MergedFile

Transcriere

1 RAPORT Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova Semestrul I, 219

2 RAPORT Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova Semestrul I, 219

3 Asociația Promo-LEX str. Petru Movilă 23/13, Chișinău, Moldova tel./fax: ( ) 45 24, SE DISTRIBUIE GRATUIT Sursă imagini: paginile personale de facebook ale Petru Frunze, deputat PAS, Osadcenco Evghenii, membru PSRM, Zinaidei Greceanîi, președintă PSRM, Vasili Tataru. Pagini web: Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Raportului poate fi utilizat și reprodus în scopuri non pro- fit și fără acordul prealabil al Asociației Promo-LEX cu condiția indicării sursei de informație. Raportul este realizat în cadrul Programului Democrație, Transparență și Responsabilitate finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul Raportului Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva 218 aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.

4 INTRODUCERE În perioada august 216 iulie 219, Asociația Promo-LEX implementează programul Democrație, Transparență și Responsabilitate finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). În cadrul acestui proiect, Asociația și-a propus, inclusiv, elaborarea unor rapoarte de monitorizare a finanțării semestriale și anuale a partidelor politice, în speță, prin prisma activităților desfășurate și a raportării către organul mandatat Comisia Electorală Centrală (CEC). Conținutul acestui document poate fi supus revizuirilor redacționale. În vederea obținerii unei imagini de ansamblu cu privire la situația finanțelor partidelor politice din Republica Moldova pentru semestrul I al anului 219, Asociația Promo-LEX a evaluat 1518 de formulare ce prezintă activitățile promoționale desfășurate de 14 partide politice subiecți ai monitorizării civice. De asemenea, au fost analizate 42 de rapoarte financiare semestriale, inclusiv registrele cotizațiilor de membru de partid pentru sem. I, anul 219, registrele donațiilor de la persoanele fizice și juridice, ale donațiilor sub formă de proprietăți, bunuri, servicii gratuite sau condiții mai avantajoase decât valoarea comercială, ale partidelor politice depuse la CEC, care conţin atât date calitative, cât și cantitative cu privire la acest subiect. În consecinţă, din totalul de 46 de partide politice înregistrate la Agenția de Servicii Publice (ASP), în raport au fost vizate direct formațiunile care au depus rapoarte financiare și/sau a căror activitate a fost observată de către monitori. Prin monitorizarea civică desfășurată pe întreg teritoriul țării, Asociația Promo-LEX a reconstituit tabloul activităților vizibile a 14 partide politice din Republica Moldova desfășurate în perioada de referință. Tabloul reconstituit de monitorii Promo-LEX poate fi vizualizat în imagini foto şi video pe Aceste activități au fost analizate împreună cu datele financiare indicate în rapoartele semestriale și cele de campanie depuse la CEC, pentru alegerile parlamentare 219. De asemenea, în cazul celorlalte 32 de partide politice au fost examinate doar rapoartele financiare semestriale puse la dispoziția CEC, în condițiile în care monitorii nu au constatat și raportat activități ale acestora în teritoriu. Prin acest Raport, Asociația Promo-LEX urmărește monitorizarea calității raportării financiare a partidelor, a indicilor de transparență și conformitate cu norma legală, dar și a activității organului mandatat de supravegherea și controlul acestora. Scopul final al Raportului este de a îmbunătăți practicile existente în domeniu și de a preveni cazurile de încălcare a legislației, promovând bunele practici în materie de raportare financiară de către partidele politice.

5 METODOLOGIA DE MONITORIZARE Scopul monitorizării este reconstituirea tabloului general al cheltuielilor partidelor pentru perioada sem. I, anul 219 și evaluarea corespunderii activității de raportare, evidență și supraveghere cu normele legale în vigoare. Monitorizarea s-a axat pe evenimentele pe care le-au desfășurat partidele politice, inclusiv prin organizațiile lor teritoriale. Metodologic, s-a ținut cont și de acele partide care nu au avut sedii în unitățile administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul II, precum și de cele care au desfășurat cel puțin o activitate în teritoriul menționat. În consecință, evaluarea finanțării activității partidelor politice din țară a fost efectuată prin metoda utilizării datelor deschise prin scanarea platformelor online a subiecților monitorizați (rețelele de socializare Facebook și Odnoklassniki ale organizațiilor teritoriale și centrale de partid, pagina web a partidului), în urma consultării surselor locale mass-media (arhiva, bibliotecile), a discuțiilor informale cu actorii din comunitate (Administrația Publică Locală (APL), agenți economici, cetățeni). Deși Asociația Promo-LEX nu este un organ de anchetă, constatările sale din procesul de monitorizare din teren au fost însoțite de probe foto și video care au fost plasate pe platforma online În procesul de monitorizare au fost implicați 35 de monitori teritoriali (raportați la UAT de nivelul II), 5 coordonatori regionali și membrii echipei centrale a Promo-LEX. Toți monitorii au fost instruiți în ceea ce privește scopul, obiectivele, metodologia și instrumentele de lucru din cadrul proiectului. Fiecare monitor a semnat codul de conduită al Observatorului Promo-LEX. Echipa centrală a elaborat formulare tipizate pentru colectarea datelor cantitative și calitative privind activitatea partidelor politice, prin metoda monitorizării. Datele colectate de către monitori în formularele tipizate au fost plasate pe platforma internă și securizată de raportare a Promo-LEX, analizate, validate și sintetizate de către echipa centrală. Analista financiară a comparat informațiile din rapoartele oficiale ale partidelor prezentate la CEC, a analizat informațiile prezentate de monitori, a estimat cheltuielile reale ale partidelor în baza informațiilor raportate din teritoriu. În cele din urmă, a raportat constatările obținute la cadrul legal actual și le-a evaluat conformitatea. Analiza datelor din documentele recepționate a fost, de asemenea, inclusă în raport. Valuta utilizată în acest raport este exprimată în lei moldovenești (lei) la cursul 1 EUR = 2, MDL.

6 REZUMAT Asociaţia Promo-LEX a desfășurat monitorizarea civică a finanțelor partidelor politice pentru semestrul I al anului 219. Raportul de față reflectă constatările relevante ce au fost observate de către reţeaua naţională de monitori ai Promo-LEX, conectate la datele din rapoartele financiare semestriale depuse la CEC de către partidele politice. De asemenea, este reflectată analiza evoluției cadrului normativ din perioada vizată. Din cauza tergiversării ambelor scrutine electorale, atât a celui parlamentar cât și a celui local, cu 3 luni de zile, Comisia Electorală Centrală a dispus utilizarea formulei vechi de calcul pentru acoperirea necesităților partidelor subvenționate, până la următoarele scrutine. Începând cu 25 februarie 219, partidele care au acumulat voturi în alegerile din 24 februarie 219, dau startul unui nou ciclu de subvenționare, fiindu-le alocați bani pentru voturile acumulat, precum și în premieră pentru femei alese, dar și tineri aleși. După aceeași logică, la 21 octombrie 219 va fi stabilită o nouă formulă de alocare a banilor de la stat, conform voturilor acumulate, în rezultatul alegerilor locale generale. În prima jumătate a anului 219, cadrul legal privind finanţarea partidelor politice a suferit modificări în vederea îmbunătățirii acestuia. La 29 martie 219, deputații din partea fracțiunilor PAS și PPPDA au înregistrat și votat cu suportul deputaților PSRM, în primă lectură un proiect de lege pentru modificarea Codului electoral, a Legii privind partidele politice și a Codului contravențional întru soluționarea unor carențe legislative. Inițiativa are scopul de a reduce plafoanele de acumulare a veniturilor, de a crește transparența finanțelor partidelor, de a exclude blocarea temporară a activității partidelor, interdicția referitoare la neacceptarea donațiilor să fie aplicată începând cu prima zi a campaniei electorale și nu a perioadei electorale, la fel de a permite cetățenilor Republicii Moldova care muncesc peste hotare de a face donații atât în campania electorală cât și în afara ei. O altă propunere în proiectul de lege ține de finanțarea de la bugetul de stat în baza rezultatelor de la alegerile prezidențiale, pe lângă cele de la parlamentare și locale. Privitor la rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice depuse la CEC, Promo-LEX a constatat raportarea în termen din partea a 32 formațiuni politice, raportarea cu depășirea termenului din partea a 1 partide și neraportarea din partea a 4 formațiuni. Comisia Electorală Centrală a atenționat cele 1 și a inițiat procedura contravențională în cazul celor patru partide politice (MSPFN, PNOI, PR, PSP) care nu au prezentat rapoarte. Asociația Promo-LEX constată că prevederile art Cod contravențional, în actuala formulă, sunt inechitabile deoarece dispun la aplicarea uneia și aceleiași sancțiuni pentru 2 încălcări diferite ca și gravitate neprezentarea rapoartelor și prezentarea tardivă a acestora, sancțiunea fiind de la 18 la 3 u.c., adică de la 9 lei la 15 lei. Conform rapoartelor anuale prezentate la CEC, din 42 de formațiuni politice vizate, 25 au indicat venituri în sumă de lei și un total al soldului inițial de lei. Cuantumul cheltuielilor raportate este de lei, cu un sold final care a fost transferat pe contul partidelor în semestrul II din 219, de lei. Celelalte 17 partide nu au indicat venituri și cheltuieli. Din partidele cu o singură sursă de venit fac parte 6 formațiuni politice PSD, PAD, PLR, PReg, PPCD, PPDA toți mizând în sem. I al anului 219 în exclusivitate pe finanțarea de la bugetul de stat. Surse moderat diversificate au fost constatate la alte 8 formațiuni: PSE, PVE, PL, PPRM, PCRM, PN, PLDM, PSRM; acestea indicând sume fie sub formă de cotizații, fie donații, fie contribuții de la bugetul de stat ori de la persoane juridice. Alte 5 formațiuni au indicat surse mult mai diversificate, atât din donații (din partea pers. fizice/juridice, materiale), cât și cotizații, precum şi subvenții, ori alte venituri: PDM, PAS, PPPDA, PPȘ, PNL. Amintim că atât în a. 217 cât și 218, Asociația a interpelat Serviciul Fiscal de Stat (SFS) cu privire la evidența colectării donațiilor de către partide prin utilizarea Mașinilor de casă și control de către partidele politice din Republica Moldova, astfel solicitând informații clarificatoare de la SFS despre existenţa/inexistența aparatelor de casă și control (MCC), lista partidelor politice care utilizează MCC, numărul acestor aparate deţinute de fiecare formaţiune politică înregistrată la ASP, dar și

7 despre evidenţa colectării donaţiilor. Răspunsurile s au rezumat la faptul că informația nu poate fi divulgată părților interesate. Asociația consideră că este extrem de importantă obținerea acestor informații privind colectarea și gestiunea resureselor financiare (donații, venituri din activitatea economică) de către formațiunile politice dar și pentru controlul și supravegherea eficientă a activității de finanțare a partidelor de către CEC. Astfel Promo-LEX solicită repetat CEC interpelarea SFS întru obținerea informațiilor solicitate anterior inclusiv de către Asociație. De asemenea Promo-LEX sesizează CEC în privința noilor modificări referitoare la utilizarea acestor echipamente și recomandă CEC să ajusteze Regulamentul privind finanțarea partidelor politice la Regulamentul privind utilizarea echipamentelor de casă și nontrol, în vigoare din , sau din contra SFS urmează să revizuiască prevederile respective. Potrivit monitorizării civice, în sem. I 219, 14 formațiuni au desfășurat cel puțin de activități promoționale și evenimente de tipul: proteste și manifestații publice, activități statutare (ședințe organizatorice, conferințe), întruniri cu cetățenii, concerte, deplasări interne și externe, activități de la ușă la ușă, etc. Chiar dacă evenimentele politice de până la 24 ianuarie 219, au fost efectuate în scop electoral, cheltuielile pentru acestea trebuiau reflectate în raportul partidului politic pentru semestrul I 219. Evenimentele de după 24 februarie au avut legătură în mare parte cu situația incertă creată în contextul constituirii majorității parlamentare ale noii componențe a Parlamentului legislatura a X-a, au vizat proteste, întruniri organizatorice, conferințe de presă dar și manifestații publice cu ocazia sărbătorilor naționale, tradiționale și religioase etc. În perioada de monitorizare au fost identificate două fundații de caritate și un SRL, prin intermediul cărora s-a făcut promovare politică indirectă: Fundația lui Vlad Plahotniuc "EDELWEISS", Fundația de binefacere "Din suflet" și SRL Magazine Sociale / Asociația Pentru Orhei. Cheltuielile estimate pentru activitatea acestora sunt de cel puțin lei. Nici un partid afiliat celor 3 entități menționate mai sus nu a raportat costuri aferente activității de promovare obținută în rezultatul activităților de caritate. Asociața Promo-LEX a mai constatat, activități de promovare politică (evenimente, publicitate în presa scrisă, întruniri) efectuate de către ambele partide politice (PPPDA și PAS) sub egida Blocului ACUM. Activitățile respective au suportat costuri care ipotetic ar trebui efectuate de pe contul bancar al blocului ACUM, care a fost închis cu 2 zile înainte de ziua alegerilor din 24 februarie 219. Astfel, putem vorbi de o problemă legală ce riscă să compromită nivelul de transparență a cheltuielilor efectuate în perioada interelectorală, de o entitate, care legal s-a dizolvat odată cu finele campaniei electorale, chiar și în Parlament fiind înregistrate două fracțiuni separate. Totuși, există suspiciuni rezonabile că entitatea politică Blocul ACUM ar putea renaște în campania pentru alegerile locale generale planificate pentru 2 octombrie 219. Imperfecţiunea modelului de raport financiar propus de către CEC obstrucționează în continuare accesul la plenitudinea informațiilor financiare. Lipsa categoriilor de cheltuieli precum consultanţă politică, recompense pentru voluntari și agitatori, dar și lipsa în rapoarte a sub categoriilor precum cheltuieli pentru panouri stradale, cheltuieli pentru publicitate electronică, cheltuieli pentru publicitate promoțională, presa scrisă, le permit subiecților raportării să generalizeze datele, minimizând transparența cheltuielilor pe categoriile de cheltuieli menţionate. În rezultatul comparării cheltuielilor raportate la CEC cu cele estimate de Asociație, am constatat neraportarea tuturor cheltuielilor din partea a 7 partide politice în cuantum total de lei. Categoria de cheltuieli pentru evenimente publice, tradițional a fost cea mai netransparentă, potrivit constatărilor. Astfel, a fost estimat un cuantum de cel puțin lei estimați ca fiind neraportați pentru concerte și alte evenimente publice.

8 I. ASPECTE LEGALE PRIVIND FINANȚAREA PARTIDELOR POLITICE 1.1 Evoluția cadrului legal privind finanțarea partidelor politice în semestrul I al anului 219 Activitatea legislativă a Parlamentului Republicii Moldova La 29 martie 219, un grup de deputați ai 1 Parlamentului R. Moldova de legislatura a X-a 2 au înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, cu nr La data de 11 iunie 219 acesta a fost votat în prima lectură, având modificări esențiale în privința anulării sistemului electoral mixt și revenire la sistemul electoral proporțional pe liste de partid, modificări ce ar putea avea repercusiuni și asupra sistemului de finanțare politică. Proiectul vine să amendeze cinci acte legislative: Codul electoral, Legea privind statutul deputatului în Parlament, Legea privind partidele politice Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte și Codul contravențional. În afară de schimbarea modalității de alegere a reprezentanților poporului în Parlament, proiectul conține un șir de prevederi care au menirea de a îmbunătăți sistemul electoral proporțional care a existat până în a. 217, între acestea se numără: îmbunătățirea procesului electoral în diasporă; limitarea cuantumului donațiilor și a mări nivelul de transparență a finanțării partidelor și a campaniilor electorale. De asemenea, proiectul conține mai multe soluții de ajustare a legislației care reies în mod direct din concluziile critice ale observatorilor scrutinului din 24 februarie 219, printre care: clarificarea confuziei conținută la articolul 43 alineatul (7) din Codul electoral, astfel încât întru excluderea blocării temporare a activității partidelor, interdicția referitoare la neacceptarea donațiilor să fie aplicată începând cu prima zi a campaniei electorale și nu a perioadei electorale;. S-a propus și excluderea interdicției de finanțare a activității partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale de către cetățenii Republicii Moldova atât pe teritoriul Republicii Moldova din afara țării, la fel s-a propus plafonarea nivelului donațiilor din partea acestora până la 3 salarii medii lunare pe economie pentru anul respectiv. S-a m-ai propus schimbarea formulei de alocare a banilor de la bugetul de stat astfel încât să fie alocate fonduri și în bază de scrutin prezidențial, nu doar parlamentar și local. Distribuirea banilor publici se vrea a se arăta în următorul mod: a) 3% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare; b) 3% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale; c) 15% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile prezidențiale; d) 7,5% partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor parlamentare; e) 7,5% partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor locale; f) 5% partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare; 1 Năstase Andrei, Slusari Alexandru, Litvinenco Sergiu, Vovc Liviu, Bolea Vasile, Perciun Dan, Reniță Iurie, Carp Lilian, Alaiba Dumitru, Ciobanu Maria, Macari Stela, Grigoriu Inga, Moțpan Chiril, Spătaru Arina, Popșoi Mihail, Marian Radu, Grosu Igor, Gherman Doina, Sandu Maia, Nicolaescu-Onofrei Liliana, Nantoi Oazu, Plîngău Dinu, Frunze Petru, Munteanu Igor, Țîcu Octavian, Roșca Veronica. 2 Prin Decretul Președintelui RM nr din 2 martie 219, a fost convocată ședința de constituire a Parlamentului de legislatura a X-a, aceasta având loc la Astfel, potrivit art. 3 din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 797 din , Parlamentul se consideră legal constituit din data de Proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative (Codul electoral art.1, 4, 8, ș.a.; Legea despre statutul deputatului în Parlament art.2; Legea privind partidele politice art.26; ș.a.),

9 g) 5% partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor locale. Asociația salută aceste propuneri, mai cu seamă, Promo-LEX a recomandat în nenumărate rânduri considerarea și a rezultatelor de la alegerile prezidențiale pentru finanțarea de la bugetul de stat a partidelor care participă la scrutin. Activitatea observatorilor naționali și internaționali, a OSC de profil cu scopul îmbunătățirii cadrului legal privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale În rezultatul observării scrutinului parlamentar din 24 februarie 219, Misiunea de Observare a Alegerilor (MOA) din partea OSCE/ODIHR a formulat o serie de recomandări 4 pentru autoritățile Republicii Moldova, în vederea îmbunătățirii aspectelor problematice ale finanțării atât a partidelor politice cât și a campaniei electorale. Printre cele mai stringente și necesare se numără: Includerea candidaților independenți în lista pretendenților pentru finanțare de la bugetul de stat, astfel fiindu-le asigurat un tratament echitabil în alocarea resurselor atât în rândul partidelor cât și a candidaților independenți. Reglementarea activității părților terțe și interzicerea donațiilor din venituri din afara țării. Unii concurenţi au exprimat îngrijorări legate de faptul că reglementările privind finanţarea campaniei nu permit nici un fel de cheltuieli din partea partidelor la începutul perioadei electorale până înainte de începerea oficială a campaniei, chiar dacă serviciile pentru atare cheltuieli ar fi prestate pe parcursul perioadei date de timp, cauzând astfel partidelor în cauză probleme financiare semnificative. În vederea creșterii transparenței finanțării campaniei și îmbunătățirea răspunderii, ar trebui să fie revizuită legislația și practica pentru a prevedea sancțiuni graduale, în timp util și proporționale pentru încălcarea legii privind finanțarea campaniei Așa cum s-a recomandat anterior, CEC trebuie să rămână organismul competent de supraveghere, acesta ar trebui să aibă suficientă autoritate, resurse umane și tehnice pentru a efectua o supraveghere eficientă a finanțării campaniei. 1.2 Implementarea recomandărilor formulate de Promo-LEX până în sem. I, anul 219 cu referire la finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale Misiunea de observare Promo-LEX, în rezultatul observării scrutinului parlamentar 219, a formulat recomandări mai mult sau mai puțin similare OSCE/ODIHR pe domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale 5. Astfel, a propus modificarea art. 41 alin. (2 din Legea privind partidele politice și a noțiunii de campanie electorală prevăzută la art. 1 din Codul electoral în vederea eliminării incertitudinilor privind momentul începerii efectuării cheltuielilor în contul Fond electoral și uniformizării prevederilor din Codul electoral pentru toate tipurile de scrutin. Modificarea art. 43 alin. (6) din Codul electoral în sensul revizuirii termenului de depunere a rapoartelor finale privind finanțarea campaniei electorale, cu maxim câteva zile după ziua alegerilor. 4 Raport final al Misiunii de Observare OSCE/ODIHR a Alegerilor Parlamentare din 24 februarie 219, 5 Raport final al Misiunii de Observare Promo-LEX a Alegerilor Parlamentare din 24 februarie 219,

10 Completarea art. 52 alin. (7) în vederea definirii resurselor administrative în conformitate cu standardele internaționale și stabilirea sancțiunilor corespunzătoare pentru utilizarea acestora. Clarificarea exactă în legislație a statutului partidului politic în contextul donațiilor obținute din partea persoanelor juridice, întrucât partidul politic deține statut de persoană juridică și, prin urmare, se încalcă legislația privind donațiile din partea persoanelor juridice atunci când acestea virează sume bănești în contul Fond electoral. Reglementarea finanțării partidelor politice, concurenților electorali, grupurilor de inițiativă de către cetățenii Republicii Moldova aflați temporar în străinătate prin transferuri bancare și prin setarea unor plafoane verificabile. Persoanele fizice, cetățeni ai Republicii Moldova, trebuie să aibă dreptul să doneze (să susțină) entitățile menționate mai sus. Cuantumul stabilit al salariului mediu pe economie pentru 219 este de mdl Organul de supraveghere și control. Reglementări și sancțiuni Conform Codului electoral şi prevederilor Legii 294, CEC este autoritatea abilitată cu atribuții ce asigură supravegherea și controlul finanțării partidelor politice din Republica Moldova, ceea ce include atât controlul finanțării activității obișnuite a partidelor politice, cât și a campaniilor electorale. Pe lângă CEC, şi Curtea de Conturi (CC), în corespundere cu prevederile ce reglementează activitatea acesteia, exercită controlul asupra utilizării alocațiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat. La 3 ianuarie 219, prin Hotărârea nr. 2197, CEC a stabilit cuantumul lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru primele luni ale anului 219 destinate partidelor politice, conform performanțelor obținute la alegerile parlamentare din 3 noiembrie 219 și la alegerile locale generale din 14 iunie 215. La 21 iunie 219, printr-o altă Hotărâre, cu nr , CEC a stabilit cuantumul lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru anul 219 destinate partidelor politice, conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 219 și alegerilor locale generale din 14 iunie 215. E de menționat că la efectuarea calculelor în baza alegerilor parlamentare 214, CEC a calculat suma subvențiilor pentru perioada 1 ianuarie 24 februarie 219 cea din urmă fiind data noilor alegeri parlamentare în baza cărora va fi calculat cuantumul alocațiilor pentru perioada imediat următoare (25 februarie 31 decembrie 219). Privitor la alegerile locale 215, Comisia a calculat suma subvențiilor pentru perioada 1 ianuarie - 14 iunie 219. În baza acelorași considerente, după alegerile locale generale din 2 octombrie 219, Comisia va aproba cuantumul subvențiilor de la bugetul de stat și va stabili alocarea acestora partidelor politice pentru perioada 15 iunie 2 octombrie 219. Cuantumul subvenției lunare pentru fiecare femeie aleasă efectiv în funcția de deputat în Parlament pe circumscripțiile uninominale constituie ,51 lei, sumă rezultată din următoarea formulă de calcul: (2, lei : 11 femei alese efectiv) : 12 luni, unde 2, lei constituie 5% din suma alocaţiei prevăzute, iar 11 reprezintă numărul total de femei alese efectiv în Parlament pe circumscripțiile uninominale. Cuantumul subvenției lunare pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor parlamentare constituie 6 41,26 lei, sumă rezultată din următoarea formulă de calcul: (1, lei : 13 tineri aleși efectiv) : 12 luni, unde 1, lei constituie 2,5% (doar pentru alegerile parlamentare) Hotărârea CEC nr din 21 iunie 219, privind stabilirea cuantumului lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru anul 219 destinate partidelor politice,

11 din suma alocației prevăzute, iar 13 reprezintă numărul total de tineri aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 219. În conformitate cu art. 2, lit. r) din Legea bugetului de stat pentru anul 219 8, CEC i-a fost alocată pentru finanțarea partidelor politice suma de 4 lei 9, astfel subvenția lunară pentru fiecare vot valabil exprimat la alegerile parlamentare din 219 este de, lei. Subvenția lunară pentru fiecare vot valabil exprimat la alegerile locale din 14 iunie 215, a fost aprobată prin hotărârea nr din 3 ianuarie 219 și stabilită la,47385 lei 1. Subvențiile alocate de la bugetul de stat au fost virate lunar în conturile bancare special destinate în acest sens, deschise de către partidele politice, informația fiind prezentată la CEC 11. A se vedea tabelul nr. 1, cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocului electoral de la bugetul de stat pentru 1 ianuarie 24 februarie din anul 219, conform performanțelor obținute în alegerile parlamentare din 3 noiembrie 214. A se vedea Tabelul nr. 2, cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale de la bugetul de stat pentru 1 ianuarie 14 iunie 219 și 15 iunie 2 octombrie219 conform performanțelor obținute în alegerile locale generale din 14 iunie 215. A se vedea tabelul nr. 3, cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocului electoral de la bugetul de stat pentru perioada 25 februarie 31 decembrie 219, conform performanțelor obținute în alegerile parlamentare din 24 februarie 219. A se vedea tabelul nr. 4 și 5, cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat proporţional cu numărul de femei și tineri aleși efectiv pe circumscripţii uninominale, în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie Legea Bugetului de stat pentru anul 219, 9 Potrivit art.27 alin.(1) al Legii nr.294-xvi din 21 decembrie 27 privind partidele politice, cuantumul subvenţiilor stabilite se distribuie după cum urmează: 4% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare; 4% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale;1% partidelor politice care respectă cota de cel puțin 4% de candidați femei din numărul total al candidaților înaintați în toate circumscripțiile uninominale în alegerile parlamentare. Această majorare se va stabili din suma alocată pentru anul bugetar respectivului partid; 5% partidelor politice proporțional cu numărul de femei alese efectiv în funcția de deputat în Parlament pe circumscripții uninominale; 5% partidelor politice proporțional cu numărul de tineri aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare și al celor locale generale. 1 Hotărărea CEC nr din 3 ianuarie 219, Cu privire la stabilirea cuantumului lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru anul 219 destinate partidelor politice conform performanțelor obținute la alegerile parlamentare din 3 noiembrie 214 și alegerile locale generale din 14 iunie CEC are mandatul de a verifica și analiza rapoartele financiare ale partidelor politice, având dreptul să solicite, în acest scop, mai multe informații de la partidele politice și instituțiile publice sau private. Rapoartele sunt publice, întrucât se publică pe site-ul CEC în decurs de 48 de ore după ce au fost recepţionate și acceptate, precum și pe site-urile partidelor politice, dacă acestea există.de asemenea, CEC stabilește și transferă cuantumuri lunare din veniturile bugetului de stat, partidelor politice eligibile. Potrivit art. 27 din Legea privind partidele politice, partidele politice au dreptul să primească anual finanțare de la bugetul de stat, în baza unui regulament aprobat de CEC.

12 Tabelul nr. 1. Cuantumul subvențiilor lunare alocate de la bugetul de stat pentru 1 ianuarie - 24 februarie 219 partidelor politice și blocului electoral, conform performanțelor obținute în alegerile parlamentare din 3 noiembrie 214, informație obținută de la CEC Subvenții alocate din bugetul de stat, lei Numărul de voturi valabil exprimate Candidați independenți Partidul Politic "Partidul Comunist Reformator" Numărul de voturi pentru calcul Nr. d/o Partidul Politic Voturi valabil exprimate Cuantumul subvențiilor lunare per vot (lei) Suma subvențiilor 1 ianuarie 24 februarie 219 (lei) Partidul Democrat din Moldova Partidul Popular Creștin Democrat Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr Partidul Liberal Democrat din Moldova , , , , , , , ,54 5 Partidul Liberal Reformator , ,62 6 Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie , ,75 7 Partidul Național Liberal 6 858, ,46 8 Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova , , 9 Blocul electoral Alegerea Moldovei Uniunea Vamală Partidul Social Democrat Partidul Regiunilor din Moldova 55 89, , , ,42 1 Partidul Politic Democrația Acasă 2 449, ,69

13 11 Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova 12 11, ,78 12 Partidul Comuniștilor din RM , ,1 13 Partidul Liberal , ,75 14 Partidul RENAȘTERE Politic 4 158, ,74 15 Partidul Democratică Acțiunea 2 564, , Partidul Politic Partidul Verde Ecologist Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova Partidul Politic Pentru Neam și Țară Partidul Politic Patrioții Moldovei 1 36, ,36 633, , , , , ,99 TOTAL ,48 Tabelul nr. 2. Cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat pentru 1 ianuarie 14 iunie 219, 15 iunie 2 octombrie 219 conform performanțelor obținute în alegerile locale generale din 14 iunie 215, informație obținută de la CEC Subvenții alocate din bugetul de stat, lei 16 Numărul de voturi valabil exprimate pentru consilieri raionali și municipali, orășenești, comunali și sătești, primari în I tur de scrutin Candidați independenți Numărul de voturi pentru calcul Nr. d/o Partidul Politic Voturi valabil exprimate Cuantumul subvențiilor lunare per vot (lei) Suma subvențiilor 1 ianuarie 14 iunie 219 (lei) Partidul Liberal Democrat din Moldova , ,34 Suma subvențiilor 15 ianuarie 2 octombrie 219 (lei) ,61 2 Partidul Democrat din Moldova , , ,97

14 3 Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova , , ,37 4 Partidul Liberal , ,52 5 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova , , , ,39 6 Partidul Politic Partidul Nostru , , , Blocul electoral Platforma Populară Europeană din Moldova Iurie Leancă Partidul Acțiunea Democratic ă Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova PP Partidul Liberal ,37638 Reformator , , , , , , , , ,8 9 Partidul Național Liberal , ,29 1 Partidul Politic Șor , ,96 11 Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie 9 353, , , , ,83 12 Partidul Politic Democrația Acasă 9 33, , ,3 13 Blocul elector al LISTA POPOR ULUI Partidul Democrat Social Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova 6 487, , , , , , , Partidul Politic Casa Noastră - Moldova 4 75, ,76 Partidul Politic Partidul Verde Ecologist 3 664, , , ,3 16 Partidul Politic Partidul RENAȘTERE 2 815, , , Partidul Socialist din Moldova Partidul Regiunilor din Moldova 1 477, , , , , ,58 19 Partidul Legii și Dreptății 1 294, , ,19

15 2 Partidul Popular Creștin Democrat 71, , 1 11,44 21 Partidul Patrioții Moldovei 699, , ,3 22 Partidul Popular Socialist din Moldova 131, ,29 25,83 TOTAL , ,16

16 Tabelul nr. 3. Cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat pentru 25 februarie 31 decembrie 219 conform performanțelor obținute în alegerile parlamentare din 24 februarie 219, informație obținută de la CEC. Subvenții alocate din bugetul de stat, lei 16 Numărul de voturi valabil exprimate în CN Nr. d/o Numărul de voturi valabil exprimate în CU Partidul Politic Candidați independenți Numărul de voturi pentru calcul Voturi valabil exprimate CN Voturi valabil exprimate CU Total voturi valabil exprimate Partidul Democrat din Moldova Blocul electoral ACUM Platforma DA și PAS PP,,Platforma Demnitate și Adevăr" PP,,Partidul Acțiune și Solidaritate" Cuantumul subvențiilor lunare (lei) , Suma subvențiilor lunare (lei) Suma subvențiilor 25 februarie 31 decembrie 219 (lei) 6 7 8, , , , , , , , ,27 3 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova , , ,98 4 Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova , , ,78 5 Partidul Politic Șor , , ,54

17 6 Partidul Politic Partidul Nostru , , ,6 7 Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie , , ,32 8 Partidul Național Liberal Partidul Politic VOINȚA POPORULUI Partidul Regiunilor din Moldova Partidul Politic Democrația Acasă Mișcarea profesioniștilor Speranța Nadejda Partidul Politic PATRIA Partidul Politic Partidul Verde Ecologist Partidul Liberal Total , , ,64, , ,25, , ,16, , ,34, , ,42, , ,24, , ,94, , ,31 X , ,52

18 Tabelul nr. 4. Cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat pentru 25 februarie 31 decembrie 219 proporţional cu numărul de femei alese efectiv pe circumscripţii uninominale, în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 219, informație obținută de la CEC. ALEGERI PARLAMENTARE Subvenții alocate din bugetul de stat (lei) 2. Numărul de femei alese efectiv în CU 11 Nr. Partidul politic Total femei alese efectiv în funcția de deputat în Parlament pe circumscripții uninominale Cuantumul subvențiilor lunare per femeie (lei) Suma subvențiilor lunare (lei) Suma subvențiilor pentru februarie 219 (lei) Suma subvențiilor pentru martie - decembrie 219 (lei) Suma subvențiilor pentru 25 februarie - decembrie 219 (lei) Partidul Democrat din Moldova Partidul Politic,,Platforma Demnitate și Adevăr" Blocul electoral ACUM Platforma DA și PAS Partidul Politic,,Partidul Acțiune și Solidaritate" Partidul Politic,,Partidul Socialiştilor din Republica Moldova Partidul Politic Șor Total 11 X

19 Tabelul nr. 5. Cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat pentru 25 februarie 31 decembrie 219 proporţional cu numărul de tineri aleși efectiv pe circumscripţii uninominale, în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 219, informație obținută de la CEC. ALEGERI PARLAMENTARE Subvenții alocate din bugetul de stat ( lei) Numărul de tineri aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare 1 13 N r. Partidul politic Total tineri aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare Cuantumul subvențiilor lunare per tânăr (lei) Suma subvențiilor lunare (lei) Suma subvențiilor pentru februarie 219 (lei) Suma subvențiilor pentru martie - decembrie 219 (lei) Suma subvențiilor pentru 25 februarie - decembrie 219 (lei) 1 2 Partidul Democrat din Moldova Partidul Politic,,Platforma Demnitate și Adevăr" Blocul electoral ACUM Platform a DA și PAS Partidul Politic,,Partidul Acțiune și Solidaritate" Partidul Politic,,Partidul Socialiştilor din Republica Moldova 4 Partidul Politic Șor Total 13 X

20 În privința rapoartelor semestriale prezentate la 15 iulie 219 pentru semestrul I 219, în hotărârea sa nr din 9 august 219, CEC a menționat cele 32 de partide politice care s-au conformat termenilor de raportare, acestea prezentând rapoartele până la data de 15 iulie 219, alte 1 formațiuni 13 au depășit termenul de raportare iar alte 4 partide nu au prezentat deloc rapoartele respective 14. În concluzie, în temeiul art alin. (3) din Codul contravențional, președintele CEC va cita persoanele cu funcție de răspundere din cadrul partidelor care nu au prezentat rapoartele financiare la CEC și va întocmi procesele-verbale de contravenție. (A se vedea graficul nr. 1). Graficul 1. Numărul de proceduri contravenționale inițiate de CEC Contravenții inițiate Atenționări , Sem. I 219, Sem. I Date obținute în baza rapoartelor anuale și semestriale, publicate de către CEC Promo-LEX a analizat practica din trecut a aplicării sancțiunilor de către CEC pentru neprezentarea rapoartelor, la fel neprezentarea în termen a acestora și constată că prevederile art Cod contravențional 15, în actuala formulă, sunt unele inechitabile. Prevederile menționate oferă discreția de aplicare a uneia și aceleiași sancțiuni pentru 2 încălcări diferite ca și gravitate neprezentarea rapoartelor și prezentarea tardivă a acestora, sancțiunea fiind de la 18 la 3 u.c., adică de la 9 lei la 15 lei. Astfel Promo-LEX constată inechitate față de subiecții vizați din perspectiva asprimii sancțiunii aplicate pentru neconformități de prezentare/neprezentare a rapoartelor, cu nivele diferite de gravitate. Asociația recomandă Legislativului modificarea acestei prevederi astfel încât pentru prezentarea tardivă a rapoartelor și să fie aplicate sancțiuni mai moderate decât pentru neprezentarea rapoartelor. 12 Hotărârea CEC cu privire la prezentarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru semestrul I al anului 219, 13 PLDM, PC, PPCD, MPA, PSM, PPFSM, PPPUM, PAD, PPUCM, PRM. 14 MSPFN, PPNOI, PPPR, PSP 15 Art. 48 1, alin. 1 cod contravențional, (1) Neprezentarea de către concurenţii electorali a rapoartelor privind finanţarea campaniei electorale în termenul şi în formatul stabilite se sancţionează cu amendă de la 6 la 9 de unităţi convenţionale, 19

21 Ponderea conformității, % II. RAPORTAREA FINANCIARĂ A PARTIDELOR POLITICE 2.1. Raportarea partidelor politice. Indici de conformitate și transparență În concordanță cu art. 29 (1) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 27 privind partidele politice și p. 65 din Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin hotărârea CEC nr. 441 din 23 decembrie 215, partidele politice au obligația de a prezenta semestrial și anual la CEC rapoarte privind gestiunea financiară. Asociația Promo-LEX constată că pentru semestrul I de partide din 46 au depus rapoarte semestriale la CEC, astfel înregistrându-se o pondere de 91,3 % de conformare față de norma de raportare. (A se vedea Graficul 2) Graficul 2 Ponderea depunerii rapoartelor la CEC, % , sem. I Perioada de raportare, ani 91 Date obținute în baza rapoartelor anuale și semestriale, publicate de către MJ și CEC Rapoartele semestriale (I) privind gestiunea financiară a partidelor pentru prima jumătate a anului 219 Constatările Promo-LEX arată că în termenul stabilit de lege, până la data de 15 iulie 219, 32 din 42 de formațiuni politice înregistrate la ASP au prezentat rapoarte semestriale autorității mandatate. Odată cu depășirea termenului stabilit, în intervalul de după 15 iulie 219, alte 1 formațiuni politice au prezentat rapoartele obligatorii. Celelalte 4 formațiuni politice nu au prezentat rapoarte semestriale (A se vedea tabelul nr.6 Prezentarea rapoartelor financiare la CEC). Tabelul nr.6 Prezentarea rapoartelor financiare pentru sem. I 219, la CEC PARTIDE CE AU PREZENTAT (32) AU PREZENTAT CU ÎNTÂRZIERE (1) NU AU PREZENTAT (4) PPEM, PPDM, PRSM, PReg, PAM, PVP, PL, PPȘ, PSRM, PLR, PPSM, PDM, PE, MSPRRM, PAS, PNL, PVE, PPRM, PCRM, PPDA, PPM, PSD, PPP, PN, PMUEM, PPPDA, PUN, PSE, PLD, PNT, MPSN, MAE (USB). PLDM, PC, PPCD, MPA, PSM, PFSM, PPPUM, PAD, PPUCM, PRM. MSPFN, PNOI, PR, PSP. Conform analizei rapoartelor semestriale, Promo-LEX a constatat că 4 partide politice au indicat personal încadrat (PRM, PPM, PPAM, PPP) fără a raporta cheltuieli legate de remunerarea acestuia; 5 partide 2

22 politice au raportat sedii în locațiune (PPDA, PPPM, PPAM, PPP, PRM) fără a raporta cheltuieli legate de întreținerea acestora; 1 partid (PAS) a raportat cheltuieli de personal însă nu a raportat personal încadrat. Pe parcursul semestrului I al anului 219, au fost organizate alegeri - alegerile parlamentare din 24 februarie 219, la care au participat 15 concurenți 16. Dintre care o formațiune politică a prezentat informație că nu va efectua cheltuieli (PPCNM), iar alta a prezentat raportul la (PPP). În continuare, doar 6 din 13 formațiuni politice au inclus în rapoartele semestriale (I) pentru 219, cheltuieli de campanie în sumă de lei. În același timp 7 formațiuni nu au reflectat astfel de cheltuieli în rapoarte, în cuantum de lei. Așadar, PPȘ nu a inclus în raportul pe sem. I 219 cheltuieli de campanie în sumă de lei, PRM lei, PL lei, PVP lei, PNL lei, PPDA lei, PVE lei. Toate aceste formațiuni politice au prezentat raport de campanie, însă au prezentat raportul semestrial I 219 fără a include în acesta datele referitoare la cheltuielile de campanie 17. Din cele 42 de partide care au depus rapoarte semestriale la CEC, 24 partide 18 nu au pagini oficiale, respectiv, acestea nu au publicat date privind gestiunea lor financiară semestrială. Din celelalte 18 formațiuni politice care au pagini web, doar 6 au publicat rapoartele semestriale (I) 219, acestea fiind PLDM, PDM, PPȘ, PSE, PVE, PPEM. La o analiză comparativă a resurselor raportate în sem. I a 219 și 218, formațiunile politice au înregistrat cu cetățeni mai mult decât în aceeași perioadă a anului 218, în contextul în care în perioada curentă de raportare 42 de formațiuni politice au depus rapoarte financiare semestriale la CEC, iar în perioada precedentă de raportare 38. În același timp au fost acceptate cu 3,39 mln lei mai multe cotizații 19 ; cu 3,1 mln lei mai puține alocații de la bugetul de stat; cu 1,45 mln lei mai puține donații acumulate; s-au înregistrat cu 7 filiale de partid și 2 sedii în locațiune mai puține; în același timp cu 45 de persoane încadrate mai mult. Graficul 3. Date generale prezentate în rapoartele semestriale (sem.i) pentru anii 219 și PPȘ, PCRM, PSRM, Blocul ACUM, PDM, PN, PRM, PL, MPA, PVP, PNL, PPDA, PVE, PPP, MPSN, 17 Raportul final ALN 218 PPPDA Raportul final ALN 218 PRSM Raportul final ALN 218 PPDA 18 PPPN, PPDA, PPDM, PPCD, PMUEM, PLD, PE, PC, PSM, PAD, MSPRRM, MPSN, PSD, PRM, PPSM, PPPSE, PPNT, PPPM, PPAM, PPP, PVP, PPUCM, PPFSM, PPPUM. 19 Acest fapt se datorează PDM, care a înregistrat în sem. I lei doar din cotizații, atingând o pondere de 56,59% din totalul veniturilor. 21

23 2.2. Sursele de finanțare ale partidelor politice De menționat că, potrivit legii, un partid politic poate acumula anual din cotizații de membru şi donații echivalentul a cel mult,3% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv. Astfel, pentru anul 219, acest plafon s-a ridicat la lei2. Potrivit rapoartelor anuale, nici unul din cele 42 de formațiuni care au depus rapoartele la CEC nu a depășit acest plafon. Mai mult ca atât, nici în mod cumulat formațiunile raportoare nu l-au atins, ele înregistrând un cuantum de aprox lei. Astfel, Promo-LEX consideră acest plafon de,3%, unul exagerat de mare și neadaptat la realitățile curente. Promo-LEX își reiterează recomandarea anterioară cu privire la modificarea prevederii plafonului maxim anual de acumulare a veniturilor, permis partidelor politice la cel mult,1% din veniturile bugetul de stat. Ținând cont de faptul că acest plafon este unul mai mult decât suficient, Asociația recomandă Legislativului modificarea art. 26 alin. (3) al Legii 294 privind partidele politice prin introducerea în enunțul provenite din cotizații de membru şi donații a sintagmei şi subvenții de la stat, astfel asigurându-se că plafonul maxim permis de lege să vizeze și o a treia sursă de venit subvențiile de la stat. Rapoartele anuale ale partidelor politice pentru sem. I 219 denotă că principala sursă de finanțare a acestora a constituit-o subvențiile de la bugetul de stat (33 %), următoarele surse de finanțare fiind donațiile persoanelor fizice (17 %) și cotizațiile de membru (32%), donațiile din partea persoanelor juridice (15%), veniturile din activitatea economică (2%) și alte venituri provenite din donații materiale/servicii prestate (1%) (A se vedea graficul nr. 4). Astfel, pentru sem. I anul 219, co-raportul dintre finanțarea publică și cea privată este de 33% la 67%, ceea ce reprezintă un proces echilibrat de repartizare a resurselor. Totodată, este esențial să observăm destinația utilizării fondurilor de la stat, astfel încât acestea să fie folosite în principal pentru activități de consolidare a partidelor și nu exclusiv pentru campanii electorale. Sursele de finanțare ale partidelor sunt constituite din: Potrivit Legii nr. 294 privind partidele politice, art. 25 alin. (1) şi Regulamentului CEC privind finanțarea partidelor politice, pct. 4, sursele de finanțare ale partidelor politice sunt a) cotizațiile; b) donațiile; c) subvențiile de la bugetul de stat; d) alte venituri legale obținute şi prevăzute în mod expres în statutul partidului politic şi care nu sunt interzise prin lege1. Totodată, legea prevede expres că partidele politice nu pot folosi alte surse de finanțare decât cele prevăzute la alin.(1). În corespundere cu alin. (5) al aceluiași articol, veniturile obținute din sursele legale de finanțare se scutesc de impozit sau se impozitează în conformitate cu prevederile Codului fiscal. alocații de la bugetul de stat pentru 19 formațiuni politice în cuantum de lei (PSRM, PPȘ, PAS, PPPDA, PPPN, PCRM, PDM, PL, PLDM, PLR, PNL, PPDA, PPCD, PReg, PPRM, PAD, PSD, PVE, PSE); cotizații din partea membrilor de partid pentru 14 formațiuni (PSRM, PPȘ, PAS, PPPDA, PPPN, PCRM, PDM, PLDM, PLR, PNL, PSM, PVE, PUN, PSE) în sumă totală de lei; donații financiare a 1457 persoane fizice în sumă de lei pentru 8 formațiuni (PDM, PPEM, PPPDA, PAS, PLDM, PPP, PSE, PNL); donații din partea a 5 persoane juridice pentru 2 formațiuni politice în sumă de lei (PPȘ, PAS); donații materiale în sumă totală de lei pentru 3 formațiuni (PLDM, PAS, PPP). Legea privind partidele politice 2 Rezultatul a fost obţinut în contextul în care veniturile din bugetul de stat pentru anul 219 care au constituit , mii de lei, 22

24 SOLD INIȚIAL Tabelul nr. 7. Surse de finanțare în sem. I 219 segregate per partid, lei DONATORI PERSOANE JURIDICE SUMA DONAȚII PERSOANE JURIDICE DONATORI PERSOANE FIZICE SUMA DONAȚII PERSOANE FIZICE DONAȚII MATERIALE 1 PPȘ PPEM PPPN PPPDA PAS PPP PLDM PL PE 1 PDM PCRM PSM 1 13 PSD PSRM PReg PAD MSPRRM 18 MPSN PVP 2 PPNT 21 PPRM PRSM 23 PSE PUN PVE PPSM 27 PRM 28 PPM 29 PAM 3 PPDM PPDA PPCD PNL PMUEM 5 35 MAE 36 PLR PLD 38 MPA 1345 TOTAL

25 Graficul 4 Sursele de finanțare ale partidelor politice sem. I % 1 % 2 % 15 % 32 % 17 % Cotizaţii Donaţii P. Fizice Donaţii P. Juridice Subvenţii Donații materiale Venituri din activitatea economică Date obținute în baza rapoartelor anuale publicate de către CEC Graficul 5 Sursele de finanțare ale partidelor politice , % Cotizaţii Donaţii P. Fizice Donaţii P. Juridice Subvenţii Donații materiale Venituri din activitatea economică 2 Date obținute în baza rapoartelor anuale publicate de către CEC Așa precum, potrivit OSCE/ODIHR 21, legislația ar trebui să aibă rolul de a crea un echilibru între contribuțiile publice (alocațiile de la bugetul de stat) și cele private (donații, cotizații) ca surse de finanțare a partidelor politice, Promo-LEX, în perioada monitorizată, constată apropierea practicii colectării veniturilor de către formațiunile politice din Republica Moldova față de standardul enunțat. Totodată, în nici un caz, alocarea fondurilor publice nu ar trebui să limiteze sau să interfereze cu independența unui partid politic. 21 Extras din Liniile directorii ale OSCE/ODIHR privind Cadrul legal al partidelor politice, 24

26 Conform analizei, MO Promo-LEX, un partid (PLDM) a înregistrat 38 donații în numerar, la limita plafonului de 3 salarii medii pe economie, nedepășind acest plafon. La capitolul cotizații, analiza Promo- LEX constată faptul că, deși 38 din 42 de partide au raportat membri, doar 13 formațiuni au indicat colectarea cotizațiilor de membru în sem. I a. 219 (PPȘ, PSRM, PN, PPPDA, PAS, PCRM, PDM, PLR, PNL, PSM, PVE, PUN, PSE). Potrivit pct. 27 din Regulamentul CEC privind finanțarea partidelor politice, CEC va prezenta Serviciului Fiscal de Stat informația privind donațiile înregistrate de către partidele politice, ce depășesc 12 salarii medii pe economie stabilite pentru anul respectiv, în vederea examinării sub aspectul declarării surselor de venit sau obligațiilor fiscale ce decurg din acesta. În cazul existenței dubiilor privind respectarea legislației fiscale de către partidul politic, Comisia Electorală Centrală va înainta propuneri Serviciului Fiscal de Stat cu privire la efectuarea controlului fiscal. Amintim că atât în a. 217 cât și 218, Asociația a interpelat Serviciul Fiscal de Stat (SFS) cu privire la utilizarea Mașinilor de casă și control de către partidele politice din Republica Moldova, astfel solicitând informații clarificatoare de la SFS despre existenţa aparatelor de casă și control (MCC), lista partidelor politice care utilizează MCC, numărul acestor aparate deţinute de fiecare formaţiune politică înregistrată la ASP, dar și despre evidenţa colectării donaţiilor, care trebuia să fie făcută în corespundere cu Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control (MCC) pentru efectuarea decontărilor în numerar 22. Acesta a fost abrogat la 29 februarie 219 și înlocuit cu alt Regulament adoptat prin HG nr. 141 din , Regulamentul cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și control (ECC) la efectuarea decontărilor 23. Răspunsul SFS a fost unul tardiv şi incomplet, motivând că informația nu poate fi divulgată părților interesate. Asociația consideră că este extrem de importantă obținerea acestor informații privind colectarea și gestiunea resurselor financiare (donații, cotizații, venituri din activitatea economică) de către formațiunile politice dar și pentru controlul și supravegherea eficientă a activității de finanțare a partidelor de către CEC. Astfel Promo-LEX solicită CEC interpelarea SFS întru obținerea informațiilor solicitate anterior de către Asociație. De asemenea Promo-LEX sesizează CEC în privința noilor modificări referitoare la utilizarea acestor echipamente și recomandă CEC să ajusteze Regulamentul privind finanțarea partidelor politice la noul Regulament privind utilizarea echipamentelor de casă și control 24, sau revizuirea prevederilor în cauză. În continuare, potrivit rapoartelor financiare semestriale prezentate la CEC de către 42 de formațiuni politice care au raportat membri, reiese că numărul total al membrilor de partid pentru sem. I anul 219 a fost de 36 75, iar conform informației prezentate la CEC de către partidele politice pentru 218, acesta a fost de persoane. Totodată, observăm că, în sem. I 219, comparativ cu a. 218, 14 partide au avut supliniri de membri de partid, anume formațiunile politice precum: PPM 4 37, MSPFN 4221, PSM 48, PE 2 895, PSRM 1 35, PPȘ 87, PPCD 386, PAM 328, MAE (USB) 179, PAS 24, PMUEM 21, PPRM 15, PPCNM 1, PUN Pe de altă parte, potrivit rapoartelor depuse la CEC, 6 formațiuni au înregistrat mai puțini membri decât în 218, printre care cei mai mulți membri au pierdut: PDM 4 472, PLR , PL 2 124, PCRM 644, PReg 2, PNL Vechiul regulament al utilizării mașinilor de casă și control abrogat la și înlocuit cu un alt Regulament, 23 Noul Regulament al utilizării echipamentelor de casă și control, în vigoarea din , 24 Ibidem 25

27 Graficul 6. Fluctuațiile membrilor de partid, Sem. I Anul 218 Sem. I 219 Date obținute în baza rapoartelor (anual 218, sem. I 219) publicate de către CEC 26

28 2.3. Veniturile și cheltuielile partidelor politice reflectate în rapoarte Conform rapoartelor anuale prezentate la CEC, din 42 de formațiuni politice vizate, 25 au indicat venituri în sumă de lei și un total al soldului inițial de lei. Cuantumul cheltuielilor raportate este de lei, cu un sold final care a fost transferat pe contul partidelor în semestrul II din 219 de lei. Celelalte 17 partide nu au indicat venituri și cheltuieli. Din partidele cu o singură sursă de venit fac parte 6 formațiuni politice PSD, PAD, PLR, PReg, PPCD, PPDA) toți mizând în sem. I al anului 219 în exclusivitate pe finanțarea de la bugetul de stat. Surse moderat diversificate au fost constatate la alte 8 formațiuni: PSE, PVE, PL, PPRM, PCRM, PN, PLDM, PSRM; acestea indicând sume fie sub formă de cotizații, fie donații, fie contribuții de la bugetul de stat ori de la persoane juridice. Alte 5 formațiuni au indicat surse mult mai diversificate, atât din donații (din partea pers. fizice/juridice, materiale), cât și cotizații, precum şi subvenții, ori alte venituri: PDM, PAS, PPPDA, PPȘ, PNL. (A se vedea graficul nr. 7). Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că practica colectării veniturilor ar trebui să fie una echilibrată și diversă, astfel încât să nu existe mari decalaje între contribuțiile publice (alocațiile de la bugetul de stat) și cele private (donații, cotizații), ori din graficul de mai jos se observă predominanța culorii gri, caracteristică subvențiilor de la bugetul de stat, care este, în speță, o sursă utilizată de partidele extraparlamentare. Mai mult ca atât, potrivit monitorizării rețelei Promo-LEX, formațiunile enumerate, nu au efectuat activități vizibile publicului larg de promovare politică în sem. I a Graficul 7 Surse de finanțare segregate pe partid politic, lei PSE PVE PSD PAD PPRM Preg PPCD PPDA PNL PLR PLDM PL PDM PCRM PPPN PPPDA PAS PPȘ PSRM % % % 3% 4% DONAȚII 5% SUBVENTII 6% 7% 8% 9% 1% COTIZATII Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru sem.i 219, publicate de către CEC 25 A se vedea capitolul III al acestui raport. 27

29 Acolo unde nu există plafoane pentru cheltuieli ori plafoanele sunt exagerat de mari, există risc de corupție politică și de alte practici nedemocratice conexe. În același timp, trebuie garantată egalitatea între părți, dar deseori acest deziderat pare să fie pus în pericol în favoarea partidelor de masă care, datorită oamenilor influenți cu venituri mari, colectează sume impresionante de bani, cât și obțin scoruri mari în alegeri, astfel beneficiind, pe deasupra, de subvenții publice considerabile. Așadar scopul major al plafonării cheltuielilor anuale ale partidelor politice cât și a campaniilor electorale este de a satisface cerințele inerente costului inevitabil al democrației. Pentru ca procesul democratic să funcționeze bine, este necesară atât plafonarea cheltuielilor, și chiar diminuarea plafoanelor acestora. (Comisia de la Veneția, CDL(28)148) În privința cheltuielilor semestriale ale partidelor politice, cheltuielile pentru campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 219 au înregistrat cea mai mare pondere (38%), cheltuieli pentru presă și materiale promoționale (32%), cheltuielile pentru sedii (14%), cheltuieli de personal (9%), deplasări în țară și peste hotare (2%), urmate de cheltuielile pentru evenimente și manifestații publice (1%), cheltuieli pentru telecomunicații (1%), alte cheltuieli (3%), (A se vedea graficul nr. 8). Promo-LEX a constatat carențe de raportare în rapoartele semestriale la rubrica cheltuieli de campanie electorală, din partea a 7 formațiuni politice care au participat la alegerile parlamentare 219 (PPȘ, PPRM, PL, PVP, PPDA PNL, PVE) Acestea nu au raportat un cuantum de lei lei, astfel diminuând din gradul de transparență a mijloacelor financiare colectate și utilizate pe parcursul primei jumătăți a anului 219 dar și mimând procesul de raportare la CEC 26. Graficul 8 PONDEREA CHELTUIELILOR PE CATEGORII DE CHELTUIELI, LEI Presa& Promo, , 32% Deplasări in & out, , 2% Personal, , 9% Sedii, , 14% Alte, , 3% Campanie, , 38% Telecom , 1% Evenimente publice, 11286, 1% Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru sem. I 219, publicate de către CEC 26 A se vedea rapoartele finale pentru alegerile parlamentare 219 publicate pe pagina oficială a CEC, 28

30 Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că, potrivit bunelor practici în domeniul finanțării partidelor și a campaniilor electorale, este imperios necesară plafonarea cheltuielilor partidelor politice sau a concurenților electorali pentru asigurarea libertății și egalității votului cetățenilor cu drept de vot sau a unui proces democratic nedistorsionat de cheltuieli foarte mari din partea anumitor partide sau candidați" 27. De asemenea, este esențial ca "guvernele statelor membre ale Consiliului Europei să adopte, în legislația națională, reguli clare împotriva corupției în sistemul de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale" cu menționarea specifică a cerințelor privind limitele de cheltuieli Paragraful 19 din Comentariul general nr. 25 al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului 1996, la Articolul 25 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice (ICCPR), 28 Recomandarea Rec (23) 4 a Consiliului Comitetului de Miniștri al Europei privind normele comune împotriva corupției UE în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. 29

31 Tabelul nr. 8 Cuantumul cheltuielilor partidelor politice, din rapoartele financiare prezentate CEC, în sem. I 219, lei 29 PRESĂ ȘI COTIZAȚII INVESTIȚII ÎNTRUNIRI/ CAMPAN ÎNTREȚIN BIROTICĂ, PARTIDE PERSONAL MATERI DELE ÎN ORG. ÎN BUNURI MANIFESTA IA EREA DEPLASĂRI TELECOM COMISION AUDIT ALTE POLITICE ANGAJAT ALE GAȚII INTERNAȚ MOBILE ȘI ȚII PUBLICE/ ELECTOR SEDIILOR BANCAR PROMO IONALE IMOBILE SEMINARE ALĂ PSRM PPS PAS PPPDA PPPN PCRM PDM PL PLDM MPA PLR PNL PPDA PPCD PSM PReg PPRM PAD MPSN PSD Tabelul cuprinde 25 de formațiuni politice, celelalte 17 formațiuni care au pezentat rapoartele la CEC nu au avut cheltuieli. 3

32 PVE PUN PSE PPEM PPP TOTAL

33 Într-un exercițiu de simulare privitor la cheltuielile raportate pentru locațiunea sediilor și întreținerea acestora, reieşind din datele privind numărul de sedii publicate de CEC, Promo-LEX a divizat cuantumurile raportate la numărul de sedii în locațiune pe care le-au raportat partidele și la cele 6 luni calendaristice. În rezultat, a ieșit în evidență PSD cu un cuantum anual total de 2 5 lei pentru 2 sedii luate în locațiune, în timp ce lunar ar ieși 28 lei. Alte 4 formațiuni (PRM, PAM, PM, PPDA) cu câte un sediu în locațiune raportat, însă cheltuieli raportate la CEC lei. (A se vedea tabelul nr. 9). Promo-LEX atrage atenția CEC în privința rezultatului exercițiului de mai sus, care indică unele situații dubioase în privința cheltuielilor raportate pentru sediile luate în locațiune și care pot servi drept temei de investigații ulterioare de către organul mandatat cu supravegherea și controlul finanțării partidelor politice Comisia Electorală Centrală. Tabelul nr. 9. Segregarea cheltuielilor pentru sedii per semestru și lună calendaristică PARTIDE POLITICE NR. SEDII IN LOCAȚIUNE CHELTUIELI SEMESTRIALE PENTRU SEDII, LEI CHELTUIELI LUNARE PENTRU SEDII, LEI PSRM PPS PAS PPPDA PPPN PCRM PDM PL PLDM MPA PLR PNL PPDA 1 PPCD PPRM PAD MPSN PSD PRM 1 PUN PSE PM 1 PAM 1 TOTAL Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru sem. I, a. 219, publicate de către CEC Un exercițiu similar a fost efectuat și în cazul cheltuielilor raportate pentru personalul angajat. Astfel, Promo-LEX a constatat că cel mai bine își achită staff-ul: PN lei/lunar, PAD lei/lunar, PLDM LEI, PL lei, PCRM lei, PNL 5 87 lei, PLR 5 71 lei, PSD lei. La coada clasamentului se situează PReg

34 lei; iar 2 formațiuni politice nu au raportat cheltuieli la CEC având câte o persoană încadrată. Pentru comparație, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se stabilește în mărime de 16,42 lei pe oră, sau lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună 3. (A se vedea tabelul nr. 1) Nr. PARTIDE POLITICE PERSONAL INCADRAT Tabelul nr. 1. Segregarea cheltuielilor pentru personal, lunar și semestrial CHELTUIELI SEMESTRUL I PENTRU SEDII, LEI CHELTUIELI LUNARE PENTRU SEDII, LEI 1. PSRM PPS PN PCRM PDM PL PLDM MPA PLR PNL PReg PAD PSD PRM PPP 1 TOTAL Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru sem. I, a. 219, publicate de către CEC Promo-LEX atrage atenția că sunt temeiuri rezonabile de verificare a situațiile în care partidele își achită lunar angajații cu salarii sub nivelul cuantumului salariului minim garantat în , sau situații în care acestea având persoane încadrate, nu au raportat cheltuieli de personal. Prin urmare, atragem atenția Comisiei Electorale Centrale să verifice situațiile expuse mai sus. Promo-LEX constată în mare parte că nivelul raportării cheltuielilor la CEC atât pentru locațiunea și întreținerea sediilor, cât și pentru remunerarea personalului se încadrează preponderent în segmentul prețurilor de pe piață, raportat și la perioada vizată. Totuși, datele prezintă doar aspectul declarat al activității partidelor politice, discrepanțele dintre informațiile raportate la CEC și informațiile obținute în baza monitorizării vor fi prezentate în capitolul III al acestui raport Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, 33

35 III. MONITORIZAREA CIVICĂ A FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE ŞI ESTIMAREA CHELTUIELILOR NERAPORTATE 3.1. Monitorizarea activității promoționale a partidelor politice Potrivit constatărilor Promo-LEX, în sem. I 219, 14 formațiuni au desfășurat cel puțin de activități promoționale și evenimente de tipul: proteste și manifestații publice, activități statutare (ședințe organizatorice, conferințe), întruniri cu cetățenii, concerte, deplasări interne și externe, activități de la ușă la ușă, etc. Evenimentele de până la 24 ianuarie 219, au fost efectuate în scop electoral, cheltuielile pentru acestea trebuiau reflectate în raportul partidului politic pentru semestrul I 219. Cele de după 24 februarie au avut legătură în mare parte cu situația incertă creată în contextul constituirii majorității parlamentare ale noii componențe a Parlamentului legislatura a X-a, sub formă de proteste, întruniri organizatorice, conferințe de presă dar și manifestații publice cu ocazia sărbătorilor naționale, tradiționale și religioase etc. (a se vedea tabelul 11). Toate activitățile enumerate au fost constatate de monitorii Promo-LEX și probate prin dovezi foto şi video care au fost plasate pe platforma online a de tip ushahidi şi care este publică pentru fiecare cetățean interesat 32. Serbare dedicată zilei de 8 martie, sursa pagina personală de facebook a lui Petru Frunze, deputat PAS Acestea s-au desfășurat, în mare parte, în contextul evenimentelor electorale, sărbătorilor naționale, dar și internaționale, sărbătorilor bisericești și celor sportive. Dacă în anul 218 evenimentele de promovare politică au avut preponderent specificul politic preelectoral, de dinainte de alegerile parlamentare, precum şi alegerile locale noi din 2 mai 218 în mun. Bălți, Chișinău și com. Jora de Mijloc (r. Orhei), în prima jumătate a anului 219, în perioada postelectorală a fost observată a temperare a activităților de promovare și o consolidare a organizațiilor politice prin întruniri, conferințe, dar și proteste împotriva forțelor politice adversare. 32 Platforma Promo-LEX, 34

36 Printre activitățile cel mai des organizate în cadrul evenimentelor menționate mai sus s-au regăsit Întâlnirile politice 296 la număr, Donații materiale/financiare 225 cazuri, Deplasări interne și externe cazuri, Publicitate 121 cazuri, Concerte/evenimente publice 87 cazuri, Salubrizări 8 cazuri, Activități din ușă în ușă 69 cazuri, Transfer de imagine 65 cazuri, Participări la proteste, Depuneri/oferire de flori 59 cazuri, Marșuri pro/contra 54 cazuri, Conferințe de presă 18 cazuri, Inaugurări de monumente/sedii de partid 21 cazuri, Competiții sportive 15 cazuri, Mese festive 9 cazuri, Marșuri automobilistice 7 cazuri, Magazine sociale 6 cazuri, Alte activități (printre care flashmob-uri, activități de caritate, ajutoare, etc) 157 cazuri. (A se vedea tabelul nr. 11). Luna mai 219 a fost marcată de evenimente și manifestații publice cu ocazia sărbătorilor de 1 mai Ziua muncii, 9 mai Ziua victoriei și a Europei, 15 mai Ziua familiei. Atât PSRM cât și PDM au fost lideri la organizarea evenimentelor respective în mun. Chișinău și Bălți. Luna iunie a fost marcată de întruniri în masă cu cetățenii, proteste și adunări de susținere. PDM a organizat cel puțin 2 proteste în masă pe 7 și 9 iunie când a coordonat aducerea în capitală a cel puțin 2 de cetățeni cu diverse mijloace de transport. Întrunire de susținere a PDM din 9 iunie 219, imagine preluată de pe pagina de 35

37 Marș de 1 mai 219, poză preluată de pagina de facebook a lui Osadcenco Evghenii, membru PSRM 36

38 Ședința consiliului politic național a PAS, sursa Asociația Promo-LEX a mai constatat, activități de promovare politică (evenimente, publicitate în presa scrisă, întruniri) efectuate de către ambele partide politice (PPPDA și PAS) sub egida Blocului ACUM. Activitățile respective au suportat costuri care ipotetic ar trebui efectuate de pe contul bancar al blocului ACUM, care a fost închis cu 2 zile înainte de ziua alegerilor din 24 februarie 219. Astfel, putem vorbi de o problemă legală ce riscă să compromită nivelul de transparență a cheltuielilor efectuate în perioada de după interelectorală, de o a treia entitate, care legal s- a dizolvat odată cu finele campaniei electorale, chiar și în Parlament fiind înregistrate două fracțiuni separate. Totuși, există suspiciuni rezonabile că entitatea politică Blocul ACUM ar putea renaște în campania pentru alegerile locale generale planificate pentru 2 octombrie

39 Partid politic Tipuri de activități PSRM PDM Tabelul nr. 11. Tipuri de activități desfășurate de partidele politice în cadrul evenimentelor, nr. cazuri PAS PN PPȘ Întâlniri politice Concerte/evenimente Din ușă publice în ușă Participări la proteste și marșuri pro/contra Dezbateri Competiții sportive PPDA Salubrizări Mese festive Marș automobilistic Conferințe de presă Donații materiale/financiare Magazine sociale Inaugurări de monumente/sedii de partid Depuneri/oferire de flori Transfer de imagine Publicitate Deplasări interne și externe Alte Total X PPEM PL PCRM PLDM PLR PNL PPDA Total

40 Imagine preluată de pe Numărul întrunirilor politice din cadrul activităților statutare ale partidelor în mod tradițional este cel mai mare. Activitățile statutare ale partidelor politice au vizat ședințe organizatorice precum consiliile politice, republicane ale partidelor, deplasările în teritoriu, instruirile interne, întâlnirile cu cetățenii, dar și cu angajații întreprinderilor din Moldova, susținerea conferințelor/briefing-urilor de presă, organizarea protestelor pro sau împotriva anumitor pachete legislative promovate de către organul legislativ etc. Suplimentar, pe fundalul evenimentelor menționate mai sus, au fost desfășurate activități prin care partidele politice transmiteau cetățenilor mesajul lor în cadrul campaniilor sociale desfășurate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a celor pascale, în care le ofereau cetățenilor cadouri sau donații sub formă de bunuri materiale sau monetare. Toate aceste activități au suportat costuri care potrivit legislației trebuiau reflectate în rapoartele financiare pentru semestrul I 219. Modelul de raport conține mai multe linii de buget specifice destinațiilor de plăți, însă cele ce se referă la cuantificarea evenimentelor şi activităților descrise supra sunt următoarele: cheltuieli pentru organizarea de întruniri/manifestații publice, cheltuieli pentru presă și materiale promoționale, cheltuieli de deplasări în țară şi peste hotare, cheltuieli pentru telecomunicații, cheltuieli de birotică. Fenomenul implicării fundațiilor de caritate asociate partidelor politice în promovarea partidelor, a fost constatat și în perioada primei jumătăți a anului 219. Cu toate acestea, activitățile au fost constatate în număr net mai mic comparativ cu perioada anului 218. Amintim că Promo-LEX a 39

41 calificat aceste practici drept instrumente de utilizare a transferului de imagine de la fundații la partide /politicieni, prin activități promoționale desfășurate de acestea. Așadar, în perioada de monitorizare au fost identificate două fundații de acest gen și un SRL, prin intermediul căruia PPȘ își face publicitate politică: Fundația lui Vlad Plahotniuc "EDELWEISS", Fundația de binefacere "Din suflet" și SRL Magazine Sociale / Asociația Pentru Orhei Cheltuielile estimate pentru activitatea acestora sunt de cel puțin lei. Nici un partid afiliat celor 3 entități menționate mai sus nu suportă costuri aferente activității de promovare obținută în rezultatul activităților de caritate enumerate în tabelul nr Totodată, reiterăm că, potrivit legislației, fundația este o organizație necomercială, apolitică, care nu trebuie să acorde asistență politică/electorală niciunui concurent sau actor politic 36. Asociația Promo-LEX reiterează faptul că prin utilizarea instrumentului transferului de imagine, prin activitățile sale, fundațiile, precum și entitățile comerciale respective, se implică indirect în activități de promovare politică pentru care nu suportă cheltuieli, ceea ce presupune activități de finanțare indirectă, astfel, netransparentă a partidelor politice. Tabelul nr. 12. Practica utilizării transferului de imagine de către organizațiile filantropice asociate politicienilor ori de SRL-uri asociate partidelor SRL Magazine Sociale / Asociația Pentru Orhei Localitatea Data donaţiei Suma/cantitatea donată S.Duruitoarea Nouă, r. Rîșcani Estimat Beneficiarii donaţiei Lansarea magazinul social mobil. SRL Magazine Sociale / Asociația Pentru Orhei S. Ochiul Alb, r. Drochia Estimat Lansarea magazinului social mobil. SRL Magazine Sociale / Asociația Pentru Orhei Fundația Din suflet S. Hlinaia, r. Edineț n/a În data de membrii OT PP Șor Edineți împreună cu deputata de la PP Șor d-na R. Apostol ova au discutat cu locuitori sat. Hlinaia și cu APL pentru a introduce magazinele sociale. Or. călărași Estimat 2 lei Cu ocazia sărbătorilor pascale fundația Din Suflet împreună cu PSRM Călărași au distribuit pungi cu produse alimentare. 33 Amintim că SRL-ul menționat supra a fost înregistrat la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), fondator fiind Asociația Pentru Orhei, iar până la 18 august 217, acesta era condus de femeia de afaceri Ilona Șor. 35 Pentru compararea rezultatelor cu anii precedenți și vizualizarea activităților de caritate ale fundațiilor respective raportate de monitorii Promo-LEX pentru semestrul I al anului 218, accesați pag 41-42, 36 Legea Nr. 581 din cu privire la fundații, 4

42 Fundația Din suflet Or. Căuşeni Estimat 2 lei In perioada Președintele PSRM Căușeni a mers la veteranii celui de al 2-lea Război Mondial cu sacose cu produse alimentare din partea Fundației "Din Suflet". Fundația Din suflet Fundația Din suflet S-le Sărata Noua, Troian, Troița, Vozniseni, Colibabovca, Tomaiul Nou, Saratica Veche, or.leova din r. Leova S. Tomaiul Nou și s. Saratica Veche Estimat 1 lei Distribuirea a câte 2 lăzi cu struguri la grădinițele de copii din localitățile raionului Estimat 1 lei Distribuirea a 5 pachete cu produse alimentare din partea fundației "Din Suflet". Fundația Din suflet Or. Ocnița Estimat 1 lei Distribuirea pachetelor cu produse alimentare persoanelor în etate din partea Fundației "Din Suflet". Fundația Din suflet Fundația Din suflet Fundația Din suflet S. Coșnița, r. Dubăsari S. Victoria, s. Troian, com. Sarateni, com. Cneazevca, s. Cizlar din r. Leova Or. Bălți și localitățile din municipiu Estimat 5 lei Membrii PSRM împart pachete sociale persoanelor în etate din partea Fundației "Din Suflet" Estimat 24 lei Distribuirea coletelor de la fundatia "Din Suflet ", direct la locul de trai a persoanelor nevoiașe selectate dint timp de organizațiile primare PSRM in diferite localități a raionului: Estimat 5 lei Distribuirea pachetelor cu produse alimentare persoanelor în etate din partea Fundației "Din Suflet". Fundația Din suflet Or. Bălți Estimat 2 lei PSRM împreună cu Fundația de Caritate Din Suflet au organizat Festivalul Familiei, unde locuitorii mun. Bălți au avut parte de animatori, vată dulce, înghețată, tir, face paint și dansuri. Fundația lui Vlad Plahotniuc "EDELWEISS" s. Seremeț r. Cimișlia Aprox. 15 lei Campania de Paști. Donații materiale sub formă de aspirator, 1 cărți, 1 coș cu produse pascale, 41

43 Fundația lui Vlad Plahotniuc "EDELWEISS" s. Izbiște, r. Criuleni Aprox. 3 lei Campania de Paști. Donații materiale sub forma unui televizor, frigider, bicicletă, îmbrăcăminte, dulciuri şi jucării pentru 7 copii. Fundația lui Vlad Plahotniuc "EDELWEISS" s. Climănești, r. Nisporeni lei Un voucher de 1 lei în cadrul campaniei de Paști Imagine preluată de pe pagina de facebook a Zinaidei Greceanîi, președintă PSRM 42

44 3.2. Estimarea cheltuielilor pentru evenimente şi promovarea partidelor politice constatate de monitorii Promo-LEX şi nereflectate în rapoartele anuale a) Cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hotare 1) Deplasări peste hotare Pentru estimarea cheltuielilor de deplasare în afara țării a fost luat costul biletelor de avion și costul minim protocolar pentru cazare per delegat. Deplasările au variat de la caz la caz, PSRM a avut cele mai multe deplasări în Federația Rusă, PDM - SUA, PPȘ Italia, Spania, Franța, PAS și PPPDA - Belgia, Germania, PLDM Estonia, PL Belgia (A se vedea tabelul nr. 13 și graficul nr. 9). Graficul 9. Cheltuieli pentru deplasări peste hotare, lei PSRM PPȘ PDM PLDM Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei PAS PPPDA PL Cheltuieli raportate la CEC, lei Date obținute în baza monitorizării Promo-LEX în sem. I 219 Amintim că și anterior și de această dată Promo-LEX a calificat și califică deplasările în străinătate achitate de către organizatori, inclusiv schimbul de delegații la nivel internațional, drept donații și, în lipsa unei mențiuni exprese la art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 27 privind partidele politice, cheltuielile pentru acestea sunt, de facto, cheltuieli de deplasare acoperite de către altă persoană decât de către partid. Astfel, la efectuarea unei deplasări, achitată din contul altei persoane decât partidul, cel din urmă ar trebui să indice cheltuielile legate de deplasare în Registrul donațiilor sub formă de proprietăți, bunuri, servicii gratuite sau în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială, achitarea unor bunuri sau servicii utilizate de partid37 la compartimentul bunuri sau servicii utilizate de partid. Anexa 6 la Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin hot. CEC nr.441 din

45 Tabelul nr. 13. Deplasările partidelor politice din Republica Moldova peste hotarele țării, în semestrul I al anului 219 Partid Politic Destinația deplasării Nr. delegați Cost cazare, lei Cost bilete/ tur-retur, lei Perioada șederii Nr. bilete Chișinău - Moscova 35 pers zile Chișinău - Moscova 3 pers zile PSRM Chișinău - Erevan 1 pers zile Chișinău - Moscova 1 pers zile Chișinău -Barcelona 2 pers zile Chișinău - Paris 2 pers zile PPȘ Paris - Bruxelles 2 pers zile Chișinău - Torino 2 pers zile Chișinău - Bologna 2 pers zile PDM Chișinău - Washington DC 1 pers zile PLDM Chișinău - Tallinn 1 pers zile PAS PPPDA Chișinău - Bruxelles 2 pers zi 2 Bruxelles - Munchen 1 pers zi 1 Chișinău - Bruxelles 1 pers zi 1 Chișinău - Munchen 1 pers zi PL Chișinău - Bruxelles 1 pers zile 1 2) Deplasări în ţară Formula de calcul utilizată pentru estimarea cheltuielilor pentru deplasări în țară reflectă un mediu de consum de 1 l/1 km (automobil), 11 l/1 km (microbuz), 35 l/1 km (autocar) înmulțit la distanța parcursă și la prețul de combustibil de 18,87 lei. Asociația Promo-LEX a estimat cheltuielile pentru deplasări în țară în baza distanțelor parcurse raportate de către monitori. Potrivit observatorilor Promo-LEX, cel puțin 8 partide politice au efectuat cheltuieli de deplasare în țară în vederea organizării diferitor activități promoționale ori statutare, inclusiv a celor raportate supra. 44

46 Graficul 1. Cheltuieli pentru deplasări în țară, lei PSRM PPȘ PDM PLDM PAS PPPDA PN PL Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei Cheltuieli raportate la CEC, lei Date obținute în baza monitorizării Promo-LEX în sem. I 219 Imagine preluată de pe pagina oficială a Ziarului de Gardă, În concluzie, potrivit estimărilor Promo-LEX, 6 partide politice nu au raportat un cuantum de cel puțin lei pentru deplasări în țară și peste hotare. PSRM neraportând cel puțin lei, PPȘ lei, PLDM lei, PAS lei, PPPDA lei, PN lei. 45

47 Graficul 11. Cheltuieli pentru deplasări interne și externe, lei PSRM PPȘ PDM PLDM PAS PPPDA PN PL Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei Cheltuieli raportate la CEC, lei Date obținute în baza monitorizării Promo-LEX în sem. I 219 Promo-LEX își reiterează recomandarea privind separarea categoriei de cheltuieli pentru deplasări în țară şi peste hotare în două linii de buget (destinații de cheltuieli) distincte cu scopul de a aduce claritate asupra acestor tipuri diferite de cheltuieli, diferite ca și cost, dar și ca implicații aferente (cazare, diurnă etc.). b) Cheltuieli pentru evenimente publice 38 Cheltuielile pentru această linie de buget constau din cheltuielile organizatorice, onorariile persoanelor implicate în organizarea și desfășurarea evenimentelor (spre ex., artiști, animatori, moderatori, traineri - onorariul fiecărui artist (tariful de piață înmulțit la timpul de facto utilizat per eveniment), costurile de închiriere a spațiului, scenă, sonorizare, mediatizarea pe cât și în mass-media locală și regională a evenimentelor, materiale poligrafice, promoționale, panouri stradale și mobile, cheltuieli aferente, etc. Potrivit monitorilor Promo-LEX, cel puțin 8 partide au efectuat cheltuieli pentru 296 întruniri politice, 86 concerte, 54 proteste/marșuri, 18 conferințe de presă, și alte activități de promovare politică. Cheltuieli care trebuiau reflectate în raportul financiar depus la CEC. Pe lângă cele 86 concerte desfășurate, care estimativ au costat lei, partidele au inițiat diverse campanii sociale în cadrul cărora au oferit ajutoare materiale, financiare, cadouri, în cel puțin 225 cazuri, care au costat estimativ cel puțin lei. Potrivit estimărilor, 5 din cele 8 partide politice (PPȘ, PDM, PSRM, PN, PPPDA,), despre care au fost operate date, au omis raportarea cheltuielilor în cuantum cumulat de cel puțin lei. (A se vedea graficele nr.12 și Au fost efectuate estimări inclusiv pentru concertele desfășurate în perioada 1 23 ianuarie 219 Perioada de activitate a grupurilor de inițiativă, de vreme ce în rapoartele acestora nu au fost reflectate cheltuieli, partidele afirmând că vor raporta cheltuielile în rapoartele semestriale/anuale pe care le vor depune la CEC, 46

48 PPȘ a organizat/participat la cel puțin 46 de concerte, 126 întruniri politice, 94 donații material/financiare, 9 acțiuni de protest/marș etc. Pentru PPȘ au cântat Ian Raiburg (4), Stas Mihailov, trupa Gorod Maskva, ansamblul ASORTI din s. Albota de Sus r-nul Taraclia, ansamblele "Славянка" și " Надежда" din Anenii Noi, dansatori și muzicanți, Adi, trupa Enigma Romilor (2), BrioSonores (2), Igor Cuciuc (3), Dorina Popescu, Aura, Igor Cuciuc, Mariana Șura, Ionel Istrate, Vitalie Dani, Stas Mihailov, Doinița Gherman, Eftodie Bujor, Doredos, Ana Odobescu și SunStroke Project, Iftodie Bujor, ansamblu «Лейся Песня» Igor Himici, formația Amicii, 94 animatori, 47 artiști locali. Cheltuielile estimate pentru concerte se ridică la cel puțin lei dintre care pentru onorariile artiștilor au fost cheltuiți cel puțin lei și pentru scenă, cel puțin lei. Pentru activitatea politică, de caritate, competiții sportive, întruniri politice, marșuri și proteste a PPȘ au fost estimate cheltuieli de cel puțin lei. PDM a organizat/participat la cel puțin 14 concerte, 6 întruniri politice, 51 cazuri de donații material/financiare, 37 competiții sportive, 15 acțiuni de protest/marș etc. Pentru PDM au evoluat BRIO SONORES (2 cazuri), Orchestra de Muzică Populară Porumbița, artiștii Olga Sava, Andrei Coțofană, Alina Ureche, Valeriu Zagorneanu, Mihaela Andrei, Valentin Butucel, Geta Burlacu, Doina Sulac, Vitalie Maciunschi, 6 colective folclorice, Adrian Ursu, Gabriel Nebunu, Victoria Lungu (2), Ionel Istrati, Gheorghe Țopa (2), Anatol Mîrzenco, Natalia Gordienco, Mihai Ciobanu (2), au prestat 14 moderatori. Cheltuielile estimate pentru concerte sunt de cel puțin lei, dintre care onorari artiști lei, locațiune scenă, spații lei. Pentru activitatea de caritate, competiții sportive, întruniri politice, marșuri și proteste a PDM au fost estimate cheltuieli de cel puțin lei. PSRM a organizat/participat la cel puțin 26 concerte, au fost constatate 76 cazuri de donații material/financiare, 56 întruniri politice, 2 de acțiuni de protest/marșuri etc. Pentru PSRM au evoluat Vitalie Dani, trupa DOREDOS (8 cazuri), trupa Belii Oreol (2), orchestra de fanfară a raionului Briceni, Vitalie Dan, Diana Rotaru,Maxim Zavidia, Alla Zasmenco, Lenuța Gheorghiță, Doina Ghean, Olga Ciolacu, Mihai Budurin, Sun Stroke Project, interpreta Valeria, Nely Ciobanu, Olga Tira, Formația LUME (2), SUNSTROKE Project, Ionel Istrati. Orchestra militară, 15 moderatori. Imagine preluată de pe pagina oficială a PN, sursa 47

49 Cheltuielile estimate pentru concerte sunt de cel puțin , dintre care onorarii artiști lei, locațiune scenă, spații în locațiune lei. Pentru activitatea politică, de caritate, competiții sportive, întruniri politice, marșuri și proteste a PSRM au fost estimate cheltuieli de cel puțin lei. PN a organizat/participat la cel puțin 4 întruniri poitice printre care Consiliul Politic Național, 4 acțiuni de protest/marș, 2 conferințe de presă. Pentru activitatea politică au fost estimate cheltuieli de cel puțin lei. PAS a organizat/participat la cel puțin 21 activități din ușă în ușă. 16 întruniri politice, 4 acțiuni de protest, flashmob-uri, o masa festivă. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin lei. PPPDA a organizat/participat la cel puțin 19 întruniri politice, 5 acțiuni de protest etc. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin lei. PLDM a organizat/participat la cel puțin 11 întruniri politice, 5 acțiuni de salubrizare, 2 cazuri de donații materiale/financiare. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin lei. PL a organizat/participat la cel puțin 2 întruniri politice, 3 activități din ușă în ușă, 2 conferințe de presă, 2 acțiuni de protest etc. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin lei. Graf. 12. Cheltuieli pentru evenimente și manifestații publice, lei PPȘ PDM PSRM PN PPPDA Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei Cheltuieli anuale raportate la CEC Date obținute în baza monitorizării Promo-LEX în sem. I

50 12.1. Cheltuieli pentru evenimente și manifestații publice, lei PLDM PAS PL Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei Cheltuieli anuale raportate la CEC Date obținute în baza monitorizării Promo-LEX în sem. I 219 Concert de sărbătorile de iarnă la Bălți, organizat de PPȘ la , sursa c) Cheltuieli pentru presă şi materiale promoționale În vederea estimării cheltuielilor pentru materiale promoționale și poligrafice, drept bază de calcul a fost luat fiecare tip de material promoțional raportat de monitorii Promo-LEX înmulțit la prețurile 49

51 minime identificate pe piață. Conform verificărilor, prețul minim lunar estimativ al unei unit. de poster format A3, hârtie lucioasă constituie 2, lei pentru un tiraj de 5 ; 1 unit. de calendar format A3, hârtie lucioasă color de 3,5 lei; a unei unit. de poster A4, hârtie mată de 1 leu pentru un tiraj de 5, costul unei unit. de ziar A3 de,68 lei pentru un tiraj de 5 ex., costul unei unit. de pliant 21 2 cm2 3 lei; 1 unit. de pliant 15 2 cm2 la un tir. 3 ex. de,5 lei; 1 unit. de pliant 1 12 cm2 la un tir. 5 ex. 1 leu, 1 balon imprimat cu mesaj și logo 1,5 lei, 1 magnet cu mesaj și logo 5 lei, 1 flyer A5 1,5 lei. Potrivit monitorilor Promo-LEX, cel puțin 8 partide politice au efectuat cheltuieli pentru presă și materiale promoționale. În toate cazurile, estimările au fost mai mici din cauza imposibilității de a segrega datele conform subcategoriilor publicității (presa scrisă, mijloace de informare online, publicitate TV, publicitate radio, publicitate stradală, asociația atrăgând atenția repetat asupra necesității stringente de modificare a Raportului privind gestiunea financiară a partidelor politice (anexa 8 a Regulamentului CEC) prin desfășurarea compartimentului III al raportului vizat. Astfel, se recomandă delimitarea categoriilor de cheltuieli presa şi materiale promoționale, unde categoria presa să însemne publicitate şi să includă subcategoriile specifice publicității: TV, radio, mijloace de informare electronică, presa scrisă, panouri/publicitate stradală şi mobilă. Am identificat în această situație o breșă ce le-ar permite partidelor să camufleze destinațiile plăților după bunul lor plac. Menționăm că formularul de raport utilizat în perioada electorală este unul mai detaliat comparativ cu acesta, iar liniile de buget se referă strict fiecare categorie în partea. (A se vedea graficul 13). Graficul 13. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale, lei Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei Cheltuieli raportate la CEC, lei 5

52 Constituirea organizației locale a PPPDA, sursa pagina de facebook a lui Vasili Tataru Așadar, Promo-LEX recomandă introducerea subcategoriilor de cheltuieli Publicitate TV, Publicitate radio, Publicitate în rețeaua internet, Publicitate în presa scrisă, Publicitate stradală și mobilă, la cheltuielile majore, similar raportului financiar pe care concurenții electorali îl prezintă la CEC în campaniile electorale. Totodată, Promo-LEX consideră esenţială necesitatea reglementării publicității politice în perioada dintre alegeri, astfel încât, ca și în campania electorală, aceasta să conțină sintagma publicitate politică, datele de identificare ale entității care a achitat pentru aceasta și data ordinului bancar de plată. În final, constatăm neraportarea cheltuielilor din partea a 7 partide politice în cuantum total de lei (A se vedea graficul 14). Categoria de cheltuieli pentru evenimente publice, generic fiind cea mai netransparentă, potrivit constatărilor. Astfel, a fost estimate un cuantum de cel puțin lei estimați ca fiind neraportați anume pentru categoria de cheltuieli pentru evenimente publice. Asociația Promo-LEX de fiecare dată în rapoartele sale de monitorizare atrage atenția asupra cheltuielilor nedeclarate și asupra discrepanțelor dintre conținutul rapoartelor depuse la CEC și situația estimată de monitori. Mai nou în semestrul I 219 am avut situația când însuși liderii de partid au recunoscut caracterul netransparent și obscur al finanțării partidelor lor. Facem referință la cazul PDM, când în contextul deciziei Consiliului Politic Național al PDM din 29 iunie 219 de a schimba sediul formațiunii, liderul interimar al PDM, Pavel Filip, a declarat la un post TV că democrații nu mai au de unde plăti clădirea, întrucât pentru nimeni nu era un secret că o parte importantă (din cheltuieli) era finanțată de Vlad Plahotniuc, lucru imposibil la moment. De menționat că, în perioada de referință (semestrul I 219), Vlad Plahotniuc, liderul PDM, n-a cheltuit oficial niciun leu pentru finanțarea partidului, potrivit raportului depus la CEC. Considerăm că aceste declarații, de rând cu cazurile obscure de tipul colectării donațiilor la Criuleni 39 ar trebui să servească drept temei pentru organele de drept să abordeze într-o manieră 39 Raport. Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Semestrul I 218. p