Splendeurs et misères de l’écriture (auto)traductive. Le cas de Matéi Visniec

Transcriere

1 DEZVOLTAREA DURABILĂ, EXPRESIE A DIVERSITĂŢII LINGVISTICE ÎN DIPLOMAŢIE Studiu de caz: traducerea unui glosar bi-/multilingv Georgeta CRISTIAN Doctorandă în Traductologie Universitatea Sorbonne Nouvelle Paris 3, CLESTHIA georgetacristian@gmail.com

2 PLANUL EXPUNERII I. Context profesional II. III. IV. Repere metodologice şi teoretice Studiu comparativ Concluzii

3 I. CONTEXT PROFESIONAL 1. Autorul textului-sursă 2. Comanditarul textului-ţintă 3. Traducătorul 4. Beneficiarul textului-ţintă 5. Funcţia principală a textului-sursă şi a textului-ţintă 6. Transferul lingvistic, terminologic, pragmatic şi cultural al textului-sursă în spaţiul-timp al culturii-ţintă 7. Strategiile traductive 8. Revizia textului-ţintă

4 II. REPERE METODOLOGICE ŞI TEORETICE a) Problematică: cum poate fi evaluată calitatea unei traduceri neliterare şi în ce măsură co-prezenţa a două sau mai influenţează receptarea mesajului din textultraducător? multe limbi sursă de către b) Obiectiv: pertinenţa înlocuirii, în traducerea pragmatică, a dihotomiei trădare vs fidelitate cu opoziţia nonechivalenţă echivalenţă vs c) Corpus: 4 itemi dintr-un glosar bi-/multilingv din domeniul diplomaţiei, pe teme de mediu şi dezvoltare durabilă d) Metodă: Skopostheorie / skopos theory / théorie du skopos Reiss, Vermeer [1984] (2014), Reiss [1995] (2009) e) Terminologie: adéquation équivalence Reiss [1995] (2009), explicitation Delisle et alii (1999)

5 Ex. 1 (1) Énergie durable pour tous [EN] Sustainable Energy for All SE4ALL Energie durabilă pentru toţi [ES] Energía Sostenible para Todos

6 Ex. 1 (2) Initiative lancée par le Secrétaire général des Nations Unies en octobre Elle vise à apporter un soutien politique de haut niveau en faveur de l accès pour tous à une énergie durable d ici Iniţiativă lansată de Secretarul general al Naţiunilor Unite în octombrie 2011, pentru a obţine un sprijin politic la nivel înalt în favoarea accesului pentru toţi la o energie durabilă până în Représentation permanente de la France auprès des Nations unies Reprezentanţa permanentă a Franţei pe lângă ONU

7 Ex. 2 (1) Mécanisme de développement propre MDP [EN] Clean Development Mechanism CDM Mecanismul de dezvoltare curată MDC [ES] Mecanismo para un Desarrollo Limpio MDL

8 Ex. 2 (2) Défini dans l article 12 du protocole de Kyoto, il poursuit un double objectif : 1) aider les Parties ne figurant pas à l annexe I à parvenir à un développement durable ainsi qu à contribuer à l objectif ultime de la Convention ; 2) aider les Parties visées à l annexe I à remplir leurs engagements chiffrés de limitation et de réduction de leurs émissions. Definit în articolul 12 al Protocolului de la Kyoto, MDC urmăreşte două obiective: 1) sprijinirea Părţilor care nu sunt prevăzute în Anexa I pentru realizarea atât a unei dezvoltări durabile, cât şi a ultimului obiectiv din Convenţie, şi 2) sprijinirea Părţilor vizate de Anexa I pentru a-şi îndeplini angajamentele cuantificate de limitare şi de reducere a emisiilor. Glossaire du climat, Institut de l énergie et de l environnement de la Francophonie, 2009 Glossaire du climat, Institut de l énergie et de l environnement de la Francophonie, 2009

9 Ex. 3 (1) objectifs de développement durable ODD obiective de dezvoltare durabilă ODD [EN] Sustainable Goals ODS Development [ES] Objectivos de Desarrollo Sostenible ODS

10 Ex. 3 (2) Concept né à la Conférence des Nations Unies sur le développement durable de Rio +20, qui a eu lieu en Le but était de produire un ensemble d objectifs universellement applicables qui équilibre les trois dimensions du développement durable : la dimension environnementale, la dimension sociale et la dimension économique. Concept creat la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă (Rio +20), desfăşurată în Astfel, s-a stabilit un set de obiective universal aplicabile care să echilibreze cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: dimensiunea de mediu, dimensiunea socială şi dimensiunea economică. Assemblée des Nations Unies pour l environnement Adunarea Organizaţiei Naţiunilor Unite de Mediu

11 Ex. 4 (1) partage du fardeau repartizarea obligaţiilor [EN] burden sharing [ES] reparto de la carga

12 Ex. 4 (2) Mécanisme prévu par le protocole de Kyoto autorisant un groupe d États à se regrouper au sein d un collectif (bulle) pour se répartir les efforts de réduction de gaz à effet de serre exigées par le protocole de Kyoto, ainsi que la responsabilité de les respecter. La seule «bulle» existante englobe les 15 États membres de l Union européenne, au moment de leur ratification du Protocole de Kyoto, en Cette bulle européenne a un objectif global de -8% mais répartit différemment l effort de réduction entre ces 15 pays. Ainsi la France a pour objectif de stabiliser ses émissions par rapport au niveau de celles-ci en 1990 alors que l Allemagne doit les réduire de 21%. Mecanism prevăzut de Protocolul de la Kyoto care permite unui grup de state să se reunească într-un colectiv în vederea repartizării eforturilor de reducere a gazelor cu efect de seră impuse de Protocolul de la Kyoto, precum şi a responsabilităţii de a le respecta. Acest colectiv (singurul) reuneşte 15 state membre ale Uniunii Europene în momentul adoptării Protocolului de la Kyoto, în Colectivul european şi-a fixat un obiectiv global de -8%, dar repartizează în mod diferit efortul de reducere a emisiilor între cele 15 state. Astfel, Franţa are obiectivul de a-şi mentine emisiile la nivelul din 1990, în timp ce Germania trebuie să le reducă cu 21%. Ministère de l Écologie, du Développement durable et de l Énergie Ministerul francez al Ecologiei, Dezvoltării durabile şi Energiei

13 IV. CONCLUZII [ ] Ce concluzii putem trage despre complexitatea [ ] traducerii? Mai întâi, putem evoca elementele ei invariabile. Primul, că traducerea este teleologică, orientată spre un [anumit] scop, de aceea, nu ar trebui să fie nici realizată şi nici evaluată fără să se ţină cont de funcţia ei. [ ] Al doilea element [ ] este importanţa calităţii traducerii ca text de sine stătător, pe care cititorul o va evalua, în general, ca atare, fără să-l intereseze calitatea textului-sursă. [ ] În sfârşit, este bine şi chiar necesar [ ] ca studenţii să devină conştienţi de importanţa componentelor extralingvistice ale calităţii pe piaţa de muncă. [ ] Gile (2005: 67-68, trad. şi subl. G. C.)

14 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ DELISLE, Jean, LEE-JAHNKE, Hannelore, CORMIER, Monique C. (dir.). (1999) Terminologie de la traduction. Translation terminology. Terminología de la traduccíon. Terminologie der Übersetzung. Amsterdam and Philadelphia : John Benjamins Publishing Company, vol. 1. GILE, Daniel. (2005) La traduction. La comprendre, l apprendre. Paris : Presses Universitaires de France, coll. «Linguistique nouvelle». LADMIRAL, Jean-René. (2014) Sourcier ou cibliste. Paris : Société d édition Les Belles Lettres, coll. «Traductologiques». MUNDAY, Jeremy. [2001] (2004) Introducing Translation Studies. Theories and applications. London and New York : Routledge. NORD, Christiane. [1997] (2008) La Traduction : une activité ciblée. Introduction aux approches fonctionnalistes, trad. de l anglais par Beverly Adab. Arras : Artois Presses Université, coll. «Traductologie». OUSTINOFF, Michaël. (2011) Traduire et communiquer à l heure de la mondialisation. Paris : CNRS Éditions, coll. «CNRS Communication». PLASSARD, Freddie. (2007) Lire pour traduire. Paris : Presses Sorbonne Nouvelle. REISS, Katharina. [1995] (2009) Problématiques de la traduction. Les conférences de Vienne, trad. de l allemand par Catherine A. Bocquet. Paris : Éditions Economica/Anthropos, coll. «Bibliothèque de traductologie». REIß, Katharina, VERMEER, Hans J. [1984] (2014) Towards a General Theory of Translational Action. Skopos Theory Explained, translated from the German by Christiane Nord, English reviewed by Marina Dudenhöfer. London/New York : Routledge.

15 DEZVOLTAREA DURABILĂ, EXPRESIE A DIVERSITĂŢII LINGVISTICE ÎN DIPLOMAŢIE Studiu de caz: traducerea unui glosar bi-/multilingv Georgeta CRISTIAN Doctorandă în Traductologie Universitatea Sorbonne Nouvelle Paris 3, CLESTHIA georgetacristian@gmail.com

16 PLANUL EXPUNERII I. Context profesional II. III. IV. Repere metodologice şi teoretice Studiu comparativ Concluzii

17 I. CONTEXT PROFESIONAL 1. Autorul textului-sursă 2. Comanditarul textului-ţintă 3. Traducătorul 4. Beneficiarul textului-ţintă 5. Funcţia principală a textului-sursă şi a textului-ţintă 6. Transferul lingvistic, terminologic, pragmatic şi cultural al textului-sursă în spaţiul-timp al culturii-ţintă 7. Strategiile traductive 8. Revizia textului-ţintă

18 II. REPERE METODOLOGICE ŞI TEORETICE a) Problematică: cum poate fi evaluată calitatea unei traduceri neliterare şi în ce măsură co-prezenţa a două sau mai influenţează receptarea mesajului din textultraducător? multe limbi sursă de către b) Obiectiv: pertinenţa înlocuirii, în traducerea pragmatică, a dihotomiei trădare vs fidelitate cu opoziţia echivalenţă vs nonechivalenţă c) Corpus: 4 itemi dintr-un glosar bi-/multilingv din domeniul diplomaţiei, pe teme de mediu şi dezvoltare durabilă d) Metodă: Skopostheorie / skopos theory / théorie du skopos Reiss, Vermeer [1984] (2014), Reiss [1995] (2009) e) Terminologie: adéquation équivalence Reiss [1995] (2009), explicitation Delisle et alii (1999)

19 Ex. 1 (1) Énergie durable pour tous Energie durabilă pentru toţi [EN] Sustainable Energy for All SE4ALL [ES] Energía Sostenible para Todos

20 Ex. 1 (2) Initiative lancée par le Secrétaire général des Nations Unies en octobre Elle vise à apporter un soutien politique de haut niveau en faveur de l accès pour tous à une énergie durable d ici Représentation permanente de la France auprès des Nations unies Iniţiativă lansată de Secretarul general al Naţiunilor Unite în octombrie 2011, pentru a obţine un sprijin politic la nivel înalt în favoarea accesului pentru toţi la o energie durabilă până în Reprezentanţa permanentă a Franţei pe lângă ONU

21 Ex. 2 (1) Mécanisme de développement propre MDP Mecanismul de dezvoltare curată MDC [EN] Clean Development Mechanism CDM [ES] Mecanismo para un Desarrollo Limpio MDL

22 Ex. 2 (2) Défini dans l article 12 du protocole de Kyoto, il poursuit un double objectif : 1) aider les Parties ne figurant pas à l annexe I à parvenir à un développement durable ainsi qu à contribuer à l objectif ultime de la Convention ; 2) aider les Parties visées à l annexe I à remplir leurs engagements chiffrés de limitation et de réduction de leurs émissions. Definit în articolul 12 al Protocolului de la Kyoto, MDC urmăreşte două obiective: 1) sprijinirea Părţilor care nu sunt prevăzute în Anexa I pentru realizarea atât a unei dezvoltări durabile, cât şi a ultimului obiectiv din Convenţie, şi 2) sprijinirea Părţilor vizate de Anexa I pentru a-şi îndeplini angajamentele cuantificate de limitare şi de reducere a emisiilor. Glossaire du climat, Institut de l énergie et de l environnement de la Francophonie, 2009 Glossaire du climat, Institut de l énergie et de l environnement de la Francophonie, 2009

23 Ex. 3 (1) objectifs de développement durable ODD obiective de dezvoltare durabilă ODD [EN] Sustainable Development Goals ODS [ES] Objectivos de Desarrollo Sostenible ODS

24 Ex. 3 (2) Concept né à la Conférence des Nations Unies sur le développement durable de Rio +20, qui a eu lieu en Le but était de produire un ensemble d objectifs universellement applicables qui équilibre les trois dimensions du développement durable : la dimension environnementale, la dimension sociale et la dimension économique. Assemblée des Nations Unies pour l environnement Concept creat la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă (Rio +20), desfăşurată în Astfel, s-a stabilit un set de obiective universal aplicabile care să echilibreze cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: dimensiunea de mediu, dimensiunea socială şi dimensiunea economică. Adunarea Organizaţiei Naţiunilor Unite de Mediu

25 Ex. 4 (1) partage du fardeau repartizarea obligaţiilor [EN] burden sharing [ES] reparto de la carga

26 Ex. 4 (2) Mécanisme prévu par le protocole de Kyoto autorisant un groupe d États à se regrouper au sein d un collectif (bulle) pour se répartir les efforts de réduction de gaz à effet de serre exigées par le protocole de Kyoto, ainsi que la responsabilité de les respecter. La seule «bulle» existante englobe les 15 États membres de l Union européenne, au moment de leur ratification du Protocole de Kyoto, en Cette bulle européenne a un objectif global de -8% mais répartit différemment l effort de réduction entre ces 15 pays. Ainsi la France a pour objectif de stabiliser ses émissions par rapport au niveau de celles-ci en 1990 alors que l Allemagne doit les réduire de 21%. Mecanism prevăzut de Protocolul de la Kyoto care permite unui grup de state să se reunească într-un colectiv în vederea repartizării eforturilor de reducere a gazelor cu efect de seră impuse de Protocolul de la Kyoto, precum şi a responsabilităţii de a le respecta. Acest colectiv (singurul) reuneşte 15 state membre ale Uniunii Europene în momentul adoptării Protocolului de la Kyoto, în Colectivul european şi-a fixat un obiectiv global de -8%, dar repartizează în mod diferit efortul de reducere a emisiilor între cele 15 state. Astfel, Franţa are obiectivul de a-şi mentine emisiile la nivelul din 1990, în timp ce Germania trebuie să le reducă cu 21%. Ministère de l Écologie, du Développement durable et de l Énergie Ministerul francez al Ecologiei, Dezvoltării durabile şi Energiei

27 IV. CONCLUZII [ ] Ce concluzii putem trage despre complexitatea [ ] traducerii? Mai întâi, putem evoca elementele ei invariabile. Primul, că traducerea este teleologică, orientată spre un [anumit] scop, de aceea, nu ar trebui să fie nici realizată şi nici evaluată fără să se ţină cont de funcţia ei. [ ] Al doilea element [ ] este importanţa calităţii traducerii ca text de sine stătător, pe care cititorul o va evalua, în general, ca atare, fără să-l intereseze calitatea textului-sursă. [ ] În sfârşit, este bine şi chiar necesar [ ] ca studenţii să devină conştienţi de importanţa componentelor extralingvistice ale calităţii pe piaţa de muncă. [ ] Gile (2005: 67-68, trad. şi subl. G. C.)

28 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ DELISLE, Jean, LEE-JAHNKE, Hannelore, CORMIER, Monique C. (dir.). (1999) Terminologie de la traduction. Translation terminology. Terminología de la traduccíon. Terminologie der Übersetzung. Amsterdam and Philadelphia : John Benjamins Publishing Company, vol. 1. GILE, Daniel. (2005) La traduction. La comprendre, l apprendre. Paris : Presses Universitaires de France, coll. «Linguistique nouvelle». LADMIRAL, Jean-René. (2014) Sourcier ou cibliste. Paris : Société d édition Les Belles Lettres, coll. «Traductologiques». MUNDAY, Jeremy. [2001] (2004) Introducing Translation Studies. Theories and applications. London and New York : Routledge. NORD, Christiane. [1997] (2008) La Traduction : une activité ciblée. Introduction aux approches fonctionnalistes, trad. de l anglais par Beverly Adab. Arras : Artois Presses Université, coll. «Traductologie». OUSTINOFF, Michaël. (2011) Traduire et communiquer à l heure de la mondialisation. Paris : CNRS Éditions, coll. «CNRS Communication». PLASSARD, Freddie. (2007) Lire pour traduire. Paris : Presses Sorbonne Nouvelle. REISS, Katharina. [1995] (2009) Problématiques de la traduction. Les conférences de Vienne, trad. de l allemand par Catherine A. Bocquet. Paris : Éditions Economica/Anthropos, coll. «Bibliothèque de traductologie». REIß, Katharina, VERMEER, Hans J. [1984] (2014) Towards a General Theory of Translational Action. Skopos Theory Explained, translated from the German by Christiane Nord, English reviewed by Marina Dudenhöfer. London/New York : Routledge.