nu este fragmentat cu comunitati antropice. Speciile de păsări nu sunt afectate de lucrările hidrotehnice, deoarece nu cuibăresc şi nu se hrănesc în zonele în care au loc lucrările, arealul lor fiind mult mai extins. Impactul lucrărilor de construcţii pe termen scurt poate fi doar local şi nesemnificativ. Schimbările negative în numărul şi efectivele speciilor inelate/observate nu sunt cauzate de lucrările efectuate, deoarece în toamna anului 2012 numărul scăzut al păsărilor a fost o consecinţă imediată a secetei. Un aspect interesant privind comportamentul pelicanilor este acela că au fost identificaţi în zona punctului critic Bala în zona bancului de nisip Caragheorghe Referitor la flora terestră concluzionăm următoarele: Diversitatea a scăzut în 2013 faţă de 2012, în special în rândul plantelor ierboase şi mai puţin a arborilor sau arbuştilor. De asemenea, au apărut unele specii invazive noi, neidentificate în Schimbările se datorează în primul rând fluctuaţiei apei din zonele analizate şi inundaţiilor frecvente.

6 Luând în considerare faptul că lucrările se derulează pe apă şi pe maluri, putem afirma că acestea nu afectează negativ flora terestră. Vegetaţia poate fi perturbată doar pe anumite segmente ale zonei ripariene şi pe suprafeţele adiacente acesteia. Din cauza stării degradate a habitatelor, respectiv a impactului antropic puternic din zona potenţial afectată, lucrările hidrotehnice planificate nu vor afecta statutul de conservare a habitatelor cu valoare conservativă ridicată din ariile naturale protejate. Pădurile dunărene de luncă cu salcie şi plop (galerii de Salix alba şi Populus alba) nu se întâlnesc în punctele de lucru, unde au loc lucrările de construcţie. Referitor la monitorizarea altor specii de pești concluzionăm următoarele: Nu există nici un impact negativ al construcţiilor hidrotehnice executate la cele trei puncte critice principale asupra altor specii de pești. Echipa de monitorizare a sesizat la timp riscul de impact la realizarea digului submersibil din zona Epurașu, propunând adoptarea în timp real a unei soluţii preventive prin care sa se elimine acest risc și anume executarea unei chiunete în corpul digului submersibil. Referitor la monitorizarea migraţiei sturionilor și mrenei concluzionăm următoarele: În urma monitorizării celor 5 perioade de migraţie în care a fost marcat un număr total de 175 sturioni cu mărci ultrasonice şi mărci spaghetti (antibraconaj) s-a observat că patru moruni au trecut de zona PC01, doi dintre aceştia folosind Braţul Dunărea Veche ca traseu de întoarcere, iar doi Braţul Bala. Se remarcă viteze maxime de peste 2m/s ce au fost înregistrate pe secţiunea de la km 7,5 Bala cu aprox. 2 km în aval de vechiul prag respectiv de peste 2,5m/s la km. 9,5 Bala. Având în vedere că aceste valori reprezintă maximele înregistrate pe o secţiune într-un punct și nu viteza la nivelul întregului curs, este total greşit să luăm în calcul viteza maximă înregistrată într-un punct pe o secţiune dată atunci când calculăm posibilitatea de migraţie în amonte a sturionilor. Nici un exemplar de

7 păstrugă marcat de experţii INCDPM nu a ajuns în zona pragului de pe Braţul Bala. În figura de mai jos este reprezentată corelaţia dintre parametrii abiotici și migraţia sturionilor pe braţul Bala. 2a 2b Putem afirma că în zona pragului de fund sturionii trec peste un obstacol aproximativ echivalent cu geometria pragului de fund realizat până la coronamentul cu cota 0 MNC, adică faza III de construcţie pe braţul Bala.

8 Viteza maximă pe care sturionii au învins-o înnotând contra curentului este de peste 2,5 m/s (morun) fără să cunoaștem în prezent capacitatea reală de înot a acestuia și nici modul în care sturionul parcurge zonele de cu viteze mari de curgere a apei. În ceea ce privește pragul de fund de pe bratul Caleia din înregistrările avute rezultă că sturionii (păstruga) depășesc viteze de peste 2,4 m/s a afluetului de apă având adâncime de înot între 1,4m și 11m. Din volumul informaţional deţinut de experţii INCDPM coroborat cu măsurătorile realizate în decursul a 5 campanii de investigare a traseului de migraţie a sturionilor rezultă că putem afirma cu un nivel de încredere ridicat că sturionii, în speţă morunul și păstruga, înving prin diferite metode (încă neelucidate) viteze de curent de apă între 2,2-2,5 m/s. Din datele deţinute până în prezent nu se cunoaște limita maximă a vitezei de înot contra curentului (viteza critică) a sturionilor, motiv pentru care știinţific nu este posibilă aprecierea impactului obstacolelor din Dunăre asupra traseului de migraţie. Experţii INCDPM vor elimina această incertitudine în perioada septembrie decembrie 2013 prin efectuarea unor determinări de viteze de înot contra curentului a sturionilor peste pragul de fund de pe braţul Bala. Referitor la specia nisetru putem afirma că această populaţie de sturioni este posibil pe cale de dispariţie deoarece în perioada primăvara 2013 s-a capturat și marcat numai un singur exemplar. În ceea ce privește modelarea numerică 3D putem concluziona următoarele: Referitor la punctul critic 02 Epurașu: experţii INCDPM au sesizat la timp un posibil impact asupra mediului datorat construcţiei digului de dirijare de la Epurașu prin sesizarea riscului întreruperii conectivităţii laterale și longitudinale pe braţul Epurașu dacă se va implementa integral soluţia proiectantului. În acest context experţii INCDPM au analizat situaţia din teren și prin simulării numerice realizate cu soft-ul

9 Delft 3D au elaborat soluţii preventive care să elimine acest risc de impact. Rezultatele simulărilor cu modelul Delft3D au arătat influenţa poziţiei cunetei asupra orientării curenţilor în zona din spatele digului, până la intrarea pe braţul Epuraşu. Elaborarea variantelor de soluţii preventive a oferit suport cu rezultate din modelare numerică 3D pentru beneficiar astfel încât să poată stabili poziţia cunetei în corpul digului submersibil cu pierderi minime pentru navigaţie în ipoteza în care toate soluţiile recomandate de către experţii INCDPM elimină riscul de impact asupra braţului Epurașu. Menţionăm că soluţiile preventive elaborate au folosit principiile metodei DKRControl analizând volumele informaţionle deţinute pentru a asigura un nivel de încredere ridicat luând ca bază de referinţă condiţiile de existenţă a biodiversităţii înainte de faza de execuţie a digului submersibil. În figura de mai jos este prezentat un exemplu de soluţie preventivă elaborată. Referitor la punctul critic 10 Caleia: experţii INCDPM împreună cu experţii Deltares au conceput un model numeric cu ajutorul căruia s-au realizat prognoze cu un nivel de încredere ridicat privind impactul pragului de fund ce se va realiza pana în 31 august Rezultatele modelării arată creşteri importante ale procentului de debit care trece pe Dunăre aval de Gropeni,

10 prin diminuarea debitului pe braţul Caleia, datorită pragului de fund şi dragajelor, adică această construcţie hidrotehnică este eficientă pentru navigabilitate pe Dunărea Veche. Situaţiile cu dragaje duc la viteze mai mici pe pragul de fund de pe braţul Caleia, care favorizează și mai mult pentru migraţia sturionilor. Referitor la punctul critic 01 Bala: Reţelele de calcul pentru modelul RSim3D si Delft 3D la punctele critice PC01 şi PC02 acoperă domeniile amonte şi aval de ramificaţia Dunării spre braţul Bala, precum şi o zonă extinsă până după confluenţa braţului Bala cu braţul Borcea inferioară și Borcea superioară şi până în aval de confluenţa braţului Epuraşu cu braţul Dunărea Veche, deosebirea fiind extinderea frontierelor de pe braţul Borcea superioară. Modelele RSim3D şi Delft3D au furnizat în această etapă prognoze asupra modificărilor parametrilor hidraulici pe Dunăre în zona Bala, datorită execuţiei pragului de fund (faza III- cotă coronament 0 MNC). În figurile ce urmează sunt prezentate rezultatele simulărilor numerice realizate de către echipa BOKU pentru pragul de fund, faza III, pentru 4 scenarii de debite. RSim-3D Q=7150 m 3 /s Prag de fund faza III Viteze - secțiune longitudinală RSim-3D Q=5530 m 3 /s Prag de fund faza III Viteze - secțiune longitudinală RSim-3D Q=3840 m 3 /s Prag de fund faza III

11 Viteze - secțiune longitudinală RSim-3D Q=1940 m 3 /s Prag de fund faza III Viteze - secțiune longitudinală Din analiza secţiunilor longitudinale și a celor transversale de control (INCPDM, în zona pragului de fund rezultă că sturionii (morunul și păstruga) pot traversa construcţia hidrotehnică realizată până la cota 0 MNC (în figurile de mai jos sunt prezentate rezultatele corelării parametrilor abiotici - debit și viteză de curgere cu cei biotici/sturioni, corelaţie ce stă la baza acestei concluzii).

12 În perioada imediat următoare (septembrie noiembrie 2013) experţii INCDPM împreună cu experţii Deltares și BOKU vor realiza activităţile de verificare, recalibrare a prognozelor realizate utilizând cele două modele numerice (pentru faza III), urmând ca după clarificarea situaţiei prin analiză comparativă să se poată realiza prognoze privind impactul pragului de fund de pe braţul Bala asupra traseului de migraţie a sturionilor la geometria finală proiectată. Totodată, echipa de experţi (INCDPM și Deltares) va analiza soluţiile preventive posibile a fi implementate in situ pentru a se elimina orice risc asupra migraţiei sturionilor, utilizându-se volumul informaţional ce se va obţine în urma investigaţiilor din teren în ceea ce privește determinarea reală a capacităţii de înot contra curentului a sturionilor. Referitor la sistemul de monitorizare și control până în prezent avem realizate următoarele: În figura de mai jos este prezentată concepţia sistemului de monitorizare și control

13 S-au realizat zilnic măsurători topo, de viteză și batimetrie (dimineaţa și seara) precum și volume informaţionale secundare referitor la biodiversitate și activităţi de șantier. Au fost realizate prognoze on-line privind evoluţia nivelului hidrostatic în zonă (vezi figura de mai jos)

14 A fost realizată distribuţia zilnică a debitelor între braţul Bala și Dunărea Veche (vezi figura de mai jos) Istoricul debitelor masurate in sectiunea de control STCB7 Istoricul debitelor masurate in sectiunea de control STCB1

15 Istoricul debitelor masurate in sectiunea de control STCB6 Pentru determinarea vitezei de deplasare a sturionilor peste pragul de fund de pe braţul Bala, au fost montate iniţial 11 staţii pentru recepţia emiţătoarelor implantate în abdomenul sturionilor în campaniile anterioare, precum și pentru recepţia emiţătoarelor ce vor fi implantate în abdomenul sturionilor în campaniile viitoare. Sistemele de monitorizare incluse în DK-PRB-01U sunt compuse din sistem de monitorizare fix de tip DKTB, sistem de monitorizare fix simplu şi sistem de monitorizare plutitor ancorat. Pe lângă investigarea deplasării sturionilor sunt monitorizaţi şi alţi parametri abiotici care să asigure un volum informaţional suficient de mare pentru a avea rezultate cu nivel de încredere ridicat. Sistemul de monitorizare şi control dezvoltat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului va permite astfel determinarea vitezei de deplasare a sturionilor marcaţi peste pragul de fund de pe braţul Bala se determină şi traseele pe unde pot trece aceştia. Rezultatele testului preliminar și de sincronizare au arătat că interval de 4 minute și 14 secunde toate staţiile au primit același număr de 7 impulsuri emise de marca ultrasonică.

16 Verificarea funcţionării staţiilor de recepţie automate Rezultatele preliminare obţinute sunt următoarele:

17

18 În această perioadă de monitorizare concluzia finală este că experţii Consorţiului condus de INCDPM nu au constatat evenimente ce pun în pericol mediul pe care, prin soluţii preventive, să nu le poate gestiona.