Microsoft Word Curs PE - Gaze naturale.doc

Transcriere

1 GAZE NATURALE În contextul reformelor radicale din domeniul structural i instituional care au caracterizat economia romaneasc dup 1989 i care au avut drept scop descentralizarea serviciilor în vederea creterii calitii i eficienei acestora, piaa de energie din România a fost deschis gradual ctre concuren, ca parte integrant a conceptului de liberalizare a economiei naionale i de liber circulaie a bunurilor i serviciilor. Din anul 2000 în sectorul energiei electrice, respectiv în cel al gazelor naturale, au fost înfiinate autoriti de reglementare în octombrie 1998 (ANRE), respectiv 2000 (ANRGN), ca instituii publice autonome, având drept atribuii principale elaborarea reglementarilor necesare funcionarii pieei de energie electric, respectiv gaze naturale, în condiii de eficien, concuren, transparen, i protecie a consumatorilor, precum i aplicarea i urmrirea aplicrii reglementarilor emise. În luna aprilie 2007, a fost realizat unificarea celor dou autoriti de reglementare. Piaa gazelor naturale din România a fost liberalizat gradual. Procesul de liberalizare a fost însoit de msuri menite s conduc la dezvoltarea pieei naionale i participarea acesteia la viitoarea pia unic i care au constat în: acordarea de licene i autorizaii agenilor economici din sector; autorizarea personalului de specialitate din domeniu; elaborarea de reglementari tehnice i comerciale specifice; implementarea unor noi metodologii de tarifare, prin care s-a urmrit stimularea operatorilor liceniai în vederea realizrii de investiii i reducerii costurilor operaionale; monitorizarea i controlul activitii agenilor economici autorizai i liceniai. Rezultatul msurilor anterior menionate se reflect în structura actual a pieei româneti a gazelor naturale, care cuprinde, în prezent: un operator al Sistemului Naional de Transport SNTGN Transgaz S.A. Media; 5 productori; 2 operatori pentru depozitele de înmagazinare 1/6

2 41 de societi de distribuie. 95 de furnizori. Piaa gazelor naturale a fost deschis gradual începând cu anul 2001, dup cum urmeaz: 10% în 2001, 25% în 2002, 0% în 200, 40% în 2004, 50% în 2005, 65% la 1 ianuarie 2006, 75% la 1 iulie 2007, 100% pentru consumatorii noncasnici la 1 ianuarie 2007 i 100% pentru toi consumatorii la 1 iulie Consumatorii au libertatea de a alege un furnizor de gaze naturale dintre cei liceniai de autoritatea de reglementare i de a-i negocia direct clauzele i preul pentru furnizarea gazelor naturale. Consumatorul poate s-i exercite calitatea de consumator eligibil în mod direct, fr a fi necesar îndeplinirea nici unei formaliti administrative. Cei mai mari productori de gaze sunt OMV Petrom (SNP) i Romgaz Media, cele dou companii acoperind împreun peste 97% din pia. În 2011, Petrom a extras 5,2 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu % mai mult decât în Cellalt mare productor de gaze din România, compania de stat Romgaz, produce cantiti similare. România produce anual circa 11 miliarde metri cubi de gaze naturale. Consumul intern este acoperit atât din producia Romgaz i Petrom, cât i prin importuri exclusiv din Rusia, de la grupul Gazprom. Spre sfâritul anilor '70 i în anii '80, România producea peste 0 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, cu vârfuri ajungând la 5 de miliarde, îns producia a sczut anual dup Rezervele sigure de gaze naturale sunt de 150 miliarde metri cubi, iar rezervele poteniale sunt de 615 miliarde metri cubi. Rezervele sigure de gaze naturale ale României sunt estimate s acopere consumul pentru urmtorii 15 ani, dar ar putea crete dup ce companiile care dein concesiuni de explorare vor începe lucrrile în Marea Neagr, potrivit oficialilor Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Companiile OMV Petrom i Exxon Mobil au anunat pe 2 februarie 2012 descoperirea unui important zcmânt de gaze naturale în Marea Neagr. Zcmântul descoperit de cele dou companii în Marea Neagr a fost estimat iniial la miliarde de metri cubi. Piaa româneasc a gazelor a fost în 2012 de 14,2 miliarde metri cubi pe an. Zcmântul a fost descoperit în urma forrii puului Domino-1 de ctre Exxon Mobil, prima operaiune la mare adâncime în largul rmului românesc, la peste.000 de metri sub nivelul mrii. Domino-1 este amplasat în Blocul Neptun, la 170 de kilometri de rm, în ape cu o adâncime de aproximativ 90 de metri. Se estimeaz c exploatarea perimetrului Neptun ar putea începe cel mai devreme în anul Gazele naturale asigur aproximativ 40% din consumul de energie al României. Fig..1. Evoluia consumului de gaze naturale, în funcie de tipul de consumatori, 2/6

3 Ponderea cea mai mare în consumul de gaze naturale este deinut de productorii de energie electric i termic, urmai de consumatorii casnici i sectorul industrial. Aproximativ 62,5% din totalul produciei naionale este extras pe teritoriul judeului Mure. În anul 2012, România avea o capacitate de înmagazinare de 0 de miliarde de metri cubi iar aceasta ar putea fi extins la 100 de miliarde de metri cubi. Companiile Romgaz i Gazprom au în vedere înfiinarea unei societi mixte ruso-române ce va construi zece depozite de înmagazinare a gazelor naturale pe teritoriul României. În anul 201, producia intern de gaze naturale (producia curent i producia extras din cantitile de gaze naturale injectate anterior în depozitele de înmagazinare subteran) a acoperit aproximativ 85% din consumul intern, diferena de 15% fiind acoperit din import (importul curent plus cantitile importate de gaze naturale injectate anterior în facilitile de înmagazinare subteran). Fig..2. Evoluia produciei i importul de gaze naturale Pentru alinierea la standardele europene în ceea ce privete msurarea consumului de energie, începând cu data de 1 iulie 2008 s-a adoptat msurarea consumului de gaze naturale în uniti de energie. Adoptarea acestei msuri are în vedere, în primul rând, un tratament corect al tuturor consumatorilor, datorit faptului c fiecare dintre noi va plti strict energia rezultat din arderea gazelor naturale, i nu volumul de gaze naturale consumate. De asemenea, costurile între diferiii combustibili utilizai pentru înclzire, ap cald, prepararea hranei vor fi comparabile, ajutându-v astfel la alegerea celei mai eficiente surse de energie. În funcie de zonele de producie sau de punctele în care se realizeaz importul, gazele naturale au putere calorific diferit. Introducerea noului sistem va impune furnizorilor facturarea ctre consumator atât a cantitii de gaz consumat, dar i a calitii acestuia. Pe facturile primite se vor gsi informaii legate de puterea calorific a gazului, cantitatea de gaz consumat în metri cubi i cantitatea de energie consumat. Introducerea acestui sistem va aduce cel puin dou avantaje clientului: acesta va putea compara uor costurile legate de diverse soluii de înclzire (energie electric, combustibil solid, combustibil gazos) prin exprimarea acestora în aceeai unitate de msura kwh (termici). acest sistem introduce un parametru nou: parametrul de calitate, pe lâng cel cantitativ care se practic pân în prezent. Coninutul de energie al gazelor naturale este determinat de puterea calorific a acestora, adic de cantitatea de cldur degajat prin arderea unui metru cub de gaze naturale i este exprimat în kwh/m (MWh/m ). Facturarea gazelor naturale va fi fcut în uniti de energie, utilizând pentru determinarea acesteia urmtoarea formul: E = V b P cs /6

4 E energia gazelor naturale [kwh]; V b volumul corectat (volumul msurat în condiii de baz) [m ]; P cs puterea calorific superioar la temperatura de combustie de 15 o C [kwh/m ]. Puterea calorific superioar reprezint cantitatea de cldur care se elibereaz prin arderea complet în aer a unei cantiti specificate de gaz, încât presiunea la care reacia are loc rmâne constant i toi produii de ardere s fie adui la aceeai temperatur specificat ca i reactani, toi aceti produi fiind în stare gazoas cu excepia apei format prin combustie, care este condensat la starea lichid la temperatura menionat mai sus. Temperatura i presiunea menionate mai sus trebuie specificate. Contorul de gaz este un echipament destinat s msoare, s memoreze, i s indice cantitatea de gaz care trece prin interiorul traductorului de msurare. Convertorul de volum este un dispozitiv electronic, conectat/ încorporat unui contor de gaz, care transform automat volumul de gaz msurat în condiii de lucru în volum de gaz în condiii standard. Condiiile standard de furnizare gaze naturale sunt: temperatura de 15 C i presiunea de 1,0125 bar.consumul de gaze naturale facturabil este volumul corectat. Tabel.1. Puterea calorific superioar la temperatura de combustie Valoare P Data valabilitii CS (Puterea calorific superioar) [kwh/m ] , , , ,745 Tabel.2. Factur GDS Suey Engie P Serie contor cs Energie Cantitate [kwh/m Index vechi Index nou ] [kwh] [m ] XYZ 10, Index vechi I v =150 m ; Index nou I n =450 m ; Puterea calorific superioar P cs H s =10,746 kwh/m. Volumul de gaz consumat este: V b = I n -I v = = 00 m Cantitatea de cldur degajat în urma arderii gazului: E=V b P cs =00 m 10,746 kwh/m = 22,80 kwh Tabel.. Factur GDS Suey Engie Total valoare cu TVA [lei] U.M. Cantitate de gaze naturale Pre unitar FR T.V.A. kwh 22,80 0,11416 lei/kwh 450,06 Preul unitar FR TVA al energiei degajate este: p=0,11416 lei/kwh Valoarea total a facturii pentru 00 m este: p f =22,80 kwh 0,11416 lei/kwh 1,24=456,6 lei 00 m...456,6 lei 1 m... p m 1 456,6 Pre pe metru cub: p m = = 1,5212 lei / m 00 Pre pe mia de m : 1521,2 p m = 1, = 1521,2 lei /1000m = = 41,84 Euro/1000m 4,45 Preul pe MWh: = 0, ,24 = 0,1416 lei / kwh cu TVA = 0, = 141,6lei / MWh = p MW 141,6 = = 4,45 1,82 Euro / 4/6

5 Fig... Analiza comparativ a preului gazelor naturale din producia intern i a preului mediu al gazelor naturale din import Superioritatea gazelor naturale fa de ceilali combustibili este prezentat în tabelul.4. Tabelul.4. Felul combustibilului t co [ C] η c [%] Gaze naturale ,5 94,5 Pcur srac în sulf (0,5 1)% ,5 Pcur bogat în sulf (2,5 1)% ,5 92,5 Crbune pulverizat superior Lignit Gazul natural este utilizat pentru producerea energiei electrice sau se folosete drept combustibil de aport. Piaa mondial a gazului natural Gazul natural reprezint cea mai convenabil surs primar de energie. Gazele naturale asigur cam 24% din energia mondial. Conform studiilor efectuate, consumul de gaze naturale în Europa ctre 2015 va depi 1000 miliarde m, din care: 470 miliarde m în Europa de Vest; 490 miliarde m în Europa Central i de Est. Tabel.5. Rezerve gaz natural Nr. crt. ara Gaz natural producia Anul raportrii 1 United States 681,400,000, Russia 669,700,000, European Union 164,600,000, Canada 14,100,000, Germany Romania 10,610,000, Germania 9,000,000, Italy 7,800,000, France 508,000,000 5/6

6 GDF SUEZ Energy România Engie furnizor de gaze naturale, electricitate i servicii; GDF SUEZ Energy România este acionar majoritar al filialelor Distrigaz Sud Reele i Distrigaz Confort. Cifre cheie GDF SUEZ Energy România:.541 milioane RON cifra de afaceri; 4,8 TWh gaze vândute; 1, milioane de clieni; de km de reea gestionat; MRON investiii pe an în dezvoltarea i reabilitarea reelei de distribuie; 18 judee deservite în sudul rii i Bucureti; 4262 de angajai. Distrigaz Sud Reele, filial a Grupului GDF SUEZ Energy Romania, îi consolideaz poziia de actor important în domeniul distribuiei de gaze naturale prin dimensiunea reelei i proiectele de modernizare i extindere continu a acesteia. P cs =10,746 kwh/m 1 Gcal=116 kwh Volumul de gaz necesar pentru obinerea 1 Gcal de cldur este: Q t kwh 1 Vp = = = 117,64 m H s ηcent 10,746 kwh / m 0,92 Q t cantitatea de cldur în kwh echivalentul unei Gcal; H s puterea calorific superioar a gazului, [kwh/m ]; η cent randamentul centralei; Costul pentru producerea unei Gigacalorii este: c = V p = 117,64m / Gcal 1,5212lei / m Gcal p p = 178,95 lei / Gcal / 6/6