SC SUHURLUI EOLIAN SRL August 2011 Raport privind impactul asupra mediului Elaborator: SC MEDIU Consulting SRL Galaţi Beneficiar: SC SUHURLUI EOLIAN S

Transcriere

1 SC SUHURLUI EOLIAN SRL August 2011 Raport privind impactul asupra mediului Elaborator: SC MEDIU Consulting SRL Galaţi Beneficiar:

2 Raport privind impactul asupra mediului Raport privind impactul asupra mediului 1. Informaţii generale 1.1 Informaţii despre titularul proiectului:, Buzău,Str. Bistriţei, nr. 3, judeţul Buzău, telefon/fax Persoana de contact: ct: ing. Laurenţiu GRUIA, Tel Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu: SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, pentru RIM Denumirea proiectului Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier antier) ) in comunele Suhurlui, S Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi Scopul studiului de evaluare Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura în cadrul proiectului propus, va evidenţia posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative. SC Mediu Consulting SRL 2

3 Raport privind impactul asupra mediului Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite identificarea şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menţiona măsurile care le contracarează pe cele negative. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta din impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul investiţiei, denumită Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi", asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic. Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au în vedere stabilirea următoarelor propuneri: modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu prin desfăşurarea activităţii; nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii s populaţiei şi al riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului; modul de încadrare în reglementările rile legale în vigoare privind protecţia mediului; măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului. Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri SC Mediu Consulting SRL 3

4 Raport privind impactul asupra mediului eoliene). Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Necesitatea realizării rii proiectului Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi"- are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare a dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune). Lucrările efectuate în cadru proiectului au vizat in principal: evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile; proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei; diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului. SC Mediu Consulting SRL 4

5 Raport privind impactul asupra mediului Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia Proiectul de investiţie Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi propune lucrări de construcţie pentru următoarele obiective propuse: organizare şantier, fundaţii, platforme de operare macara, modernizare drumuri de exploatare, conexiuni electrice, lucrări de montaj/construcţie a pentru amplasarea a 29 turbine eoliene puterea nominala de max. 3 MW/turbina in limita ATR de 57 MW, cu scopul obţinerii energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian din zona nord-vestica a judeţului Galaţi, comunele Suhurlui, Costache Negri, Cudalbi. Rolul fiecărui obiectiv al proiectului este prezentat in tabelul următor: Nr. Denumire obiectiv crt. construcţii 1 Turbine eoliene 2 Reţele electrice 3 Drumuri interioare Modernizare 4 drumuri exploatare Platforme 5 tehnologice SC Mediu Consulting SRL Rolul in proiect Producerea de energie electrica din sursa regenerabila (vânt) Racordarea turbinelor eoliene prin linie electrica subterana de 30 KV la statia electrica de parc 30/110 KV Pe acelaşi canal se realizează şi reţeaua de transmisii date prin fibra optica. Realizarea accesului la fiecare turbina eoliana din drumurile de exploatare Realizarea accesului la fiecare turbina eoliana intre drumurile judeţene şi drumurile interioare Amplasarea macaralelor şi componentelor turbinelor pentru realizarea montajului în timp minim şi 5

6 Raport privind impactul asupra mediului 6 Organizare de şantier în siguranţă Organizarea de şantier comuna birouri, parc auto, depozitare materiale comune, etc. Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile. Localizarea proiectului Amplasamentul propus realizării proiectului se desfăşoară pe o suprafaţă totală de ,00 mp, fiind înscrisă în cartea funciara a localităţilor Suhurlui, Cudalbi, Costache Negri, având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri existente şi teren neproductiv conform Certificatului de Urbanism nr. 111/2291 din Suprafaţa de teren de ,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea beneficiarului, parcelele implicate în construirea parcului eolian fiind identificate astfel: Comuna Suhurlui: T1, T3, T4, T5, T7, T37, T40, T41, T42, T43, T45, T46, T47, T48, T49, T50, T51, T55, T58, T60; De6; De20, De24, De25, De243, De312, De328, De347, De349, De364, De386, De388, De389, De402, De406, De409, De414, De420, De429, De435, De438, De439, De450, De457, De459, De560, De593, De646, De902, Dc388, Dc429, Dc430, Dc562, Dc593; Comuna Costachi Negri: T13/1, T14, T15/1, T15/2, T16/1, T17/1, T20, drumuri de exploatare, drumuri comunale; SC Mediu Consulting SRL 6

7 Raport privind impactul asupra mediului Comuna Cudalbi: T89/1, T90, T91, T92, T93, T94/1, T95/1, T95/2, T130, T131/1, T132/1, T133, T134, T135, De326/2, De371, De392, De641, De643, De 645, De646, De648, De649, De653, De655/3, De658, De763, De74, De777/2, De778/1, De781, De783. Tabel nr. 1. Coordonate geografice in sistem de proiecţie Stereo 1970 ale perimetrului implicat în amplasarea turbinelor eoliene Nr. punct Coordonate in proiecţie Stereo 70 puncte de contur ale perimetrelor X Y 1 712, , , , , , , , , , , , , , , , , , Tabel nr. 2. Coordonate geografice ale turbinelor eoliene prevăzute in proiect; Nr.crt. Turbina Proiecţie Stereo 1970 eoliana X Y 1. S01 721, , SC Mediu Consulting SRL 7

8 Raport privind impactul asupra mediului 2. S03 718, , S04 720, , S05 720, , S08 718, , S09 718, , S10 718, , S11 718, , S15 718, , S16 716, , S18 716, , S20 717, , CN08 715, , CN12 715, , CN14 716, , CN16 714, , CN20 716, , CN26 714, , CN27 716, , S06 718, , S13 718, , S17 716, , CN07 715, , S02 720, , SC Mediu Consulting SRL 8

9 Raport privind impactul asupra mediului 25. S19 717, , CN03 713, , CN15 713, , CN18 713, , CN29 714, , Proiectul Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi este format din: 29 turbine eoliene putere (max. 3 MW/turbină); Putere maxima instalata pe parc eolian (conform ATR) 57 MW. Construcţii fundaţii, platforme operare macarale; Modernizare drumuri de exploatare; Construcţie drumuri interioare drumuri acces de la turbina la drumul de exploatare; Organizare de şantier; Tabel nr.3 Bilanţ teren parc eolian ATR 57MW (29 turbine) Suprafeţe e definitive - platforme mp - drumuri de acces (lăţime 5.5 m) 85,500 mp - drumuri de exploatare (lăţime 4 m) 92,800 mp - fundaţie (peste cota 0) 422 mp - organizare de şantier 10,000 mp - racorduri la drumuri 23,400 mp SC Mediu Consulting SRL 9

10 Raport privind impactul asupra mediului Suprafeţe e temporare fundaţie mp - şanţuri pentru LES (lăţime 0.8 m) 32,700 mp Total construcţii parc eolian = mp Teren destinat proiect conform CU = mp. Fig.nr. 1 plan de amplasament SC Mediu Consulting SRL 10

11 Raport privind impactul asupra mediului Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate cronologic astfel: Etapa I Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse: delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie întocmite de proiectant; realizarea organizării de şantier; utilaje de construcţie, baracamente. realizarea de lucrări de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente construcţie şi amenajare drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite accesul utilajelor la platformele de montaj şi fundaţii; realizarea platformelor de montaj ; realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene; Etapa a II - a Lucrări de montaj şi electro ce cuprind: construirea/montarea turbinelor; realizare şanţuri conexiuni electrice şi reţele transmisie date (fibra optica) realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la staţia de transformare 30/110 kv (parc eolian); Etapa a III - a Funcţionare: probe tehnologice şi punerea în funcţiune a proiectului. management şi întreţinere. Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului. Tabelul nr. 4 - Graficul desfăşurării lucrărilor de în cadrul planului SC Mediu Consulting SRL 11

12 Raport privind impactul asupra mediului Activitate Perioada (luni) Mobilizare şi stabiliment al amplasamentului Amenajarea zonelor temporare de transport şi depozitare Construcţia fundaţiilor şi reţelei electrice de transformare/transport Montajul/amplasarea turbinelor eoliene Realizarea conexiunilor şi punerea în funcţiune Etapa I. - Lucrări de construcţii Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind: amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei. aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare. Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare, trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00, montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie. În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; SC Mediu Consulting SRL 12

13 Raport privind impactul asupra mediului modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor. Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier. Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante. Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene, presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier. Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura rutieră existentă DN 25 DJ 255 şi DJ 251. Un plan de management al transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie asigurând astfel protecţia receptorilor locali sensibili. Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atât drumuri de exploatare agricola existente care vor fi reabilitate astfel încât sa suporte sarcini mari de transport, cat şi drumuri noi care in perioada de construcţie vor fi utilizate pentru SC Mediu Consulting SRL 13

14 Raport privind impactul asupra mediului transportul echipamentelor şi materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene la operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces la turbinele electrice. Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea, compactarea şi pietruirea lor. Drumurile de acces propuse vor fi construite ţinând cont de topografia zonei, structura solurilor, investigaţiile geotehnice. Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi pentru a suporta sarcini mari de transport, drumurile de acces trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe: lăţimea maxima de 5,5 m a benzii de rulare in linie dreapta; inclinare longitudinala maxim 7-8º; inclinarea laterala maxim 2 º; masa maxima suportata minimum de 15 t; presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kn/mp; raza de curbura 25 m; compoziţia constructiva a drumului de acces trebuie permită o drenare eficienta a apelor pluviale către rigole; sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie sa asigure drenajul apelor către zonele libere. Suprafaţa drumuri de exploatare de modernizat = mp. Suprafaţa totală a drumurilor de acces ce se vor construi este de mp. Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate şi construite sa reziste la solicitări şi presiuni mari suportând macarale de mare tonaj. SC Mediu Consulting SRL 14

15 Raport privind impactul asupra mediului Platformele de montaj trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe: inclinarea maxima laterala şi longitudinala a platformei trebuie sa fie de maxim 2º; platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kn/mp; înclinarea laterala a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º; diferenţa înălţimii dintre platforma şi fundaţia turbinei nu trebuie sa depăşească 5m; zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj, fiind in zona de operare a braţului macaralei. Platformele de montaj sunt construcţii permanente fiind utilizate la amplasarea macaralelor necesare asamblării componentelor turbinelor eoliene. Suprafeţele implicate in realizarea platformei de operare şi a zonei de montaj turbine sunt: Tabel nr.5 Zona Descriere Inclinare max % Suprafata (mp) Dimensiune Rezistenta minima Q1 Platforma x kn/mp TOTAL mp Suprafaţa totala a platformelor de montaj este de mp. Functiune Permanent Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite SC Mediu Consulting SRL 15

16 Raport privind impactul asupra mediului suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj. Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t. Amplasamentul turbinelor în linie permite ca suprafeţele necesare platformelor de montaj să se suprapună pe zonele de acces la turbine, limitând spaţiul afectat manevrelor macaralelor la o zonă de forma unui dreptunghi. Braţul macaralei va efectua o măturare cu un unghi de 90. Subansamblele turbinei vor fi preluate direct din autovehicule ce le transportă şi poziţionate, fără depozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot produce la manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de transport. Fundaţii. Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă între 2,55-3 m pe o suprafaţă de circa 364,5 mp. Suprafaţa totală a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 29 x 364,5 m = 10570,5 mp. Fig. nr. 3 Variantă propusă de plan fundaţie SC Mediu Consulting SRL 16

17 Raport privind impactul asupra mediului Stratul de umplutura se realizează in jurul pilonului astfel încât sa se asigure forma iniţiala a terenului, rămânând vizibil numai pilonul, şi un trotuar de 1 m lăţime in jurul acestuia. După realizarea montajului platforma de fundaţie se acoperă cu strat de pământ vegetal pe care se vor reface textura vegetaţiei intr-o maniera cât mai apropiata cu modul in care aceasta vegetaţie exista natural în zonă. Astfel, suprafaţa de teren ocupata definitiv de o turbina eoliana este de 14,5 mp (inelul suprateran peste cota 0); pentru 29 turbine rezultă o suprafaţă ocupată de 420,5 m². După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argilă şi se acoperă cu un strat de sol vegetal pana la baza inferioară a fundaţiei. SC Mediu Consulting SRL 17

18 Raport privind impactul asupra mediului Etapa II Lucrări de montaj şi electrotehnice În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile: asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene; montajul sistemelor electrice aferente; conectarea sistemelor de automatizare; Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi instalate în fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi turbinele vor fi asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în următoarele etape: 1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia; 2. montarea nacelei deasupra turnului; 3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului; 4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului şi montarea pe turn. Amplasarea turnului în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată din fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 119 m şi care constau în 3-5 module asamblabile, care au un interior reticular din oţel. Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe, care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul axei (180 ), pentru captarea energiei vântului în funcţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic. SC Mediu Consulting SRL 18

19 Raport privind impactul asupra mediului Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 112 m; lungime pală 54,6m înălţimea totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală +175 m. Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de 690 V, şi o putere variabila până la 3000 KW în funcţie de viteza vântului. De la generator coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V la 30 KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de producător. Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii. Montajul dispozitivelor de măsură şi control: Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare. SC Mediu Consulting SRL 19

20 Raport privind impactul asupra mediului Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3 4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25m/s. Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este format din 2 anemometre. Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi deschiderea). Realizarea conexiunii electrice În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 29 de centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni. Legătura la medie tensiune între generatorul turbinei şi transformatorul ridicător de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, SC Mediu Consulting SRL 20

21 Raport privind impactul asupra mediului cabluri electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la minimum dimensiunile reţelei. Reţeaua de legătura a celor 29 centrale eoliene şi reţeaua de descărcare a energiei electrice de turbine la SE (staţia electrică) la staţia de transformare 30/110 kv se realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică iar la partea superioară va fi protejat cu o folie avertizoare PVC. Pe ansamblul conexiunilor electrice se va realiza si sistemul de transmisie date (fibra optica). Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice presupune următoarele operaţiuni : excavarea de şanţuri de-a lungul drumurilor existente de exploatare agricolă, de pământ sau de la marginea drumurilor asfaltate; amenajarea bazelor şanţurilor excavate (aşternerea unui strat de nisip); amplasarea cablurilor electrice; realizarea legăturilor între cabluri; îngroparea cablurilor; umplerea cu pământ a şanţurilor; refacerea terenurilor prin aşternerea unui strat de sol vegetal. Realizarea legăturii reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu Normativele privind Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul Tehnic RET şi Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel prevederile avizului tehnic de racordare emis. SC Mediu Consulting SRL 21

22 Raport privind impactul asupra mediului Racordul parcului eolian propus la staţia electrica de transformare 30/110 kv (punct conexiune intermediara) precum si racordul la SEN printr-o retea de tip LES 110 kv sunt proiecte ce se vor dezvolta separat proiectului analizat (parc eolian), fiecare proiect parcurgând etapa de acord de mediu si obţinerea autorizaţiilor de construcţie. Este propusa o varianta de conexiune intermediara 30KV/110 (staţie electrică) la acesta racordându-se cele 29 centrale eoliene ale proiectului în discuţie. Staţia de transformare este dedicata transformării energiei de tensiune medie 30 kv în înaltă tensiune 110 kv si va face parte din aria de competenţă a constructorului parcului eolian este aria dedicată Punctul de conexiune (SE 30/110 kv) se va racorda apoi printr-o reţea tip LES 110 kv spre o staţie de transformare şi conexiuni 110/400 kv, ambele proiecte fiind in etapa iniţială de dezvoltare. Descriere instalaţie turbina eoliana putere max. 3 MW Turbinele eoliene din cadrul parcului eolian sunt instalaţii cu ax orizontal, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale cu profil aerodinamic, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante. Energia vântului roteşte palele rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate. Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai utilizată, deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are suprafeţe de direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună. Montajul în amonte prezintă un avantaj, direcţia vântului fiind direct pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului. Acest tip SC Mediu Consulting SRL 22

23 Raport privind impactul asupra mediului de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială. Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr-un turn/pilon metalic format din 3-5 tronsoane, conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui, structură cu o lungime de max. 119 m. Pe tronsonul final este montat nacela cu generatorul asincron şi sistemul de elice. Întreg ansamblu se montează pe o fundaţie din beton armat cu bare din PC 52, adâncimea de afundare fiind cuprinsă între 2,55 şi 3 m. Înălţimea maximă a acestor turbine este de m, incluzând rotorul cu cele 3 pale (turn + pala in poziţie verticala). Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura nr.4, dar în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt: o butucul rotorului; o paletele; o nacela; o pilonul (turnul); o arborele principal (de turaţie redusă); o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate; o dispozitivul de frânare; o arborele de turaţie ridicată; o generatorul electric; o sistemul de răcire al generatorului electric; o girueta; SC Mediu Consulting SRL 23

24 Raport privind impactul asupra mediului o anemometrul; o sistemul de control (PLC). Caracteristici tehnice e echipament turbină eoliană putere instalata max.3 MW Turbina eoliană este cu viteză variabilă cu diametrul rotorului de maxim 112 m şi o putere nominală de max kw. Date generale Turn înălţime maximă 119 m şi greutate de aprox. 245 tone; Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului. Putere nominală maxim 3000 kw la 12 m/s viteza vânt. Viteza vântului de start 3 m/s. Autoprotecţie 25 m/s. Timp de exploatare estimat - 20 ani. Domeniu temperatură de exploatare C; Altitudine maxima de exploatare 1500m. SC Mediu Consulting SRL 24

25 Raport privind impactul asupra mediului Fig. nr. 4 - Plan turbina putere maxima 3000 kw; Hmax. = +175 m Rotorul este constituit din 3 pale amplasate pe un arbore dotat cu sistem de ghidare independent pe 3 axe. Palele rotorului sunt confecţionate din material compozit. Palele sunt echipate cu un sistem de protecţie împotriva descărcărilor electrice incluzând şi un paratrăsnet ce protejează rotorul. Specificaţiile rotorului Diametru maxim 112 m. Aria de desfăşurare 9852 m 2. SC Mediu Consulting SRL 25

26 Raport privind impactul asupra mediului Specificaţii pale Material compozit. Lungime maxim 54,6 m. Nacela ce are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de frânare, convertor sistem de răcire. Date tehnice nacela: Înălţime 3,9 m. Lungime 14 m. Specificaţii cutie viteze Tip 3 trepte de viteză. Putere nominală maxim 3000 kw. Lubrifiant - ulei tip VG litri. Generatorul este de tip dublu asincron cu putere nominală de max kw echipat cu circuit de răcire pe bază de apă-glycol (antigel). Tensiune nominală 690 V. Frecventa de funcţionare 50 Hz. Sistemul de frânare dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi rotorului de tip aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic. Tip disc frână cu acţionare hidraulică sau electrică. Ulei hidraulic - aprox. 50 l. SC Mediu Consulting SRL 26

27 Raport privind impactul asupra mediului Fig nr. 5 Componentele unei turbine eoliene. SC Mediu Consulting SRL 27

28 Raport privind impactul asupra mediului Fig. nr. 6 Variaţie putere turbina eoliana 3 MW funcţie de viteza vântului Variaţia puterii in funcţie de intensitatea vântului este calculata pentru condiţii standard: temperatura aerului de 15 C, presiune atmosferica de 1013 hpa şi 1,225 kg/mc densitate aer. Funcţionarea parcului eolian Turbinele eoliene utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele rotorului, aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei este transformată în energie electrică de către generatorul cuplat mecanic la aceasta. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina şi generatorul au viteze de acelaşi ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteză. Energia obţinută este fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt 28 SC Mediu Consulting SRL

29 Raport privind impactul asupra mediului alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi. (ale generatorului şi ale eventualelor sisteme de conversie), astfel se poate menţiona un randament de ordinul a %. Operarea şi întreţinerea parcului eolian este asigurată în perioada de garanţie a echipamentelor de către producător, acesta asigurând servicii de întreţinere şi reparaţii conform programului: Tabel nr. 6 Activităţi de întreţinere propuse în cadrul parcului eolian Perioada Lunar Semestrial Anual 5 ani Activităţi de întreţinere Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport. Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei, filtre ulei. Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente. Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune. Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani, reprezentând de altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător. Tabel nr. 7 Caracteristici tehnice turbină 3000kW T D H Model 3.0 MW IEC class II A Înălţimea maximă totală 175 m Diametru rotor 112 m Înălţimea turnului 119 m Putere instalată max. 3 MW SC Mediu Consulting SRL 29

30 Raport privind impactul asupra mediului Amplasarea turbinei eoliene se va face respectând normele de poziţionare şi a distanţele de protecţie faţă de elementele construite sau protejate prin lege, ale zone, drumuri publice, reţele de transport curent electric, canale şi antene de irigaţii (conform prevederilor din Ordinului 4/ Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice revizia I- Anexa 3. Tabelul nr. 8 Distanţe de siguranţă aferente instalaţiilor eoliene Distanţa de d Distanţa de De unde se Denumirea obiectivului învecinat cu protecţie siguranţă măsoară distanţa centrala eoliană m m de siguranţă Drumuri publice de interes naţional sau de interes judeţean 1) H 2) + 3 m 3) 4) Drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate 1) H 2) + 3 m 3) 4 privată Căi ferate 1) H 2) + 3 m 7) 4) LEA 1) H 2) + 3 m 4) Centrale eoliene*8) 1) 9) 4) Linii aeriene de Tc 1) H 2) + 3 m 4) Conducte supraterane de fluide inflamabile 1) H 10) + 3 m 11) 4) Instalaţii de extracţie petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de 1) H 10) + 3 m 11) 4) reglare măsurare gaze naturale Poduri 1) H 2) + 3 m 12) 4) Baraje, diguri 1) H 2) + 3 m 4) Clădiri locuite 1) H13 4 Clădiri cu substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu 1) H 2) + 3 m 12) 4) Aeroporturi 1) 14) 4) Instalaţii de emisie recepţie Tc 1) 14) 4) Locuri şi clădiri istorice 1) 14) 4) Zone cu flora sau/şi fauna protejate 1) 14) 4) Terenuri de sport omologate 1) H 2) + 3 m 4) Parcaje auto pe platforme în aer liber 1) H 2) + 3 m 4) SC Mediu Consulting SRL 30

31 Raport privind impactul asupra mediului LEGENDĂ Tc: telecomunicaţii NOTE: 1) Conturul fundaţiei pilonului de susţinere plus 0,2 m împrejur. 2) Înălţimea pilonului plus lungimea palei. 3) Distanţa până la axul drumului nu va fi mai mică de 50 m. 4) Se măsoară de la marginea construcţiei supraterane; pentru o amenajare cu mai multe agregate (fermă) se consideră distanţa de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat. 5) Egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m. 6) Distanţa centralei eoliene faţă de drumul de utilitate privată propriu nu se normează. 7) Distanţa până la axul căii ferate nu va fi mai mică de 100 m. 8) Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparţinând altui operator economic. 9) Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi agregatul cel mai apropiat aparţinând celeilalte ferme eoliene va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului predominant. 10) Înălţimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei. 11) Dacă obiectivul este îngrădit, distanţa de siguranţă se măsoară până la îngrădire. 12) După caz, se stabileşte distanţa egală cu H + 3 m dacă peste pod trece un drum naţional, un drum judeţean sau o cale ferată, ţinându-se seama şi de notele 3) şi 7), respectiv o distanţă egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m, dacă peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privată. 13) Înălţimea pilonului x 3; această distanţă se poate reduce faţă de zona de locuinţe, cu acordul comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene destinată satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinţe va fi cel puţin egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene proprii a unei locuinţe nu se normează. 14) Se stabileşte cu avizul autorităţilor competente, care sunt menţionate în certificatul de urbanism. SC Mediu Consulting SRL 31

32 1.6 Informaţii privind producţia. Tabel nr.9 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice Producţia Resurse folosite în scopul asigurării rii producţiei Denumire Cantitate anuală estimata Denumire medie anuală Furnizor Energie electrică MW Energie eoliană Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice Tabel nr. n 10 Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice Clasificarea şi etichetarea substanţelor Denumirea sau a preparatelor chimice*) materiei prime, Cantitatea anuală/ Categorie - a substanţei sau existentă în stoc Periculoase/ a preparatului Periculozitate**) Fraze de risc*) Nepericuloase chimic (P/N) Ulei hidraulic 1450 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen lung R53, S23, S51 Ulei transmisie litri P asupra mediului acvatic. SC MEDIU CONSULTING SRL 32

33 1.8 Informaţii despre poluanţii p fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă Tabel nr. 11 Tipul poluării Sursa de poluare Numărul surselor de poluare Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare de fond Poluare calculata a produsa de activitate şi masuri de Pe zona obiectivului Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei in vigoare eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a Fără masuri de eliminare/ reducere a poluării poluării de fond Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării Măsuri de eliminare/ reducere a poluării Perioada de construcţie Poluare atmosferică Trafic rutier (utilaje şi autovehicule de transport) emisii specifice activităţilor de transport, particule de praf Transportul Funcţie de numărul utilajelor şi autovehiculelor care vor fi utilizate în cadrul organizării de şantier CMA STAS Praf Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor aflate în dotare şi CMA antrenat de descărcarea materialelor STAS curenţii atmosferici Acoperirea materialelor in timpul transportului (pulberi, 87 in zonele COV, etc.) vecine SC MEDIU CONSULTING SRL 33

34 Tipul poluării Sursa de poluare Numărul surselor de poluare Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare de fond Poluare calculata a produsa de activitate şi masuri de Pe zona obiectivului Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei in vigoare eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a Fără masuri de eliminare/ reducere a poluării poluării de fond Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării Măsuri de eliminare/ reducere a poluării Poluarea solului Depozitarea necontrolată a materiilor prime şi materialelor, a deşeurilor generate Scurgeri de produse petroliere Funcţie de starea tehnică a utilajelor şi maşinilor Ord. MAPPM 756/1997 MAPPM 756/ Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării de şantier, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcaredescărcare Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de către persoane instruite/autorizate Funcţie de Poluarea fonică Funcţionarea utilajelor numărul utilajelor utilizate in cadrul organizării de STAS 10009/88 Monitorizarea nivelului de zgomot şantier SC MEDIU CONSULTING SRL 34

35 Tipul poluării Sursa de poluare Numărul surselor de poluare Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare de fond Poluare calculata a produsa de activitate şi masuri de Pe zona obiectivului Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei in vigoare eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a Fără masuri de eliminare/ reducere a poluării poluării de fond Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării Măsuri de eliminare/ reducere a poluării În cazul Poluarea apei Evacuarea necontrolată a apelor menajere Acumulări de ape pluviale apariţiei unor poluări accidentale în perioada organizării de şantier In funcţie de nivelul precipitaţiilor NTPA 002/2002 Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a sistemului de colectare a apelor uzate menajere (toalete ecologice) Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea apelor pluviale către exteriorul amplasamentului Perioada de funcţionare Depozitarea Respectarea condiţiilor impuse Poluarea solului necontrolată, a deşeurilor rezultate în urma întreţinerii turbinelor MAPPM 756/1997 în funcţionării instalaţiei, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare - eoliene descărcare SC MEDIU CONSULTING SRL 35

36 Tipul poluării Sursa de poluare Numărul surselor de poluare Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare de fond Poluare calculata a produsa de activitate şi masuri de Pe zona obiectivului Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei in vigoare eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a Fără masuri de eliminare/ reducere a poluării poluării de fond Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării Măsuri de eliminare/ reducere a poluării Poluarea fonică Funcţionarea turbinelor eoliene Funcţie de numărul turbinelor utilizate in cadrul parcului eolian STAS 10009/88 Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către utilaje la limita amplasamentului. SC MEDIU CONSULTING SRL 36

37 1.8.1 Zgomot şi vibraţii Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţie Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot. Sursele de zgomot vor rezulta ca urmare a activităţilor necesare realizării parcului eolian: Amenajarea şi stabilizarea amplasamentului; Modernizarea drumurilor existente şi construcţia de noi căi de acces; Construcţia fundaţiilor turbinelor eoliene; realizarea şanţurilor şi montarea cablurilor electrice subterane; construcţia staţiei de transformare şi a liniei de transport/transmisie; construcţia turbinelor eoliene urmată de reamenajarea amplasamentului. Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite utilaje şi instalaţii prezente în faza de construcţie a proiectului, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare: Zgomot de sursă; Zgomot de câmp apropiat; Zgomot de câmp îndepărtat Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la Mediu Consulting 37

38 sursă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă. Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa la care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură. Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje, este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat. Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi: Fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului, gradientul de temperatură si de vânt; Absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen denumit efect de sol ; Absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta spectrală a zgomotului; Mediu Consulting 38

39 Topografia terenului; Vegetaţia. La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore în zona unui front de lucru. Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează. Utilajele folosite şi puteri acustice asociate: buldozere Lw 115 db(a) încărcătoare Wolla Lw 112 db(a) excavatoare Lw 117 db(a) compactoare Lw 105 db(a) finisoare Lw 115 db(a) basculante Lw 107 db(a) Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectului Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene. Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai silenţioase) pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea Mediu Consulting 39

40 palelor, respectiv a creşterii randamentului instalaţiei de obţinere a electricităţii. Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbină. Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate determina percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre turbine. Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală db(a) sau decibeli (A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului. Sistemul db(a) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index. Scala db este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 db conţine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 db. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este acela că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decât presiunea sunetului însăşi. S-ar putea concluziona că, dacă creşte db(a) cu 10, se dublează tăria sunetului. Energia undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dacă te deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă 100 m depărtare. Mediu Consulting 40

41 În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului, turbina eoliană emite aprox. 100 db(a), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat între db(a) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 db(a) la 260 m distanţa. Figura nr. 8 Variaţia intensităţii sunetului funcţie de distanţa faţă de sursă Dublarea distanţei va face nivelul db să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici. Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelurile minim şi maxim Mediu Consulting 41

42 de zgomot. Hărţile de zgomot sunt prezentate în figurile de mai jos. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform tabelului: Tabel nr. 12 Nivel zgomot la diferite viteze a vântului Nivelul intensităţii sunetului Viteza vântului (m/s) Zgomotul [db (A)] În vederea estimării intensităţii zgomotului produs de turbinele montate în amplasament s-au utilizat instrumente software pentru simularea efectelor zgomotului. Astfel s-au realizat simulări pentru o suprafaţă cu 3 centrale eoliene pentru nivelul minim şi maxim de zgomot. Mediu Consulting 42

43 Figura nr. 9 Nivelul minim de zgomot emis de 3 trei turbine eoliene Se poate observa că începând cu distante mai mici de 500 m în orice direcţie faţă de parc şi în oricare din situaţiile posibile, zgomotul produs de cele 29 turbine ale parcului eolian propus nu va depăşi db(a). Conform Danish Wind Industry Association, se poate calcula sunetul produs de centralele eoliene la diferite distanţe faţă de parc. Ca referinţă s-a luat o rază de referinţă de 1000 m faţă de cea mai apropiată centrală, existentă în parc. Datele rezultate sunt detaliate în tabelele de mai jos. Mediu Consulting 43

44 Tabel nr. 13 Variaţia intensităţii zgomotului pe distanţa faţă de sursă De menţionat că cele mai apropiate zone locuite (Suhurlui) sunt amplasate la o distanţă de aproximativ 620 metri de cea mai apropiata turbina eoliana (S 09 in plan). Având in vedere respectarea distantelor de siguranţa conform Ord. ANRE dar si din simulările sonometrice realizate se poate concluziona că funcţionarea parcului eolian nu va polua fonic zonele învecinate. Tabel nr Limitele principalelor localităţi aflate în vecinătatea amplasamentului în care se propune amenajarea parcului eolian. Localitatea Distanţa (km) Suhurlui 510 metri Costache Negri 2,7 Cudalbi 4,2 Băleni 5,5 Cuca 5,8 Pechea 7,6 Mediu Consulting 44

45 Corni 9,3 Pentru a evita impactul negativ, de zgomot, măsurile tehnologice luate de fabricanţii de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează ferm asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbinele eoliene. Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune acustica de 100 db(a). Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de db(a), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţă de 150 m zgomotul scade la 45,5 db(a), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanţa de peste 300 m zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul produs de vântul ce o antrenează (zgomot de fond). Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi măsurat după instalarea acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului. Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case. Mediu Consulting 45

46 În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant. Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra mediului. Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate după standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant Interferenţele electromagnetice Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive: datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor); datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei. Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice. Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii. Mediu Consulting 46

47 Principalul factor care diminuaza semnificativ actiunea canpului electromaganetic produs de turbinele eoliene (generator, statie electrica de transformare) il reprezinta distanta fata de sursa si receptor. In cazul parcului eolian Suhurlui înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (119 metri înălţime faţă de sol pentru generator) dar si distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale (620 metri cea mai apropiata turbine km faţă de satul Suhurlui) face ca impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian sa fie nesemnificativ. Astfel prin functionarea turbinelor eoliene nu se produc radiatii de tip electromagnetic ambiental asupra factorului uman. Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind de: o localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor; o caracteristicile palelor turbinei; o frecvenţa semnalului interferat; o caracteristicile receptorului; o modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior 1983). 1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Nu este cazul Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare cu: Mediu Consulting 47

48 Alegerea amplasamentului; Capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora; Numărul de turbine ales, capacitatea şi amplasarea acestora; Alternativa 0 de neimplementare. Alegerea locaţiei amplasamentului Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă îl reprezintă potenţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului. Alegerea amplasamentului s-a făcut pe baza măsurătorilor realizate de către beneficiar cu ajutorul anemometrelor montate pe un stâlp de observaţie. In zonă au fost monitorizate direcţia şi viteza vântului continuu. Datele obţinute au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă. De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi: Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice; Teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate; Distanţă considerabilă fată de zonele locuite; Accesul la infrastructura rutieră si transportul eficient al utilajelor si echipamentelor in zona proiectului. Conexiunea\capacitatea sistemului ui de distribuţie al energiei electrice Capacitatea sistemului de distribuţie a energiei ales se referă în primul rând la abilitatea de transmitere a energiei electrice la costuri minime. Mediu Consulting 48

49 Capacitatea sistemului de distribuţie (reţelei electrice) este influenţată de factori fizici şi climatici ce includ: Diametrul conductorului electric; Distanţa dintre surse de la generator la staţia de transformare şi liniile de transport; Condiţii meteo de pe amplasament (temperatură, viteza vântului etc.). Soluţia optimă de conectare intre turbine este prin legături LES iar de la staţia intermediara se va propune un studiului de soluţie privind conectarea Parcului eolian la SEN. Capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora Capacitatea maximă a parcului eolian conform ATR 57 MW/h satisface necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice. Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra: Zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a păsărilor; Culoare şi rute de migrare a păsărilor; Zone de locuinţe; Neimplementarea proiectului în zona analizată va avea ca impact: Până la MW energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi produsă în reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a locuinţe) Mediu Consulting 49

50 Emisii de tone C rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere a energiei din surse neregenerabile; Lipsa locurilor de muncă. Pierderea unor surse de finanţare la bugetului local Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Amplasamentul propus realizării proiectului se desfăşoară pe o suprafaţă totală de ,00 mp, fiind înscrisă în cartea funciara a localităţilor Suhurlui, Cudalbi, Costache Negri, având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri existente şi teren neproductiv conform Certificatului de Urbanism nr. 111/2291 din Suprafaţa de teren de ,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea beneficiarului, parcelele implicate în construirea parcului eolian fiind identificate astfel: Comuna Suhurlui: T1, T3, T4, T5, T7, T37, T40, T41, T42, T43, T45, T46, T47, T48, T49, T50, T51, T55, T58, T60; De6; De20, De24, De25, De243, De312, De328, De347, De349, De364, De386, De388, De389, De402, De406, De409, De414, De420, De429, De435, De438, De439, De450, De457, De459, De560, De593, De646, De902, Dc388, Dc429, Dc430, Dc562, Dc593; Comuna Costachi Negri: T13/1, T14, T15/1, T15/2, T16/1, T17/1, T20, drumuri de exploatare, drumuri comunale; Comuna Cudalbi: T89/1, T90, T91, T92, T93, T94/1, T95/1, T95/2, T130, T131/1, T132/1, T133, T134, T135, De326/2, De371, De392, De641, De643, Mediu Consulting 50

51 De 645, De646, De648, De649, De653, De655/3, De658, De763, De74, De777/2, De778/1, De781, De Informaţii despre documentele/reglementările rile existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului Conform Certificatului de Urbanism nr. 111/2291 din , amplasamentul destinat realizării obiectivului Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi este in totalitate încadrat ca teren arabil. Bilanţ teren parc eolian ATR 57MW (29 turbine) Suprafeţe e definitive - platforme mp - drumuri de acces (lăţime 5.5 m) 85,500 mp - drumuri de exploatare (lăţime 4 m) 92,800 mp - fundaţie (peste cota 0) 422 mp - organizare de şantier 10,000 mp - racorduri la drumuri 23,400 mp Suprafeţe e temporare fundaţie mp - şanţuri pentru LES (lăţime 0.8 m) 32,700 mp Total construcţii parc eolian = mp Teren destinat proiect conform CU = mp. Mediu Consulting 51

52 Fig. nr. 10 Utilizarea terenului in zona proiectului Mediu Consulting 52

53 1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă Realizarea conexiunii electrice În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 29 de centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni. Legătura la medie tensiune între generatorul turbinei şi transformatorul ridicător de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la minimum dimensiunile reţelei. Reţeaua de legătura a celor 29 centrale eoliene si reţeaua de descărcare a energiei electrice de turbine la SE (statia electrica) la staţia de transformare 30/110 kv se realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică iar la partea superioară va fi protejat cu o folie avertizoare PVC. Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice presupune următoarele operaţiuni : Mediu Consulting 53

54 excavarea de şanţuri de-a lungul drumurilor existente de exploatare agricolă, de pământ sau de la marginea drumurilor asfaltate; amenajarea bazelor şanţurilor excavate (aşternerea unui strat de nisip); amplasarea cablurilor electrice; realizarea legăturilor între cabluri; îngroparea cablurilor; umplerea cu pământ a şanţurilor; refacerea terenurilor prin aşternerea unui strat de sol vegetal. Realizarea legăturii reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu Normativele privind Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul Tehnic RET şi Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel prevederile avizului tehnic de racordare emis. Substaţia electrică staţia de transformare subdivizată în aria de competenţă a constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 30 KV, provenite de la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă sensibilitate împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit din aparaturi, (secţionatori, întrerupători). Se va realiza 1 punct de conexiune intermediara de 30KV, la acesta racordânduse cele 29 centrale eoliene. Punctul de conexiune se va racorda apoi printr-o retea tip Mediu Consulting 54

55 LES spre o staţia de transformare si conexiuni 110/400 kv proiect ce va fi dezvoltat ulterior. Beneficiarul va obţine Avizul CNTEE Transelectrica pentru care va elabora un Studiu de soluţie privind conectarea parcului Eolian la SEN unde va fi identificata varianta corecta de racordare în SEN. În orice situaţie, soluţia de racordare trebuie să aibă în vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune astfel încât energia produsă în parcul eolian să fie introdusă în SEN. 2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de producţie Principiul de funcţionare al turbinei eoliene Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate. Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime (119 m) pentru a capta cea mai mare parte din potenţialul eolian. Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura nr.12, dar în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt: butucul rotorului; paletele; nacela; pilonul (turnul); arborele principal (de turaţie redusă); Mediu Consulting 55

56 multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate; dispozitivul de frânare; arborele de turaţie ridicată; generatorul electric; sistemul de răcire al generatorului electric; girueta; anemometrul; Multi Processor PLC. Figura nr Turbină eoliană 3 MW Sistemul de control automat al turbinei este asigurat de sistemul VMP6000 ce presupune instalarea unui multiprocesor alcătuit din 4 procesoare interconectate (localizate în turn, nacelă, butuc şi convertor) printr-o structură de comunicaţie Mediu Consulting 56

57 bazata pe fibră optică. De asemenea sistemul VMP6000 analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează semnale de control. Sistemul de control al turbinei eoliene îndeplineşte următoarele funcţii: Monitorizează şi supervizează operarea turbinei; Asigură sincronizarea între generatorul de curent şi staţia de transport/transformare; Asigură funcţionarea turbinei eoliene în diferite condiţii; Controlul puterii de operare şi a vitezei de rotire; Controlul zgomotului emis; Monitorizează condiţiile meteorologice ale amplasamentului; Monitorizează conexiunea electrică precum şi sistemul de detecţie a incendiilor. Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi deschiderea). Mediu Consulting 57

58 Fig. nr.12. Sistem integrat de control a parcului eolian Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere Nu este cazul Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile Nu este cazul 2.2. Activităţi de dezafectare În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1). Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări Mediu Consulting 58

59 de suprafaţă şi subterane, precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4." Construcţiile şi instalaţiile se vor debranşa de la utilităţi numai cu acordul deţinătorului de reţele de apă, energie electrică, gaze. Investiţia analizată se doreşte a fi durabilă - aproximativ 20 ani, fiind proiectată pentru o perioadă de funcţionare cât mai lungă, însă, în momentul în care investiţia nu va mai satisface necesităţile beneficiarului şi se va dori schimbarea destinaţiei de bază a terenului se vor efectua lucrări de dezafectare şi demolare în sensul invers de punere în operă a acestora, pentru care se va respecta legislaţia de protecţia mediului în vigoare la momentul dezafectării. 3. Deşeuri 3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Surse de generare deşeuri În timpul amenajării parcului eolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau din alte dezafectări ( dezafectări de conducte hidro, etc.) pe amplasament liber se vor realiza doar lucrări de amenajare a terenului, precum şi lucrări de construcţie a fundaţiilor turbinelor eoliene, platforme operare macara, reţele electrice, organizare de şantier. Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de construcţie: deşeuri municipale; deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn); Mediu Consulting 59

60 deşeuri metalice; pământ excavat. 1. Deşeuri municipale deşeuri rezultate din activitatea personalului ce va lucra la construirea obiectivului. Cantitatea maximă lunară va fi de aprox. 500 kg/an. Deşeurile vor fi colectate în europubele. Conform HG nr. 856 din 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa alte deşeuri municipale, cod deşeuri municipale amestecate. Deşeurile vor fi preluate regulat de către firma de salubritate în baza contractului care va fi încheiat. 2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn) vor fi colectate separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă lunară pe perioada de construcţie va fi de aprox. 200 kg în perioada de construcţie. Deşeurile de ambalaje reciclabile vor fi colectate şi depozitate separat în vederea reciclării/valorificării. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în alta parte, respectiv grupa ambalaje, codurile: ambalaje de hârtie şi carton, ambalaje de materiale plastice, ambalaje de lemn, ambalaje amestecate. Acestea vor fi predate către societăţi autorizate specializate în baza contractelor ce se vor încheia. 3. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construcţie vor fi colectate separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă estimată pe Mediu Consulting 60

61 perioada construcţiei va fi de 1 tone. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate), grupa metale (inclusiv aliajele lor), codurile fier şi oţel; amestecuri metalice. Deşeurile vor fi valorificate prin societăţi autorizate. 4. Pământ P excavat rezultat din săpăturile pentru fundaţiile centralelor eoliene. Cantitatea estimată va fi de aprox tone, care este impropriu denumit deşeu, deoarece acesta va fi utilizat ca material de umplutură pentru sistematizarea pe verticală a terenului, amenajarea terasamentelor şi amenajarea infrastructurii rutiere. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate), grupa pământ (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la dragare, codul pământ şi pietre, altele decât cele specificate la În perioada funcţion ionării obiectivului (parc eolian) deşeurile rezultate vor proveni din activităţile de întreţinere şi reparaţii periodice. Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de funcţionare: 1. Ulei uzat de transmisie în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la aproximativ 400 l/turbina si 13,2 tone l/schimb parc eolian. Mediu Consulting 61

62 Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod * - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere. 2. Ulei uzat hidraulic în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la aproximativ 50 l/turbina si 1650 l/schimb parc eolian. Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod * - uleiuri minerale hidraulice neclorinate. 3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri nespecificate în altă parte, grupa deşeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul echipamente casate, altele decât cele specificate de la Mediu Consulting 62

63 la În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului. Tabelul nr Managementul deşeurilor V - valorificare; E - eliminare; R rămas în stoc; Denumirea deşeului*) Cantitate generată an Starea S, L, semisol SS Codul deşeului conform HG nr. 856/2002 Codul privind principala proprietate periculoasă **) Colectare Managementul deşeurilor kg/an V E R construcţie Municipale 0,5 tone SL europubele - D1 - Ambalaje 0,2 S spaţii S special S amenajate S R Deşeuri S spaţii t/perioada - special metalice construcţie S amenajate R4 - - Reintroducere mc/ Pământ în lucrările de perioada S excavat sistematizare a construcţie terenului - - funcţionare Ulei uzat de Recipiente l L * - motor metalice - D10 - Ulei uzat Recipiente 1450 l L * - hidraulic metalice - D10 - Deşeuri spaţii special electrice şi - S amenajate electronice R7 D9 - Mediu Consulting 63

64 Prognozarea impactului Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe platforme betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor pe amplasament. Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare, astfel: pe platforme betonate şi acoperite / descoperite; spaţii special amenajate; în containere transportabile, butoaie metalice; în spaţii închise şi acoperite. Măsuri de diminuare a impactului Societatea va realiza un Plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă, cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului. Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul nesemnificativ. În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate măsurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a duce la poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către firmele specializate. Mediu Consulting 64

65 În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va realiza într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător. Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament. 4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră,, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora Terenul destinat construcţiei parcului eolian se află în extravilanul comunelor Cudalbi, Suhurlui si Costache Negri, este reprezentat de teren arabil si este liber de construcţie şi la dispoziţia beneficiarului pentru realizarea investiţiei propuse. Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din construcţia propriu-zisă a obiectivului. În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor sedimentabile de pe sol să fie limitată. Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul execuţiei, se vor realiza pe traseele drumurilor de exploatare si acces. Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în Mediu Consulting 65

66 parte şi va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot personalul de execuţie. Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora. Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat nu are impact de transfrontalieră deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier Apa Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului Reţeaua hidrografică a zonei este reprezentata prin cursuri mici permanente ( Valea rea, Suhu, Gologan, Lozova ) afluenţi ai râului Bârlădel. Cursurile prezente au un debit mic în mare parte influenţat de precipitaţii, colectate pe văile de eroziune orientate de la Nord la Sud. Lucrările propuse pentru realizarea proiectului nu vor afecta corpuri de apă de apă de suprafaţă, amplasamentul nefiind afectat de viituri sau inundaţii. Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de: Organizarea de şantier şi tehnologiile de execuţie propriu-zise; Mediu Consulting 66

67 Activitatea umană; Lucrări de construcţii, mişcări terasamente. Teritoriul pe care se va amenaja parcul eolian are un relief de câmpie înaltă a cărei cuvertura este alcătuită din depozite leossoide (pământuri macroporice sensibile la umezire) Alimentarea cu apă Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată) Managementul apelor uzate Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apele uzate fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier. Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienicosanitare al personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona organizării de şantier a 2 toalete ecologice Prognozarea impactului Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de: tehnologiile de execuţie propriu-zise; Mediu Consulting 67

68 utilajele terasiere şi cele de transport; activitatea umană. Lucrările de execuţie Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene, a platformelor, şanţurilor conexiunilor electrice, amenajarea drumurilor de acces si exploatare constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică. Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim. Utilajele terasiere şi de transport Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor. Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze calitatea apei prin: spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol; repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate; remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de excavaţii; stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii. Mediu Consulting 68

69 Activitatea umană Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu impact asupra apelor, deoarece: produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană; evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să afecteze calitatea apelor, dacă grupurile sanitare sunt improvizate. Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatare Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi: depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea parcului eolian (cap. III.1 tabel 14); Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie: finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari; realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii; întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special Mediu Consulting 69

70 pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în staţiile de epurare; condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor; manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii; utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie. Măsuri de diminuare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia pantelor naturale. Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului. Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a apelor pluviale. Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea proiectului Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in Mediu Consulting 70

71 comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi, nu are impact semnificativ asupra factorului de mediu apă Hărţi şi desene la capitolul "Apa" Figura nr. 13 Harta hidrologică a zonei Mediu Consulting 71

72 4.2. Aerul Date generale Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de 10 0 C si la Tecuci de 9,8 0 C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 21 0 C la Tecuci si 21,3 0 C la Galaţi. În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 0 C -3 0 C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 0 C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 10 0 C. Repartiţia anuală a precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara si este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul zonei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 26 o C. Mediu Consulting 72

73 Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 450 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând iarna în lunile ianuarie şi februarie. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord 25,1%, după care urmează cele din sud - 11,6% şi nord-vest 8,3%. Cel mai cunoscut vânt, în aceasta parte a ţării este Crivăţul, rece şi uscat. Situarea amplasamentului în zona colinară îi asigură totuşi un topoclimat mai blând comparativ cu zona de câmpie, cu variaţii mai reduse în ceea ce priveşte vitezele medii lunare ale vântului Surse şi poluanţi generaţi I. Perioada de construcţie/amenajare În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor de lucru diferenţiază Mediu Consulting 73

74 net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează: Activitatea utilajelor de construcţie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construcţie. Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi, respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se desfăşoară aceste activităţi. Poluanţii rezultaţi sunt: 4 Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea motoarelor autovehiculelor şi utilajelor; 4 Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor. Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori: nivelul tehnologic al motorului; puterea motorului; Mediu Consulting 74

75 consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; vârsta motorului/utilajului; dotarea cu dispozitive de reducere a poluării. Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor este redusă. Activitatea organizării rii de şantier Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată. Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi II. Perioada de exploatare În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei. Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta vegetaţia şi fauna terestră în perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului. Mediu Consulting 75

76 4.2.3 Prognozarea poluării aerului În perioada executării lucrărilor de construcţie a obiectivului Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului de materii prime şi materiale. Având în vedere următoarele aspecte: zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului; natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase. Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi redus. În perioada funcţionării obiectivului - Parc Eolian şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale emisii semnificative de poluanţi ai aerului Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protecţie a aerului ui Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca Mediu Consulting 76

77 urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale; Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară; Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni; Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare carburanţi; Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate; Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă. Tabelul nr. 16 Măsuri de diminuare a poluării aerului Măsuri de diminuare Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt. Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare Mediu Consulting 77

78 Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru 4.3 Solul şi subsolul Date generale Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns dinamic la procesul de acumulare. În general, un kg de sol conţine: o substanţe minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum; o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum; o apă (inclusiv substanţe dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum. Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie apă animale oameni. În funcţie de natura şi intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea modificărilor este diferită. Elemente de geomorfologie Amplasamentul propus un relief variat, câmpie înaltă cu atitudini de până la 144 m şi a cărei cuvertură este alcătuită din depozite leossoide (pământuri macroporice sensibile la umezire). Mediu Consulting 78

79 Solurile predominante sunt cele zonale molice-corespunzătoare stepelor, aparţinând tipurilor cernoziomice, iar dintre cele azonale se întâlnesc aluviuni, soluri aluviale, lacovişti Surse de poluare a solului lui şi subsolului Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi: decopertare zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces; scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj. Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului: utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale utilajelor tehnologice; utilizarea unor tehnologii avansate de construire; refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea vegetaţiei specifice habitatelor din zonă; refacerea zonelor afectate prin săpături (fundaţii, şanţuri conexiuni electrice, drumuri de acces) prin reutilizarea solului excavat. Mediu Consulting 79

80 Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare. Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului prevăzute în proiect. Etapa de exploatare/funcţionare Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării obiectivului (parc eolian 57MW), asupra factorului de mediu sol pot fi: deşeurile rezultate şi anume uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului; Prognozarea impactului Amenajarea/construcţia şi funcţionarea proiectului, se va desfăşura în condiţii de siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de proiectare şi construcţie. Realizarea investiţiei Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare Mediu Consulting 80

81 drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi, - nu va contribui la poluarea solului, deoarece: Deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare; S-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de construcţie/montaj; Apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protecţie a solului şi subsolului În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin: obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor; prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru; în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic; evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de materiale etc.; Mediu Consulting 81

82 colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor deşeurilor rezultate. Tabelul nr. 17 Măsuri de diminuare pentru sol Măsuri de diminuare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente. Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului. Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor şi a eroziunii solului Management corect al deşeurilor rezultate. Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare Hărţi la capitolul "Sol" Mediu Consulting 82

83 Fig. nr. 14 Tipuri soluri zona proiect Mediu Consulting 83

84 4.5. Biodiversitatea Amplasamentul proiectului propus Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi, este situat la o distanţă de 24,52 km de ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa şi 10,2 km de ROSCI 0163 Pădurea Mogos-Matele. Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul proiectului faţă de zonele protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, conservare favorabilă realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate. Flora caracteristică zonei de stepă nu are relevanţă pentru proiectul în cauză deoarece acesta se dezvoltă, conform C.U. nr 111 din pe un teren cu destinaţie agricolă, puternic antropizat ce este caracterizat prin prezenţa vegetaţiei specifice culturilor agricole: cereale (grâu, orz, porumb). Fauna zonei este reprezentată de rozătoare mici: şoarecele de câmp, hârciogul, aceste specii fiind prezente doar în perioada prezenţei culturilor agricole. Avifauna zonei este reprezentată prin prezenţa pasărilor specifice terenurilor agricole: prepeliţa, ciocârlia, ciocârlanul, vrabia de câmp. Lipsa zonelor populate cu vegetaţie sălbatică, tufişuri şi arbuşti elimină formarea zonelor de cuibărit pentru speciile prezente. Pe amplasamentul propus şi in imediata vecinătate nu sunt prezente habitate şi specii de floră şi faună care se găsesc pe listele speciilor care necesită conservare în Mediu Consulting 84

85 baza convenţiei de la Berna, adoptată de România prin Legea 13/1993, de asemenea nu au fost identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt ameninţate cu dispariţia, nu sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru regiunea biogeografică stepică. De asemenea nu au fost identificate în zona amplasamentului specii de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de ocrotire şi conservare pentru acestea. Este de subliniat faptul că amplasamentul propus, nu se află în in interiorul sau în imediata vecinătate a ariilor de interes comunitar sau avifaunistic, terenul fiind situat în extravilanul localităţilor si identificat ca teren arabil. Nu sunt cunoscute date referitoare la existenţa speciilor de plante şi animale care ar necesita conservarea şi ocrotirea, prin urmare nu se impune monitorizarea biodiversităţii înainte de implementarea proiectului şi în perioada de realizarea a investiţiei. Nevertebrate Insecte: Melolontha melolontha L (cărăbuşul de mai) - Fam. Scarabeidae; Specie larg răspândită. Nu se impun măsuri speciale de conservare. Libellula depressa L (libelulă) - Fam. Libellulidae; Specie larg răspândită, mai ales pe lângă ape curgătoare sau bălţi. Nu se impun măsuri speciale de conservare. Mediu Consulting 85

86 Coccinella septempunctata L (buburuză) - Fam. Ciccinelidae; Specie comună în locuri deschise, câmpii, fâneţe, grădini Nu se impun măsuri speciale de conservare. Pieris rapae L (fluturele alb al rapiţei) - Fam. Pieridae; Specie foarte frecventă în toată ţara. Nu se impun măsuri speciale de conservare. Bombus terrestris L (bondar) - Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera; Specie comună în întreaga ţară. Nu se impun măsuri speciale de conservare. Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente în zonele cu vegetaţie ierboasă înaltă, identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca şi Anisoplia lata (cărăbuşei ai cerealelor, Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori). Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae (fluturele de varză), Pontia daplidice (albiniţă rapitei) si Vanessa cardui (fluturele de scaieţi). Concluzii: Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona de impact al proiectului; Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul uman datorat în special agriculturii (arare, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc) face ca zona studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate. Herpetofauna In perimetrul studiat care reprezintă un habitat agricol cultivat intensiv a fost identificata o singura specie aparţinând clasei Reptilla: Mediu Consulting 86

87 Reptile: Lacerta viridis: indivizi solitari semnalati la limita terenurilor agricole cu asociatiilor ruderale; Avand in vedere numarul de indivizi izolati semnalati putem concluziona ca aceasta specie nu are importanta faunistica la nivel local. Ecologia speciilor prezente Lacerta viridis (guşterul) Specie comuna este inclusă în categoria risc redus cu preocupare de conservare minima conform IUCN Red List, consemnată în anexa II a Convenţiei de la Berna şi anexa IV a Directivei Habitate. Concluzii: A fost întâlnita o singura specie de reptile în imediata apropiere a perimetrul proiectului; Nu există zone de reproducere pentru amfibieni (bălţi temporare, mlaştini) in zona studiata. Avifauna Lista speciilor de păsări in zona proiectului Specii identificate Zbor Hrana Cuibărit Fenologie Regim trofic Alauda arvensis X S-E, O.V, P INS Galerida cristata X S-E, O.V, P INS Pica pica X S-E ZOO Corvus monedula X S-E MIXT Corvus frugilegus X S-E MIXT Passer ser montanus X S-E MIXT Hirundo rustica X O.V INS Streptopelia decaocto X S-E VEG Categoria fenologica: S-E. specie sedentara sau sedentar eratica; O. V. - oaspete de vară; P. specie de pasaj; O. I. - oaspete de iarnă; ; M. P. - migrator parţial; Mediu Consulting 87

88 Regimul trofic: MIXT specie omnivora, VEG specie vegetariana, ZOO specie zoofaga, INS specii insectivore. Concluzii: Suprafaţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafeţele ariilor de importanţă avifaunistică sau rezervaţie naturală având drept obiectiv protecţia păsărilor. Aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă, speciile cu zbor planat, datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi ascendenţi Nu au fost identificate specii care să folosească suprafaţa de studiu ca loc de hrănire sau cuibărit. Speciilor observate in zona sunt specii comune cu valoare conservativa redusa prezenta lor fiind in număr mic. Nu au fost observate locuri preferate pentru păsări, acestea fiind dispersate neuniform în căutare de hrana sau pasaj. Datorita lipsei habitatelor de hrănire si cuibărire in perimetrul destinat realizării planului nu apare probabilitatea vizitării amplasamentului de către specii cu valoare mare de conservare. Mediu Consulting 88

89 Fig. nr 15 Arii naturale protejate în vecinătatea proiectului Mediu Consulting 89

90 Chiroptere Pentru a prognoza impactul proiectului propus asupra speciilor de chiroptere s-a realizat iniţial o identificare a zonelor de hrănire, ştiind ca liliecii preferă in general zonele împădurite, liziera pădurilor, poienile, habitatele umede şi localităţile. Locurile de adăpost frecvent întâlnite la chiroptere o constituie pădurile, parcurile (lilieci de scorbură), localităţile (lilieci antropici) şi adăposturile subterane (lilieci de peşteră). Pentru uşurarea identificării potenţialelor habitate pentru lilieci existente in zona s-au consultat o serie de surse de informaţii. Acestea au inclus: Fotografii aeriene/hărţi ale zonei analizate. Hărţi cu răspândirea speciilor de lilieci in Romania. Înregistrările asupra adăposturilor cunoscute şi asupra liliecilor observaţi. Date asupra migraţiei liliecilor europeni. In urma consultării materialelor (fotoplanurile zonei, habitatele existente) nu s-au identificat pe o rază de 5 km în jurul amplasamentului locuri pentru adăpost (adăposturi subterane, peşteri, păduri) care sa constituie un posibil habitat pentru chiroptere. Dintre habitatele folosite de către lilieci, zonele deschise, reprezentate de culturi agricole şi păşuni antropizate, sunt cel mai puţin frecventate. În astfel de zone însă, pot exista drumuri de zbor întâmplător ale liliecilor către zona de hrănire. De asemenea s-a constat o activitate redusa a chiropterelor în zona amplasamentului si in vecinătatea acestuia. Concluzii Mediu Consulting 90

91 Proiectul propus Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi va fi situat intr-un habitat deschis - terenuri agricole. Nu sunt prezente şiruri de copaci sau tufişuri (ca elemente de conexiune între adăposturile liliecilor şi zonele de hrănire) în imediata apropiere a sitului. În perioada de vară, un astfel de habitat este folosit ca zona de tranzit intamplator doar de puţine specii. Mamiferele Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se practică o agricultură intensivă. Fauna zonei este slab reprezentata, identificandu-se specii de de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis, Apodemus agrarius si Lepus europaneus.. Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservării Impactul prognozat Habitate si flora Impact nesemnificativ. icativ. Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării proiectului. Habitatele identificate culturi agricole şi comunităţi ruderale nu reprezintă habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare. Activitatea desfăşurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara restrânsa (fiind limitata la activităţile de construcţie a platformelor, fundaţiilor si Mediu Consulting 91

92 drumurilor de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea unor specii de interes comunitar. Fauna Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de cuibărire, hrănire sau zone de odihnă). De menţionat ca amplasamentul proiectului este situat pe terenuri agricole cultivate intensiv nefiind identificate habitate propice cuibăririi, hrănirii păsărilor. Totodată nici zonele învecinate amplasamentului nu sunt potrivite pentru cuibărit. Având în vedere particularităţile zonei destinate realizării investiţiei: lipsa vecinătăţii cu zonele protejate; distanţe relative mari faţă de rutele de migraţie a pasărilor; destinaţia agricolă a terenului; lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei; nu exista un impact potenţial negativ asupra faunei, în principal asupra păsărilor şi chiropterelor ce tranzitează zona. În ceea ce priveşte numărul mic de specii ale păsărilor caracteristice zonei biogeografice motivat prin lipsa zonelor de cuibărit şi a locurilor de hrănire datorate activităţilor antropice reprezintă un argument fundamental în dezvoltarea parcului eolian fără a produce efecte asupra faunei locale. Impactul asupra populaţiilor de chiroptere (lilieci) i) după cum s-a precizat anterior lipsa unor habitate de hrănire in zona amplasamentului, Inexistenţa zonelor Mediu Consulting 92

93 împădurite în vecinătatea amplasamentului asigură un impact nesemnificativ al parcului eolian asupra acestor specii. Figura nr. 16 Harta de relevantă evantă a siturilor Natura 2000 în Romania pe grupe taxonomice Măsuri de diminuare a impactului Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele ce tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a turbinelor eoliene. Potenţialul risc de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine Mediu Consulting 93

94 numai în zona de acţiune a rotorului turbinei cca 100 m diametru la o distanta situată între 50 şi 150 m faţă de sol. Acest risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de comportamentul de zbor al păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă de zbor) variind de la o specie la alta. Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea parcului eolian. 1. Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor de migrare a păsărilor; 2. Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat subteran; 3. Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă; 4. Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană pentru păsări şi chiroptere. Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă de posibilii factori de risc este foarte mică, turbinele eoliene prezentând un risc scăzut de mortalitate la păsări si chiroptere. Mediu Consulting 94

95 Figura nr.17 - Principalele cauzele c ale mortalit alităţii la păsări p Măsuri de protecţie a florei şi faunei Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel: Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural; Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la strictul necesar; Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat; Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului; Mediu Consulting 95

96 Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier Peisajul şi impactul vizual Dezvoltarea proiectului propus Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi, are loc în extravilanul localităţilor (zone locuite). Pentru a determina posibilul impact vizual şi peisagistic prin implementarea proiectului s-au făcut investigaţii/studii în ceea ce priveşte: Determinarea zonei specifice de impact; Identificarea punctelor sensibile; Analizarea situaţiilor cu posibil impact asupra peisajului; Identificarea măsurilor ce trebuie luate pentru minimizarea impactului. Au fost introduse o serie de criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor de interes pentru o analiză cât mai coerentă în ceea ce priveşte impactul produs. Tabelul nr Criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor de interes Criteriu Categorie: Static - S Dinamic - D Elevaţia punctului de interes Peste-Nivel - PN Definiţie Punct fix Element in mişcare Elevaţie peste nivelul de vizibilitate al turbinei Mediu Consulting 96

97 Criteriu Nivel - N Sub-nivel - SN Distanţa vizibilă Lungă L Medie M Scurtă S Foarte Scurtă - FS Durata de vizibilitate Perioada lungă -PL Perioadă moderată - PM Perioadă scurtă - PS Număr de vizitatori implicaţi Mare - MA Moderat - MD Mic - MC Definiţie La nivelul de vizibilitate al turbinei Sub nivelul de vizibilitate al turbinei >5km 1-5 Km m <200m >120 minute minute <1 minut >10000 persoane/zi persoane/zi <1000 persoane/zi Impactul prognozat Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului - Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi îl constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al terenurilor. Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană la alta prin diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei României asupra implementărilor de proiecte ce presupun construcţia parcurilor eoliene reflectă o percepţie pozitivă deoarece reprezintă o sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie. Mediu Consulting 97

98 Tabelul nr. 19 Matricea impactului i prognozat asupra locuitorilor zonei de implementare a proiectului. Criteriu Categorie Elevaţie Distanţa vizibilă Durată de vizibilitate Număr de vizitatori implicaţi Evaluare Static Dinamic PN N SN L M S FS PL PM PS MA MD MC Mediu Consulting 98

99 4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului Tabelul nr. 20 Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisaj Măsuri de diminuare Fază de implementare Design Amenajare Construcţie Ca opţiune Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui. Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului. Refacerea zonelor de teren afectate Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament Operare 4.7. Mediul social şi economic Proiectul propune construcţia şi operarea unui parc eolian format din 29 turbine eoliene de 3MW/turbină,, 1 staţie electrica transfer, linii conexiune subterane, drumuri de acces, reabilitare drumuri de exploatare, fundatii turbine eoliene, platforme operare macara, proiect derulat printr-o investiţie importanta euro pe o perioadă de minim 16 luni. Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus vor include: Faza de construcţie Capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian; Faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni; Perioadă mare de exploatare a proiectului - minim 20 ani; Mediu Consulting 99

100 Pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de angajaţi. Faza de operare Generare de energie regenerabilă; Suprafaţa totală ocupată de proiect nu constituie un impact semnificativ asupra activităţilor agricole; Va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere. Evaluare cost-beneficiu Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt de aproximativ 74 mil euro fiind reprezentate de: Costuri de construcţie; Costuri de operare şi întreţinere. Beneficiile proiectului de investiţie constau în: Producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile; Reducerea poluării cu până la tone CO2 echivalent în gaze cu efect de seră; Proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local dacă este posibil. Mediu Consulting 100

101 4.7.1 Impactul prognozat Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unei proiect anvergură (parc eolian producere energie electrică) va fi doar de natură socială cu potenţiale beneficii: Crearea unui număr de locuri de muncă permanente în perioada de construcţie/amenajare estimată la 16 luni; 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian 20 ani; Impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale. Surse suplimentare de venit la bugetul local al primăriilor componente. Concluzii Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare, servicii şi dezvoltare economică Măsuri de diminuare a impactului Nu este cazul Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural Nu este cazul Mediu Consulting 101

102 4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea proiectelor propuse în zonă Efectele cumulative se referă în general la efecte simultane şi interactive (sinergice) asupra factorilor de mediu ca rezultat a multiplelor activităţi desfăşurate în aceeaşi perioadă şi spaţiu. In vecinătatea amplasamentului sunt propuse a se realiza alte proiecte privind construcţia unor parcuri eoliene. De asemeni sunt semnalate existenţa unor investiţii de alta natura in zona (ferme, asociaţii agricole) aflate pe teritoriul administrativ al comunei Suhurlui, Cudalbi si Costache Negri. Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura in zona (ferme, asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării simultane a parcurilor eoliene ce fac obiectul prezentului raport, acestea neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de aceste activitati s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat. Activităţile aferente perioadei de construcţie cumulate cu activităţile agricole desfăşurate nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa in număr mic a reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor. Mediu Consulting 102

103 Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii similare (parcuri eoliene) Avand in vedere natura proiectelor propuse (parcuri eoliene), limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita la teritoriul administrativ al comunelor Rediu, Suhurlui, Cudalbi, Corni si Costache Negri suprafaţă pe in care se va analiza impactul cumulativ tinand cont si de: Natura proiectelor aflate in vecinătate; Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului cumulative; Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite; Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona studiata (Comunele Corni, Suhurlui, Rediu,Baleni, Costache Negri si Cudalbi), in vecinatatea zonei destinate implementării proiectului SC Suhurlui Eolian SRL cu 29 turbine eoliene (57 MW) sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume: 5 parcuri eoliene (S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S.C. BUJORI EOLIAN S.R.L proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S.C. POWER PARK EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S.C. WIND PRO EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S.C. ZEFIR EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW)) in comuna Baleni SC Cudalbi Eolian SRL cu 39 turbine eoliene propuse pe teritoriul administrativ al comunelor Cudalbi si Costache Negri; SC Corni Eolian SRL cu 35 turbine eoliene propuse pe teritoriul administrativ al comunei Corni; Mediu Consulting 103

104 SC Generacion Eolica Dacia SRL 30 turbine eoliene in comuna Cudalbi; SC Bridge Construct SRL 5 turbine eoliene in comuna Cudalbi; SC Custom Line Energy SRL 4 turbine eoliene in comuna Corni; Mediu Consulting 104

105 Fig. nr. 19 Proiecte eoliene e propuse dezvoltarii in zona Cudalbi, Costache Negri, Suhurlui, Baleni, Corni. Mediu Consulting 105