GAZETAăÎNV TORILOR REVIST ăpentruăeduca IEăŞIăCULTUR ăpedagogic Anul I, nr. 1 (iulie decembrie 2010) ZAL U,ă2010 1

Transcriere

1 GAZETAăÎNV TORILOR REVIST ăpentruăeduca IEăŞIăCULTUR ăpedagogic Anul I, nr. 1 (iulie decembrie 2010) ZAL U,ă2010 1

2 GAZETAăÎNV TORILOR Revist ăpentruăeduca ieăşiăcultur ăpedagogic ISSN Colectivulă(ini ial)ădeăredac ie: Redactor-şef:ăprof.ădr.ăTEODORăS R CU -COM NESCU Secretariăredac ie: Zal u: înv.ăoni aăman înv. Florica CIGHI ŞimleuăSilvaniei: înv. Mariana AIONESE Jibou: înv.ăsandaăvereşăă Redactare texte autorii articolelor Concep ieăgrafic,copert, procesare imagini, tehnoredactareăcomputerizat :ăprof.ădr.ăteodorăs R CU -COM NESCU Colaboratori:ăInspectoratulăŞcolarăalăJude uluiăs laj CasaăCorpuluiăDidacticăS laj Revista apare sub egida Asocia iei Înv torilorăs l jeni Str.ăCrişan,ănr.ă15/A,ăZal u,ăs laj Telefon: asociatia_invatatorilor_salajeni@yahoo.com Editura: ŞCOALAăNOASTR editura_scoala_noastra@yahoo.com Materialeleăpentruărevist ăvorăfiăredactate în format A4, font Times New Roman, size 12, cuădiacriticeă(român ), maxim 2-3 pagini. Responsabilitatea afirma iilorădinăarticole/studiiăapar ineăautorilor. Laăacestănum răauăcolaborat: TeodorăS R CU -COM NESCU,ăAna HIDEG, Florica CIGHI, Mariana AIONESE, Maria-Paulina CHIRA, Eugenia MOLDOVAN, AdrianaăŞUT,ăFica-Geta EPAN, Daniela COSTE, Maria COSMA, SandaăVEREŞ,ăPetruăGALIŞ,ăOni aăman 2

3 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 Şcoala Noastră vs. Gazeta învăţătorilor E D I T O R I A L Prof. dr. Teodor S R CU -COM NESCU PreşedinteăexecutivăalăAsocia ieiăînv torilorăs l jeni Revista Şcoalaă Noastr ă aă prezentată şiă reprezentată oă bun ă perioad ă deă timpă activitateaă spiritual,ă chiară oă frumos ă risip ă aă preocup riloră înv toriloră dină S laj.ă Inătimp,ădasc liiăs l jeniăauăsim itănevoiaă organiz riiă într-oă asocia ieă careă s ă leă reprezinteă interesele.ă Sim eau c ă auă poten ialulă necesară caă voceaă loră s ă fieă auzit ănuănumaiăînăarealulăînăcareătr iau,ăciă şiă dincoloă deă Carpa i.ă Activit iă cuă rezonan ă cultural,ă ştiin ific,ă deă propov duitoriă deă lumin ă înă minteaă şiă sufletulăcopiilor,ădarăşiăalăadul ilor,ăauăavută ecouriăînă maiătoateăzoneleăs lajului,ăastfelă c ă laă ini iativaă unoră lideriă seă întâlneauă înă grupuri mai mari sau mai mici la Bobota, Şimleuăetc. Putemă afirma,ă cuă certitudine,ă c ă asemeneaă întruniriă deă minte,ă inim ă şiă suflet ăauăavutălocăşiăînainteădeă1871,ăcând acesteaă suntă destulă deă deseă şiă cuă ună scopă anume reunireaă dasc liloră s l jeniă într-o asocia ie,ăastfelăc ăaziăputemăs ăaducemăînă fa aă contemporaniloră oă carteă deă vizit ă impresionant.ă În data de 16 octombrie 1870, la adunareaăînv torilorăconvocat ăla Şimleu,ă seă dezbată şiă seă aprob ă ideileă legateă deă statutulă viitoareiă asocia iiă înv toreşti,ă moment în care se propune şiăunăcomitetădeă ini iativ,ă dară şiă un birou de conducere provizoriu. Ne apropiem, deci, de un moment aniversar împlinirea a 140 de ani de când, înv toriiăromâniădinăvicariatulăsilvaniei,ă laă îndemnulă unoră oameniă inimoşi,ă înă ziua de 10 septembrie 1871, au statuat actul de constituireă aă primeiă asocia iiă oficiale cu denumirea de Reuniunea Învăţătorilor Români Sălăjeni şiă careă avea ca scop principal luminarea poporului romanu.ă Înă func iaă deă prim-preşedinteă ală reuniuniiă aă fostă alesă vicarulăşimleului,ădemetriu Coroianu. Ulterior,ă prină adunareaă deă laă Zal uă dină 10 iunie 1919, la solicitarea înv toruluiă Emil Pocola, care participase ca delegat ală înv toriloră din Transilvania la Congresul de la Sibiu,ă reuniuneaă primeşteă ună generică şiă oă nou ă denumire:ă Asociaţia Învăţătorilor din Sălaj. Dup ă 140ă deă aniă deă tradi ie, la data de 21 iunie 2010 aă luată fiin ă ASOCIA IAă ÎNV TORILORă S L JENI (AÎS),ă organiza ieă neguvernamental,ă non-profit,ă apolitic ă şiă independent,ă cuă beneficiuă public,ă continuatoare a Reuniuniiă Înv toriloră Româniă S l jeni (R.I.R.S.), având ca scop principal îmbunătăţirea imaginii profesionale a învăţătorilor, printr-o bună integrare, interrelaţionare socioprofesională. Caăoriceăorganiza ieăcuăscopăcultural, şiăprimaăr.i.r.s. sim eaănevoiaăs ăaib ă un instrument prină careă s ă seă fac ă auzit ă voceaă lumin toriloră sateloră şiă oraşelor.ă Ini iativeă înă scoaterea ă uneiă reviste a înv toriloră auă existată şiă înainte de 19 februarie

4 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR (veziăapari iaăefemer,ăîntreă1912ăşiă1914, a revistei Gazeta Înv torilor), când subrevizorulă şcolară deă atunci,ă înv torulă NicolaeăNistor,ăcuăămult satisfac ie, putea anun a,ăînămodăoficial, prin ordinul no. 532 dină aceeaşiă zi,ă apari iaă revisteiă Şcoala Noastră,ă revist ă pentruă educa ieă şiă cultur ă pedagogic,ăfondat ălaăini iativaăacestuia în data de 11 ianuarie De la primulănum rădină15ăaprilieă1924,ă revistaăaăsuferitădiferiteăorient riădeăformat, con inut,ăperiodicitateăetc.,ăastfelăc ăîntr-un intervalădeăpesteă80ădeăaniăaăap rutăînătreiă etape:ă primaă întreă aniiă 1924ă şiă 1940,ă aă doua,ă întreă aniiă 1991ă şiă 1998,ă iară aă treiaă etap ăîntreăaniiă2003ăşiă2005.ă Cumă istoriaă seă repet,ă niciă apari iaă revistei Şcoala Noastră nu s-a putut sustrageă deă laă evenimenteleă politiceă şiă socialeă aleă vremii,ă astfelă c ă înă 1940ă şi-a încetată activitatea.ă Înă anulă 1991,ă parc ă laă imboldulăuneiărezonan eăistoriceă primele numare ale revistei, în partea a II-a, cuprindeauăşi Buletinul Revizorului Şcolar al Judeţului Sălaj sub patronajul InspectoratuluiăăŞcolarăalăJude uluiăs lajăşiă laă ini iativaă unuiă colectivă deă inspectoriă şcolari,ă revistaă Şcoala Noastră îşiă reiaă activitatea într-oă serieă nou. Erauă şiă vremuriă noiă şiă seă sim ea necesitatea unei revigor riă aă întreguluiă sistemă deă înv mânt,ă îns ă f r ă aă uitaă tradi iaă şiă respectulă înaintaşilor.ă Elanulă deă dup ă Revolu iaă dină decembrieă 1989ă aă f cută caă apari iaă revisteiă s ă durezeă aproximativă 8ă ani,ăperioad ăînăcareăs-au produs destul de multeă muta iiă înă ceeaă ceă seă doreaă s ă reprezinte reformarea învăţământului românesc. Dină cauzaă lipseiă deă fonduriă b neşti,ă înă anulă 1999,ă revistaă îşiă vaă încetaă dină nouă activitateaăpeăoăperioad ădeăaproximativă4ă ani, ca în februarie 2003, la propunerea atât a unor cadre didactice, directori, cât şiă aă conduceriiă Inspectoratuluiă Şcolară ală Jude uluiă S laj,ă revistaă s -şiă reiaă activitatea,ă sus inut ă fiindă şiă deă Casaă Corpuluiă Didactică S laj.ă Ultimaă serieă aă fostăîns ădestulădeăscurt,ăcuprinzând doar 5 numere: nr. 1 (ianuarie-februarie 2003), nr. 2 (martie-aprilieă 2003),ă num rulă 3-4 (mai-iunie-iulie-august 2003), nr. 5 (septembrie-octombrie 2003), iar ultima apari ieă - nr. 1/ a avut un sumar specific aniversar, dedicat împlinirii a 80 de ani de la fondarea revistei ( ). Acelaşiă impediment,ă lipsaă deă fonduri,ă aă f cută caă revistaă s -şiă încetezeă dină nouă activitatea. Neă afl mă înă anulă deă gra ieă 2010ă cândă dup ă ceă amă înfiin ată o nouă Asociaţie a Învăţătorilor din Sălaj,ă laă ini iativa semnataruluiă acestoră rânduri,ă dară şiă aă Consiliuluiădirectorăalăasocia iei,ădorimăs ă continu mătradi iaădeăaăfondaăşiăoărevist, avândă înă vedereă şiă materializareaă principalelor obiective, cuprinse în Statutulăasocia iei: cultivarea spiritului de solidaritate, a tradiţiilor între învăţătorii sălăjeni; ridicarea prestigiului şcolii sălăjene şi imaginii învăţătorului în acord cu valorile ştiinţifice, artistice, morale şi civice ale societăţii contemporane; promovarea activismului în formarea continuă pe plan profesional, a implicării pregnante în viaţa comunităţilor locale; reînvierea tradiţiilor învăţământului sălăjean, a imaginii înaintaşilor, dar şiăaăactivit ilor asocia iei: o organizarea de cursuri de pregătire, seminarii, conferinţe, simpozioane, 4

5 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 dezbateri publice, tabere, şcoli de vară etc.; o organizarea de manifestări publice şi alte activităţi de sensibilizare a opiniei publice, potrivit legii; o realizarea, editarea, publicarea şi difuzarea de căr i, publica ii periodice, reviste, pliante, afişe, broşuri, programe informatice şi alte materiale informative, inclusiv de publica ii editate sub egida Asocia iei; [s.n.] o acordarea de consultanţă şi consiliere, precum şi de asistenţă juridică membrilor Asociaţiei, în conformitate cu scopul acesteia; o informarea şi sprijinirea familiilor copiilor cu deficienţe diverse pentru creşterea şi educarea acestora, în conformitate cu statutul lor; o monitorizarea şi sprijinirea activităţii autorităţilor publice prin proceduri specifice de advocacy; o dezvoltarea de programe proprii şi în regim de parteneriat cu autorităţile publice din ţară şi din străinătate; o declararea şi formularea acţiunilor, cererilor, petiţiilor şi apărărilor necesare în faţa instanţelor de judecată competente; o derularea unor activităţi de sponsorizare/mecenat; o dezvoltarea unor activităţi economice directe, cu marcă profesională, în vederea autofinanţării, în concordanţă cu scopul Asociaţiei; o facilitarea accesului la informare a membrilor Asociaţiei şi a persoanelor interesate cu privire la studii, cercetări, burse, locuri de muncă, cursuri de pregătire sau informaţii curente in domeniile de interes pentru Asociaţie; o alte activităţi care contribuie la realizarea scopului Asociaţiei şi care nu contravin ordinii de drept. Conchidemă c ă demersurileă realizate deă c treă Asocia iaă Înv toriloră S l jeniă(aîs),ăprinădorin aăexpres ădeă aă aveaă şiă ună instrument/ună organă deă pres ăprinăcareăobiectivele şiăactivităţile eiă s ă fieă cunoscuteă atâtă laă nivelă jude ean,ă câtă şiă la nivel na ională şiă interna ională- asocia iaăfiindăşiămembr ă a Asocia ieiă Generaleă aă Înv toriloră din România (AGIRo) -, pot constitui oă justificareă şiă îndrept ireă legitim ă cuă privireă laă apari iaă şiă continuareaă tradi iiloră înv toriloră dină S laj,ă prină preluareaă şiă continuareaă GAZETEI ÎNV TORILOR, revist ă careă aă ap rută întreă 1912ă şiă 1914,ă şiă c reia,ă deă pe acum, îiădorimăvia ăcâtămaiălung.ăă Desigur acest deziderat va putea fi îndeplinit doar prin angajamentul voluntar,ă deă inim,ă sufletă şiă minte,ă dină parteaă dasc liloră l cuitoriă sauă tr itori ă înă acestă areală ală S lajului,ă f r ă s ă uiteă vreo clip ă c ă dasc lă trebuieă s ă fieă celă careă credeă c ă maiă areă cevaă deă spusă şiă înc ăcevaădeăînv at. 5

6 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR PORTRETăDEăDASC L ÎNV TORULăMEUăă D RUIREăŞIăPASIUNE Înv. Ana HIDEG ŞcoalaăGimnazial ă LucianăăBlaga Jibou,ăS laj,,eu sunt copilul, Tu ţii în mâinile tale destinul meu, Tu determini în cea mai mare măsură, dacă Voi reuşi sau voi eşua în viaţă. Dă-mi te rog, acele lucruri care Să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi O binecuvantare pentru lume. Child s Appel, Mamie Gene Cole Cineă esteă dasc lul?ă Esteă ună omă simplu,ăcuăsufletă mare,ăcareă seăapleac ă cuă ging şieă şiă migal ă asupraă tinereloră vl stare,ă îndrumându-leă paşii.ă Este cel careă deschideă uşaă tuturoră celoră careă dorescăs ătreac ăprinăea,ăoferindu-le un model. Este persoana pentru care cei dină jură ară trebuiă s ă schi ezeă oă mic ă plec ciuneă înă semnă deă respectă fa ă deă totă ceeaă ceă aă f cut.ă Acestă om simplu areă ună sufletă mareă câtă galaxia,ă riduriă şiă fireă albeă pentruă c ă s-aă d ruită zilnică genera iilorăcareă sunt ăşiăcelorăcareăauă fost. Şlefuieşteă mereuă nestemateleă altora,ă pentru care reduce la minute, timpul acordatăpropriilorăcopii.ătrudeşteăvia antreag ă sem nândă pulberiă deă aură pesteă semin eleă careă stauă s ă încol easc.ă Ochelarii i se aburesc atunci când elevii auă ajunsă mari,ă şi-au realizat visele, iar dasc lulă r mâneă uitată înă anticamer ă precum un obiect de decor. Obrajii i se înroşescă deă bucurieă atunci când un necunoscut,ăpeăstrad,ăîşiăscoateăp l riaă salutând cu respect:,,eu sunt fostul elev Dasc lulă nu-şiă num r ă aniiă dup ă buletin,ă ciă dup ă genera iileă careă începă clasaă ă I,ă cuă careă simteă c ă întinereşteă mereu.ă Constat ă îns ă cuă surprindereă c ă într-o ziă trebuieă s ă ias ă laă pensie,ă iară inimaăbateătotăcaălaădou zeciădeăani. Oă via ă întreag ă daruieşte,ă dară areă dorin eăproprii:ăeducatorilorăs ăliăseădeaă cinsteaăşiăloculăceăliăseăcuvine,ăşcoalaăs ă fieărespectat,ăeduca iaăs ăfieărepus ăînă drepturileă fireşti, s ă seă în eleag ă c ă intrarea României în societatea cunoaşteriiă nuă seă poateă faceă decâtă prină educa ie.,,dintre toate instituţiile, cea mai importantă este şcoala. Totul depinde de ea, atât prezentul, cât şi viitorul. (Napoleon) Dasc lulă esteă chemată înă permanen ă s ăseăracordezeălaăcerin eleăvie ii,ăs ăseă implice în lupta pentru calitate în înv mânt.ă Calitateaă munciiă acestuiaă esteă dat ă nuă numaiă deă ceeaă ceă ştieă s ăă fac,ă ciă deă felulă cumă realizeaz ă ceă trebuieăs ăînf ptuiasc,ădeăorizontulăs uă spiritual, de for a,ăadâncimeaăşi 6

7 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 cuprindereaă în elegerii,ă gândiriiă şiă intui ieiă sale,ă deă vibra iaă şiă tensiuneaă intelectual ă şiă afectiv ă peă careă leă investeşteă şiă cuă careă îşiă înzestreaz ă munca. Înă permanen,ă suntă necesareă ini iative,ă ac iuniă concrete,ă antrenareă ritmic,ăutilizândăeficientătoateăformeleă deă perfec ionareă şiă preg tireă profesional.,,nu poti să-i înveţi pe alţii ceea ce tu nu ştii. Nu ajunge să ştii bine ceva pentru a-i învăţa pe alţii. Trebuie să ştii CUI să te adresezi şi CUM să o faci! (P. Klapper) Deălaăomulăşcoliiăsocietateaăpretindeă calitateăşiăeficien ămaxim,ăinstruc iaăsiă educa iaă fiindă socotiteă caă investi iaă ceaă maiăimportant.ă Aă fostă şiă esteă ună efortă permanentă ală inv toriloră dină toateă timpurileă pentruă informareă şiă încorporareă fireasc ă aă noiloră cuceririă aleă ştiin eiă şiă tehnicii,ă condi ieă esen ial ă pentruă men inereaă înă actualitate.ă Odat ă cuă cunoştin ele,ă inv toriiă ă auă transmisă înv ceiloră şiă modul lor de a fi, de a gândi, de a se comportaăînăsocietate,ăînăvia,ăînăraportă cuă oamenii,ă cuă valorileă materialeă şiă spirituale ale poporului nostru. Grijaăpermanent ăaăfostăaceea de a se transmite totul intr-un sens pozitiv, creator,ă careă s ă duc ă laă configurareaă omului nou de care avem nevoie..ă Înv toriiă careă trudescă înă prezentă sauăcareăşi-auăîncetatăactivitatea,ămerit ă cele mai frumoase elogii:,,f uritoriădeăsuflete,ă,,lumin toriăsauăapostoli,,,înv toriăaiăneamului ăetc.,,cine învaţă mereu, rămâne tânăr. (Henri Ford) Ce aş vrea să mai fac pentru cel care a fost odinioară,,domnul meu învă ător?,,aş scrie cu pensula mare pe pereţii odăii tale o poruncă: IUBEŞTE- I MESERIA (Tudor Arghezi) Bibliografie: IUCU, R., 2004, Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas Educational, Bucureşti. P UN, E., 1999, Şcoala o abordare sociopedagogică, Editura Polirom,ăIaşi. www. didactic.ro ( ). 7

8 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETA ÎNV TORILOR GÂNDURIăDESPREăMENIREAăUNUIăDASC L Inst. Florica CIGHI ŞcoalaăGimnazial ă,,mihaiăeminescu ă Zal u,ăs laj,,dacă te poartă gândul peste un an, Seamănă un ogor. Dacă te poartă gândul peste zece ani, Sădeşte un pom. Dacă te poartă gândul peste o sută de ani, Educă oamenii. Semănând ogorul, vei recolta o dată. Sădind un pom, vei recolta de zece ori. Educând oamenii, vei recolta de o sută de ori. ( Poet anonim chinez din sec. V î.e.n. ) Sculptorulă fr mânt ă şiă modeleaz ă lutul, dând forme ingenioase care bucur ă privireaă omului.ă Pictorulă transpuneă peă pânz,ă prină linii,ă puncte,ă formeă şiă culoare,ă frânturiă deă realitate.ă ranulă faceă s ă rodeasc ă ogorul,ă iară prinăsudoareaăsaăasigur ăpâineăşiăhran ă omenirii. Înv torulă modeleaz ă caractere,ă formeaz ă personalit i,ă careă voră deveniăă într-o zi medici, ingineri, compozitori, profesori etc. Prin truda sa, el deschide caleaăspreălumin,ădescoper ătalente,ăd ă curaj,ă c l uzeşteă,,paşii ă copiiloră peă drumulă spreă în elepciuneă şiă îiă ajut ă peă aceştiaăs ăfieăarhitec iiăproprieiălorăvie i.,,să ţii în palmă sufletul unui copil este, cu siguranţă, un privilegiu, să fii important în viaţa unui copil este, poate, un dar divin. Copiii sunt,,muguri ă careă seă ivescă înă prim varaă vie ii.ă Voră creşteă înc lzi iă deă c lduraă dină sufleteleădasc lilor,ălumina iădeăseninulă gândurilorălor,ăuda iădeărouaăfrun iiăcareă nuă oboseşteă s ă gândeasc,ă s ă pl m deasc.ă Nimic nu e mai greu decât s ă aiă sufletulăcopiluluiăînămâini.ănuăaiăvoieăs ă greşeşti,ă nuă preaă ă po iă s ă oă ieiă deă laă cap t.ă Esteă asemeniă pomuluiă crescută strâmb care nu poate fi îndreptat. Dasc lulă esteă datoră s ă cunoasc,ă s ă studieze,ă s ă descopereă calit ileă discipolilorăs i,ăs ăîncurajezeăşiăs ăofereă oportunit iă pentruă fiecareă copilă înă parte.,,dascălul cunoaşte elevul educându-l şi-l educă mai bine cunoscându-l, aprecia scriitorul Marin Preda. Elăarătrebuiăs ăfie,ăal turiădeăp rin i,ă modelul de sinceritate, de onestitate, de bun tate,ădeăexigen,ădeăh rnicieăşiădeă iubire de semeni. 8

9 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 Copilulă trebuieă motivat,ă pentruă c ă motiva iaăconfer ăcomportamentuluiăun sens,ă for ă şiă perseveren.ă Esteă oă art ă s -iă men iiă aten iaă treaz ă şiă s ă creştiă capacitatea sa de concentrare. Înv torulă esteă datoră s ă cunoasc ă aspira iileă copiiloră şiă s ă leă permit ă s ă aleag ă înă func ieă deă propriileă loră aspira ii.ăă Mediul familial poate reprezenta un factoră motiva ională important,ă dară nuă suficient.ă Colaborareaă cuă p rin iiă ară trebuiă s ă fieă unaă activ,ă înă folosulă copiilor. M-au impresionat cuvintele elevului meu:,,eu îmi iubesc atât de mult mama, încât, dacă nu mă uit în carte când scriu, scriu cuvântul,,mamă cu literă mare. (R. Claudiu). Iubirea aceasta îl poate face pe copil maiă bun,ă maiă ascult tor,ă maiă creativ,ă mai performant. Visulăunuiădasc lăesteăcaăeleviiăs iăs ă fieăpreg ti iăpentruăvia,ăs ăştieăcumăs ă înve e,ă s ă aleag ă drumulă careă liă seă potriveşteă celă maiă bine.ă ă Bucuriaă unuiă dasc lă vineă dină lucruriă m runte,ă dină zâmbetulă copiilor,ă dină recunoştin aă şiă mul umireaă p rin ilor,ă dină apreciereaă celor din jur. Credă c ă ceaă maiă bun ă investi ieă peă careăoăpoateăfaceăoă ar ăesteăinvesti iaăînă copii,ăînăeduca ie,ăeiăfiindăsperan a unui viitor mai bun. Dasc lulăesteămereuăasemeneaă unei fl c riăaprinse,ă cu cât arde mai tare, cuăatâtăluminaăseăr sfrângeă maiăputernicăînăminteaăşiăinimaă copiilor. 9

10 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR ÎNăOGLIND ATITUDINEAăFA ădeăpropriaăpersoan Înv. Mariana AIONESE ŞcoalaăGimnazial ă Silvania ă ŞimleuăSilvaniei,ăS laj Deşiă s-ară p reaă c ă acestă grupă deă atitudiniă ocup ă ună locă aparteă înă compara ieă cuă celelalte,ă pentruă c ă auă caă obiectivăpropriaăpersoan,ăînărealitateăeleă suntăînăceaămaiămareăm sur ăcondi ionateă şiămijlociteăprinăclelelalte:ăatitudineaăfa ă deă societate,ă fa ă deă oameni,ă fa ă deă munc ăetc.ă Formulareaăatitudinilorăfa ădeăpropria persoan ă esteă esen ială legat ă deă formulareaă atitudiniloră omuluiă fa ă deă lumeaă social.ă Egoismulă înseamn ă absen aă generozit ii,ă supraapreciereaă propriei persoane, subaprecierea altora. Concentrarea la interesele personale, meschine,ă înseamn ă nesocotirea intereselor generale. Înă contextulă rela iiloră cuă lumea,ă omulă îşiădezvolt ărela iileăfa ădeăsine.ăoăprim ă atitudineă esteă aceeaă aă demnit iiă personale. Aceasta este reflexul conştiin eiă fiec ruiaă c ă elă reprezint ă oă valoareăînăprimulărândăpentruăc ăesteăom şiăînăalădoileaărândăpentruăc ăareăanumiteă posibilit i,ă munceşte,ă ob ineă rezultateă meritoase. Simţul demnităţii personale esteă şiă reflexulă unuiă statută ală personalit ii.ă Omulă cereă s ă fieă respectată pentruăc ămerit ăacestălucru.ăacestăapelălaă respect nu seăimpuneăîns ăînămodădirect,ă ciăprinămodulădeăcomportareăcareăăîmbin ă respectulăfa ădeăal iiăcuărespectulăfa ădeă sine. Oriceăomăanimatădeăscopuriăpre ioaseă esteă şiă trebuieă s ă fieă p trunsă deă sim ulă demnit iiă personale.ă Înă cază contrar,ă elă nuă seă poateă realizaă pân ă laă cap t,ă nuă maiăpoateăaduceăcontribu iiăprinămuncaă sa,ă nuă maiă poateă manifestaă ini iative.ă Reprimarea şi încălcarea demnităţii echivalează cu o gravă leziune adusă personalităţii.ă Esteă oă oper ă chiară distructiv.ă Oameniiă nedemniă nuă potă fiă înăacelaşiătimpăşiălupt toriăentuziaşti. Demnitateaă personal ă seă leag ă deă oă alt ă tr s tur,ă aceaă aă amoruluiă propriu,ă stimaă deă sine.ă Aă aveaă stim ă deă sineă înseamn ăaănuăfiăindiferentăfa ădeăvia aă şiădestinulăpersonal.ădac ăteăur şti,ădac ă teă dispre uieştiă f r ă rezerve,ă esteă imposibilă s ă progresezi.ă Oă serieă deă cuget toriă auă ar tată c ă totalaă lips ă aă stimeiă deă sineă anuleaz,ă destram ă personalitatea.ă Amorulă propriu ă esteă îns ăo arm ăcuădou ăt işuri:ăatunciăcândă esteă exagerată seă transform ă într-un fel deăautodora ie,ădeăacceptareănecritic ăaă propriiloră defecteă şiă deă trâmbi areă aă calit ilor.ă Cândă stimaă deă sineă nuă eă dublat ă deă dragosteaă fa ă deă oameni,ă lucrurileă iauă oă întors tur ă negativ.ă Consecin aă esteă izolarea,ă complacereaă înăgreşeliăşiăjustificareaălor. Modestia esteă legat ă deă sim ulă demnit iiă personale.ă Cel care este demnănuăvaăc utaăs ăseăsupraaprecieze,ă 10

11 GAZETAăÎNV TORILORă Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 s ă seă suprapun ă peă sineă celorlal iă membri ai colectivului. Este tocmai ceeaă ceă înseamn ă s ă fiiă modest,ă s ă teă aprecieziă laă justaă taă valoareă şiă aă nuă recurgeă laă mijloaceă artificialeă şiă sup r toareă pentruă al iiă înă vedereaă puneriiăînăeviden ăaăproprieiăpersoane.ă Trufia, orgoliul, îngâmfarea au semnifica iaă uneiă desolidariz riă deă ceilal iă oameniă şiă constituieă izvorulă celoră maiă multeă dină conflicteleă şiă dec derileă morale.ămodestiaănuătrebuieă în eleas ă înă sensul subaprecierii personale, al lipsei de mândrie sau de demnitate.ă Dac ă s-ară procedaă aşa,ă s-ar ajunge practic la o confundare cu depersonalizarea. Fiec ruiă omă îiă esteă proprieă tendin aă spre autoperfecţionare. Fiecareă vreaă s ă ştieă maiă mult,ă s ă dobândeasc ă noiă experien e,ăs ădevin ămaiăcompententăînă meseriaăsa,ăs -şiădezvolteăaptitudinileăşiă s -şiă corecteze ă caracterul,ă s ă seă apropie de un ideal. Pentru a te perfec ionaă esteă necesară îns ă s ac ionezi.ănoileăcalit iănuăseăformeaz ă deă laă sine,ă ciă seă încheag ă înă urmaă exers riiă uneiă ac iuniă şiă aă manifest riiă uneiă atitudini.ă Ac iunileă potă s ă seă situezeă îns ă laă nivelulă posibilit iloră actuale. De aici necesitatea autodep şirii.ăatitudineaăc treăcontinua dep şireă deă sineă esteă deosebită deă important.ă DASC LIăDEăNOTAăZECE! 11

12 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR Autodepăşirea depindeăîns ăşiădeăalteă atitudiniă şiă anume:ă exigen aă fa ă deă sine,ăautocriticaăşiăautocontrolul.ănumaiă înă m suraă înă careă manifeştiă exigen ă fa ă deă calit ileă proprieiă persoane,ă înă m suraă înă careă nuă teă declariă mul umită deă tineă însu i,ă deviiă înă stareă s ă intreprinzi acel efort care duce la autodep şire. Înă acelaşiă timp,ă viziuneaă realist-autocritic ămen inut ăpermanent,ă realizat ă nuă doară caă oă ac iuneă programat ă înă şedin,ă ciă caă ună sistemă continuuă deă apreciereă lucid ă aă ceeaă ceă esteă bună şiă aă ceeaă ceă esteă r u,ă satisf c toră şiă nesatisf c toră înă propriaă conduit,ă esteă înc ă oă condi ieă aă autoperfec ion riiă sauă autodep şirii.ă Toleran aă fa ă deă sine,ă autoliniştirea,ă ducă laă letargieă moral,ă omulă devenindă refractară fa ă deă evolu iaă pozitiv ă aă propriei persoane. Autocontrolul este mecanismul prin care sunt operativ eliminate din conduit ă ac iunileă greşiteă şiă suntă suspendate,ă reprimateă tendin eleă impulsive,ăira ionale. Încrederea în forţele proprii este o condi ie aă obiectiv riiă capacit iloră şiă valoriiă moraleă aă omului.ă Dac ă aiă încredereăînăfor eleăproprii,ăînăpropriele posibilit i,ăatunciăeştiăînăsitua iaădeăa- iă propuneă scopuriă cutez toare,ă deă a- iă face proiecte de activitate, de a intreprindeăm suriăconcreteăşiăaăleăpuneă înăaplicare.ăuneoriăseăacuz ăoăexagerat ă încredereăînăfor eleăproprii. Exager rileă suntă totdeauna periculoase,ă îns ă omulă nu-şiă poateă m suraăfor eleăcuăexactitateăşiăpoateă este chiar de dorit ca încrederea în sineăs ăvizezeăunănivelăcevaămaiăînaltă decâtăăfor eleăreale. Acesta este un mijloc de stimulare şiă sporireă aă capacit iiă deă ac iune.ă Lipsa de încredere în for eleă personale,ă dup ă cumă foarteă bineă seă ştie,ă împiedic ă realizareaă posibilit iloră deă care,ă înă modă real,ă dispuneăomul,ăcaăs ănuămaiăvorbimădeă faptulă c ă neîncredereaă înă sineă esteă oă barier ă înă caleaă dezvolt riiă personalit ii. Siguranţa de sine izvor şteă din capacitateaă deă decizieă ferm ă şiă just.ă Nuă eştiă sigură deă propriaă persoan,ă atunciă cândă eştiă nehot râtă şiă insuficientăataşatăscopuluiăpeăcareă iălai propus. Moartea şi via a, existen a şi non-existen a, Succesul şi eşecul, bunăstarea şi sărăcia, Virtutea şi viciul, în elepciunea şi ignoran a, Lauda şi ocara, setea şi foamea, Caldul şi frigul, se urmează, Se transformă neîncetat şi formează DESTINUL (Yhuang Zi) 12

13 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 INSTRUC IEăŞIăEDUCA IE DEZVOLTAREA INTELIGEN EI EMO IONALE Prof. înv. primar, Maria-Paulina CHIRA ŞcoalaăGimnazial ă Porolissum Zal u,ăs laj Titlulă activit ii:ă Păpuşa care cu o faţă râde, cu una plânge. Tipulă activit ii:ă interdisciplinar ă (matematic,ă educa ieă plastic,ă limbaă român ) Obiectiv: s ă diferen iezeă emo iileă nepl cuteădeăceleăpl cute Materiale: Oă p puş ă c reiaă înă locă de cap îi punem dou ăsemisfereăsuprapuse; Peă oă semisfer ă seă vaă pictaă oă fa ă zâmbitoare,ăpeăcealalt ăunaă plâns ; Vor fi utilizate pentru prima culori calde, iar pentru a doua culori reci. Procedura: Jocul Roata emoţiilor pentru activarea vocabularului referitorălaăemo ii. Seă împarteă tablaă înă dou,ă corespunz toră celoră dou ă st riă emo ionale.ă Seă d ă fiec ruiăelevăcâteăoăfoaie,ăîmp it ăşiăeaălaă fel.ă Seă cereă eleviloră s ă notezeă înă fiecareă parteă celă pu ină patruă situa iiă emo ionale,ă cândă auă avută emo iiă pl cuteă şi tot atâtea cândăacesteaăauăfostănepl cute. Eleviiăvorăcitiăacesteăsitua ii,ăpeărând.ăseă voră scrieă peă tabl ă situa iileă emo ionaleă careăseărepet,ăînăfunc ieădeăemo iileăcareă le-auăgenerat:ăpl cuteăsauănepl cute.ăvoră identificaătipulădeăemo ii,ăasociindu-le cu oă fa ă aă p puşii.ă Liă seă vaă cereă s ă fac ă leg turaăîntreăemo iiăşiămodulăcumăeleăseă pot citi pe chipul nostru, prin descrierea unoră situa iiă dină momenteleă cândă auă observat acest lucru. Jocul: Mimează:ă sup rarea,ă fericirea,ă mânia,ătulburarea,ămul umireaăetc. Minieseu: Cum am transformat o situaţie care mi-a creat o emoţie negativă în una diferită? Discu ii:ă Întreb riăreferitoareălaăcon inut: Aă fostă greuă s ă identifica iă emo iileă pl cuteă deă celeă nepl cute?ămotiva i. Auă fostă uneleă dină situa iileă peă care le-au prezentată ceilal iă colegiă asem n toareă cuă ceeaă ceă a iă tr ită voiă cândă a iă avută unaădinăacesteăemo ii? A iă identificată înă situa iileă descriseă deă al iiă înă parteaă zâmbitoare ă unaă careă vou ă viă s-aă p rută nepl cut?ă Dar invers?ămotiva i. Întreb riădeăpersonalizare: Ceă felă deă emo iiă a iă tr ită înă num ră maiă mare:ă pl cuteă sauă nepl cute? Ceă felă deă emo iiă a iă doriă s ă ave i?ăde ce? Ceă a iă puteaă faceă pentruă aă puteaă tr iă maiă multeă emo iiă pl cute? Cui i-a iăcereăajutorul? Cumă putemă ac ionaă asupraă emo iiloră nepl cuteă caă s ă leă control m? 13

14 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR PLEDOARIEăăPENTRUăEDUCA IEăPERMANENT Introducere Copiii noştri nu sunt copiii noştri. Sunt fiii şi fiicele chemării vieţii la viaţă. Vin prin voi, dar nu din voi. Şi chiar dacă sunt alături de voi, nu vă aparţin. Puteţi să le dăruiţi dragostea, dar nu şi gândurile voastre. Căci ei au propriile lor gânduri. ( Khalil Gibran) Înv. Eugenia MOLDOVAN Şc.ăăGimnazial ă,,lucianăblaga'' Jibou,ăS laj Iat ăoămeditaţie ce ar putea constitui oăbun ăintroducereălaăacestăexerci iuădeă reflec ie.ă Neă priveşteă direct în calitate deă p rin i,ă deă educatoriă aiă copiilor,ă responsabiliă deă,,educarea''ă loră şiă deă mijlocitoriă înă procesulă deă înv areă ală vie ii,ă şiă toateă aceasta,ă începândă deă laă ceaă maiăfraged ăvârst ăşiăterminândăcuă furtunileă şiă preaplinulă vârsteiă adulte,ă trecândă prină toateă etapeleă dezvolt riiă lor. Indiferentă deă nivelulă deă înv mântă despreăcareăesteăvorba,ăeleviiă,,viseaz ''ă şiăîşiăproiecteaz ăsperan eleăşiăaspira iileă înă vedereaă l rgiriiă câmpuluiă deă cunoaştereă şiă aă dobândiriiă unoră calit iă pe drumul devenirii lor ca viitori specialiştiăşiăcet eni. Oriceăelevă trebuieă s ă dobândeasc,ă pân ă laă sfârşitulă claseiă aă IV-a, convingereaăc ăînv mântulăesteăutil,ă c ă f r ă oă preg tireă corespunz toareă (informare, citit, scris, socotit, educa ieă artistic,ă civic ă etc.)ă esteă foarteă greu,ă dac ă nuă chiară imposibil ă integrarea într-oăcolectivitate.ăînc ădeă peă acum,ă eleviiă trebuieă s ă afleă c ă fiecareă cet eană seă afirm ă înă cadrulă uneiăcolectivit iădeămunc.ă Nuă esteă prematură s ă leă ar t mă eleviloră c,ă înă perspectiv,ă,,lumeaă profesiunilor'' se va schimba, ceea ce pretindeă oă preg tireă totă maiă preten ioas ă şiă maiă temeinic ă dină partea lor. 14

15 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 Sunt tot mai numeroase sectoarele de activitateă careă ceră oă specializareă înalt.ă Nuăesteăpreaădevremeăcaăeleviiăs ăafle,ă deăpeăacum,ăc ăomulăesteăobligatăuneori s -şiă schimbeă ocupa ia/profesiaă oă dat ă sauă deă dou ă oriă înă decursulă vie iiă şiă pentruă aceast ă eventualitateă oriceă omă trebuieă s ă fieă preg tit.ă Acestă lucruă implic ă preg tireaă tinereiă genera iiă pentruă schimbare,ă pentruă aă ştiă s ă seă adaptezeă schimb riiă şiă s produc ă schimbarea pertinent atunci când este nevoie.ă Datorit ă acestoră schimb ri,ă auă ap rut,ă cuă timpul,ă şiă înă planulă deă înv mântă oă serieă deă obiectiveă noi:ă comunicarea, limbile moderne, ştiinţele, religia, educaţia civică etc. Limbile moderne,ă ap ruteă la clasele mici,ă înlesnescă mondializareaă informa iei ăşiăaăcomunic riiădirecteăînă limbiă deă circula ieă planetar.ă Însuşireaă loră esteă posibil ă doară dac ă instruireaă începe de la vârstele mici. Ştiinţele au caă scopă educa iaă timpurieă pentruă oă societate care va crea la nivelul tehnicii de vârf. A învăţa înseamnă a merge către ştiinţa unui lucru necunoscut prin ceva cunoscut. Aşadar,ă pentruă aă înv aă seă cereăefortăşiăsârguin. Învăţătura seă pred ă pentruă aă fiă folosit ăşiănuăpoateăfolosiădecâtăceeaăceă înă acelaşiă timpă delecteaz.ă F r voie, nimică nuă esteă atâtă deă uşoră încâtă s ă nuă devin ă greu,ă nimică atâtă deă pl cută încâtă s ănuăam rasc,ănimicăatâtădeăbunăîncâtă s ănuăinspireăteam. Înă profesiaă deă dasc lă nuă încapeă lentoarea, întâmplarea, totul trebuie tratatăcuăafec iune.ăşcolarulăs ăsimt ăc ă esteă iubit,ă s ă nuă aib ă nicioă umbr ă deă neîncredere,ăciădragostea,ăafec iuneaăs ă fieă chezaşulă şiă stimululă sârguin eiă fa ă deă lucrulă bineă f cută şiă fa ă deă tinereleă vl stare. Fiecareă elevă trebuieă s ă aib ă convingereaă c ă viitorulă dezvolt riiă şiă afirm riiă sale esteă asigurată şiă condi ionată deă valorificareaă corect ă aă zestrei primite în cursul anilor de şcoal,ăindiferentădeădirec iileăpeăcareăleă vaăluaăpreg tireaăulterioar ăaăfiec ruia. Pentruănoi,ăp rin iiăşiăeducatorii,ăcareă tr imă al turiă deă copiiă sauă îiă înso im pe drumulăvie ii,ăprovocarea const ăînăaăleă permiteă s ă realizezeă actulă celă maiă durerosăpentruăfiecare,ăacelaădeăaăcreşteă şiădeăaăseădiferen iaădeănoi.ăîiăautoriz mă astfelă s ă neă p r seasc,ă s ă seă despart ă deă noi,ă s ă seă îndep rteze,ă pentruă aă întâmpina riscurileăşiăminunileăvie ii.ăăăăăă 15

16 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR VALEN EăFORMATIVEăALEăJOCULUIăDIDACTIC ÎNăPLANăCOGNITIVăŞIăMOTIVA IONAL Prof. înv. primar Adriana-OtiliaăŞUT ŞcoalaăGimnazial ă IuliuăManiu ă Zal u,ăs laj Privită ini ială caă oă conduit ă deă creştere,ă joculă s-a impus apoi în conştiin aă tuturoră celoră careă s-au preocupată deă esen aă şiă rolulă s uă caă ună limbaj universal, prezent într-oă form ă sauă altaă laă toateă vârsteleă şiă r spunzândă anumitorănevoiăspecificeăfiec reiătrepteă de dezvoltare a omului. Uniiăpedagogiăconsider ăc ăjoculăesteă orice activitate în care individul se organizeaz ă numaiă pentruă pl cereaă peă careăoăconstituieăaceast ăactivitate,ăf r ă s ă aib ă înă vedereă rezultatulă final.ă Al iă psihologi socotesc jocul ca o activitate de pre-înv are.ă Ac ionândă asupraă obiecteloră dină jur,ă copilulă cunoaşteă treptatăambian a,ăîşiăsatisface nevoia de mişcareă şiă în elegere,ă dobândeşteă încredereă înă for eleă proprii.ă Rolulă şiă locul jocului în sistemul mijloacelor educativeă esteă recunoscută deă c treă majoritatea pedagogilor lumii. Şiătotuşi,ănuătrebuieăs ăfimăspecialiştiă pentru a confirma ceea ce e atât de clar reprezentată înă conştiin aă comun :ă Dacă-i copil să se joace..., cum ar zice un celebru personaj din Amintiri din copilărie. Cu alte cuvinte, jocul este activitateaă dominant ă aă copil riei.ă Formeleă deă manifestareă şiă func iileă luiă difer ădeălaăoăperioad ălaăalta.ă Laă vârstaă preşcolarit ii,ă joculă areă oă dubl ăsemnifica ie:ăpeăde-o parte el este cadrulăînăcareăseămanifest,ăse exteriorizeaz ă întreagaă via ă psihic ă aă copilului,ă înă jocă acestaă îşiă exprim ă cunoştin ele,ă emo iile,ă satisf cându-şiă dorin eleăşiăeliberându-se,ădesc rcânduseă tensional;ă peă deă alt ă parte,ă joculă constituie principalul instrument de formareă şiă dezvoltareă aă capacit iloră psihice ale copilului, nici una dintre func iileă şiă însuşirileă luiă psihiceă neputând fi conceputeă şiă imaginateă înă afara acestuia. Doamna psihologiei româneşti, aşaă cumă esteă numit ă psihologulă Ursulaă Şchiopu,ă consider ă c ă joculă stimuleaz ă creştereaă capacit iiă deă aă tr iă dină plin,ă cu pasiune, fiecare moment, organizând tensiunea proprie ac iunilorăcuăfinalitateă realizat.ă Eaă atribuieă joculuiă func iaă deă o mare şi complexă şcoală a vieţii. Copilulă începeă s ă seă joaceă cuă obiecteleă apropiateă (s ă leă mânuiasc )ă înc ă dină primiiă aniă aiă vie ii.ă Joculă devineă îns ă oă activitateă conduc toareă doară laă vârstaă preşcolar.ă Deă aceeaă aceast ă faz ă esteă considerat ă adeseaă dreptăoăperioad ăaăjocului.ă Copilulă esteă oă fiin ă deosebită deă activ.ănimicănuăesteămaiăpu inăpropriuă unuiăcopilăs n tosădecâtăstareaădeăapatieă şiă nemişcare.ă Joculă esteă totă atâtă deă necesară dezvolt riiă fiziceă şiă psihiceă aă acestuiaăcaăşiăluminaăsoarelui.ă PedagogulărusăK.ăD.ăUşinskiăaăar tată c ăpentruăaăfiăatractiv, pentru a trezi 16

17 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 interesul,ăjoculătrebuieăs ăfieăoriginal,ăs ă fieă creată deă copilulă însuşi,ă deoareceă numai jocurile care sunt produsul imagina ieiă şiă suntă accesibileă copiluluiă devină distractiveă şiă contribuieă laă dezvoltareaăluiăpsihic.ăăăăăă La intrareaăcopiluluiăînăşcoal, jocul trece de pe primul plan pe un altul secund,ă dominândă înă aceast ă perioad ă înv area,ă iară maiă târziuă munca.ă Trecereaădeălaăoăperioad ădeădomina ieă aă uneiă anumiteă activit i,ă laă alta,ă seă realizeaz,ă înă modă treptat,ă într-o perioad ă destulă deă îndelungat ă deă timpă şiăcareănuăpresupuneăexcludereaăuneiaăşiă înlocuireaă brusc ă prină alta,ă ciă dimpotriv ăcoexist ăceleădou ăformeădeă activitate printr-oăarmonioas ăîmbinareă ceăînlesneşteăsaltulădeălaăoăetap ălaăalta.ă Odat ăcuăîmplinireaăvârsteiădeăşaseşapteăani,ăcândăînăvia aăcopiluluiăîncepeă procesulădeă integrareăînăregimulă şcolar,ă o mare parte din timp este rezervat şcolii,ă respectivă activit iiă deă înv are.ă Înă programulă zilnică apară schimb riă impuseă deă mediulă şcolar,ă schimb riă ceă nu diminueaz ă dorin aă deă jocă aă copilului,ă aceastaă r mânândă oă preocupareă înă întreagaă saă copil rie.ă Intrareaăcopiluluiăînăşcoal ăînseamn ăşiă introducerea lui într-oă nou ă ambian,ă trecereaă laă ună nouă felă deă via,ă laă oă activitateă aşteptat,ă cuă oă influen ă hot râtoareă înă formareaă personalit iiă lui. Joculă areă influen ă asupraă personalit iă copilului,ă asupraă form riiă uneiă gândiriă corecte;ă elă rezolv ă prină con inutulă s uă oă mareă parteă dină problemeleă educa ieiă intelectuale,ă contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Prin intermediul jocului didactic, eleviloră leă esteă maiă uşoră s ă în eleag ă uneleă cunoştin eă maiă dificile,ă s -şiă formezeă priceperiă şiă deprinderiă deă munc ăşiăcomportareăcivilizat. Oriceă procesă deă însuşireă aă unoră cunoştin eă seă bazeaz ă peă proceseă psihice: atenţia, memoria, gândirea, f r ădeăcareăasimilareaăcunoştin elorănarăputeaăaveaălocăşiăcareăseădezvolt ămaiă repedeă şiă maiă bine,ă dac ă seă folosescă mijloaceă ceă liă seă adreseaz ă înă modă specialăsauăactivit iăînăcareăaten iaăesteă îndreptat ă cuă prec dereă asupraă lor.ă Înă acest scop, sunt folosite jocurile în generală şiă celeă didacticeă înă special.ă Ceeaă ceă caracterizeaz ă joculă didactică esteă c ă elă îmbin ă într-ună totă unitară şiă armoniosă func iaă specific ă joculuiă cuă sarcinileă şiă func iileă specificeă înv rii,ă sporindă în elesulă pentru activitatea desf şurat.ăă Relevând legătura dintre joc şi munca copilului, marele psiholog Jean Piagetăaăpusăînăeviden ăaportulăjoculuiă laă dezvoltareaă intelectual ă aă şcolaruluiă mic.ă Dup ă p rereaă saă jocul este o asimilare a realului la activitatea proprie, oferindu-i acestei activităţi alimentaţia necesară şi transformând realul în funcţie de multiplele trebuinţe ale eului. Iată de ce toate metodele active de educare a copiilor mici cer să li se furnizeze acestora un material corespunzător pentru ca jucându-se, ei să reuşească să asimileze realităţile intelectuale. Astfel,ă joculă dobândeşteă şiă caracteristiciă prină careă seă aseam n ă cu munca. A.ăS.ăMakarenkoăstabileşteăcareăsuntă asem n rileăşiădeosebirileădintreămunc ă şiăjoc, darăşiăraportulădintre cele dou 17

18 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR forme de activitate. Acestea constau în urm toareleătreiăelementeăcomune: atâtăînăjoc,ăcâtăşiăînămunc ăseăcere un efortăfizicăşiăintelectual; coloritul emotiv-pozitiv propriu unuiăjocăreuşităseăaseam n ăcuăcelăală muncii care duce la rezultatul dorit; sim ulădeăr spundereăcareăapareăatâtă înăjoc,ăcâtăşiăînămunc. Încorporată înă activitateaă didactic,ă elementulă deă jocă imprim ă acestuiaă ună caracterămaiăviuăşiămaiăatr g tor,ăaduceă varietateaă şiă oă stareă deă bun ă dispozi ieă func ional,ă deă veselieă şiă bucurie,ă deă destindere,ă ceeaă ceă previneă apari iaă monotonieiăşiăaăplictiselii,ăaăoboselii. Înădesf şurareaăactivit iiăinstructiv educative,ă cuă copiiiă deă vârst ă şcolar ă mic,ă esteă necesară s ă respect mă cerin eleă deă baz,ă dintreă careă şiă varietateaă activit iloră şiă lec iilor,ă înă vedereaă echilibr riiă generale,ă aă excitabilit iiă scoar eiă cerebraleă şiă aă men ineriiătonusului ei optim. Pentruă caă joculă didactică s ă conduc ă la îmbunătăţirea performanţelor şcolare, la dezvoltarea factorilor intelectuali şi nonintelectuali, cadrul didactică trebuieă s ă aib ă înă vedereă crearea unei atmosfere permisive pe parcursulă desf şur rii jocului, astfel încât eleviiă s ă fieă elibera iă deă tensiune, deă teamaă deă pedeps ă oriă deă admonestare.ă Esteă necesară s ă seă favorizeze comunicarea, consultarea, conlucrareaăînăactivitateaădeăînv are.ăînă felulă acestaă voră fiă integra iă maiă uşoră copiii timizi, ori ceiă cuă tendin eă spreă pasivitate,ă neobişnui iă cuă efortulă intelectual. Ei vor prinde repede gustul activit ii,ă seă voră mobilizaă înă plană psihic,ăvorădoriăchiarăs ăseăafirme. Jocul este o activitate care stimuleaz ă înă celă maiă înaltă gradă dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Înăcadrulăjoculuiăcopilulăesteăînăstareăs ă ob in ă performan eă peă careă înă alteă activit i,ă exterioareă acestuia,ă nuă eă capabilă s ă leă ating.ă Avândă înă vedereă importan aăjoculuiăînăevolu iaăpsihic ăaă copilului,ăseăimpuneăcaăsarcin ădeăprimă ordin îndrumareaă pedagogic ă aă acesteiă activit i.ăăăăăăă Eficientizarea metodologiei jocului didactic trebuieă s ă sprijineă structuraă concret ăaăgândiriiăcopiluluiăşiănuăs ăseă îndrepteă spreă achizi ionareaă deă cunoştin eă perisabile.ă Deă aceea,ă esteă necesar ca înv torulăs -lăfac ăpeăelevă s ă în eleag ă scopulă munciiă sale. Se impun, de asemenea, strategii pedagogiceă careă s ă îmbineă muncaă cuă jocul, potrivit principiului, copilul să se joace învăţând şi să muncească jucându-se. Bibliografie: GOLU, Pantelimon, ZLATE, Mielu, VERZA, Emil, 1997, Psihologia copilului, EdituraăDidactic ăşiăpedagogic,ăbucureşti. GÎRLEANU COSTEA, Rodica, 1998, Interviul nostru cu Ursula Şchiopu, în Revista Învăţământul primar, nr. 2-3, Editura Discipol,ăBucureşti.ă PIAGET, Jean, 1972, Psihologia şi pedagogie,ă Edituraă Didactic ă şiă Pedagogic,ă Bucureşti. TINCU,ă C t lina,ă CHIRI ESCU,ă Anca,ă 2010, Educaţie şi terapie prin joc, în Revista Inferenţe Didactice, nr. 2, Editura Corgal press,ăbac u.ă ŞUT,ă Adriana,ă 2010,ă Jocul didactic şi valenţele sale în însuşirea noţiunilor de limbă şi literatură română în ciclul primar, Lucrare metodico-ştiin ific ă pentruă ob inereaă graduluiă didactic,ăzal u. 18

19 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 DEMERSURI METODICE ÎN ABORDAREA CITIRII LA CLASELE I IV LECTURA Inst.. Fica-Geta EPAN ŞcoalaăGimnazial ă,,andreiămureşanu Cehu Silvaniei,ăS laj Cartea este un ospăţ al gândurilor la care oricine este poftit. [1] Pornind de la citatul de maiăsus,ămerit ă amintiteăcâtevaăaspecteălegateăşiădeălectur,ă deoarece studiul literaturii în ciclul primar seăafl ăînăstrâns ăleg tur ăcuăcititul. Exerci iileă careă implic ă leg turaă dintreă litere, silabe etc. nu au valoare decât în cadrul cuvântului sau ală enun ului,ă careă poart ă oă anumit ă înc rc tur ă deă sens.ă Lecturaă cap t ă valoareă doară odat ă cuă percepereaă ă structuriiă propozi ieiă şiă aă semnifica ieiăcuvintelorădinăea. Lecturaă trebuieă s ă fieă obiectulă ă unuiăă procesă ă sistematică deă însuşireă şiă nuă numaiă atât, ea nuă trebuieă s ă fieă redus ă numaiă la lec iileădeălimbaăromân,ăciăs ăseăvalorificeă şiăla celorlalte discipline de studiu: În clasele primare, studiul literaturii este grupat în trei forme de realizare : Texte de citire studiate prin manualele de citireăaleăfiec reiăclase; Texteă deă lectur ă (intercalateă întreă texteleă deă citireă sauă fixateă laă sfârşitulă manualului de citire); Lecturiă suplimentareă extraşcolareă prev zuteă înă listaă programeiă şcolare,ă grupateăpentruăfiecareăclas ădeăstudiuăaă ciclului primar, pentruă aă fiă cititeă şiă cunoscute de elevi. Lecturaă ă poateă fiă realizat ă cuă ajutorulă manualului,ăc r ilor dinăpropriaăbibliotec,ă ceaă şcolar ă ă sauă or şeneasc.ă Procesulăăă înv riiăăşiăst pâniriiăămecanismelorăcitiriiă esteă complexă şiă determinată deă numeroşiă factori,ăcareăproducădiferen ieri.ă Laăeleviiădinăciclulăprimarăseăvaăurm riă exersareaă actuluiă citiriiă înă cadrulă lec iiloră deă citireă şiă aă lecturiloră suplimentareă cuprinse în manual. Înv torulă vaă insistaă peă fluen a,ă ritmulă citiriiă şiă intona iaă adecvat ă precumă şiă asupraăexerci iilorădeăcitireăcuăvoceătare,ăînă ritm lent sau mediu impus de specificul înv rii,ă stimulândă st ruin aă şiă perseveren aăelevilorădeăaăparcurgeăunătextă pentruă aă c utaă r spunsuriă laă întreb riă sauă pentruăaădesprindeăideiăesen iale. În clasele a III-aăăşiăăaăIV-a se întâlnesc oăvarietateădeătexteăcareăîmbog escălec iileă deă limbaă român,ă texteă careă apar ină literaturii beletristice, folosite în predarea unoră cunoştin eă deă gramatic,ă al turiă deă exemplele din manual, au un efect pozitiv asupra elevului. Deşiămulteăghicitori sunt întâmpinate cu pl cereădeăc treăcopii,ădatorit ăspecificului lor estetic, acesteaă ajut ă laă eviden iereaă no iuniloră gramaticale.ă Peă lâng ă faptulă c ă acesteă ghicitoriă mobilizeaz ă aten iaă clasei,ă potăaveaăr spunsuriăcareăseărefer ălaăfiin e,ă lucruri etc. De asemenea, folosirea unor lecturi cu conţinut istoric,ăaălegendelorăşiăaă unor episoadeă dină istoriaă rii,ă ajut la formareaă primeloră no iuniă istoriceă aleăă elevilor din ciclul primar. Prinăăălectur,ăeleviiăsuntăconduşiăs -şiă formeze capacitatea de a surprinde, de a descoperiăcon inuturiăşiăformeăaleărealit iiă exprimate într-oămultitudineădeămodalit i.ă Prin parcurgerea materialului literar cuprins în manuale, atât la capitolele de lectur ăobligatorie,ăcâtăşiălaăceleădeălectur ă suplimentar,ăeleviiăvorăăajungeăînăposesiaăă unuiă ansambluă deă cunoştin eă şi deprinderi care le vor fi de un real folos pe parcursul anilorăurm toriădeăşcoal.ă 1. Morozov, G. F., 1946, Cărţi prietene, E. P.ăL.ăA.,ăBucureşti. 19

20 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR DEăLAăGR DINI ălaăşcoal Prof. înv. primar, Daniela COSTE ŞcoalaăGimnazial ă LucianăBlaga ă Jibou,ăS laj Gr dini aă şiă şcoalaă trebuieă s ă seă afle într-un raport de permanent ă continuitate deoarece implic,ă înă mod obligatoriu, necesitatea colabor riiă dintreă ă educatoareă şiă înv tori,ărespectivădintreăpreşcolariă şiă şcolari.ă Prină parteneriateleă careă exist ă întreă gr dini ă şiă şcoal ă amă încercatăs -iă ajut mă peă preşcolariăs ă p trund ă înă şcoal ă cuă optimism, cu încredereă înă sineă şiă s ştieă ceă ofer ă mediulă şcolar,ă dară maiă alesă s -l cunoasc ă peă viitorulă înv tor /înv toare.ă Având în vedere acest aspect, am ini iat, în cadrul parteneriatelor, activit iă prină careă amă urm rită s ă dezv luimă copiiloră frumuse eaă vie iiă deă şcolar,ă implicându-iă înă activit iă comune,ă pl cute,ă cumă ară fi:ă confec ionareaă deă m r işoare,ă felicit riădeă8ămartie, felicit riădeă Ziua copilului. Amă încercată s ă leă form mă reprezent riă corecteă despreă şcoal ă şiă despreă activitateaă deă tipă şcolar. Prină viziteleă f cuteă laă şcoal ă le-a fostă prezentat ă salaă deă clas,ă obiecteleădeăcareăauănevoieăşcolariiăşiă auă fostă implica iă înă diferiteă jocuriă propuse de înv toare/educatoare sau chiar inventate de ei. Astfel, eleviiăşi-au învins teama de şcoal ăşiă în fiecare septembrie au venit cu dragăspreăşcoalaănoastr. 20

21 GAZETAăÎNV TORILORă Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 DEăLAăTEORIEăLAăPRACTIC UNăEXPERIMENTăREUŞIT Paşiiăînăcercetareaăcubului reprezint ă un experiment realizat la clasa I, dar poateă fiăfolosită laă oriceă clas ă aă cicluluiă primar.ă Conştientizareaă unuiă obiectă înseamn ă a-l supune tuturor schemelor de asimilare de care dispune copilul. Acesteă schemeă reprezint ă ac iunileă concreteă peă careă elevulă leă aplic ă obiectuluiăcercetată(aăpip i,ăaăcontura,ăaă suprapune, a compara, a desena, a construi, a modela, a transforma, a decupa,ăaăd râma,ăaărefaceăetc.).ă Numaiăf cândăopera iileăînăplanăreal, efectiv,ă eleă voră ajungeă s ă seă interiorizeze, iar mai târziu copilul le va executa doar în în plan intern în rezolvareaă problemeloră ceă implic ă cunoaştereaăcorpurilorăgeometrice.ă Sarcinileă careă sprijin ă acestă demersă suntămultipleăşiănecesare: 1. Cercetaţi cubul din lemn, folosindu-v ădeămâini.ănum ra iăp r ileă cubuluiă careă,,mângâie ă palmaă (fe ele),ă careă,,taie ă degetulă (muchiile)ă şiă careă,,în eap ă (vârfurile).ă Nota iă num rulă acestorăp r iăpeăfişaădeălucru.ă 2. Coloraţi fe eleă cubuluiă cuă acuarele, folosindă culorileă primareă şiă binare. Câteă şiă ceă felă deă figuriă geometriceă ob ine i,ă ap sândă fiecareă fa ă pictat ă peă foaiaă deă desen?ă Nota iă informa iileăînăfişaădeălucru. Înv. Maria COSMA ŞcoalaăGimnazial ă Porolissum Zal u,ăs lajăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 3. Coloraţi cu roşu o parte a cubuluiăcareă,,taie ădegetulăşiăspune iăceă semnăob ine iăprinăap sareaăpeăfoaiaădeă desen.ănota iăînăfişaădeălucru. 4. Coloraţi cu albastru o parte a cubuluiăcareă,,în eap ădegetulăşiănumi iă semnulă careă seă imprim ă peă foaiaă deă desen. Nota iăaceast ăinforma ie. 5. Aşezaţi,ăpeărând,ăfiecareăfa ăaă cubuluiă peă foaiaă deă desenă şiă trasa iă conturul.ă Câteă şiă ceă felă deă figuriă geometriceă a iă ob inut?ă ă Nota iă înă fişaă de lucru. 6. Suprapuneţi oricareă fa ă aă cubuluiă pesteă oricareă p trată colorată sauă conturat. Exprima iă concluzia în urma ac iuniiăşiănota iăînăfişaădeălucru. 7. Desenaţi peăfoaiaăcuăp tr eleă toateă fe eleă cubului,ă toateă muchiile,ă toateă vârfurileă (6ă p trate,ă 12ă segmenteă deădreapt,ă8ăpuncte). 8. inândăcubulăînămân,ăspuneţi totăceăşti iăacumădespreăel. 9. Construiţi cu ajutorul a opt cuburi,ădeăaceeaşiăm rime,ăunănouăcub,ă apoiăconstrui iăalteăcorpuriăcareănuăsuntă cuburi. Explica iădeăceăuneleăconstruc iiă nu sunt cuburi. 10. Continuaţi construc iaă început ă peă catedr ă (cuboidă dină 18ă cuburi),ă pentruă aă ob ineă ună cub.ă Num ra iăcuburileăutilizate. 21

22 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR 11. D râma iă cubulă construită şiă reface i-l.ă Num ra iă cuburileă miciă careă seă v dă peă fiecareă fa ă aă cubuluiă mare.ă Câteăcuburiănuăseăv d? 12. Construi iă ună cub,ă folosindă cât mai multe cuburi din cele 45 pe care leăave iălaădispozi ie. 13. Modela iădinăplastilin ăcubul,ă cuboidulăşiăsfera.ătransforma iăsferaăînă cub, apoi în cuboid. 14. Decupa iă fe eleă cubuluiă dină cartonă şiă colora i-le în culori diferite. Reface iă cubulă dină cartonă lipindă celeă şaseăfe eăcolorate.ă Caădasc l,ăniăseăpareălogicăşiănormal,ă ca printr-un asemenea experiment, s ăneă întreb mă dac ă n-ar fi benefic pentru eleviă caă primiiă doiă aniă deă şcoal ă s ă fieă dedica iă efectu riiă unoră exerci iiă deă manipulare, clasificare şi ordonare a obiectelor,ă astfelă încâtă s ă seă pun ă înă eviden ă opera iileă logiceă principaleă deă sumarizare, multiplicare, incluziune, ordonareăserial ăetc.,ă deoareceă acesteă opera iiă logiceă constituieăbazaăunorăopera iiăşiăconcepteă mai specifice din domeniul matematicii. Acestă demersă creeaz ă laă copiiă oă în elegereă intuitiv ă şiă maiă profundă inductiv,ă careă s-ar putea valorifica, mai târziu, în cadrul unui studiu formal al matematicii. Rezultatul unei astfel de abord riă i-ar permite copilului o mai bun ăşiămaiăsigur ăasimilareăaăno iuniloră peăcare,ăf r ăaceast ăbaz ătimpurie,ăelăşiă leăînsuşeşteămaiătârziuăpurăverbalăşiăf r ă aăputeaăs ăleăfoloseasc ăînămodăeficient.ă Bibliografie: BRUNER, Jerom S., 1970, Pentru o teorie a instruirii,ă Edituraă Didactic ă şiă Pedagogic,ăBucureşti. AEBLI, Hans, 1973, Didactica psihologică,ăedituraădidactic ăpedagogic,ă Bucureşti.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 22

23 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 ARTE TEHNICIăUTILIZATEăÎNăCADRULăLEC IILORăDEăEDUCA IEăPLASTIC ă PENTRUăDEZVOLTAREAăăCREATIVIT IIă ELEVILOR ÎN CICLUL PRIMAR Nu pot spune decât un lucru: cât de gelos poate fi un bătrân pictor faţă de gustul de culoare, de seninul compoziţiei, de imaginaţia, de sensibilitatea copiilor. Rămâi pe gânduri cât de dotat este neamul românesc (Henri Catargi) Inst. SandaăVEREŞ ŞcoalaăGimnazial ă,,lucianăblaga ă Jibou,ăS laj Maiămultădecâtăoricareăactivit i,ăceleă incluseăînădomeniulă educa ieiăestetice ă (educa ieăplastic ăşiăeduca ieămuzical ),ă constituieă cadrulă şiă mijloculă celă maiă generosă deă activareă şiă stimulare a poten ialuluiă creativ.ă Artaă îlă preg teşteă peă copilă s ă tr iasc ă înă frumuse e,ă înă armonie,ă s ă respecteă şiă s ă gusteă frumosul,ă s ă vibrezeă înă fa aă lui.ă Cuvintele, sunetele, gesturile, culorile, formele plastice sunt mijloace de exprimare, de exteriorizare aădorin elor,ă aăaştept rilorăumane.ă Mijloacele specifice artei devin pentru copil unelte autentice de rezolvareă curajoas ă şiă cuă ştiin ă aă problemelor de echilibrare, de armonizare,ă deă modelareă aă spa iuluiă înă careă tr ieşteă şiă seă joac,ă deă automodelare. Dintre limbajele artei, limbajul plastic esteă celă maiă apropiată şcolarului.ă Acest limbaj are misiunea de a echilibra şiă deă aă armonizaă rela iileă copiluluiă cuă natura,ăcuăsineăînsuşi. Adultulă nuă vaă cereă copiluluiă s ă reproduc,ă s ă executeă cuă m iestrieă asem narea,ă pân ă laă identificare,ă cuă înf işareaă naturii,ă careă oricumă este,ă înă modă permanent,ă alta.ă Dac ă ară ac ionaă aşa,ăarăfaceădinăcopilăunăinaptăînăceeaăce priveşteă crea iaă artistic,ă l-ară îndep rtaă deă art ă şiă l-ară înstr inaă deă propriileă posibilit iăcreative.ă Rolul adultului este de încurajare, de sensibilizareă aă copiluluiă înă fa aă frumosului, de instrumentare a acestuia cuă limbajulă şiă opera iileă specificeă arteiă plastice.ă Procedândă astfel,ă şiă dovedindă empatieă şiă respectă necondi ionat,ă adultulă îlă ajut ă cuă adev rată peă copilă s ă seă autodescopere,ă s ă seă armonizezeă cuă sine,ă s ă descopereă şiă s ă rezolveă problemeă deă compozi ieă şiă deă tehnologieă artistic ă viabil.ă Cunoscând limbajul artei plastice, precumă şiă particularit ileă individuale,ă înv torulă poateă ac ionaă stimulativ în vederea dezvolt riiă poten ialuluiă creativă ală copilului. 23

24 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETA ÎNV TORILOR Se impune cu obligativitate descoperireaă şiă exersareaă predispozi iiloră artisticeă careă suntă aproape generale: simţul culorii, actualizat treptată înă ă prezen aă atributeloră cromatice ale naturii (culori calde, culori reci, pete fuzionate, pete vibrate, pete plate) se manifest ă laă to iă copiii;ă laă ceiă reală dota iă seă manifest ă printr-o voluptateă ieşit ă dină comun pentru culori în acorduri str lucitoare,ăneaşteptate; simţul formei seă manifest ă prină pornireaă l untric ă deă aă aprecia mental sau cercetând cu mâna înainte de a o fixa pe hârtie; simţul ritmului areă oă nuan ă de echilibru fizicocomportamental,ă dară şi de armonie;ă seă manifest ă prină respingereaă energic ă aă uniformit ii,ă ritmuluiă liniilor,ă culorilor, formelor etc. Deşiă nuă esteă artist,ă şcolarulă elaboreaz ăplasticăcuăoăpl cereăimens. Lucrând cu pensula sau cu creioane colorate,ă manifest ă oă atitudineă deă uimireă înă fa aă propriiloră produse.ă Esteă preludiul viitoarei conduite creative. Adultul îl va instrumenta pe copil cu principalele elemente de limbaj plastic şiă îlă vaă stimulaă s ă leă reproduc,ă s ă leă transformeă (prină modific ri,ă disocieri,ă omisiuni,ădeform ri,ă alungiri,ăexager riă etc.),ă s ă leă asociezeă (prină ă juxtapunere,ă multiplic ri,ă asambl ri,ă suprapuneriă etc.). Aceste elemente sunt: punctul plastic, static sau dinamic,ă peă careă şcolarulă mică îlă va multiplica, supradimensiona, antrenaă înă mişcare,ă vaă operaă cuă puncte pe care le va concentra sau risipi, le va distribui egal sau inegal; forma plastică spontană (creat ă prină scurgere,ă stropire,ă pulverizare)ă sauă elaborat ă (prină analiza, asamblarea formelor naturale); aceste forme plastice vor fi supuse descompunerii, amplific rii,ă combin riiă unoră elemente ale întregului; culorile sunt supuse opera iiloră deă amestecare,ă juxtapunere, contrastare (contrastul culorii în sine, contrastul complementar, contrastul simultan, contrastul de cantitate); linia - şcolarulă înva ă s ă exprime prin linie energie, mişcare,ă spa ialitate,ă s ă separe,ă darăs ăşiăunifice; compoziţia plastică rezultat ă dină armonizareaă rela iiloră dintreă elementeleăcompozi ionale; spaţiul plastic rezultat din ordonareaă unitar ă şiă expresiv ă aă elementelor plastice. Elementele de limbaj plastic vor fi îmbinate cu cele de tehnic : dactilo-pictura confer ă flexibilitate, abilitate în folosirea degeteloră şiă favorizeaz ă armonizarea culorilor prin combinarea lor; 24

25 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 tehnica tamponului îiăconfer ă copilului libertate în alegerea materialeloră şiă mijloceşteă fuzionarea culorilor; tehnica ştampilei poate fi aplicat ă şiă înă lucr rileă colective;ă suportulă ştampileiă esteă variat,ă ceeaă ceă genereaz ă receptivitateaă copiluluiă laă posibilit ileă oferiteă deănatur ; tehnica conturului permite ordonarea elementelor compozi ionale,ă echilibrareaă compozi iei;ăconturulăşiăculoareaă seăsus inăreciproc; tehnica pieptenelui implic ă un studiu despre linii orizontale, verticale, oblice, ondulate, totul conducând la efecte deosebite; tehnica scurgerii şi suflării dezvolt ă sensibilitateă pentruă armoniaăcromatic. Toateă acesteă tehnici/modalit iă şiă opera iiăspecificeăeduca ieiăplasticeăsuntă interiorizateă şi,ă maiă târziu,ă aplicateă înă alte acte creative. Bibliografie: JOI A,ă Elena,ă 1999,ă Pedagogie, Ed. Polirom,ăIaşi,ă LANDAN, E., 1974, Psihologia creativităţii,ă[f.e],ăbucureşti. MIH ILESCU,ă D.,ă 1980,ă Limbajul culorilor şi al formelor, EdituraăŞtiin ific ă şiăenciclopedic,ăbucureşti.ă POPESCU-NEVEANU, Paul, ZLATE, Mielu,ă CRE U,Tinca,ă [f.a],ă Psihologie, EdituraăDidactic ăşiăpedagogic,ăbucureşti. ROŞCA,ă Alexandru,ă 1981,ă Creativitatea generală şi specifică, Editura Academiei,ăBucureşti.ă 25

26 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR ETNOCULTUR MUZEUL ŞCOLAR MIJLOC DE EDUCAŢIE CIVICĂ PENTRU ŞCOLARI ŞI COMUNITATEA LOCALĂ Înv. PETRUăGALIŞ ŞcoalaăGimanzial ă Horea Cizer,ăS laj Muzeul este o carte vie de istorie. El îngem neaz ă trecutulă uneiă comunit i,ă p strândătotăceeaăceăaăf urităacestaăde-a lungul timpurilor, reflectând modul de via ă ală popula ieiă şiă unicitateaă loculuiă respectiv cu prezentul. Oamenii au f urită şiă f urescă bunuriă materialeă ă careă s ă leă uşurezeă muncaă şiă traiulă şiă s ă leă înnobileze sufletul. Leăf urescăcuătrud,ă leă îngrijescă cuă dragă şiă leă p streaz ă cuă sfin enie. Şcoalaă izvoră deă cultur ă şiă civiliza ieă areă şiă aceast ă menire de-a înmuguri în sufletele copiilor dragostea de-aăp straăcuăsfin enieăceeaăce-au durat bunăînaintaşiiălor.ăprezentulăseăf ureşteă bazându-seă peă trecută şiă ambeleă contribuieălaăf urireaăviitorului. Dină dorin aă de-aă p straă ceeaă ceă maiă exist ă dină arta,ă tradi iaă şiă obiceiurileă populareă locale,ă v zândă cumă bunuriă deă valoareătrecăgrani eleă rii,ăimediatădup ă Revolu ie,ă amă hot râtă s ă stopeză acestă fenomen,ă apelândă laă popula ieă s ă nuă maiă înstr inezeă acesteă bunuri,ă careă facă parteădinăfiin aănoastr.ăuniiăauăîn eles,ă al iiă nu.ă Ceiă în eleg toriă auă donată obiecteleă deă prină gospod rieă (haine, blide,ă şterguri,ă l ziă deă zestreă şiă altele)ă şcolii. Cu ajutorul elevilor am colectat de pe la case, obiecteleăoferiteădeăcet eni,ă transportându-le, îndeosebi, cu s niu ele.ă (Laă valeă neă d deam,ă iară laă dealăc ramă comori ). Aşaăamăîncropită înă incintaă Şcoliiă Gimnazialeă Horea ă Cizer un micromuzeu, care, atunci, în simplitatea lui, a fost inaugurat la 1 Decembrie Pesteă oă sut ă deă obiecteă ă auă fostă orânduite,ă înă func ieă deă modulă deă folosin,ăîntr-oăsal ădeăclas,ăal turiădeă trei vitrine cu documente despre trecutul istoric al comunei. Ulterior, ca urmareă aă repict riiă bisericii,ă amă achizi ionată maiă multeă icoane, un candelabruă lucrată manual,ă statuetaă Maiciiă Domnului ă şiă alteă obiecteă deă cult,ăcareăvorăîntregiăcole iaămuzeului. Expozi ia-muzeu ă(pentruăc ăaşaăamă intitulat-o!)ă aă fostă vizitat ă deă c treă to iă eleviiăşcoliiădinăcomun,ăbaăchiarăşiădină comune învecinate,ă dină Zal u,ă deă c treă turiştiă dină str in tateă şiă deă multeă personalit i.ă M rturieă laă celeă afirmateă maiă susă stauă relat rileă dină Cartea de impresii. Vom înlesni câteva din aprecierile consemnate cu ocazia cercului pedgagogic al educatoarelor din Centrul Metodic Zalău III (22 noiembrie 2002): 26

27 GAZETAăÎNV TORILOR Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 Vizitând acest muzeu mi-aţi produs o duioasă şi pioasă aducere aminte. Mi-am văzut cei mai frumoşi ani, anii copilăriei. (ămariaăs l jean,ăgradini aă nr.12ădinăăzal u). Trecătorule, care păşeşti în acest muzeu, păşeşte pe vârfuri, nu face zgomot. E păcat să trezeşti istoria. Gândeşte-te că aici se odihneşte pentru câteva clipe Horea. E obosit, e trist! Şi-a dorit să facă atât de multe lucruri pentru ai lui, încât şi-a dat şi viaţa pentru ei şi pentru idealurile lor comune. Plecăciune ţie, Horea, făuritor de istorie! Felicitări d-voastră, cadre didactie ale acestei şcoli, care prin adunarea acestor exponate din muzeu aţi dovedit că nu doriţi să fiţi simpli trecători prin viaţă ( Educatoarele de laă Gradini aă nr.ă 12ă dină Zal u;ă educ. Florica Vlaicu). P cată c ă muzeulă ă aă avută oă via aă scurt.ălaăînceputulăanuluiăşcolară ăamăfostănevoităs ăeliberezăsalaăînă care acesta începuseă s ă tr iasc.ă ă Deă atunci, exponatele stau risipite prin diferiteă cotloaneă aleă şcoliiă vechi,ă fiindă supuseădegrad riiăşiăuit rii. De aceea, mi-amă propusă s -l reorganizez într-oă nou ă loca ieă viabil.ă Conducereaă şcoliiă aă fostă deă acordă s ă ofere pentru acestaă oă anex ă aă şcoliiă vechi. Cu sprijinul consiliului local, spa iulă esteă înă cursă deă renovareă şiă înă curând vom începe amenajarea muzeului,ă careă s ă fieă ună mijlocă deă educa ieă civic ă pentruă şcolari,ă membriiă comunit iiăşiănuănumai. Cizer, 5 octombrie

28 Anul I, nr.1, iulie-decembrie 2010 GAZETAăÎNV TORILOR IN MEMORIAM S-A MAI STINS O FLAC R! Prof. dr. Teofor S R CU -COM NESCU ADRIANăP UNESCU (20 iulie noiembrie 2010)...lecturaă global a poezie [lui] pune în lumin ă profilulă unuiă scriitoră ceă seă vreaă înă permanen ăimplicatăînăvia aăcolectivit iiă sociale, fa ă deă careă îşiă arog ă oă func ieă exponen ial,ădeăpurt torădeăcuvânt,ădarăşiă de judec toră şiă deă provocator ă ală conştiin elorălaăoădinamic ăsuperioar. Definită caă riscă peă contă propriu,ă gestulă poetică tindeă s ă devin ă exemplar,ă asumându-şiă responsabilitateaăcurajuluiă civic,ădificult ileărostiriiăunorăadev ruriă considerate ca incomode şiăînfruntând,ăînă consecin ăposibilitateaăeşecului. (cf. Scriitori români, Editura Ştiin ific ăşiă Enciclopedic,ăBucureşti,ăp.ă358). Adev ra iiă poe iă auă fost,ă cuă siguran,ă înv toriă aiă neamului.ă Adriană P unescuă aă cultivat cu prisosin ă acestă apostolată deă mentor alămaiămultorăgenera ii de tineri. Dac ă ară fiă s -l parafrazez pe Victor Hugo,ă aşă îndr zniă s ă credă c ă acolo,ă înă eternitate, un înger cu aripile larg deschise îiăaşteapt ăsufletul.ălaăel,ătotulăparc,ăaăfostă predestinată conştientiz riiă raportuluiă dintreă via ăşiămoarte,ădintreăexisten ăşiăneant.ă Înă întreagaă saă crea ie, ve iă descoperiă paradoxalăexisten eiămaterialeăaăpoetuluiă ună perpetuuă orizontă deă aşteptare,ă oă dualitateă aă fiin riiă indefinite.ă Poateă c,ă înaintea multora, aparent geniali, a avut revela iaă drumuluiă eonică spreă cunoaştereaă absolut,ă deă undeă şiă autocenzuraă vie uiriiă asemeni unui tribun. Dac ă principiulă civică deă baz ă dicteaz ă ca minoritatea s ă seă supun ă majorit ii, la AdrianăP unescu,ăprinătotăceăaăîntreprins,ăaă sfidat armonic acest principiu, asemenea genialiloră cercet toriă careă auă revolu ionată mapamondul prin descoperirile lor. Într-ună universăconcentra ionar ă cum l-auănumităşiăl-auăclamatăefebii,ăcastra iiăşiă neputincioşiiă ac iunileă ă luiă Adriană P unescuăauăreprezentatăflac raăsperan eiăşiă d inuirii noastre de mai bine. Chiară dac ă uniiă nuă voră recunoaşte,ă voră treceă genera iiă careă îiă voră purtaă respectă pentruăesen ializareaăno iuniiădeăpatriotism,ă f r ădeăcareăunăpopor,ăoăna iuneăeăprecumăoă nav ăînăderiv.ăchiarădac ătimpulănuăaămaiă avută r bdare, cu certitudine poetul a împlinit cele mai importante leitmotive ale vie iiăşiăexisten ei. 28