Microsoft Word - Lucretia Dogaru-Teste grila pentru licenta_COR_.doc

Transcriere

1 Lucreţia DOGARU, Ioan SABĂU-POP, Lucian CHIRIAC, Adrian BOANTĂ, Rodica Lacrima BOILĂ, Olimpiu SABĂU-POP, Daniela VALEA, Eugen HURUBĂ, Ozana Claudia VODĂ, Ramona Mihaela MOLDOVAN, Roxana Maria ROBA CULEGERE DE TESTE GRILĂ pentru examenul de licenţă Universul Juridic Bucureşti

2 Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright 2012, S.C. Universul Juridic S.R.L. Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin S.C. Universul Juridic S.R.L. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al S.C. Universul Juridic S.R.L. NICI UN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOŢIT DE SEMNĂTURA ŞI ŞTAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Culegere de teste grilă pentru examenul de licenţă / Lucreţia Dogaru, Ioan Sabău-Pop, Lucian Chiriac,... Bucureşti : Universul Juridic, 2012 ISBN I. Dogaru, Lucreţia II. Sabău-Pop, Ioan III. Chiriac, Lucian 34(075.8)(079.1) REDACŢIE: tel./fax: tel.: redactie@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel.: ; DISTRIBUŢIE: fax: distributie@universuljuridic.ro COMENZI ON-LINE, CU REDUCERI DE PÂNĂ LA 15% 4

3 SPECIALIZAREA DREPT 7

4 DREPT CIVIL. PARTEA GENERALĂ 1. După scopul urmărit la încheierea lor, actele juridice se clasifică în: a. acte juridice patrimoniale şi acte juridice nepatrimoniale; b. acte juridice cu titlu oneros şi acte juridice cu titlu gratuit; c. acte juridice cauzale şi acte juridice abstracte. 2. După efectele lor, actele juridice se clasifică în: a. acte juridice între vii (inter vivos) şi acte juridice pentru cauză de moarte (mortis causa); b. acte juridice constitutive, translative şi declarative de drepturi; c. acte juridice consensuale, solemne şi reale. 3. Actul juridic civil reprezintă: a. instrumentum; b. negotium; c. instrumentum şi negotium deopotrivă. 4. Actele juridice se clasifică, după importanţa lor, în: a. acte juridice cu titlu oneros şi acte juridice cu titlu gratuit; b. acte juridice comutative şi acte juridice aleatorii; c. acte juridice de conservare, de administrare şi acte juridice de dispoziţie. 5. După modul de constituire, actele juridice se grupează în: a. acte juridice unilaterale, bilaterale şi multilaterale; b. acte juridice consensuale, solemne şi reale; c. acte juridice strict personale şi acte juridice încheiate prin reprezentare. 6. Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi: a. nu sunt supuse dispoziţiilor legii vechi; b. sunt supuse dispoziţiilor legii noi; c. sunt supuse dispoziţiilor legii vechi. 7. Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi: a. nu pot fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi; b. pot fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi în anumite situaţii; c. pot fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi în toate situaţiile. 8. Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi: a. pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a producerii lor; 9

5 b. nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a producerii lor; c. pot genera orice tip de efecte juridice. 9. În materiile reglementate de noul Cod civil: a. normele dreptului civil naţional se aplică cu prioritate; b. normele dreptului U.E. se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părţilor; c. normele comunitare se aplică cu prioritate ori de câte ori intră în conflict cu prevederile naţionale. 10. Teritorialitatea legii civile presupune faptul că: a. actele normative civile emise de instituţiile şi autorităţile locale se vor aplica pe întreg teritoriul ţării; b. actele normative civile elaborate de instituţiile şi autorităţile centrale se vor aplica pe întreg teritoriul ţării, afară de cazul în care se prevede altfel; c. actele normative civile elaborate de instituţiile şi autorităţile locale se vor aplica numai în raza lor de competenţă teritorială Normele civile interpretative: a. produc efecte juridice numai pentru viitor; b. generează consecinţe juridice şi după ieşirea lor din vigoare; c. fac corp comun cu legea pe care o interpretează şi se aplică retroactiv. 12. După criteriul importanţei lor, distingem: a. acte juridice principale şi acte juridice accesorii; b. acte juridice consensuale, acte juridice solemne şi acte juridice reale; c. acte juridice de dispoziţie, de administrare şi de conservare. 13. În funcţie de obligativitatea sau neobligativitatea condiţiilor actului juridic civil, distingem: a. condiţii generale şi condiţii speciale; b. condiţii de fond şi condiţii de formă; c. condiţii de validitate şi condiţii de eficacitate; d. condiţii esenţiale şi condiţii neesenţiale. 14. Principiile fundamentale ale dreptului civil presupun: a. egalitatea persoanelor în faţa legii civile; b. prioritatea intereselor individuale în raport cu cele generale; c. garantarea şi ocrotirea exclusivă a proprietăţii publice. 15. Capacitatea de a încheia un act juridic civil reprezintă: a. manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice; b. aptitudinea de exteriorizare a hotărârii de a încheia un act juridic civil; c. aptitudinea subiectului de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea unui act juridic civil.

6 16. Capacitatea de a încheia actul juridic civil reprezintă o: a. condiţie de fond, esenţială, de eficacitate şi specială a actului juridic civil; b. parte a capacităţii civile de exerciţiu; c. parte a capacităţii civile de folosinţă; d. stare de drept. 17. Capacitatea de a încheia un act juridic civil reprezintă: a. o cerinţă de valabilitate a consimţământului; b. o parte a capacităţii de exerciţiu; c. o parte a capacităţii de folosinţă; d. capacitatea de a contracta. 18. Condiţiile actului juridic civil sunt: a. consimţământul valabil al părţii care se obligă; b. capacitatea de a contracta; c. un obiect nedeterminat; d. o cauză ireală; 19. Capacitatea de a încheia un act juridic civil este o: a. condiţie de fond şi esenţială; b. condiţie de formă; c. condiţie de validitate, impusă cu caracter general; d. condiţie neesenţială şi specială. 20. Incapacităţile civile se clasifică, după natura lor, în: a. incapacităţi stabilite de legea civilă şi incapacităţi stabilite de legea generală; b. incapacităţi absolute şi incapacităţi relative; c. incapacităţi cu caracter de protecţie şi incapacităţi cu caracter de sancţiune; d. incapacităţi de folosinţă şi incapacităţi de exerciţiu. 21. Nerespectarea unei incapacităţi speciale de folosinţă la încheierea actului juridic civil se sancţionează cu: a. inopozabilitatea actului juridic civil; b. nulitatea absolută sau nulitatea relativă, după caz, a actului juridic civil; c. nulitatea absolută în toate cazurile; d. nulitatea relativă în toate cazurile. 22. Lipsa discernământului la încheierea actului juridic civil atrage următoarele sancţiuni: a. nulitatea absolută a actului juridic civil astfel încheiat; b. nulitatea relativă a actului juridic civil; c. revocarea actului juridic civil reprezentat de un testament; d. rezoluţiunea contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o dată (uno ictu). 23. Discernământul, reprezintă o: a. stare de fapt; b. stare de drept; 11

7 c. stare similară capacităţii; d. condiţie de exprimare valabilă a consimţământului. 24. Capacitatea de a contracta(de a încheia un act juridic civil): a. include în conţinutul său o parte a capacităţii de folosinţă şi o parte a capacităţii de exerciţiu; b. include în conţinutul său o parte a capacităţii de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu; c. este sinonimă cu capacitatea civilă a persoanei fizice sau juridice. 25. Consimţământul, ca şi condiţie a actului juridic civil, este: a. o parte componentă a unui fenomen complex, reprezentat de voinţa juridică; b. forma de exteriorizare a voinţei juridice; c. o condiţie esenţială, generală şi de eficacitate actului juridic civil; d. exteriorizarea hotărârii de a încheia un act juridic civil. 26. Condiţiile de valabilitate ale consimţământului sunt: a. să nu fie alterat de vicii de consimţământ; b. să fie exteriorizat; c. să provină de la o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu; d. să provină de la o persoană cu discernământ. 27. Consimţământul trebuie să fie: a. exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice; b. exteriorizat în formă expresă sau tacită; c. făcut sub condiţie pur potestativă din partea celui care se obligă. 28. Nu este valabil exprimat consimţământul în următoarele situaţii: a. când manifestarea de voinţă este prea vagă; b. când manifestarea de voinţă este făcută în glumă (iocandi causa); c. când manifestarea de voinţă s-a făcut sub o rezervă mentală (reservatio mentalis), necunoscută de cocontractant. 29. Consimţământul nu este valabil în următoarele situaţii: a. când manifestarea de voinţă s-a făcut verbal şi prin gesturi ori fapte concludente, neechivoce; b. când manifestarea de voinţă s-a exteriorizat în formă tacită (implicită); c. când manifestarea de voinţă s-a făcut cu o condiţie suspensivă pur potestativă din partea creditorului; d. când manifestarea de voinţă a fost alterată prin leziune. 30. Cerinţele de valabilitate a consimţământului sunt: a. să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice; b. să provină de la o persoană cu capacitate de exerciţiu; c. să fie neexteriorizat; d. să provină de la o persoană cu discernământ. 12

8 31. Este viciu de consimţământ: a. leziunea; b. eroarea indiferentă; c. dolul secundar sau incident. 32. Viciul de consimţământ, ca regulă: a. atrage nulitatea relativă a actului juridic civil; b. nu afectează valabilitatea actului juridic civil; c. atrage nulitatea absolută a actului juridic civil. 33. Nulitatea absolută a actului juridic civil intervine: a. în cazul lipsei de discernământ; b. în cazul dolului principal (dolus dans causam contractui); c. în cazul falsei reprezentări a realităţii la încheierea actului juridic civil, asupra naturii acestuia; d. în cazul actului juridic încheiat cu nerespectarea formei cerute expres de lege pentru valabilitatea sa. 34. Există viciu de consimţământ în următoarele situaţii: a. când manifestarea de voinţă este prea vagă; b. când lipseşte discernământul uneia dintre părţi; c. dacă lipseşte discernământul celor două părţi; d. dacă una dintre părţi a avut o falsă reprezentare a calităţilor substanţiale ale obiectului actului juridic civil la încheierea acestuia. 35. Dolul, ca şi viciu de consimţământ: a. este aplicabil numai actelor juridice civile bilaterale; b. este aplicabil şi actelor juridice bilaterale; c. este o eroare provocată. 36. Dolul: a. afectează valabilitatea actului juridic civil şi atunci când împrejurarea ascunsă de una dintre părţi era cunoscută de cocontractant; b. nu afectează valabilitatea actului juridic civil atunci când provine de la reprezentantul cocontractantului; c. atrage nulitatea relativă atunci când este incident (secundar); d. nu se prezumă, el trebuie dovedit. 37. Violenţa este viciu de consimţământ în următoarele situaţii: a. dacă este exclusiv fizică; b. dacă este nelegitimă, injustă; c. doar dacă este determinantă pentru încheierea actului juridic civil; d. când provine numai de la persoana cu care s-a contractat. 38. Violenţa are semnificaţia juridică a viciului de consimţământ: a. când constă într-o ameninţare cu un rău grav şi iminent; 13

9 14 b. când constă în insuflarea unei temeri persoanei ameninţate; c. dacă este îndreptată şi împotriva bunurilor persoanei ameninţate. 39. Violenţa: a. se apreciază ţinând seama de vârsta, starea socială, sănătatea şi caracterul celui ameninţat; b. poate atrage anulabilitatea contractului şi atunci când este îndreptată împotriva unei persoane apropiate; c. atrage nulitatea absolută a actului juridic civil; d. poate atrage anulabilitatea contractului şi atunci când este îndreptată împotriva bunurilor persoanei ameninţate. 40. Anularea actului juridic pentru violenţă poate fi cerută când: a. ameninţarea cu un pericol grav şi iminent provine numai de la cealaltă parte cocontractantă; b. ameninţarea cu un pericol grav şi iminent poate să provină atât de la cealaltă parte cocontractantă, cât şi de la un terţ; c. temerea insuflată este reverenţiară (provenită din respect). 41. Violenţa săvârşită de un terţ: a. atrage, deopotrivă, anularea contractului şi repararea prejudiciilor cauzate; b. cel ce a provocat violenţa va răspunde pentru prejudicii, indiferent dacă va opera sau nu anularea contractului; c. atrage nulitatea absolută a actului juridic; d. este viciu de consimţământ, indiferent de faptul că partea al cărei consimţământ nu a fost viciat cunoştea sau nu violenţa săvârşită de terţ. 42. Victima violenţei are deschisă: a. acţiunea în nulitate a actului juridic civil; b. acţiunea în anularea actului juridic civil; c. acţiunea în răspunderea civilă delictuală. 43. Există un element obiectiv: a. în cazul dolului; b. în cazul violenţei; c. în cazul erorii. 44. Dolul: a. nu afectează valabilitatea actului juridic civil atunci când împrejurarea ascunsă de una dintre părţi era cunoscută de cocontractant; b. nu se prezumă, trebuie dovedit; c. atrage nulitatea absolută a actului juridic civil. 45. Dolul-viciu de consimţământ: a. se prezumă; b. nu afectează valabilitatea actului juridic civil atunci când provine de la reprezentantul cocontractantului;

10 c. este aplicabil numai actelor juridice bilaterale; d. este o eroare provocată. 46. În materia violenţei, ca şi viciu de consimţământ: a. sancţiunea aplicabilă este nulitatea absolută a actului juridic civil; b. temerea insuflată celui ameninţat trebuie să fie considerabilă şi actuală, iminentă; c. temerea insuflată poate consta şi în ameninţarea cu exerciţiul unui drept făcută cu scopul de a obţine avantaje injuste. 47. Leziunea, ca şi viciu de consimţământ: a. vizează acele cazuri în care o parte profită de starea de nevoie, de lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părţi; b. atrage nulitatea absolută a contractului; c. vizează situaţiile în care minorul, ca şi parte în contract, îşi asumă o obligaţie excesivă, prin raportare la starea sa patrimonială. 48. Leziunea poate fi invocată: a. atât de un minor, cât şi de un major; b. exclusiv de către minorul între 16 şi 18 ani; c. de minorul între 14 şi 16 ani; d. exclusiv de către major. 49. Leziunea viciu de consimţământ: a. nu este admisibilă în cazul tranzacţiei, contractelor aleatorii, precum şi pentru alte contracte, expres prevăzute de lege; b. atrage anulabilitatea contractului; c. atrage anulabilitatea numai a actelor juridice de administrare şi de dispoziţie. 50. Sancţiunea pentru leziune este: a. anularea contractului sau reducerea obligaţiilor părţii al cărei consimţământ a fost viciat; b. nulitatea absolută a actului juridic civil; c. menţinerea contractului, indiferent de împrejurări. 51. În caz de leziune: a. în contractul încheiat nu există o disproporţie vădită de valoare între prestaţiile reciproce; b. victima poate solicita doar anularea contractului; c. victima poate solicita fie anularea contractului, fie reducerea obligaţiilor sale. 52. Eroarea constituie viciu de consimţământ atunci când: a. poartă asupra identităţii obiectului prestaţiei; b. poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de către cel care o invocă; c. poartă asupra naturii sau obiectului contractului; d. în cazul erorii cu privire la o normă juridică determinantă, potrivit voinţei părţilor, pentru încheierea contractului. 15