Consiliu de redacţie

Transcriere

1 Analele Universit ii,, tefan Cel Mare Suceava Sec iunea Silvicultur Serie nou nr. 2/2003 Cercet ri asupra p durilor de foioase din clasa Querco- Fagetea Br.-Bl. et Vlieger in Vlieger 1937 din partea sudvestic a Mun ilor Stâni oarei 1. Introducere 37 Oana ZAMFIRESCU, Toader CHIFU Lucrarea prezint dou dintre asocia iile apar inând clasei Querco-Fagetea Br.-Bl.et Vlieger in Vlieger 1937 identificate în Carpa ii Orientali, asocia ii încadrate în ordinul Fagetalia sylvaticae Pawl. in Pawl. et Walich Este vorba despre asocia ia Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 din alian a Alnion incanae Pawl. in Pawl. et Walich 1928, subalian a Alnenion glutinosoincanae Oberd i asocia ia Coryletum avellanae Soó 1927 din alian a Lathyro hallersteinii-carpinion Bo caiu În cazul fiec rei asocia ii s-au precizat localit ile în care a fost semnalat, deci r spândirea în teritoriu, data la care au fost realizate releveele, s-au indicat speciile caracteristice, edificatoare i cele înso itoare, s-a stabilit ecologia fitocenozelor respective, s-a efectuat analiza bioformelor, elementelor floristice i indicilor ecologici. 2. Material i metod de lucru Pentru conturarea celor dou asocia ii s-a utilizat metoda colii fitocenologice de la Zürich-Montpellier, metod ce cuprinde 4 etape: preg titoare, analitic, sintetic i cea de elaborare a studiului. Denumirea asocia iilor a fost stabilit în conformitate cu prevederile prev zute în Codul de nomenclatur fitosociologic. Descrierea asocia iilor, pe baza speciilor edificatoare, dominante i diferen iale a condus la întocmirea tabelelor fitocenologice, realizate pe baza metodologiei elaborate de Al. Borza i N. Bo caiu (1965). Formele biologice i elementele floristice s-au stabilit pe baza lucr rilor lui Al. Beldie, V. Ciocârlan, V. Sanda i colab. Caracterizarea ecologic i fitocenologic a speciilor spontane din flora României. Valorile indicilor ecologici au fost stabili i utilizând lucrarea elaborat de A. Popescu i V. Sanda (1998) Conspectul florei cormofitelor spontane din România. 3. Rezultate i discu ii Zona luat în studiu i anume versantul stâng al lacului de acumulare Izvorul Muntelui-Bicaz, are o suprafa aproximativ de 140 km² i apar ine mun ilor Stâni oarei din Carpa ii Orientali.

2 O. Zamfirescu, T. Chifu Cercet ri asupra p durilor de foioase din clasa Querco-Fagetea... As. Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 În aceast asocia ie sunt încadrate cenozele cu Alnus incana (arini uri), întâlnite în masivele muntoase ale Carpa ilor Orientali, Carpa ilor Meridionali i Mun ilor Apuseni, la altitudini cuprinse între m. În zona luat în studiu, asocia ia este destul de r spândit, g sindu-se pe prundi urile i aluviunile pâraielor Audia, Buhalni a i Hangu. Speciile caracteristice cenotaxonilor superiori (Alnion incanae, Fagetalia sylvaticae, Querco-Fagetea) sunt prezente aproape în totalitate, la acestea ad ugându-se arbu ti de lizier, specii ierboase caracteristice lizierelor umede (Galio-Urticetea) i specii de paji ti mezo-higrofile (Molinio-Arrhenatheretea) (Tabelul 1.). Analiza bioformelor indic preponderen a hemicriptofitelor, cu 62,75%, urmate de fanerofite, 23,52% i apoi de celelalte categorii (Figura 1.). Analiza elementelor floristice stabile te ce cea mai bine reprezentat categorie este cea a speciilor euroasiatice, cu 52,94%, dup care se înscriu europenele, cu 21,57% i celelalte categorii cu o importan mai redus în constituirea biofondului floristic al regiunii (Figura 2.). Analiza indicilor ecologici ilustreaz dominan a urm toarelor categorii: mezofile, 66,67%, mezoterme, 76,47% i acido-neutrofile, 43,14% (Figura 3.). Tabelul 1. As. Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 Table 1. Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 association Nr. releveului K Altitudine (m) Acoperirea vegeta iei (%) arbori arbu ti ierburi Supraf. releveu (m 2 ) Nr. specii Caract. as. Telekia speciosa V Alnion incanae Alnus incana V Fraxinus excelsior IV Impatiens noli-tangere IV Lamium maculatum IV Deschampsia caespitosa III Stachys sylvatica III Carex sylvatica II Circaea lutetiana II Fagetalia sylvaticae Euphorbia amygdaloides V Salvia glutinosa V Fagus sylvatica III Actaea spicata I Mycelis muralis I Oxalis acetosella I 38

3 Analele Universit ii,, tefan Cel Mare Suceava Sec iunea Silvicultur Serie nou nr. 2/2003 Nr. releveului K Sanicula europaea I Querco-Fagetea Corylus avellana V Geranium robertianum V Brachypodium sylvaticum IV Crataegus monogyna IV Galium schultesii IV Carpinus betulus IV Acer pseudoplatanus IV Fragaria vesca IV Ligustrum vulgare III Acer campestre II Campanula rapunculoides II Clematis vitalba II Glechoma hirsuta II Poa nemoralis II Pulmonaria officinalis II Viola reichenbachiana II Geum urbanum I Hypericum hirsutum I Lapsana communis I Scrophularia nodosa I Galium odoratum I Molinio-Arrhenatheretea Prunella vulgaris III Ranunculus repens III Leucanthemum vulgare II Galio-Urticetea Aegopodium podagraria III Rubus caesius I Elymus caninus I Înso itoare Salvia verticillata V Rosa canina IV Ajuga reptans IV Campanula trachellium III Origanum vulgare III Cornus sanguinea III Vicia sepium II Calamintha clinopodium II Localizarea i data efectu rii releveelor: 1, 2 Potoci (canton p r sit), , 3, 4 Potoci (vis-à-vis de cantonul p r sit), , 5 Rugine ti,

4 O. Zamfirescu, T. Chifu Cercet ri asupra p durilor de foioase din clasa Querco-Fagetea... H 62,75% MM 11,76% G 5,88% Th 3,92% N 3,92% M 7,84% TH 1,96% Ch 1,96% Figura 1. Spectrul bioformelor As. Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 Figure 1. Bioform specter of Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 association Euc 7,84% Pont-Med Carp-Balc 1,96% 1,96% Cosm 5,88% Eur 21,57% Circ 7,84% Eua 52,94% Figura 2. Spectrul elementelor floristice ale As. Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 Figure 2. Specter of floristic elements of Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 association ,96% 13,73% 29,41% 43,14% 66,67% 76,47% R T U 2 13,73% 19,61% 1 0 7,84% 27,45% Figura 3. Spectrul indicilor ecologici ai As. Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 Figure 3. Specter of ecological index of Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 association 40

5 Analele Universit ii,, tefan Cel Mare Suceava Sec iunea Silvicultur Serie nou nr. 2/2003 As. Coryletum avellanae Soó 1927 Fitocenozele cu Corylus avellana se instaleaz în urma t ieturilor rase sau de-a lungul unor torente. Ele apar sub form de pâlcuri, în general cu expozi ie nordic, cu înclinare diferit. Solul formeaz un strat continuu, este sub ire, reav n i cu troficitate bun. Stratul arborescent este format exclusiv din alun i cu totul izolat apare Populus tremula. În afar de alun îns, nu se remarc nici o specie prin abunden (Tabelul 2.). Originea aluni urilor este secundar, toate aceste locuri fiind ini ial ocupate de f gete, dovad fiind num rul mare de specii din clasa Querco-Fagetea, dar au p truns i specii din Galio-Urticetea i alte clase, indicând un grad destul de ridicat de ruderalizare. Flora ierboas este alc tuit din specii caracteristice f getelor. Analiza bioformelor (Figura 4.) indic dominan a hemicriptofitelor cu 57,14% din num rul total de specii, urmate de fanerofite, 28,57% i apoi de celelalte categorii. Analiza elementelor floristice (Figura 5.) stabile te c cea mai bine reprezentat categorie este a elementelor euroasiatice, 42,86% urmat de cele europene, 32,14%. Analiza indicilor ecologici (Figura 6.) ilustreaz preponderen a speciilor mezofile, 60,71%, mezoterme, 71,43% i neutrofile, 46,43%. Tabelul 2. As. Coryletum avellanae Soó 1927 Tabelul 2. Coryletum avellanae Soó 1927 association Nr. releveului K Altitudinea (m) Expozi ie N NE NE V NV Panta (grade) Acoperirea arbu ti (%) Acoperireaierburi (%) Suprafa a releveului (m 2 ) Nr. specii Caract. as. Corylus avellana V Lathyro-Carpinion Dactylis glomerata III Fagetalia Salvia glutinosa IV Fagus sylvatica II Querco-Fagetea Quercus petraea IV Acer campestre III Galium schultesii III Crataegus monogyna II Geum urbanum II Melica uniflora II Pulmonaria officinalis II Viola reichenbachiana II 41

6 O. Zamfirescu, T. Chifu Cercet ri asupra p durilor de foioase din clasa Querco-Fagetea... Nr. releveului K Galio-Urticetea Aegopodium podagrari IV Urtica dioica III Telekia speciosa III Viola odorata II Înso itoare Stachys sylvatica IV Rosa canina IV Populus tremula III Cornus sanguinea III Potentilla reptans II Cruciata glabra II Primula veris II Euphorbia cyparissias II Lilium martagon II Clinopodium vulgare I Arctium nemorosum I Tussilago farfara I Localizarea i data efectu rii releveelor: 1, 2, 3 Hangu (Valea Sasu), , 4, 5 Hangu (Valea Audia), H 57,14% M 10,71% MM 14,29% TH N G 10,71% Figura 4. Spectrul bioformelor As. Coryletum avellanae Soó 1927 Figure 4. Bioform specter of Coryletum avellanae Soó 1927 association Circ Atl-Med Carp-Balc-Cauc Cosm 7,14% Euc 7,14% Eur 32,14% Eua 42,86% Figura 5. Spectrul elementelor floristice ale As. Coryletum avellanae Soó 1927 Figure 5. Specter of floristic elements of Coryletum avellanae Soó 1927 association 42

7 Analele Universit ii,, tefan Cel Mare Suceava Sec iunea Silvicultur Serie nou nr. 2/ ,14% 46,43% 60,71% 71,43% R T U 2 7,14% 21,43% 32,14% ,29% 7,14% Figura 6. Spectrul indicilor ecologici ai As. Coryletum avellanae Soó 1927 Figure 6. Specter of ecological index of Coryletum avellanae Soó 1927 association 4. Concluzii În zona luat în studiu fitocenozele asocia iilor prezentate în lucrare sunt destul de uniform r spândite. În cadrul cenozelor cu Alnus incana s-a observat, pe lâng prezen a speciilor caracteristice cenotaxonilor superiori asocia iei i prezen a speciilor caracteristice lizierelor umede (Galio-Urticetea) i a speciilor de paji ti mezo-higrofile (Molinio- Arrhenatheretea). Aluni irile din zon au origine secundar, fapt demonstrat de prezen a în num r mare a speciilor din Querco-Fagetea, indicând prezen a ini ial a f getelor. Bibliografie Burduja, C., Gavrilescu, GH., 1970 Studiul floristic i fitocenologic al spa iului din jurul lacului de acumulare Bicaz I. Cercet ri floristice asupra versantului stâng, între Dealul Gicovanu i Piciorul Malu (Hangu), Lucr. Sta. de Cerc. Biol. Stejarul, Piatra - Neam Burduja, C., Gavrilescu, Gh., 1976 Studiul floristic i fitocenologic al spa iului din jurul lacului de acumulare Bicaz II. Cercet ri floristice asupra versantului stâng, între Piciorul Malu (Hangu) i Gura Largu (Poiana Teiului), Lucr. Sta. de Cerc. Biol. Stejarul, Piatra - Neam, C r u u I., Gavrilescu Gh., 1968 Observa ii asupra macrofitelor din lacurile de acumulare Bicaz i Pâng ra i, Lucr. Sta. Stejarul, Pâng ra i, 1, Chifu, T., Zamfirescu, Oana, O nou contribu ie la sintaxonomia p durilor din clasa Querco-Fagetea Br.-Bl. et Vlieger in Vlieger 1937 de pe teritoriul Moldovei (România), Bul. Gr d. Bot., Ia i, 10, Coldea Gh., 1991 Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est (Carpathes Roumaines), Docum. phytosoc, N.S., Camerino, XIII,

8 O. Zamfirescu, T. Chifu Cercet ri asupra p durilor de foioase din clasa Querco-Fagetea... Mucina, L., 1997 Conspectus of Classes of European vegetation, Folia Geobot. Phytotax., Praga, 32, Oberdorfer, E., 1957 Süddeutsche Pflanzengesellschaften, Gustav Fisher Verlag, Jena, 564 Oberdorfer, E., 1978 Süddetsche Pflanzengesellschaften, 2 Aufl., II, Gustav Fischer Verlag, Jena, 355 Sanda, V., Popescu, A., Baraba, N Cenotaxonomia i caracterizarea grup rilor vegetale din România, Stud. i Com., Muz. t. Nat. Bac u, 14, Abstract Research of the deciduous forests of class querco-fagetea br.-bl. et Vlieger in Vlieger 1937 from the south-western zone of the Stâni oara Mountains The deciduous forests of Class Querco-Fagetea Br.-Bl. et Vlieger in Vlieger 1937, from the studied area fold into two associations: Telekio speciosae-alnetum incanae Coldea 1990 and Coryletum avellanae Soó Both associations are uniformly spread in the studied area. In both associations, the dominant bioforms and floristic elements are the hemicryptophytes and Eurasian species respectively. The ecological index analysis revealed the dominance of mesophilous and mesothermic species in both associations. Regarding the soil reaction preference, Telekio speciosae-alnetum incanae communities includes mainly acidoneutrophilous species, while Coryletum avellanae ones comprises mostly neutrophilous species. The component species of Coryletum avellanae relevees indicates that they are secondary communities developed from primary Fagus sylvatica forrest communities. Keywords: plant communities, characteristic species, bioforms, floristic elements, ecological indices ef lucr ri dr. Zamfirescu Oana, Universitatea A.I. Cuza Ia i, Facultatea de Biologie Prof. dr. Chifu Toader, Universitatea A.I. Cuza Ia i, Facultatea de Biologie 44