PREFAȚĂ Cercetările care fac obiectul tezei de doctorat cu tema,, INFLUENŢA FERTILIZĂRII ŞI A TEHNOLOGIEI SEMĂNATULUI ASUPRA RECOLTEI ŞI A CALITĂŢII B

Transcriere

1 PREFAȚĂ Cercetările care fac obiectul tezei de doctorat cu tema,, INFLUENŢA FERTILIZĂRII ŞI A TEHNOLOGIEI SEMĂNATULUI ASUPRA RECOLTEI ŞI A CALITĂŢII BOABELOR LA FASOLE s-au desfăşurat în ciclul experimental în Câmpia Banato Crişană, teritoriul Foeni, pe un sol de tip cernoziom vertic, gleizat moderat. Teza este structurată pe 8 capitole, se extinde pe 194 pagini, în care sunt incluse 36 tabele şi 75 figuri. Cercetările şi elaborarea tezei s-a făcut sub conducerea competentă, exigenţă şi perseverenţă a conducătorului ştiinţific, prof. univ. dr. IOAN BORCEAN, căruia îi exprim şi pe această cale sincere şi alese mulţumiri. Aduc mulţumiri conducerilor Universităţii de Ştiinţe Agricole a Banatului Timişoara şi Facultăţii de Agricultură care mi-au asigurat condiţii pentru elaborarea tezei. Sincere mulţumiri adresez colectivului departamentului de,, Cultura plantelor de câmp pentru sugestiile date pe parcursul efectuării cercetărilor şi a elaborării tezei. Mulţumesc familiei mele pentru înţelegere şi sprijinul dat. Sincere mulţumiri adresez tuturor acelora care m-au ajutat la realizarea cercetărilor şi elaborarea lucrării. Autoarea

2 INFLUENŢA FERTILIZĂRII ŞI A TEHNOLOGIEI SEMĂNATULUI ASUPRA RECOLTEI ŞI A CALITĂŢII BOABELOR LA FASOLE În condiţiile pedoclimatice din vestul ţării, fasolea pentru boabe găseşte condiţii de bună şi foarte bună favorabilitate pentru a fii cultivată în cultură neirigată. Genotipurile care sunt cultivate deşi au un potenţial biologic de producţie de până la 400 kg/ha, se înscriu în fiecare an cu recolte în jur de 1000 kg/ha, ceea ce reprezintă doar 25% din randamentele posibil a fi obţinute. Rezultă că pentru a se obţine eficienţă economică la această cultură se impune adecvarea tehnologiei de cultivare, direcţie în care sunt orientate şi obiectivele prezentelor cercetări, după cum urmează: - optimizarea fertilizării pentru zona cernoziomului din Câmpia Banato-Crişană; - testarea unor noi tulpini bacteriene de Rhizobium phaseoli, selecţionate la USAMVB Timişoara; - contribuţii la tehnologia semănatului, privind perioada de semănat pentru două soiuri de fasole cultivate pentru boabe; - influenţa factorilor experimentali şi a condiţiilor anuale asupra conţinutului şi a producţiei de proteină METODA DE CERCETARE ŞI MATERIALUL CERCETAT 4.2. WORKING METHOD AND RESEARCHEDS MATERIAL Pentru a putea da un răspuns la problema fertilizării fasolei cultivată pentru boabe în zona de cernoziom din Câmpia Banato-Crişană, teritoriul Foeni, s-a organizat o experienţă bifactorială după metoda parcelelor subdivizate, cu trei repetiţii, cu următoarele graduări ale factorilor: Factorul A soiul cultivat

3 a 1 Avans; a 2 Diva. Factorul B nivelul de fertilizare cu fosfor b 1 40 kg/ha P 2 O 5 ; b 2 80 kg/ha P 2 O 5. Factorul C nivelul de fertilizare c 1 N 0 ; c 2 N 50 ; c 3 N 100. Planta premergătoare a fost cultura grâului. După recoltarea culturii grâului s-a efectuat aratul de vară la cm, cu plugul în agregat cu grapa stelată, prilej cu care s-au încorporat în sol îngrăşămintele cu fosfor. Până la intrarea în iarnă s-a efectuat o lucrare cu grapa cu colţi.combaterea buruienilor monocotiledonate s-a realizat cu Triflurom 48CE, 2l/ha, încorporat cu GD 4. Pregătirea patului germinativ s-a realizat cu combinatorul. Semănatul s-a realizat în prima decadă a lunii aprilie, la distanţa de 50 cm între rânduri, la adâncimea de semănat de 4-5 cm cu 45 boabe germinabile/m 2. În perioada de vegetaţie s-a erbicidat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate cu Basagran forte, 2l/ha. kg/ha. Pentru combaterea bolilor s-au efectuat în vegetaţie trei tratamente cu Turdacupral, 4 De-a lungul perioadei de vegetaţie s-au mai efectuat două praşile mecanice între rânduri şi un plivit manual pe râd.

4 S-au efectuat măsurători biometrice şi determinări privind: - înălţimea plantelor cm; - numărul de ramnificaţii/plantă; - numărul de păstăi/plantă; - numărul de boabe/păstaie; - greutatea boabelor/plantă; - masa a 1000 boabe; - conţinutul de proteină brută (%). Soiul Avans este un soi introdus în cultură în anul 1981, dar datorită capacităţii bune de producţie şi a rezistenţei la boli mulţumitoare este preferat şi în prezent de cultivatori. Talia plantelor este de 81 cm. Tipul de creştere este nedeterminată. Poziţia tulpinii la maturitate este semierectă. MMB g. Conţinutul de proteină este 24-30%. Capacitatea de producţie q/ha. Soiul Diva a fost introdus în cultură în anul Perioada de vegetaţie a soiului este de 85 zile. Poziţia tulpinii la maturitate este erectă. MMb g. Conţinutul de proteină este 24-28%. Capacitatea de producţie q/ha. Cercetările privind testarea de noi tulpini bacteriene de Rhizobium phaseoli au fost efectuate în medii determinate, în trei repetiţii, cu următoarele variante: - Martor nebacterizat; - Tulpina Fss 2 ; - Tulpina Fss 4 ; - Tulpina Fss 6 ; - Tulpina Fss 9. Solul folosit în vase a fost cel din câmpul experimental. S-au efectuat determinări privind: - numărul de nodozităţi/plantă total, din care; - numărul de nodozităţi/plantă formate din rădăcina principală;

5 - numărul de nodozităţi/plantă formate pe ramnificaţii: Determinările au fost efectuate la două date: - după 30 de zile de la răsărit; - la data apariţiei primelor flori. Cercetările privind,, Influenţa tehnologiei semănatului asupra recoltei şi a calităţii la fasole au cuprins două experienţe. Într-o primă experienţă bifactorială, organizată după metoda parcelelor subdivizate cu trei repetiţii, s-au avut în vedere următorii factori: - factorul A soiul de fasole luat îân studiu: a 1 Avans; a 2 Diva. - Factorul B perioada de semănat: b 1 10 aprilie; b 2 20 aprilie; b 3 30 aprilie; b 4 10 mai. Într-o altă experienţă bifactorială s-a luat în studiu influenţa metodei de semănat la două soiuri: - Factorul A a 1 soiul Avans; a 2 soiul Diva. - Factorul B metoda e semănat: b 1 semănat la distanţa între rânduri de 50 cm; 12 rânduri de fasole. b 2 semănat în culise cu porumb 6 rânduri porumb în alternanţă cu

6 Planta premergătoare a fost cultura grâului. Tehnologia aplicată în câmpul experimental a fost aceea, menţionată anterior. De-a lungul perioadei de vegetaţie s-au mai efectuat două praşile mecanice între rânduri şi un plivit manual pe rând. S-au efectuat măsurători biometrice şi determinări privind: - înălţimea plantelor cm; - numărul de ramnificaţii/plantă; - numărul de păstăi/plantă; - numărul de boabe/păstaie; - greutatea boabelor/plantă; - masa a 1000 de boabe; - conţinutul de proteină brută (%); - producţia de proteină kg/ha. - Caracterizarea climatică a ciclului experimental Pentru caracterizarea climatică s-a folosit datele înregistrate la Staţia Meteorologică din Timişoara. În figura 4.1. sunt prezentate temperaturile medii lunare din cei trei ani experimentali, comparativ cu mediile multianuale. Rezultă că în toţi cei trei ani s-auînregistrat abateri faţă de valorile multianuale, de-a lungul perioadei de vegetaţie a fasolei. În luna aprilie, în toţi anii s-au înregistrat temperaturi favorabile pentru semănat, temperaturile fiind mai mari de 10 C. Luna mai a fost mai caldă, cu precădere în anii 2008 şi 2009 când valorile au fost cu 4-7 C mai mari decât normala zonei. În lunile de vară temperaturile medii lunare au fost mai ridicate faţă de valoarea multianuală. În figura 4.2. sunt prezentate precipitaţiile lunare care au fost normale în luna aprilie şi au asigurat necesarul pentru răsărit. În luna mai precipitaţiile au fost deficitare şi excedentare

7 în luna iunie În luna iunie precipitaţiile au fost deficitare în anii 2008 şi 2009 şi s-au menţinut excedentare în luna iunie în anul 2010, iar în luna iulie au fost excedentare în anul 2009 şi deficitare în anul Cu toate abaterile menţionate, zona poate fi considerată favorabilă pentru cultura neirigată a fasolei cultivată pentru boabe.

8 Tabelul 4.1. Temperaturile medii lunare înregistrate la Staţia Meteorologică Timişoara ( C) în perioada comparativ cu mediile multianuale The average monthly temperatures ( C) registered at the Meteorological Station Timişoara in the period compared whith average annual ANUL/LUNA Ian. Feb. Martie Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec ,7 4,8 8,6 13,1 23,0 22,5 20,7 21,0 15,2 11,1 7,0 3, ,6 6 10,0 14,7 20,0 23,7 24,0 24,7 20,0 12,3 8,3 4, Media multianuală -1,2 0,4 6,0 11,3 16,5 19,6 21,6 20,8 16,9 11,3 5,7 1,4 Fig Temperaturile medii lunare înregistrate la Staţia Meteorologică Timişoara ( C) în perioada comparativ cu mediile multianuale Fig The average monthly temperatures ( C) registered at the Meteorological Station Timişoara in the period compared whith average annual

9 Precipitaţiile lunare înregistrate la Staţia Meteorologică Timişoara (mm) în perioada comparativ cu mediile multianuale Tabelul 4.2 The average monthly precipitations (mm) registered at the Meteorological Station Timişoara in the period compared whith average annual ANUL/LUNA Ian. Feb. Martie Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec ,7 22,6 119,2 61,4 62,2 23,08 61,1 29,6 67,1 25,9 53,0 55, ,0 31,0 11,0 63,0 46,0 31,0 159,0 47,0 27,0 10,0 106,0 42, Media multianuală 40,9 40,2 41,6 50,0 66,7 81,1 59,9,2 46,1 54,8 48,6 47,8 Fig Precipitaţiile lunare înregistrate la Staţia Meteorologică Timişoara (mm) în perioada comparativ cu mediile multianuale Fig The average monthly precipitations (mm) registered at the Meteorological Station Timişoara in the period compared whith average annual.

10 Condiţiile de sol Cercetările s-au efectuat pe un sol de tip cernoziom vertic gleizat moderat, lutoargilos ale cărui principale însuşiri sunt prezentate în tabelul Tabelul 4.3. Însuşirile fizico chimice ale solului din câmpul experimental Main characteristics fizico - chemical of the experimental field Orizont Ap Am BV yg 2 Cyg 2 Aysc Grsc Adâncime ph în H 2 O 6,75 6,95 7,35 7,75 8,35 8,70 Humus (%) 2,79 2,23 2,04 N total (%) 0,137 0,109 0,102 I.N. 2,79 P (ppm) extr.în: Al 26,4 24,0 28,3 42,0 3,5 3,5 K (ppm) extr.în: Al Ng2-0,2 mm 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 Nf0,2-0,02mm 31,3 28,2 29,7 32,4 32,6 42,1 P 1 0,02-0,001mm 11,0 16,0 8,8 25,7 11,9 11,5 P 2 0,0010,002mm 16,9 15,2 20,4 9,1 13,9 14,6 A<0,002mm 40,7 40,5 41,0 32,7 41,5 31,7 Af<0,01mm 57,6 55,7 61,4 41,8 55,4 56,3 Text interpretare LA LA LA LL LA LL Din datele prezentate rezultă: următoarele: - reacţia solului în Ap slab acidă; - rezerva de humus în primii 50 cm mare; - starea de asigurare cu fosfor în primii 20 cm mijlocie; - starea de asigurare cu potasiu în primii 20 cm bună;

11 - starea de asigurare cu azot în primii 20 cm mijlocie; - gradul de saturaţie în baze în primii 20 cm (V%) eubazic; - salinizare slabă sub 100 cm; - alcalinizare absentă; - textura în Ap mijlocie fină; - porozitatea totală foarte mică; - capacitatea de apă utilă mică (3); - grad de tasare (19,21) accentuat. Din datele prezentate se poate constata că solul din câmpul experimental corespunde pentru cultura fasolei REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND OPTIMIZAREA FERTILIZĂRII FASOLEI CULTIVATĂ PENTRU BOABE RESEARCH RESULTS REGARDING THE OPTIMIZATION OF BEAN FERTILIZATION 5.4. SINTEZA REZULTATELOR EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENŢA FERTILIZĂRII LA FASOLEA CULTIVATĂ SINTEZA REZULTATELOR DE RECOLTĂ OBŢINUTE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL THE SYNTHESIS OF EXPERIMENTAL RESULTS REGARDING THE INFLUENCE OF FERTILIZATION ON CULTIVATED BEAN THE SYNTHESIS OF THE YIELD RESULTS OBTAINED DURING THE EXPERIMENTAL CYCLE Rezultatele de sinteză din ciclul experimental de trei ani care au prezentat abateri climatice faţă de mediile multianuale cu repercusiuni asupra recoltelor, evidenţiază că şi în aceste condiţii, prin fertilizare cu N 100 P 80 se pot obţine recolte de peste 2200 kg/ha. Problema fertilizării din start cu îngrăşăminte cu azot apare ca necesitate în zonă datorită structurii lutoargiloase a solului, în anii cu deficit de precipitaţii sau excedentări în

12 precipitaţi, în prima lună după semănat formarea nodozităţilor pe sistemul radicular este stânjenită şi nu satisfac necesarul de azot al plantelor. În funcţie de dozele de îngrăşăminte testate la fertilizarea soiurilor Avans şi Aversa, recoltele s-au situat între valorile 1557 kg/ha (N 0 P 40 ) şi 2279 kg/ha (N 100 P 80 ) la la soiul Aversa şi între 1094 kg/ha (N 0 P 40 ) şi 14 kg/ha (N 100 P 40 ) la soiul Diva. În medie pe nivelurile de fertilizare experimentate recolta obţinută la soiul Diva a fost mai mică cu 27%, respectiv cu 490 kg/ha, faţă de recolta obţinută la soiul Avans. Îngrăşămintele cu azot, în medie pe cele două soiuri, au mărit recolta cu 14% la nivelul dozei de N 50 şi cu 34% la nivelul dozei de N 100. Diferenţele de recoltă de 204 kg/ha (N 50 ) şi respectiv 466 kg/ha (N 100 ) sunt asigurate statistic ca foarte semnificative. Dublarea dozei de îngrăşăminte cu fosfor de la P 40 la P 80 nu este motivată, sporul de recoltă a fost de doar 8% revenind o diferenţă de 123 kg/ha. În anii cu condiţii climatice favorabile s-au obţinut recolte de peste 2600 kg/ha în anul 2008 şi peste 2400 kg/ha în anul 2009, în varianta fertilizată cu N 100 P 80. Recolte de kg/ha s-au obţinut şi în varianta fertilizată cu N 50 P 40 şi N 50 P 80. În concluzie se poate aprecia că în zona în care s-au efectuat cercetările se pot obţine recolte peste 2000 kg/ha prin fertilizare cu N P Soiul Diva nu este adecvat acestei zone.

13 Tabelul 5.4. Sinteza rezultatelor de recoltă în funcţie de soi şi fertilizare înregistrate în ciclul experimental The synthesis of the yield results according to variety and fertilization, registered during the experimental cycle Specificare N 0 N 50 N 100 Recolta kg/ha % Diferenţa kg/ha Semnificaţia XXX XXX Factorul A Factorul B Factorul C Doza de azot Mediile fa Soiul Doza de P 2 O 5 N 0 N 50 N 100 Recolta kg/ha % D Avans P P Specificare P P Diva P 40 Recolta kg/ha P % Diferenţa kg/ha 123 Semnificaţia XXX DL 5%=51 kg/ha DL1%= 68 kg/ha DL 0,1%= 87 kg/ha Mediile facorului B DL 5%=64 kg/ha ; DL1%= 85 kg/ha ; DL0,1%=109 kg/ha DL1%= 32 kg/ha ; DL0,1% =41kg/ha DL5%= 24 kg/ha;

14 SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND EVOLUŢIA MASEI A 1000 BOABE (G) ÎN FUNCŢIE DE FERTILIZARE, ÎNREGISTRATE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL THE SYNTHESIS OF THE RESULTS REGARDING THE WEIGHT EVOLUTION OF 1000 BEANS (G) ACCORDING TO THE FERTILIZATION, REGISTERED DURING THE EXPERIMENTAL CYCLE Datele de sinteză privind această importantă însuşire ponderală a seminţelor, sensibilă la fertilizare şi condiţiile pedoclimatice este prezentată în figura 5,34. Rezultatele obţinute la soiul Avans cuprinse între 359 g (N 0 P 40 ) şi 390 g (N 100 P 80 ) se încadrează între limitele valorilor caracteristice acestui soi ( g). La soiul Diva valorile au fost mai scăzute, cuprinse între 175 g (N 0 P 40 ) şi 241 g (N 100 P 80 ) şi acestea situându-se în limitele valorilor MMB cu care soiul a fost lansat g. De remarcat este că pe ambele niveluri de fertilizare cu fosfor, masa a 1000 boabe a fost influenţată favorabil de îngrăşămintele cu azot, crescând odată cu creşterea dozei de azot, în domeniul cercetat, la ambele soiuri, îngrăşămintele asigurând o mai bună umplere a boabelor.

15 g N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 P40 P80 P40 P80 AVANS DIVA Fig Sinteza rezultatelor privind evoluţia masei a 1000 boabe (g) în funcţie de soi şi fertilizare înregistrate în ciclul experimental Fig The synthesis of the results regarding the weight evolution of 1000 beans (g) according to the variety and to the fertilization, registered during the experimental cycle

16 SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND EVOLUŢIA ÎNĂLȚIMII PLANTELOR ÎN FUNCŢIE DE SOI ŞI FERTILIZARE ÎNREGISTRATE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL THE SYNTHESIS OF THE RESULTS REGARDING THE PLANT HEIGHT ACCORDING TO THE VARIETY AND TO THE FERTILIZATION, REGISTERED DURING THE EXPERIMENTAL CYCLE În figura sunt prezentate sinteza rezultatelor privind influenţa fertilizării cu azot şi fosfor asupra înălţimii plantelor la soiurile Avans şi Diva. La ambele soiuri, pe ambele fonduri de îngrăşăminte cu P 40 şi P 80, înălţimea plantelor a crescut odată cu creşterea dozei de azot. Astfel, la soiul Avans, pe foondul de P 40 creşterea înălţimii în funcţie de doza de azot aplicată a fost de la 40,63 cm (N 0 ) la 46,53 cm (N 100 ), iar pe fondul fertilizat cu P 80, creşterea a fost de la 41,00 cm (N 0 ) la 46,50 cm (N 100 ) Rezultă că îngrăşămintele cu fosfor nu au influenţat creşterea în înălţime a plantelor. La soiul Diva, s-a constatat aceeaşi tendinţă de creştere a înălţimii plantelor odată cu creşterea dozei de azot, între limitele 34,76 cm (N 0 ) 42,5 cm (N 100 ) pe fondul de P 40 şi între limitele 34,90 cm (N 0 ) 44,4 cm (N 100 ) pe fondul de P 80. În concluzie rezultă că la ambele soiuri, în plaja N 0 -N 100 înălţimea plantelor a crescut odată cu creşterea dozei de azot. Îngrăşămintele cu fosfor, aplicate în doză de P 40 P 80 nu au influenţat creşterea plantelor.

17 cm ,63 42,23 46, ,76 46,5 34,76 37,26 42,5 34,9 39,43 44, N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 P40 P80 P40 P80 AVANS DIVA Fig Sinteza rezultatelor privind evoluţia înălţimii plantelor (cm) în funcţie de soi şi fertilizare înregistrate în ciclul experimental Fig The synthesis of the results regarding the plant height (cm) according to the variety and to the fertilization, registered during the experimental cycle

18 SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE RAMNIFICAŢII/PLANTĂ ÎN FUNCŢIE DE SOI ŞI FERTILIZARE ÎNREGISTRATE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL THE SYNTHESIS OF THE RESULTS REGARDING THE EVOLUTION OF THE NUMBER OF RAMIFICATIONS/PLANT ACCORDING TO THE VARIETY AND TO THE FERTILIZATION, REGISTERED DURING THE EXPERIMENTAL CYCLE Din figura se constată că numărul de ramnificaţii a fost influenţat de fertilizarea cu azot, pe ambele fonduri de fosfor. Valorile extreme, la soiul Avans, s-au situat între 4,47 (N 0 ) - 5,96 (N 100 ) pe fondul de fosfor de P 40 şi între 4,7 (N 0 ) 6,13 (N 100 ) pe fondul de fosfor de P 80. La soiul Diva tendinţa a fost similară, limitele s-au situat între 3,96 (N 0 ) - 5,45 (N 100 ) pe fondul de fosfor de P 40 şi între 4,07 (N 0 ) şi 6,17 (N 100 ) pe fondul de fosfor de P 80. Îngrăşămintele cu fosfor au influenţat în mică măsură numărul de ramnificaţii/plantă, care în medie pe nivelurile de fertilizare cu azot a crescut prin dublarea dozei de azot de la P 40 la P 80 la ambele soiuri, cu doar cca. 0,5 ramnificaţii/plantă. Din rezultatele anuale s-a putut constata că în anii cu precipitaţii suficiente în perioada de creştere a plantelor, în toate variantele s-au format peste 5 ramnificaţii/plantă, iar în variantele fertilizate cu azot numărul de ramnificaţii a fost peste 6, fapt care arată că gradul de ramnificare la fasole este dependent de asigurarea cu apă a plantelor în perioada de creştere.

19 nr ,47 5,1 5,96 4,7 5,43 6,13 3,96 4,46 5,45 4,07 4,75 6, N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 P40 P80 P40 P80 AVANS DIVA Fig Sinteza rezultatelor privind evoluţia numărului de ramnificaţii/plantă (nr.) în funcţie de soi şi fertilizare înregistrate în ciclul experimental Fig The sinthesis of the results regarding the evolution of the number of ramnifications/plant according to the variety and to the fertilization, registered during the experimental cycle

20 SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE PĂSTĂI/PLANTĂ ÎN FUNCŢIE DE SOI ŞI FERTILIZARE ÎNREGISTRATE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL THE SYNTHESIS OF THE RESULTS REGARDING THE EVOLUTION OF THE NUMBER OF BEAN-PODS/PLANTS ACCORDING TO THE VARIETY AND TO THE FERTILIZATION, REGISTERED DURING THE EXPERIMENTAL CYCLE Din datele prezentate în figura 5,37. rezultă că în toate variantele de fertilizare experimentate, cât şi în varianta martor nefertilizată, numărul de păstăi/plantă a fost mai mare la soiul Avans faţă de numărul de păstăi/plantă formate la soiul Diva, ceea ce explică şi recoltele mai mari înregistrate la acelaşi soi. La ambele soiuri, numărul de păstăi formate pe plantele din varianta martor fără îngrăşămintele cu azot, şi plantele din variantele fertilizate cu N 50, pe ambele fonduri de fosfor, a fost foarte apropiat.. Dublarea dozei de azot la N 100, pe ambele fonduri de fosfor şi la ambele soiuri a condus la creşterea numărului cu 4-5 păstăi/plantă. Numărul de păstăi/plantă a variat între 15,58 (N 0 ) şi 20,07 (N 100 ) la soiul Avans pe fondul fertilizat cu P 40 şi între 15,54 (N 0 ) şi 21,24 (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 80. La soiul Diva s-a înregistrat aceeaşi tendinţă, respectiv evoluţia numărului de păstăi/plantă a fost între 12,53 (N 0 ) 15,67 (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 40 şi între 13,43 (N 0 ) şi 18,33 (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 80.

21 nr ,58 15,55 20,07 15,54 16,79 21,24 12,53 13,38 15,67 13,43 14,23 18, N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 P40 P80 P40 P80 AVANS DIVA Fig Sinteza rezultatelor privind evoluţia numărului de păstăi/plantă (nr) în funcţie de soi şi fertilizare înregistrate în ciclul experimental Fig The synthesis of the results regarding the evolution of the number of bean pods/plants according to the variety and to the fertilization, registered during the experimental cycle

22 SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE BOABE/PĂSTAIE ÎN FUNCŢIE DE SOI ŞI FERTILIZARE ÎNREGISTRATE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL THE SYNTHESIS OF THE RESULTS REGARDING THE EVOLUTION OF THE NUMBER OF BEANS/BEAN-POD ACCORDING TO THE VARIETY AND TO THE FERTILIZATION, REGISTERED DURING THE EXPERIMENTAL CYCLE Rezultatele de sinteză sunt prezentate în figura din care rezultă că numărul de boabe/păstaie a variat puţin în funcţie de fertilizare. Acest fapt se poate explica prin potenţialul bun de fertilizare al solului care a asigurat formarea numărului de boabe caracteristic fiecăruia din cele două soiuri studiate. În domeniul de experimentare numărul de boabe/păstaie a fost cuprins între 4,5 (N 0 ) şi 5,3 (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 40 şi între 4,77 (N 0 ) şi 5,44 (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 80, la soiul Avans şi între 4,37 (N 0 ) şi 5,37 (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 40 şi între 4,23 (N 0 ) şi 5,27 (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 80 la soiul Diva. Rezultatele determinărilor evidenţiază că în condiţiile de experimentare în care s-au efectuat cercetările numărul de boabe/plantă a fost puţin influenţat de fertilizare.

23 nr ,5 4,7 5,3 4,77 5,27 5,44 4,37 5,07 5,37 4,23 5,13 5, N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 P40 P80 P40 P80 AVANS DIVA Fig Sinteza rezultatelor privind evoluţia numărului de boabe/păstaie (nr) în funcţie de soi şi fertilizare înregistrate în ciclul experimental Fig The synthesis of the results regarding the evolution of the number of beans/ bean - pods according to the variety and to the fertilization, registered during the experimental cycle

24 SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND EVOLUŢIA GREUTĂŢII BOABELOR/PLANTĂ ÎN FUNCŢIE DE SOI ŞI FERTILIZARE ÎNREGISTRATE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL THE SYNTHESIS OF THE RESULTS REGARDING THE EVOLUTION OF THE BEANS WEIGHT/PLANT ACCORDING TO THE VARIETY AND TO THE FERTILIZATION, REGISTERED DURING THE EXPERIMENTAL CYCLE În figura sunt prezentate rezultatele de sinteză pentru soiurile Avans şi Diva, fertilizate cu doze variabile de fosfor şi azot. La soiul Avans greutatea boabelor/plantă a fost apropiată în variantele N 0 -N 50 şi a crescut în varianta fertilizată cu N 100 pe ambele niveluri de fosfor experimentate astfel: 28,83 g (N 0 ) 44,83 g (N 100 ) pe fondul de P 40 şi între 31,87 g (N 0 ) şi 49,64 g (N 100 ) pe fondul de P 80. La soiul Diva masa boabelor/plantă a fost mai mică, cuprinsă între 11,62 g (N 0 ) şi 19,20 g (N 100 ) pe fondul de P 40 şi între 11,73 g (N 0 ) şi 20,95 g (N 100 ) pe fondul de P 80. Rezultatele experimentale evidenţiază că greutatea boabelor a fost apropiată în variantele N 0 -N 50, pe ambele niveluri de fosfor aplicate şi a crescut în variantele fertilizate cu N 100, variantă în care necesarul de azot al plantelor a fost asigurat în exclusivitate din azotul aplicat, activitatea simbiotică, la nivelul de fertilizare cu N 100 fiind anihilată. Diferenţele de greutate ale boabelor înregistrate între fondurile de fertilizare cu P 40 şi P 80, numotivează dublarea dozei de fosfor. Diferenţele de greutate ale boabele/plantă dintre cele două soiuri ne arată că soiul Diva nu este potrivit pentru arealul în care s-au efectuat cercetările.

25 g ,83 49, ,83 29,9 31,87 30,19 11,62 13,9 19,2 11,73 14,77 20,95 0 N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 N0 N50 N100 P40 P80 P40 P80 AVANS DIVA Fig Sinteza rezultatelor privind evoluţia greutăţii boabelor/plantă (g.) în funcţie de soi şi fertilizare înregistrate în ciclul experimental Fig The synthesis of the results regarding the beans height/plant according to the variety and to the fertilization, registered during the experimental cycle

26 REZULTATELE TESTĂRII UNOR NOI TULPINI BACTERIENE DE RHIZOBIUM PHASEOLI NEW TEST OF BACTERIAL STRAINS RHIZOBIUM PHASEOLI 6.4. SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL PRIVIND UTILIZAREA DE NOI TULPINI DE RHIZOBIUM PHASEOLI PENTRU BACTERIZAREA SEMINŢELOR DE FASOLE 6.4. THE SYNTHESIS OF THE RESULTS REGARDING THE EXPERIMENTAL CYCLE THE USE OF NEW STRAINS FOR BACTERIZAREA Rhizobium phaseoli BEAN SEEADS În figura 6.4. sunt prezentate rezultatele de sinteză privind virulenţa unor noi tulpini de Rhizobium phaseoli create la Facultatea de Agricultură din Timişoara. Cu prilejul determinărilor efectuate după o lună de la răsărirea plantelor s-a constatat că variantele luate în studiu s-au încadrat între 3,31 nodozităţi/plantă şi 20,97 nodozităţi/plantă. Cel mai mic număr de nodozităţi s-a înregistrat în varianta bacterizată cu tulpina Fss 9. Un număr redus de nodozităţi s-a înregistrat şi în variantele bacterizate cu tulpinile Fss 4 (6,24 nodozităţi/plantă) şi Fss 6 (7,28 nodozităţi/plantă). Cu prilejul celei de-a doua determinări se constată că la data apariţiei primelor flori numărul de nodozităţi/plantă a fost de peste 30 în variant în care bacterizarea s-a făcut cu tulpina Fss 2 şi de peste 20, în variant în care s-a folosit la bacterizare tulpina Fss 4. Rezultatele cercetărilor au evidenţiat că pot intra în atenţia cultivatorilor tulpinile bacteriene Fss 2 şi Fss 4. Tulpinile bacteriene Fss 6 şi Fss 9 nu prezintă importanţă practică, în aceste variante numărul de nodozităţi formate a fost sub cel înregistrat în varianta martor,

27 Mt Fss 2 Fss 4 Fss 6 Fss 9 Mt Fss 2 Fss 4 Fss 6 Fss 9 NEBACTERIZAT NEBACTERIZAT După 30 de zile de la răsărit La data apariţiei primelor flori Fig Variaţia numărului de nodozităţi/plantă în funcţie de tulpina bacteriană folosită, înregistrată în ciclul experimental Fig Change in number of nodosities /plant on bacterial strain used for experimental cycle

28 CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA PERIOADEI ŞI METODEI DE SEMĂNAT ASUPRA RECOLTEI RESEARCHES REGARDING THE INFLUENCE OF THE PERIOD AND OF THE SEEDING METHOD ON THE YIELD OBTAINED 7.4. SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND INFLUENŢA PERIOADEI DE SEMĂNAT ASUPRA RECOLTEI ŞI A PRINCIPALELOR PARTICULARITĂŢI MORFOBIOLOGICE ALE PLANTELOR 7.4. THE SYNTHESIS OF THE RESULTS REGARDING INFLUENCE OF HARVEST PERIOD OF SOWING AND MAIN FEATURES OF PLANT MORFOBIOLOGICE SINTEZA REZULTATELOR DE RECOLTĂ OBŢINUTE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL ÎN FUNCŢIE DE PERIOADA DE SEMĂNAT ŞI SOI THE SYNTHESIS OF THE RESULTS REGARDING OBTINAID ON EXPERIMENTAL CYCLE ACCORDING TO THE SEEDING Rezultatele de sinteză sunt prezentate în tabelul 7.4. din care rezultă că deşi în cadrul ciclului experimental au fost prezentate abateri importante climatice faţă de mediile multianuale în Câmpia de Vest se pot obţine, în cultură neirigată, recolte motivate economic la fasolea cultivată pentru boabe. Perioada de semănat reprezintă o verigă tehnologică importantă pentru această cultură care de-a lungul perioadei de vegetaţie prezintă faze de vegetaţie delicate faţă temperatură şi umiditate. Rezultatele obţinute evidenţiază că semănatul fasolei în intervalul IV asigură cele mai mari recolte. Întârzierea până în ultima decadă a lunii aprilie determină scăderea recoltei cu 15%, iar întârzierea până la finele primei decade a lunii mai a cauzat reducerea recoltei cu 45%, datorită în majoritatea anilor a germinării şi răsăririi plantelor în sol deja cu umiditate insuficientă, iar decalarea înfloritului până în perioada cu temperaturi ridicate şi atmosferică care determină avortarea a mai mult de jumătate din florile formate. Din rezultatele obţinute se mai remarcă şi faptul că soiul Diva nu este adaptat pentru acest areal de cultură.

29 Tabelul 7.4. Sinteza rezultatelor de recoltă privind influenţa perioadei de semănat asupra recoltei la două soiuri de fasole, obţinută în ciclul experimental The synthesis of the results according to the seeding on thwo varieties beans in experimental cycle Factorul B Epoca de semănat Mediile factorului A Factorul A 10 IV 20 IV 30 IV 10 V Recolta kg/ha % Diferenţa kg/ha Semnificaţia Soiul Avans Diva DL5% = 372 kg/ha DL 1% = 496 kg/ha DL0,1% = 651 kg/ha Mediile factorului B Specificare 10 IV 20 IV 30 IV 10 V Recolta kg/ha % Diferenţa kg/ha Semnificaţia DL5% = 186 kg/ha DL 1% = 248 kg/ha DL0,1% = 325 kg/ha

30 SINTEZA REZULTATELOR DIN CICLUL EXPERIMENTAL PRIVIND INFLUENŢA PERIOADEI DE SEMĂNAT ASUPRA MMB EXPERIMENTAL RESULTS SYNTHESIS OF CYCLE PERIOD THE INFLUENCE OF SOWING ON MMB 237,3 233,6 229,5 223, ,2 223, IV 20IV 30IV 10V 10 IV 20IV 30IV 10V AVANS DIVA Fig Evoluţia masei a 1000 boabe în funcţie de soi şi perioada de semănat Fig Evolution MMB according to the seeding period Valorile medii din cei trei ani experimentali evidenţiază tendinţa de diminuare a masei a 1000 de boabe odată cu întârzierea semănatului după 10 aprilie, cele mai mici valori fiind înregistrate în varianta semănată la 10 mai. Diferenţele între varianta semănată în 10 aprilie şi cea semănată în 10 mai sunt de cca 14 g la soiul Avans şi de 16 g la soiul Diva.

31 SINTEZA REZULTATELOR DIN CICLUL EXPERIMENTAL PRIVIND INFLUENŢA PERIOADEI DE SEMĂNAT ASUPRA ÎNĂLŢIMII PLANTELOR EXPERIMENTAL RESULTS SYNTHESIS OF CYCLE PERIOD THE INFLUENCE OF SOWING ON PLANTS HEIGHT Din figura 7.35 rezultă reducerea înălţimii plantelor odată cu întârzierea semănatului. În variantele semănate în luna aprilie valorile au fost apropiate, scăderea taliei fiind mai pronunţată, cu cca. 5 cm la soiul Avans şi cu 8 cm la soiul Diva în varianta semănată la sfârşitul primei decade din luna mai. 45,5 44,9 43,5 40,8 43,6 42,0 40,1 35,1 10 IV 20IV 30IV 10V 10 IV 20IV 30IV 10V AVANS DIVA Fig Evoluţia înălţimii plantelor în funcţie de soi şi perioada de semănat Fig Evolution plant height according to the seeding period

32 7.4.4.SINTEZA REZULTATELOR DIN CICLUL EXPERIMENTAL PRIVIND INFLUENŢA PERIOADEI DE SEMĂNAT ASUPRA NUMĂRULUI DE RAMNIFICAŢII EXPERIMENTAL RESULTS SYNTHESIS OF CYCLE PERIOD THE INFLUENCE OF SOWING NUMBER OF RAMNIFICATIONS /PLANT Numărul de ramnificaţii a fost apropiat în primele două perioade de semănat (6,2 6,3 la soiul Avans şi respectiv 5,6-5,1 la soiul Diva) şi s-a diminuat în variantele de semănat din mai până la 4,5 la soiul Avans şi 4,0 la soiul Diva. 6,2 6,3 5,6 4,5 5,6 5,1 4,7 4,0 10 IV 20IV 30IV 10V 10 IV 20IV 30IV 10V AVANS DIVA Fig Evoluţia numărului de ramnificaţii/plantă în funcţie de soi şi perioada de semănat Fig Evolution number of ramnifications/plant according to the seeding period

33 7.4.5.SINTEZA REZULTATELOR DIN CICLUL EXPERIMENTAL PRIVIND INFLUENŢA PERIOADEI DE SEMĂNAT ASUPRA NUMĂRULUI DE PĂSTĂI/PLANTĂ EXPERIMENTAL RESULTS SYNTHESIS OF CYCLE PERIOD THE INFLUENCE OF SOWING ON BEAN-PODS/PLANTS Numărul de păstăi/plantă, componentă importantă în cuantul recoltei a fost evident influenţat de perioada de semănat. Cele mai multe păstăi/plantă s-au format în varianta de semănat devreme, în prima jumătate a lunii aprilie (cca. 26 la soiul Avans şi peste 18 la soiul Diva) şi a scăzut până la 17 păstăi /plantă la soiul Avans şi 14 păstăi/plantă la soiul Diva, ca urmare a decalării fazelor de vegetaţie şi surprinderea fazei de înflorire fecundare formarea păstăilor de temperaturi ridicate şi secetă atmosferică, ceea ce a cauzat pierderea unui număr important de flori şi chiar păstăi în formare. 25,9 26,0 22,1 17,6 20,8 17,7 16,0 14,6 10 IV 20IV 30IV 10V 10 IV 20IV 30IV 10V AVANS DIVA Fig Evoluţia numărului de păstăi/plantă în funcţie de soi şi perioada de semănat Fig Evolution of bean / pods/plants (nr) according to the seeding period

34 7.4.6.SINTEZA REZULTATELOR DIN CICLUL EXPERIMENTAL PRIVIND INFLUENŢA PERIOADEI DE SEMĂNAT ASUPRA NUMĂRULUI DE BOABE/PĂSTAIE EXPERIMENTAL RESULTS SYNTHESIS OF CYCLE PERIOD THE INFLUENCE OF SOWING ON BEAN NUMBER/BEAN-POD Din figura rezultă că numărul de boabe/păstaie a fost puţin influenţat de perioada de semănat, valorile dintre varianta semănată în 10 aprilie şi cea semănată în 10 mai au variat între 5,7-5,0 la soiul Avans şi între 5,4-4,8 la soiul Diva. 5,7 5,5 5,2 5,0 5,4 5,3 5,3 4,8 10 IV 20IV 30IV 10V 10 IV 20IV 30IV 10V AVANS DIVA Fig Evoluţia numărului de boabe/păstaie în funcţie de soi şi perioada de semănat Fig Evolution of the number of bean-pods/plant according to the seeding period

35 SINTEZA REZULTATELOR DIN CICLUL EXPERIMENTAL PRIVIND INFLUENŢA PERIOADEI DE SEMĂNAT ASUPRA GREUTĂŢII BOABELOR/PLANTĂ EXPERIMENTAL RESULTS SYNTHESIS OF CYCLE PERIOD THE INFLUENCE OF OF BEANS WEIGHT/PLANT Greutatea boabelor/plantă s-a situat între datele extreme de semănat 10 IV 10 V între 57,4 g şi 32,0 g, la soiul Avans şi între 25 g şi 14,5 g la soiul Diva, fapt datorat parcurgerii întregii perioade de vegetaţie, inclusiv a fosrmării boabelor într-un interval cu condiţii climaticepuţin favorabile pentru fasole, atât sub aspect termic cât şi al lipsei precipitaţiilor. 57,4 55,7 42,2 32,0 25,9 22,6 18,4 14,1 10 IV 20IV 30IV 10V 10 IV 20IV 30IV 10V AVANS DIVA Fig Evoluţia greutăţii boabelor/plantă în funcţie de soi şi perioada de semănat Fig The evolution of the beans weight /plant according to the seeding period

36 SINTEZA REZULTATELOR DE RECOLTĂ OBŢINUTE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL ÎN EXPERIENŢE CU METODE DE SEMĂNAT HARVEST SUMMARY OF RESULTS OBTAINED IN THE CYCLE IN EXPERIMENTAL EXPERIENCES WITH METHODS OF SOWING Rezultatele de sinteză din cei trei ani sunt redate în tabelul 7.8. şi figura Analizând comportarea celor două soiuri, cultivate în rânduri echidistante la 50 cm şi cultura în culise formate din 6 rânduri de porumb semănate la 70 cm între rânduri în alternanţă cu 12 rânduri de fasole semănate la 50 cm, rezultă că la soiul Avans, faţă de metoda clasică variantă în care recolta a fost de 1718 kg/ha, în varianta semănată în culise recolta a fost de 799 kg/ha. La soiul Diva, faţă de o recoltă de 1094 kg/ha în varianta clasică, recolta s-a diminuat în varianta semănată în culise la 745 kg/ha. În medie pe cele două metode de semănat, recolta soiului Diva a fost mai mică, cu o diferenţă de 799 kg/ha, faţă de recolta înregistrată la soiul Avans. În medie pe cele două soiuri, recolta în varianta clasică a fost de 1406 kg/&ha, iar în varianta în culise de 772 kg/ha fasole, la care se adaugă şi 4215 kg/ha porumb boabe. De menţionat că hibridul de porumb folosit a fost Andreea. Rezultatele confirmă că tipul de cultură în culise este de perspectivă, având motivaţie atât economică cât şi prin prisma totalului de proteină obţinut la hectar, în plus crează mai multă siguranţă în cazul în care pot să apară abateri climatice potrivnice cerinţelor biologice ale fasolei. Urmează ca prin noi experienţe să se stabilească răritul între rândurile de porumb şi cele de fasole, corelat şi cu maşinile folosite la lucrări pentru a asigura mecanizarea 100% a întregii tehnologii.

37 Tabelul 7.8. Sinteza rezultatelor de recoltă obţinute în ciclul experimental în funcţie de metoda de semănat Harvest summary of results obtained in the cycle in experimental experience with methods of sowing Factorul A Metoda de semănat Mediile factorului A Soiul b 1 50 cm b 2 semănat în culise Recolta kg/ha % Diferenţa kg/ha Semnificaţia Avans Diva DL5% = 91 kg/ha DL 1% = 203 kg/ha DL0,1% = 572 kg/ha Mediile factorului B Specificare b 1 50 cm b 2 semănat în culise Recolta kg/ha % Diferenţa kg/ha -634 Semnificaţia 000 DL5% = 88kg/ha DL 1% = 198 kg/ha DL0,1% = 563 kg/ha Fasole Fasole Porumb Rânduri simple Cultură în culise Fig Recolta de fasole şi porumb în funcţie de metoda de semănat

38 Cercetările desfășurate în ciclul experimental în Câmpia Banato Crişană, teritoriul Foeni, pe un sol de tip cernoziom vertic, gleizat moderat la tema,, INFLUENŢA FERTILIZĂRII ŞI A TEHNOLOGIEI SEMĂNATULUI ASUPRA RECOLTEI ŞI A CALITĂŢII BOABELOR LA FASOLE evidenţiază că această cultură, în mod motivate sub aspect economic, alimentar şi agricol trebuie să fie menţinută în structura culturilor, fiind principal leguminoasă cultivată pentru boabe din ţara noastră. REZULTATE PRIVIND INFLUENŢA FERTILIZĂRII ASUPRA CONŢINUTULUI ŞI PRODUCŢIEI DE PROTEINĂ BRUTĂ OBŢINUTĂ LA DOUĂ SOIURI DE FASOLE RESULLTS THE INFLUENCE OF FERTILIZATION ON THE CONTENT AND PRODUCTION OF PROTEIN FROM GROSS TO TWO VARIETIS OF BEANS 8.4. REZULTATELE DE SINTEZĂ PRIVIND INFLUENŢA FERTILIZĂRII ASUPRA CONŢINUTULUI DE PROTEINĂ BRUTĂ (%) LA DOUĂ SOIURI DE FASOLE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL RESULTS ON THE INFLUENCE OF FERTILIZATION ON CRUDE PROTEIN CONTENT (%) TO TWO BEAN CULTIVARS OBTAINED IN EXPERIMENTAL CYCLE Rezultatele de sinteză scot în evidenţă efectul favorabil al îngrăşămintelor cu azot asupra conţinutului de proteină, care a crescut odată cu creşterea dozei de azot în plaja N 0 N 50 N 100, la ambele soiuri (Figura 8.4.). Astfel, la soiul Avans, pe fondul de P 40 conţinutul de proteină a crescut de la 23,81% (N 0 ) la 26,99% (N 100 ), iar pe fondul de P 80, a crescut de la 24,39% (N 0 ) la 27,78% (N 100 ).

39 La soiul Diva conţinutul de proteină a crescut în funcţie de doza de îngrăşământ cu azot aplicată de la 23,90% (N 0 ) la 27,11% (N 100 ) pe fondul de P 40 şi de la 24,20% (N 0 ) la 28,00% (N 100 ) pe fondul de P 80. Rezultă că dublarea dozei cu îngrăşăminte cu fosfor de la P 40 la P 80 la ambele soiuri, a influenţat cu mai puţin de 1% (0,62% la soiul Avans şi 0,61% la soiul Diva), conţinutul de proteină INFLUENŢA FERTILIZĂRII CU AZOT ŞI FOSFOR ASUPRA PRODUCŢIEI DE PROTEINĂ LA FASOLE 8.5. INFLUENCE OF PHOSPHORUS FERTILIZATION ON NITROGEN AND PROTEIN PRODUCTION OF THE BEAN de fertilizare. În figura 8.5. este redată cantitatea de proteină la două soiuri de fasole boabe, în funcţie

40 P40 P80 P40 P80 AVANS DIVA Fig Variaţia conţinutului de proteină brută (%) în funcţie de soi şi fertilizare determinat în ciclul experimental Fig The variation protein content (%)according to the seeding experimental cycle

41 8.6. REZULTATE PRIVIND INFLUENŢA FERTILIZĂRII ASUPRA CANTITĂŢII DE PROTEINĂ BRUTĂ ÎNREGISTRATĂ LA DOUĂ SOIURI DE FASOLE ÎN CICLUL EXPERIMENTAL RESULTS ON THE INFLUENCE OF FERTILIZATION ON CRUDE PROTEIN CONTENT (%) TO TWO BEAN CULTIVARS OBTAINED IN EXPERIMENTAL CYCLE În baza conţinutului de proteină brută determinat şi a recoltei de boabe obţinută s-a calculat cantitatea de proteină brută. Rezultatele prezentate în figura 8.5. prezintă o evoluţie a cantităţii de proteină la nivelul factorilor studiaţi între 329 kg/ha şi kg/ha. Dintre soiurile luate în experimentare s-a impus soiul Avans la care producţia de proteină a fost de 474 kg/ha. La soiul Diva cantitatea de proteină de 350 kg/ha, mai mică cu 124 kg/ha faţă de cea a soiului Avans, diferenţă foarte semnificativ negativă. Îngrăşămintele cu azot au mărit cantitatea de proteină cu 23% la nivelul dozei de N 50 şi % la nivelul dozei de N 100. Diferenţele de recoltă faţă de varianta N 0 sunt asigurate ca foarte semnificativă. Îngrăşămintele cu fosfor au influenţat în mică măsură cantitatea de proteină. Prin dublarea dozei de fosfor de la P 40 la P 80 cantitatea de proteină a crescut cu 10%. Rezultatele prezentate evidenţiază că fasolea cultivată pentru boabe va rămâne şi în viitor o sursă importantă de proteine pentru populaţie.

42 Specificare AVANS DIVA N 0 N 50 N 100 P 40 P 80 Cantitatea de proteină kg/ha % Diferenţa kg/ha Semnificaţia 000 XXX XXX X DL5%=28 kg/ha DL5%=36 kg/ha DL5%=27 kg/ha DL1%=44 kg/ha DL1%=54 kg/ha DL1%=43 kg/ha DL0,1%= 65 kg/ha DL0,1%= 74 kg/ha DL0,1%= 73 kg/ha Fig Cantitatea de proteină brută în funcţie de soi şi fertilizare înregistrată în ciclul experimental Fig The amount of crude protein, depending on variety and fertilizer recorded in the experimental cycle

43 CONCLUZII *Cercetările privind influenţa fertilizării asupra recoltei la două soiuri de fasole boabe au evidenţiat concluzii importante: - recolta medie în domeniul de fertilizare cercetat N 0 N 50 N 100 şi P 40 P 80 pe ciclul experimental de trei ani, în care s-au înregistrat importante abateri climatic, faţă de mediile multianuale, a fost de 1835 kg/ha la soiul Avans a fost cu 27% mai mare decât recolta obţinută la soiul Diva de 1345 kg/ha. *Dublarea dozei cu fosfor de la P 40 la P 80 nu este motivată, creşterea recoltei fiind de doar 8% respective de 123 kg/ha. *Îngrăşămintele cu azot au mărit recolta cu 14% la nivelul dozei de N 50 şi cu 34% la nivelul dozei de N 100, fapt care evidenţiază necesitatea fertilizării cu îngrăşăminte cu azot pentru a obţine recolte eficiente economic. În anii favorabili ai ciclului experimental, recolta obţinută în variant fertilizată cu N 100 a depăşit 2600 kg/ha. *Masa a 1000 boabe a fost influenţată favorabil de fertilizare, în domeniul dozelor N 50 -N 100, pe fondul de P 40 -P 80 la ambele soiuri. Valorile medii pe ciclul experimental s-au situate la soiul Avans între 350 g (N 0 P 40 ) şi 390 g (N 100 P 80 ), iar la soiul Diva între 175 g (N 0 P 40 ) şi 241g (N 100 P 80 ). *Înălţimea plantelor, pe ambele fonduri de îngrăşăminte cu fosfor experimentate de P 40 şi P 80, a crescut odată cu creşterea dozei de îngrăşăminte cu azot. La soiul Avans, pe fondul de P 40 înălţimea plantelor a fost de la 40,63 cm (N 0 ) la 46,53 cm (N 100 ), iar pe fondul de P 80 creşterea a fost de la 41,0 cm (N 0 ) la 46,50 cm (N 100 ). La soiul Diva s-a înregistrat aceeaşi tendinţă de creştere a înălţimii plantelor odată cu creşterea dozei de azot, între limitele 34,76 cm (N 0 ) la 42,5 cm (N 100 ) pe fondul de P 40 şi între 34,90 cm (N 0 ) 44,4 cm (N 100 ) pe fondul de P 80. *Îngrăşămintele cu fosfor în domeniul cercetat P 40 P 80 nu au influenţat creşterea în înălţime a plantelor. * Numărul de ramnificaţii/plantă a crescut odată cu creşterea dozei de azot de la 4,47 (N 0 ) 5,96 (N 100 ) pe fondul de P 40 şi de la 4,7 (N 0 ) 6,13 (N 100 ) pe fondul de P 80 la soiul

44 Avans şi de la 3,96 (N 0 ) 5,45 (N 100 ) pe fondul de P 40 şi de la 4,07 (N 0 ) 6,17 (N 100 ) pe fondul de P 80 la soiul Diva. * Îngrăşămintele cu fosfor au influenţat în mică măsură numărul de ramnificaţii/plantă, care în medie pe nivelurile de fertilizare cu azot a crescut prin dublarea dozei de fosfor de la P 40 la P 80 la ambele soiuri, cu cca. 0,5 ramnificaţii/plantă. * Numărul de păstăi/plantă la soiul Avans a fost cuprins între 15,58 (N 0 ) şi 20,07 (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 40 şi a variat între 15,54 (N 0 ) şi 21,24 (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 80. La soiul Diva numărul de păstăi a fost inferior celui înregistrat la soiul Avans, în toate variantele experimentale, fiind cuprins între 12,53 (N 0 ) şi 15,67 (N 100 ) pe fondul de P 40 şi între 13,43 (N 0 ) şi 18,33 (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 80. *Numărul de boabe/păstaie a fost puţin influenţat de fertilizare, în condiţiile de experimentare limitele de variante au fost cuprinse între 4,50 (N 0 )-5,30 (N 100 ) pe fondul de fosfor de P 40 şi între 4,77 (N 0 ) şi 5,44 (N 100 ) pe fondul de fertilizare cu P 80, la soiul Avans şi între 4,37 (N 0 )-5,37 (N 100 ) pe fondul de fosfor de P 40 şi între 4,23 (N 0 ) şi 5,27 (N 100 ) pe fondul de fertilizare cu P 80, la soiul Diva. *Determinările privind influenţa fertilizării asupra greutăţii boabelor/plantă au evidenţiat valori apropiate între variantele N 0 şi N 50, creşteri importante fiind înregistrate în variant fertilizată cu N 100, pe ambele niveluri de fertilizare cu fosfor. La soiul Avans, datele de sinteză că prin fertilizarea cu N 100 greutatea boabelor/plantă a crescut pe fondul fertilizat cu P 40 de la 28,83 g (N 0 ) la 44,83 g, iar pe fondul fertilizat cu P 80, creşterea a fost de la 31,87 (N 0 ) la 49,64 g. La soiul Diva greutatea boabelor/plantă s-a situate între 11,62 g (N 0 ) 19,20 g (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 40 şi între 11,73 g (N 0 ) 20,95 g (N 100 ) pe fondul fertilizat cu P 80. *Tratarea seminţelor cu noi tulpini bacteriene create în laboratorul de Microbiologie al Facultăţii de Agricultură Timişoara, au evidenţiat că cele mai bune rezultate, s-au obţinut prin tratarea seminţelor cu suşa Fss 2, variantă în care numărul mediu de nodozităţi/sistemul radicular al unei plante a fost de 13,13 la 30 de zile de la răsăritul plantelor şi de 11,86 de la data apariţiei primelor flori.

45 Tulpinile bacteriene Fss 4, Fss 6 şi Fss 9 nu au manifestat virulenţa necesară, evidenţiată prin numărul redus de nodozităţi formate pe rădăcinile plantelor de fasole. *Cercetările privind stabilirea perioadei optime de semănat a fasolei în Câmpia Banato-Crişană, au evidenţiat că cele mai bune rezultate se obţin în intervalul 10 aprilie 20 aprilie. Întârzierea semănatului până la 30 aprilie reduce recolta cu 15%, iar întârzierea până în 10 mai diminuează recolta foarte semnificativ, cu 45%. În medie pe cele patru perioade de semănat cercetate, recolta la soiul Diva a fost mai mică cu 45% (respective cu 702 kg/ha) faţă de recolta obţinută la soiul Avans. Întârzierea semănatului de la 10 aprilie până la 10 mai şi în consecinţă a parcurgerii perioadei de vegetaţie într-un interval în care în zonă survin perioade cu precipitaţii insuficiente şi cu temperature ridicate, dăunătoare plantelor, mai ales în perioada îmbobocit înflorit fecundare formarea păstăilor şi a boabelor a determinea, la ambele soiuri diminuarea valorii MMB, reducerea înălţimii plantelor, a numărului de ramnificaţii/plantă, a numărului de păstăi/plantă şi a greutăţii boabelor/plantă. *Cercetările privind metodele de semănat la fasolea cultivată pentru boabe au arătat că semănatul în culise, formate din 6 rânduri de porumb semănat la 70 cm între rânduri în alternanţă cu 12 rânduri de fasole, semănate la 50 cm între rânduri, a asigurat, în medie pe soiurile experimentale o recoltă de 722 kg/ha fasole şi 4215 kg/ha porumb boabe, faţă de semănatul în rânduri simple, schidistante la 50 cm, variant în care s-a obţinut o recoltă de 1406 kg/ha. Rezultă că semănatul în culise reprezintă o metodă motivată de-a fi extinsă, deoarece asigură creacrea unui microclimate favorabil fasolei şi în anii cu abateri climatice, cum ar fi temperaturile ridicate, însoţite de secetă atmosferică în intervalul sensibil de la îmbobocire la formarea seminţelor. *Conţinutul de protein al boabelor a fost influenţat de fertilizare, la ambele soiuri luate în studiu. Îngrăşămintele cu azot, aplicate pe fond de P 40 au mărit conţinutul de proteină brută de la 23,81% (N 0 ) la 26,99% (N 100 ), iar pe fondul de P 80 de la 24,39%(N 0 ) la 27,78% (N 100 ) la

46 soiul Avans. La soiul Diva conţinutul de proteină sub influenţa îngrăşămintelor cu azot a crescut de la 23,90% (N 0 ) la 27,1% (N 100 ) pe fond de P 40 şi de la 24,2%(N 0 ) la 28,0% (N 100 ) pe fondul de P 80. Dublarea dozei de îngrăşăminte cu fosfor de la P 40 la P 80, la ambele soiuri, a influenţat cu mai puţin de 1% conţinutul de protein al boabelor (0,62 % la soiul Avans şi 0,61% la soiul Diva). *Cantitatea de proteină brută (kg/ha) la nivelul factorilor experimentali s-a situat între 329 kg/ha şi 502 kg/ha. *Dintre soiuri s-a remarcat Avans la care cantitatea medie de protein a fost de 474 kg/ha, faţă de soiul Diva la care cantitatea de proteină a fost de 350 kg/ha. *Îngrăşămintele cu azot au mărit cantitatea de protein cu 23% la nivelul dozei de N 50 şi cu % la nivelul dozei de N 100. *Îngrăşămintele cu fosfor au influenţat în mică măsură cantitatea de protein brută. Prin dublarea dozei de fosfor de la P 40 la P 80 cantitatea de protein a crescut cu doar 10%. Câmpia Banato-Crişană şi alte areale cu condiţii pedoclimatice asemănătoare fasolea este o cultură eficientă economic care asigură importante cantităţi de proteină bogată în aminoacizi esenţiali şi care părăseşte terenul devreme şi îl lasă într-o stare de fertilitate foarte bună.

47 BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAPHY Angelini, F., Coltivazioni erbacee, Roma, Ed. Grafica Romana, Andronache Ana Maria Cercetări privind influenţa perioadei de semănat asupra recoltei şi a calităţii boabelor de fasole, - Researches regarding the influence of the seeding time upon the yield and on the been seeds quality, Analele Universitatea Craiova, seria Agricultură, vol. XXXIX, Andronache Ana Maria Studiu privind influenţa bacterizării şi a metodei de semănat asupra recoltei la fasolea cultivată pentru boabe Study regarding the influence of bacterization and of the seeding method upon the seed bean yield, Analele Universitatea Craiova, seria Agricultură, vol. XXXIX, Andronache Ana Maria, Borcean I., - The fertilization effect on the production of beans grains and the protein content in the soil and climate conditions of the Banat plain. Research journal of Agricultural science, vol. 42 (1) 1-688, Ed. Agroprint, Timişoara, Axinte, M., Roman, Gh., Borcean, I., Muntean, L.S., Fitotehnie, Editura I.Ionescu de la Brad Iaşi, 2006 Baicu T., - Sisteme de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor pe culturi. Ed. Ceres, Bucureşti, Baldoni R., Giardini L., - Coltivazioni erbacee. Cereali e Proteaginoase. Patrrone Editure, Bologna, Italia, Bîlteanu, Gh., Bîrnaure, V., Fitotehnie, Bucureşti, Ed. Ceres, Bîlteanu, Gh., Salontai, Al., Vasilica, C., Bîrnaure, V., Borcean, I., Fitotehnie, Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bîlteanu, Gh., Fitotehnie, Bucureşti, Ed. Ceres, vol. I, 1998, p Bîlteanu, Gh., Fitotehnie, Bucureşti, Ed. Ceres, Bîlteanu Gh., Fazecaş I., Salontai Al., Vasilica C., Bîrnaure V., Ciobanu Fl., - Fitotehnie, E.D.P. Bucureşti, Bîrnaure V., - Fitotehnie, Ed. IANB, Bucureşti, Berca, M., Optimizarea tehnologiilor la culturile agricole, Bucureşti, Ed. Ceres, Berbecel O., Valuţa Gh., - Zonarea ecologică a plantelor agricole în România, Ed. Academiei, Bucureşti, Bonciarelli F., - Fondamente di Agronomia Generale, Ed. Agricole, Bologna, Italia, Borcean, I., Borcean, A., David Gh., Cultura şi protecţia leguminoaselor cultivate pentru boabe, Timişoara, Ed. de Vest, Borcean I., Borcean A., Tehnici de cultură şi protecţie a cerealelor şi leguminoaselor pentru bobe, Timişoara, Ed. de Vest, 2003 Borcean, I., Tabară, V., David, Gh., Borcean Eugenia, Ţărău, D., Borcean, A., Zonarea, cultivarea şi protecţia