PA PROGRAMA ANALITICĂ RED.: 01 DATA: Pag. 1 / 8 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITAT DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACI

Transcriere

1 Pag. 1 / 8 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITAT DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE NICOLAE TESTEMIŢANU Aprobată la şedinţa Consiliului Facultăţii Medicină Nr.1, Proces verbal Nr. din Aprobată la şedinţa catedrei Epidemiologie Proces verbal Nr._ 10 din_ Decanul Facultăţii Medicină Nr.1 Dr.., conferenţiar Gh. Plăcintă Şef catedră Epidemiologie Dr,hab., prof.univ. V.Prisacari Pentru studenţii facultăţii Medicină, specialitatea Sănătatea Publică Denumirea cursului: Diagnosticul epidemiologic Codul cursului: S.11.O.092 Tipul cursului: Disciplină obligatorie Numărul total de ore 105 Contact direct 105 Inclusiv curs -10, ore practice 95 Numărul de credite alocate unităţii de curs: 3credite Numele autorilor care predau unităţile de curs: Dr.hab., prof.univ.v. Prisacari Dr., conf. A. Paraschiv Dr., conf. Ad. Cotelea Dr., conf. L. Guţu Chişinău

2 Pag. 2 / 8 Scopul disciplinei Epidemiologie: Formarea la viitorii medici a cunoştinţelor şi deprinderilor practice în epidemiologia generală şi specială, organizarea şi realizarea măsurilor de profilaxie şi antiepidemice, supravegherea epidemiologică a sănătăţii publice. Obiectivele de formare în cadrul disciplinei Epidemiologie La nivel de cunoaştere şi înţelegere studentul trebuie să însuşească: - bazele teoretice ale diagnosticului epidemiologic; - compartimentele şi funcţiile supravegherii epidemiologice ; - legislaţia în vigoare privind supravegherea epidemiologică; - componenta biologică şi socio-ecologică a procesului epidemic; - metodele şi procedeele statistice de investigaţie epidemiologică şi interpretarea rezultatelor, metodologia diagnosticului epidemiologic; - sistemul de măsuri profilactice şi antiepidemice; - metodele şi mijloacele de prevenire şi combatere a maladiilor, inclusiv în focarele de boli infecţioase şi invazive, criteriile de evaluare; - principiile supravegherii epidemiologice a sănătăţii publice; - obligaţiunile medicului curativ şi medicului epidemiolog în organizarea şi efectuarea măsurilor profilactice şi antiepidemice. La nivel de aplicare: - să efectueze colectarea informaţiei epidemiologice necesară pentru efectuarea diagnosticului epidemiologic; - să estimeze factorii de risc în declanşarea procesului epidemic şi infecţios; - să opereze cu metodele statistice de analiză epidemiologică operativă şi retrospectivă, să construească tabele şi grafice informative; - să efectueze analiza epidemiologică a morbidităţii, cu elaborarea complexului adecvat de măsuri antiepidemice; - să abordeze din punc de vedere epidemiologic teoria cauzalităţii de la efect la cauză, şi invers, de la cauze la efecte - să aplice concepţiile şi principiile epidemiologiei în caz de apariţie sau pericol de răspândire epidemică a bolilor infecţioase, inclusiv extrem de periculoase şi convenţionale; - să evalueze eficacitatea măsurilor antiepidemice şi profilactice; 2

3 Pag. 3 / 8 - să evalueze eficacitate vaccinoprofilaxia populaţiei în bolile infecţioase; - să organizeze măsurile de izolare a surselor de agenţi patogeni în maladiile contagioase; - să determine direcţiile principale de supraveghere epidemiologică a sănătăţii publice. La nivel de integrare: - de a utiliza integral studiile epidemiologice, microbiologice, clinice şi igienice în estimarea cauzelor, condiţiilor şi mecanismului de formare a morbidităţii prin boli transmisibile şi netransmisibile, selectarea măsurilor de prevenire şi combatere. - de a utiliza materialele statistice în efectuarea unui diagnostic epidemiologic a bolilor infecţioase şi neinfecţioase. - de a conştientiza importanţa diagnosticului epidemiologic în prevenirea maladiile infecţioase şi neinfecţioase. - de a utiliza cunoştinţele integrale în diagnosticul epidemiologic, pentru determinarea eficacităţii imunoprofilaxiei. - utilizarea eficace a metodei epidemiologice de investigaţie (analiza epidemiologică retrospectivă şi operativă) de către specialiştii din medicina primară şi clinică de diverse niveluri în diagnosticul stărilor patologice a populaţiei în teritoriul de deservire şi întreprinderea acţiunilor concrete de ameliorare. 3

4 Pag. 4 / 8 Conţinutul disciplinei Planul tematic al prelegerilor la Epidemiologie la cursul Diagnosticul epidemiologic pentru studenţii facultăţii Medicina, specialitatea Sănătate Publică Nr. d/o Tema Noţiune de supraveghere epidemiologică. Compartimentele supravegherii epidemiologice. Controlul epidemiologic. Sarcinile 2 supravegherii epidemiologice. Noţiune de diagnostic epidemiologic. Etapele de realizare al diagnosticului epidemiologic. Asigurarea informaţională. 2 Componenta biologică şi socio-ecologică a procesului epidemic. 2 Factorii de mediu. Metodele de acumulare a informaţiei. Metoda activă şi pasivă. Etapele analizei epidemiologice. Studiu discriptiv. Studiul analitic. 2 Indicatorii statistico-epidemiologici (indici intensivi, extensivi, etc). Schemă model de analiză epidemiologică. Principiile de elaborare a 2 planului de măsuri profilactice şi antiepidemice. Total 10 Ore 4

5 Pag. 5 / 8 Planul tematic al seminarelor la Epidemiologie la cursul Diagnosticul epidemiologic pentru studenţii facultăţii Medicina, specialitatea Sănătate Publică Nr. d/o Tema Importanţa supravegherii epidemiologice în diagnosticarea şi pronosticarea oportună a stărilor nefavorabile. Aplicarea controlului epidemiologic în practica 5 medicală. Diagnosticul epidemiologic şi etapele de realizare a acestuia. Verificarea ipotezei 5 privitor la legătura între cauză şi efect. Rolul asigurării informaţionale în realiyarea diagnosticului epidemiologic. Metoda activă şi pasivă de acumulare a informaţiei. Utilizarea biostatisticii în studiile epidemiologice. Indicatorii statististici. Metodele de analiză epidemiologică. Studiul descriptiv şi analitic. Metoda 5 operativă şi retrospectivă de investigaţie epidemiologică. Elaborarea programului de investigaţie pe forme nozologice şi acumularea 5 informaţiei primare despre morbiditate Alcătuirea şi structurarea tabelelor. Analiza dinamicii morbidităţii multianuale. 5 Aprecierea dinamicii multianuale. Determinarea tendinţei multianuale. Determinarea nivelului mediu al morbidităţii multianuale. Aprecierea indicelui morbidităţii pentru anul curent. Analiza dinamicii anuale a morbidităţii (sezonalitatea). Indicele sezonier. 14 Coeficientul sezonier. Indicele creşterii sezoniere. Analiza grafică a sezonalităţii. Construcţia diagramelor liniare şi sectoro-polare. Analiza morbidităţii după anumite semne epidemiologice. Analiza morbidităţii 14 după gen. Analiza morbidităţii după contingente de vârstă. Analiza morbidităţii după contingente profesionale. Analiza distribuţiei teritoriale a morbidităţii Analiza surselor de infecţie. Analiza factorilor şi căilor de transmitere Analiza structurii etiologice a morbidităţii. Analiza morbidităţii după particularităţile clinice de decurgere a bolii. Analiza factorilor de risc (fenomenului cauză-efect). Analiza focalităţii Analiza măsurilor de profilaxie şi antiepidemice. Analiza adresării, depistării, 14 diagnosticării, spitalizării. Analiza măsurilor îndreptate spre întreruperea mecanismului de transmitere a agentului patogen. Analiza măsurilor de profilaxie specifică. Stabilirea diagnosticului epidemiologic. Formularea variantei de manifestare a 21 procesului epidemic cu determinarea teritoriului de risc, timpului de risc, grupelor de risc, factorilor de risc etc. Formularea pronosticului dezvoltării procesului epidemic. Determinarea problemelor prioritare a patologiei respective în teritoriul deservit. Evaluarea importanţei epidemiologice şi social-economice. Elaborarea planului de măsuri de profilaxie şi antiepidemice Susţinerea şi prezentarea lucrării de curs. Colocvium diferenţiat. 7 Ore Total 95 5

6 Bibliografie recomandată A.Obligatorie 1. Materialele cursurilor. 2. Epidemiologia generală. Bazele medicinei prin dovezi. Chişinău, Prisacari V. şi al. Epidemiologia (manual pentru lucrări practice). Chişinău, Ivan. A Tratat de epidemiologie. Iaşi, V.Chicu, G.Obreja, Prisacari V. Eidemiologia de intervenţie. Chişinău, Зуева Л.П., Яфаев Р.Х. Эпидемиология. Санкт-Петербург, Brumboiu Maria Irina. Metode epidemiologice de bază pentru practica medicală. Cluj-Napoca, Покровский В.И., Брико Н.И Общая эпидемиология с основами доказательной медицины. Руководство к практическим занятиям. Москва, 2008 B.Suplimentară 1. Шляхов Э.Н.. Практическая эпидемиология. Кишинев, Беляков В.Д., Р.Х.Яфаев. Эпидемиология. Москва, Bocşan I.S.. Aplicaţii în epidemiologie şi biostatistică. Cluj, Черкасский Б.Л. Руководство по общей эпидемиологии. Медицина, Москва, Черкасский Б.Л. Частная эпидемиология. Том 1, Медицина, М, Черкасский Б.Л. Частная эпидемиология. Том 2, Медицина, М, 2002 Pag. 6 / 8 7. Baicuş Cristian Dicţionar de epidemiologie clinică şi medicina bazată pe dovezi. Bucureşti, Obreja Gavril Metode de studiu în epidemiologia aplicativă. Chişinău, Vetter Norman Epidemiology and public health in medicine. Edinburgh, 1999 Sugestii pentru activitatea individuală: Pentru obţinerea rezultatelor pozitive la cursul Diagnosticul epidemiologic studentul trebuie să studieze minuţios materialul prezentat la curs şi la lecţiile practice. Aceasta include următoarele etape: 1. Studierea materialului prezentat la curs în profunzime cu efectuarea notiţelor. Formularea întrebărilor la momentele neclare pe parcursul lecţiei şi participarea în discuţii. 2. Frecvenţa cursului trebuie să fie binevolă şi nu doar pentru a face prezenţa. 6

7 Pag. 7 / 8 3. Organizaţi-vă în grupuri pentru a discuta tema lecţiei. Întrebările neclare consultaţi-le cu lectorul grupei Dumneavoastre. 4. Analizaţi atent schemele şi tabelele ce sunt prezentate de lector în timpul lecţiei şi seminarului. Acestea vor uşura capacitatea Dumneavoastră de a memoriza tema seminarului. 5. În timpul seminarului faceţi notiţe în caieţele de lucrări practice. Astfel, nu veţi uita unele momente care vă vor ajuta să răspundeţi mai uşor la întrebările din manualul de teste. 6. Apelaţi la literatura suplimentară autohtonă şi internaţională propusă de lector pentru a aprofunda cunoştinţele la cursul Diagnosticul Epidemiologic. Metode de evaluare În contextul evaluării curriculare se aplică toate tipurile de evaluare: iniţială, formativă, finală. Decizia evaluării finale este exprimată printr-o notă (conform sistemului de apreciere de 10 puncte), care permite promovarea studentului în etapa următoare a procesului didactic. Evaluarea finală, realizată în cadrul disciplinei de studiu, permite acumularea creditelor transferabile de studii, indiciu ce confirmă implicarea disciplinei în contextul formării competenţelor profesionale. Criteriile de evaluare a disciplinei se elaborează în baza obiectivelorcurriculare. Limba de predare: Română, Rusa, Engleza, Franceza Scala de evaluare Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu notele de la 10 la 1. Notele de la 5 până la 10, obţinute în rezultatul evaluării unităţii de curs, permit obţinerea creditelor alocate acestora, conform Planului de învăţământ. Nota finală rezultă din suma ponderală a notelor de evaluare curentă şi examinarea finală. Nota 10 sau excelent este acordată pentru demonstrarea profundă şi remarcabilă a competenţilor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs, ceativitate şi aptitudini în aplicarea competenţilor dobândite, lucrul independent considerabil şi cunoaşterea versată a literaturii din domeniul respective. Studentul a însuşit % din materialul inclus în curriculum/ programa analitică a unităţii de curs. 7

8 Pag. 8 / 8 Nota 9 sau foarte bine este acordată pentru o demonstrare foarte bună a competenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs, abilităţi foarte bune în aplicarea competenţelor dobândite cu câteva erori neînsemnate/neesenţiale. Studentul a însuşit 81-90% din materialul inclus în programa analitică a unităţii de curs. Nota 8 sau bine este acordată pentru demonstrarea bună a competenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs, abilităţi bune în aplicarea finalităţii de studiu cu o anumită lipsă de încredere, studentul a însuşit 71-80% din materialul inclus în programa analitică a unităţii de curs. Notele 6 şi 7 sau satisfăcător sunt acordate pentru demonstrarea competenţelor de bază dezvoltate de unitatea de curs şi abilitatea de aplicare a acestora în situaţii tipice. Răspunsul studentului este lipsit de încredere şi se constată lacune considerabile în cunoaşterea unităţii de curs/modulului. Studentul a însuşit 51-60% din material. Notele 5 sau slab este acordată pentru demonstrarea competenţelor minime din domeniul unităţii de curs, punerea în aplicare a cărora întâmpină numeroase dificultăţi. Studentul a însuşit 51-60% din material. Notele 3 şi 4 sunt acordate în momentul în care studentul eşuează în demonstrarea competenţelor minime şi pentru a promova unitatea de curs se cere lucru suplimentar. Studentul a însuşit 31-40% şi respective 41-50% din material. Notele 1 şi 2 sau nesatisfăcător sunt acordate studentului care a copiat sau a demonstrate o cunoaştere minimă a materialului de 0-30%. Pentru a promova unitatea de curs mai trebuie de lucrat încă foarte mult. 8