In amintirea lui Vlaicu.

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "In amintirea lui Vlaicu."

Transcriere

1 Anni IV Arad, Duminecă 31 Aagnst y. (13 Septemvrie n.) ABONAMENTUL Pe ut «a Cor, Pe jumătate m 14. Pe 3 luni.. 7. Pe o luni Pentru România şl trăirii täte: Pe un an. 40. franci Telefon teatru oraş şi interurban Ni Nr. ^90 REDACŢIA ft ADMINISTRAŢIA Strada Zrinyi N-rul lin 1NSERŢIUNILE se primesc la administraţie. Mulţumite publice şi Loa deschis costă «irul 20 fii Manuscrise nu se innapolazâ. AL Ciura: In amintirea lui Vlaicu. Mi se pare, delà o vreme, că el s'a stins de Blaj, 12 Septemvrie, mult... de câţiva ani măcar... Căci amintirea lui glorioasă pare a se şterge încetul cu încetul. Se împlineşte anul... Ne-aducem aşa de bine aminte de Dumineca Şi stelele se stâng"... vorba poetului. aceea, cu soare de toamnă timpurie, A fost deplâns ca un ficior de crai; a fost când serbările Asociaţiei" au fost cernite de înmormântat cu parada ce se cuvine unui viteaz; s'au adunat atâtea mii pentru perpetua mtea fatală: Aurel Vlaicu, şoimul Ardea- Mui, care s'a ridicat din căsuţa modestă ţărănească a satului Binţinţi până sus, la cul s'au adunat, într'un mănunchiu, atâtea artirea amintirii lui în bronz sau în marmoră; mile atinse de aşa puţini muritori geniali, s'a cole scrise întru pomenirea lui; şi totuş ţâbuşit din înălţime, lăsând în jale un neam am impresia, că amintirea lui glorioasă pare întreg. a-şi pierde, încet-încet, din strălucirea de o- Ne-aducem aminte de depeşa laconică, de dată. impresia ei zguduitoare; de opintirea noastră Ne-am schimbat noi? Mămică, de a nu crede în şirele grozave. S'au schimbat vremile? Aşteptam, în. tot momentul, o rectificare, un útoment cât de modest, care să ne asigure, Noi nu ne-am schimbat decât cel mult sub ti ştirea nu e adevărată în întregimea ei, că raportul uman, obişnuiţi să mai scâriţăm din Vlaicu al nostru a suferit un accident, că e răul chiar, dar că îl vom vedea iarăş, plapăruţi; o scădere aceasta, pe care am moşte recunoştinţa ce o datorăm marilor noştri disţnd deasupra capetelor noastre, ca un simi dătător de nădejdi. care abia acum, în vremea din urmă, începem nit'o, din nenorocire, din moşi-strămoşi, şi de Dar sinamăgirea n'a reuşit; ziarele îndofe, ce ne sosiră cu posta proximă, confir- Dar vremile s'au schimbat şi cronica a ne desbăra. ü ireparabilul dezastru. rul a spus, cu multă înţelepciune, că nu sunt Atunci am plâns cu toţii lacrimi fierbinţi, vremile sub cârma omului, ci bietul om sub )krimi neputincioase, cum plângi când îţi vezi vremi"... arámat visul cel mai frumos, în care ai ereit. Ne gândiam în clipele acele de amărăciu- toţi într'un vârtej turbat, într'un maca Taifun-ul zilelor din urmă, ne-a luat pe B Vlaicu şi în moarte a fost un simbol al bru dans al Morţii" fără să ne mai dea răgaz, să respirăm în tihnă, şi să ne dăm neamului. Un şoim, ce se înalţă în zările se seama nine, întrevăzănd biruinţa, şi prăbuşindu-se apoi, înainte de a o atinge cu mâna... Stau şi-mi dau seama, dacă nu greşesc. Să poate ca Vlaicu să fi murit numai de un an? de evenimentele ce se precepită în faţa noastră. Amintirea lui Vlaicu nu s'a stins în sufletul nostru, dar chipul lui apare mai şters în valurile de fum, ce ţişnesc ameninţătoare din atâtea guri de tunuri, la cele patru vânturi, delà malul Senei la Siberia şi delà malul Nevei până dincolo de Dunărea de jos... Totuş amintirea lui Vlaicu ne e azi mai necesară ca oricând. De aceea gândul nostru se întoarce cu pietate spre mormântul eroului din cimitirul militar, ascultând şopotul florilor ce se mlădie deasupra gropii şi foşnetul frunzelor uscate, ce se îngrămădesc tot mai multe, peste mormântul străjuit de o candelă şi o cruce de lemn. In foşnetul lor mulcom, frunzele palide par a ne spune îndemnuri ale eroului dispărut: Nu vă pierdeţi nici odată nădejdea în mai bine. Greutăţile şi năcazurile ce vă întâmpină în viaţă nu trebue să vă copleşească nici odată. Ele sunt tot atâtea îndemnuri de luptă; contribue la oţelirea forţelor trupeşti şi înmulţesc farmecul biruinţa, după atâtea svârcoliri zadarnice. Nu este biruinţă fără luptă, nici încoronare fără jertfe; nu este... E adevărat; în lupta vieţii rămâi îngenunchiat, adese. Şi nu odată trebue să plăteşti cu sângele tău, credinţa pentru care ai luptat. Dar toate aceste puţin importă. Au şi morţii graiul lor şi sângele morţilor e mai elocvent ca orice pe lume. Nu se varsă niciodată înzadar sângele martirilor; el va aduce roade întotdeauna, fie chiar cu întârzieri mari... Am convingerea, că sângele meu n'a curs în zadar, după cum nu poate curge în zădar nici Şoapte.». äi-e dor acum, să nu te mai cunosc Să trec pe străzi tăcut ca un strein, Nici zimbetul să nu mă mai încânte, Nici ochilor să nu mă mai închin; Să nu văd decât formele-ţi superbe, făptura ta, cum alta nu-i la fel, decât minunile ce'n bloc de Păros le plăsmuia cu dalta-i Praxitel; Si să nu ştiu, că 'ntrlnsa sunt avânturi, Si sunt nădejdi şi visuri şi credinţi, l-m suflet, care sângeră şi tace năbuşit de taine şi căinţi... Mi-e dor acum, să nu te mai cunosc ÏÏH dor, să pot odaf şi eu uita, Să nu mai simt, cum sufletu-mi se pleacă, SHărna o sărută 'n urma ta... Vasile Stoica. Lupta delà Mitroviţa. Povestirea unui român timocan, rănit-prlsonier. In noaptea neguroasă de Sâmbătă spre Duminecă 6 Septemvrie st. n. am căpătat poruncă să fim gata de plecare. Focurile au fost stinse şi nu se auzea nici un sgomot. Ca umbre treceau doar în lung şi lat ştafetele. Dosiţi în văi am făcut în ordine marşul spre Sava. Pionerii au bătut două poduri de luntri. La 6 ore dimineaţa am ajuns şi eu cu regimentul la tărm. Ai voştri se vedeau, aşa ca la 4 km. depărtare, dar în curând am observat cum dădură în retragere. Până la amiazi Duminecă, a trecut divizia de Negotin compusă numai din feciori între de ani. Când se făcu trecerea completă a diviziei prime, şi ne aflam în drum spre oraşul Mitroviţa, cam la 5 km. depărtare, se sparse ceriul asupra noastră şi pământul se clătină sub picioarele noastre. Până când noi am făcut timp de 6 ore drum cu înaintare, ai voştri au făcut în jurul nostru un lant de moarte. Tunurile voastre bubuie groaznic. Am crezut că vă putem sparge rândurile, dar ai voştri erau de o sută de ori mai mulţi decât ai noştri. Când vedeam cum aleargă din toate părţile moartea spre noi, nu am avut gând să ridicăm arma spre apărare, ci să ne vedem de mântuire. In fată şl în coaste eraţi voi, iar în spate era Sava cu Preţul unui exemplar 10 fileri. apele tulburi. Oficerii noştri însă nu ne-au lăsat să ne împrăştiem, şi nici noi nu am vrut să ne împrăştiem, fiindcă husarii voştri ne-ar fi frământat în sânge. Retragerea noastră a fost ca retragerea şarpelui. Lipiţi pământului căutam ridicaturile şi gropile unde să nu ne ajungă moartea. Pe la 6 ore, am ridicat steag alb pe vârful puştilor. In norii de fum cu praf de puşcă ai voştri nu au văzut semnul nostru. Dar nici nu l-au putut vedea multă vreme, fiindcă, oficerii noştri înşişi culcau cu revolverul pe cei cari cereau gratie. In urmă oficerii ne-au părăsit, parte au fost ucişi, parte s'au înecat în Sava. Noaptea oarbă se lăsase de mult dar ai voştri ne erau tot în urmă. Ai voştri văd şi noaptea. Plumbii lor ne sfredeleau ca şi ziua. Noi cădeam cu sutele. Am luptat delà început până la sfârşit răsboiul cu Turcii şi cu Bulgarii dar în aşa foc n'am fost nici la Adrianopole. Când n'am mai văzut oficeri între noi, cel mai curagioşi şi-au rupt cămaşa albă, au legat-o de baionetă şi aşa au alergat spre ai voştri, rugându-i să nu mai puste. La nouă ore seara ai voştri au încetat cu focul. Noi am aruncat toate armele departe înaintea picioarelor noastre. Ai voştri au făcut două linii şi aşa am ajuns la 11 ere în Mitroviţa. Eu am căpătat câte un plumb prin amândouă picioarele. Mi-au străbătut pulpele. Doi de-ai voştri m'au sprijinit bine şi aşa am ajuns şi eu la Mitroviţa. Răniţii noştri cel

2 Pag. 18 ROMANDE" Duminecă, 13 Septemvrie al sutelor de mii flăcăii români, pe stepele muscăleşti... Aş fi şi eu printre ei, dacă aş trăi dar soarta a vrut, ca eu să plec înainte, să le indic drumul... Aşa glăsueşte mormântul eroului, care ne-a rămas stea-călăuză şi după moarte. \ Lacrimile de acum un an s'au uscat; jalea morţii s'a schimbat în balsam mângâietor. Imagina lui Vlaicu rămâne pentru noi şi pentru generaţiile viitoare un izvor de apă vie. Cei ce se vor adăpa dintr'ânsul vor înţelege, că nu sunt greutăţi, pe cari îndrăsneţul spirit al omului, să nu le poată învinge; vor înţelege, că azi drumul măririi e deschis pentru toţi cei destoinici, asemenea unei scări de aur, al cărei capăt e într'o casă ţărănească dintr'un sat obscur, iar vârful se pierde sus de tot... în slava cerului. * Dumnezeu ne va îngădui, să-l revedem în curând. II vom recunoaşte, în haina lui de bronz, şi de câte ori vom trece în faţa statuei lui, vom avea impresia, că ne-a vorbit şi ne vom simţi elevaţi sufleteşte. El ne va vorbi, pe acelaş ton prietenesc, dar graiul lui va avea accente transcendentale, şi ochii lui vor privi, neclintiţi, spre o culme, silindu-ne şi pe noi să ne aţintim ochii într'acolo. Faţa lui va fi luminată de un zâmbet supra-pămăntean, în vreme-ce el pare a ne zice cu un gest de caldă îmbărbătare: Sic itur ad astra! Vlaicu. Un om nu valorează atâta prin ceea ce face Însuşi, ci prin ceea ce se face prin mijlocul lui. Mulţimile recunosc totdeauna pe acela care le reprezintă: 11 Iubesc mult cât e viu şl după moarte îl plâng mult. Şi omul însuşi se simte mai mare decât flinta iul: de aceea oamenii cari înfăţişează pe altil şi trăiesc pentru alţii sunt înzestraţi cu cele două mal rari şl scumpe însuşiri ale sufletului: modestia şl tăcerea. Ei simt că în fiecare moment al vieţii lor mai e cineva şl se închină aceluia. Aşa era şi Vlaicu. N. Iorga. mai mulţi au rămas până în zori afară pe câmpul de luptă şi au fost adunaţi de ai voştri, deodată cu armele aruncate de noi aseară. Divizia a doua compusă din glotaşi delà Timoc nu a trecut ţărmul, ea a rămas în Serbia ca să poată duce de veste la crai ce ospăţ îl aşteaptă în tara ungurească. In ceste două divizii delà Timoc a fost numai un singur regiment de Români; noi am ajuns însă mai întâi în gurile tunurilor, şi am perit cam din patru părţi una. Eu sunt Român bun delà Raduevat din juaeful Negotinului. Am fost în mai multe rânduri prin oraşale mari din România dar nu de aceea vorbesc aşa de bine limba noastră; Nouă aşa n-î este graiul de mici copii. Şi în tot ţinutul nostru cam aşa merge vorba. Te dor rănile? Mă dor şi nu pot umbla. Piciorul drept uu-1 pot nici mişca. Mulţămesc însă lui Dumnezeu, că am scăpat cu osul întreg, şi că am scăpat de Sârbia. Am luptat cu Turcii şi credeam că vom avea pace. Se porniră cu Bulgarii, credeam că-i gata pacea. Ne duse să fim călăi în Macedonia şi acum iată se apucă cu tara ungurească. Şi Milan şi Alexandru au fost omorî ti pentrucă au fost buni. Dar fură omorîti de Petar, care a vândut tara Ruşilor. De ştiam că ce-o fi, îndată după răsboiul cu Bulgarii, plecam în America, nici nume să nu mai aud din Serbia. Pipăindu-şi picioarele puşcate, astea mi Ie povesti George Bărbiei, român din Raduevat. Tr. P. N. ^Jertfa învăţătorilor români 4 '. Colectarea de pansamente şi albituri cei răniţi. Astăzi, când tara trece prin cele ma Încercări şi popoarele ei, ascultând glasul mare al gloriosului lor domnitor, au prins au ieşit pe câmpul de luptă ca acolo, cu de fer şi cu credinţa lor veche, din nou tronul şi patria societatea românească cel mai strălucit atestat despre maturltat care este condusă acest popor vrednic de mal bună. In momentul In care a sunat porunca rului, Românii noştri, lăsându-şi acasă tot mai scump: părinţi, soţie si copii, au plecat ste şi au prins arma ca să mai dovedească c'odată tuturora, că ei ştiu să-şi facă tele fată de tron şi patrie atunci, când o aceasta împrejurările grele în cari am ajun Dar nu numai cei obligaţi a prinde ştiut să-şi împlinească datorintele cu mare conştientiozitate, ci şi cei rămaşi dat cele mai eclatante dovezi, că Îşi cunosc rintele de buni cetăţeni, buni patriot! şl buni ştini alcătuind tot felul de societăţi şi lucrai toate terenele pentru ajutorarea familiilor duşi pe câmpul de luptă. S'au mişcat Consistoarele noastre, de confesiuni, în frunte cu toti Arhiereii. S cat băncile româneşti. S'au mişcat chiar şi române angajându-se a aranja paturi pentru răniţi în răsboiu; iar acuma primim înveseli! rea ştire, că s'a mişcat şi corpul învătătorest mân care, alcătuind un comitet mai larg, din peste 50 preşedinţi al diferitelor despăr de reuniuni învătătoreşti şi alti dascăli dc adună pansamente şi albituri (pânză, ismene etc.) pentru cei răniţi în răsboiu. Acest comitet, Incepându-şl deja activii lansat un călduros apel către toti învăţătorii mâni din tară, din care estragera următoarele vinte frumoase şi fnsufleţitoare: Dragi colegi! Fiii neamului românesc, pe cari voi i-atj eut şi voi i-aţi învăţat, încă de micuţi, a trioţi buni şi cetăţeni credincioşi către pal tron, toţi au ieşit pe câmpul de luptă şi prin cele mai mari greutăţi îşi varsă sângele tru binele şi fericirea noastră a tuturora. Se cuvine, deci, şi este vrednic de cinstea stră, ca în aceste momente de grea încerca noi toti să ne gândim la ei şi putând să le tindem mână de ajutor. In scopul uşurării sortii bravilor noştri s'a mişcat întreaga societate omenească, fără sebire de naţionalitate ori. confesiune. S'a şi societatea, românească, şi s'au mişcat cki femeile române, convinşi fiind cu toţii de í rul, că trăim vremuri când fiecare cetatea» buie să aducă, pentru ţară şi ostaşi, jertiá poate. In 1 aceste momente de deosebită im' istorică corpul învăţătoresc român încă nu rămânea nepăsător, ci trebuie să arate Murim el ştie şi este stăpân să-şi facă datorintt, atunci, când aceasta o pretind tmprejuráa imperios. Subsemnatul comitet a luat, deci, corpul învăţătoresc român din întreaga adune cu posibila grabă tot felul de pansamente pentru legarea răniţilor pe câmpul de lupi Jertfele acestea se vor colecta sub titli Jertfa învăţătorilor români" şi se vor transpune, cu cea mai mare gr locul ce ni se va designa din partea forurilor petente. Luând în considerare însemnătatea cauzei ce reprezentăm, pentru colectarea acestor] s'a statorit o zi fixă pentru toti, ziua di 11 Septemvrie st. n. (Vineri), (Tăierea cap. sf. Ioan) când fiecare coleg va colecta în comuna sa, tat fiind de preotul locului şi de vre-o câ" meni cu tragere de inimă. Instrucţiunea detaliată o aflaţi la finea apel

3 ktnecä, 13 Septemvrie Dragi cólegi! A sosit momentul istoric, când fiecare învătăromân are sfânta datorintă să arate, că el este Bl care ştie şi voieşte a simţi cu aceia, pe cari frageda copilărie, tot el i-a învăţat a fi oameni ştiţi, cetăţeni buni, paşnici, loiali şi credincioşi ne patrie şi tron. Jertfa ce se cere delà voi, ca adevăraţii educai ai poporului român, este foarte mică şi neînfată de jertfa ce o aduc harnicii noştri itători pe câmpul de bătaie. Tot ce vi se cere ica, şi voi unul fieşte-carele să jertfiţi o ori zi, ziua de 11 Septemvrie st. nou : altarul de binefacere al acelui neam, pe care (sunteţi chemaţi a-1 conduce din întunerec la ii. Mntele comitetului, adresate totalităţii înorllor noştri, vorbesc delà sine şi cunoscând ieţirea dăscălime! noastre pentru tot ce-1 nofolositor, ne place a crede, că ziua de 11 Itanvrie a aflat la lucrul sfânt pe to(i învătăromăni, colectând fiecare în satul lui, cât mai te pansamente, ca astfel şi ei să poată da rănitul ajutor într'adevăr binevenit şl de folos tblne ştiind, că: pansamentele şi albiturile cu- \Wtă foarte mult vindecarea ranelor şi toţii alină şi durerile sărmanilor răniţi. Se poate întâmpla, că nu toti învăţătorii au prl- I Apelul lansat, din simpla pricină, că comitetul avut la Îndemână adresa tuturora. Lacuna sta se suplineşte pe calea aceasta, prin publias, idemnăm, deci, şi noi pe toti Învăţătorii nol ca cu posibila grabă să facă aceste colecte, ïlindu-se cei dintr'un ţinut laolaltă, ca astfel isportarea obiectelor care va H liberă de rt) - să Ie fie mai uşoară. rformatiunl detaliate, atât în ceea ce priveşte i, cât şi în ceea ce priveşte locul unde ie trimise obiectele colectate dă cu toată «oştea de cauză, preşedintele comitetului, d. ÍS P. LAZAR, redactorul Gazetei învăţători In Ştmleu (Szilágysomlyó). Mtătorimea română are bunul prilej să doveisci că trăieşte în vremuri când faptele vorşi că ea ştie da dovadă faptei. Si nădăjduim că toti se vor folosi de acest In atenţiunea băncilor noastre". Organul oficial al Solidarităţii", adecă Mducerii institutelor noastre de bani, teta Economică", Nr. 33, din 15 August, ui de sus recomandă cu insistenţă ucilor noastre ca, în interesul prestigiului a bunei lor reputaţii, dar mai vârtos în aeresul conservării neştirbite a creditului de reescont, să se năzuiască din răsputeri regula scadenţele în aceste vremuri exţionale cu punctualitatea obicinuită în timle normale, iar faţă de creditorii lor de scont, să nu se folosească nici decât de irurile moratorului. Cui sfaturi binevoite la cerere vor şti să servească bănnoastre mai mari şi biroul Solidarităţii" à puşi în frunte ca conducători, trebuie să ia înălţimea chemării lor şi gata la orice nficiu, încheie R. E." lată un sfat al conducerii băncilor noa- E, întru toate conform împrejurărilor. Directorii băncilor sunt pentru aceasta anoscători conducerii, cu atât mai mult, át că, prin sfaturile, ce dă, îndeamnă totitâ şi pe clienţii băncilor, să-şi reguleze famentele. Poate că era şi mai bine, dacă Solidaitea", cu o circulară, comunica băncilor «fentele asupra cărora, n'a aflat cu cale ii mai de aproape, în organul său. Faţă cu îndrumările acestea, practice, bazate pe experienţe şi dictate de împrejurări, a le organului oficial, vine dl Adrian Oţoiu, în Nr. 185 al Românului din 6 crt. şi sene institutele române mai bine vor umbla, dacă nu vor asculta de sfaturile, ce dă R. E." să nu-şi forţeze clientela proprie... că institutele de reescont vor fi puse pe gânduri, şi se vor mira, că de unde au Valahii" bani... că cine regulează, ar fi respins chiar de Banca a. u... că după expirarea moratorului nu va cere numai 6%... că băncile de reescont nu le pot restitui cambiile revocate... Acestea sunt rezoanele dlui A. O. Sfaturile d-sale însă sunt periculoase nu numai pentru băncile noastre, dar mai ales pentru clientela lor, care va crede, că acum nu trebuie să-şi reguleze prolongirile. Acesta e răul cel mai mare. Pentrucă, neregulând aceştia, şi băncile neavând cambii nouă, nu-şi vor pute regula creditele şi, uşor, pot fi ameninţate chiar în existenţa lor. Realitatea este, că de când ţine criza financiară, băncile româneşti se află mai mult în moratoriu. Scumpirea banilor în urma crizei financiare, recoltele slabe în cei doi ani din urmă, au contribuit că ţăranii numai foarte greu şi-au putut regula afacerile. Mulţi n'au plătit nici carnetele, ci le-au adaus la capital. Ba, la începutul anului curent, cei mai mulţi sunt în restanţe cu regularea, în speranţa recoltei, care, cu unele excepţiuni, este mai favorabilă, ca în cei doi ani premergători. Mai adauge că în anul acesta dureros, ţăranii mai capătă bani pentru vite şi alte rechizite vândute pe seama armatei. Va să zică, nu se forţează" clientela, dacă i se cere să-şi reguleze acum datoriile, şi nu i se dă ocazie, să-şi prădeze banii, cej-i pot face acum, ca mai târziu, să nu poată plăti de loc. In astfel de împrejurări, ce om cu minte poate presupune, că valahii" ar găsi un mărinimos închipuit, care să le dea bani de pomană, să-şi plătească datoriile? Cumcă Banca a.-u. ar respinge regularea reesconturilor, este o simplă fantazie. Cine nu are trebuinţă de bani şi de credit, mai poate vorbi d'a călare, se poate provoca la moratoriu, dar, cine are trebuinţă de credit şi mai departe, cum sunt băncile noastre, nu poate sili pe creditor să-i împrumute cu dobânda legală de 6%, pentrucă atunci, creditorul îşi va ridica pălăria, şi va zice: Domnule, eşti un buclucaş, te rog plăteşte-ţi cambiul şi sluga d-tale! Cumcă cutare institut nu eliberează imediat cambiile din conteurent, nu este nici o mirare. Nici băncile româneşti nu le pot elibera totdeauna, când partidele le achită înainte de termin, în cazuri, când au reescontat şi ele cambiile mai departe. Eventualitatea cu buctarea" băncilor de reescont, samănă cu povestea mamei care, văzându-şi copilul jucându-se sub un copac mare, a început a se boci: vai de ea şi de ea, că dacă se rupe o cracă din copac, îi poate omorî copilul. Dacă ne punem întrebarea: De cine să ascultăm? De organul încredinţat cu conducerea institutelor noastre de bani, care are şi datorinţa şi posibilitatea" de a veghia şi cumpăni toate mijloacele întru se promovarea băncilor noastre, ori de un particular, care nu-şi poate susţinea afirmaţiunile, decât cu subscrierea numelui propriu? Răspunsul este limpede: In chestii delicate să vorbească cei competenţi. 10 Septemvrie N. Petra-Petrescu. De pe câmpul de răsboi. /. Sunt pe tren, dimineaţa la orele 8, când scriu această poştală. Chiar deslegai frumosul tricolor delà buchetul de flori ce ni l-a dat dna P. Vasilon, şi-l pusei la chipiu. Emoţionat de mândria mea cu care săvârşii acest gest, colegul Fejér, cel cu pricina de ieri*), mă rugă să-i dau şi lui o bucăţică din frumosul nostru tricolor, li făcui imediat o cocardă şi i-o pusei deadreptul inimet cu cuvintele: Să vezi acum cum ai cucerit inima soldaţilor români!..." Quanta permutatis rerum! Totuş, ce valoare enormă are în astfel de momente vânjoasele braţe române! Multe-multe sărutări de mâni frumoaselor noastre românce şi mii de salutări falnicilor noştri românaşi din Arad. Sublocot. Dr. N. P. //. Fiind eu foarte înstrăinat şi neauzind nimic despre cele ce se petrec în lume, căci de când am plecat de-acasă n'am prins nici un număr din Poporul Român". Când îmi aduc aminte cum aşteptam în toată Sâmbăta să rup fâşia foii ca să cetesc şi să aflu întâmplările şi datorinţele noastre mi se sfâşie inima de durere când gândesc la aceasta. Acuma însă... nu auzim nici o vorbă românească da decum altele. Vă rog, die redactor să-mi trimeteţi o scrisoare în care să-mi faceţi cunoscute noutăţile de cari am a- vea lipsă în acestea zile grele. /. A. Q. Salutări de pe câmpul de luptă delà nord. P. D. ///. Soldaţii bănăţeni delà comp. 6 ai reg. 43 de inf. au trimes prin învăţătorul soldat Q. Căr- daş anelor Lucia Dr. Stoinescu şi Livia Dr. Şepeţian următoarea scrisoare de mulţumită: Daţi-ne voe ca cu inima plină de mândrie să Vă mulţămim pentru iubirea d-v. faţă de soldaţii bănăţeni plecaţi în răsboiu, pe cari i-aţi însufleţit dându-le steaguri tricolore. Din inimă vă zicem să trăiţi la mulţi ani. Să trăiască soţii d-v., cari ca eroi ne conduc în răsboiu! Steagul să lucească Pentru el trăim, Ţara să trăiască Pentru ea murim! IV. Du-te carte sboară sus Du părinţilor răspuns, Du-te carte 'n aer sbori Si acas' să te scobori, La pruncuţii mei iubiţi, Si de mine despărţiţi, Du-te la a mea soţie Vezi de-i moartă, ori de-i vie. Spune-le cu dulce grai Cum îmi petrec al meu Traiul meu cel amărît, trai, *) Acesta fiind în Arad oprise soldaţilor români purtarea tricolorului nostru national.

4 ?ag. 1 Duminecă, 13 SeptemvrU 1911, D'ai mei casnici despărţit, Despărţit d'a mea soţie In amară cătănie; Lăsând pruncii mititei Cu mult dor, amar de ei, Lăsând şi tată bătrân Fără de nici un sprijin, Lăsând şi mamă duioasă Bătrână nesănătoasă. Dacă soartea-a fost aşa, Doamne fie voia Ta! Căci noi toţi aici câţi stăm Numai moartea-o aşteptăm, Moartea ori o schilăvire, Iar nu trai şi fericire... Rămas bun tată şi mamă, Eu mă duc unde mă cheamă Datorinţa de soldat Să lupt pentru împărat, Să apăr patria mea; Lăsând casa-mi singurea, Lăsând copii şi soţie Luptând pentru 'mpărăţie. Soartea noastră-i scrisă-aşa, Doamne, fie voia Ta! Aurel Lătan, zugsflihrer. Enciclica Papei. îndată după (alegerea papei Benedict XV se svonise că noul patriarh va adresa o enciclică lumei civilizate, în care se va ocupa cu răsboiul actual şi va cere să se facă odată pace. Osservatore Romano" publică acum aşteptata enciclică. Papa nu se îndoieşte că pronia divină, care i-a dat o sarcină aşa de grea, îi va da şi curajul şi tăria necesară spre a-şi îndeplini datorintele. E cuprins de groază şi mâhnire în fata acestui răsboi vrednic de osândă, deoarece vede că o mare parte a Europei e în flăcări şi pământul pretutindeni e stropit cu sânge de creştini. In sentimentul său de milă părintească el îmbrăţişează pe toţi fiii bisericii şi n'o să lase neîncercat nimic, ce ar putea pune capăt odată acestei nenorociri universale. Asemenea papei Pius X îndeamnă pe toţi fiii bisericii, şi mai ales pe cei cari au primit darul Iul Dumnezeu, să se roage, ca să înceteze răsboiul. Enciclica sfârşeşte cu următoarele cuvinte: Din adâncul inimei noastre rugăm şi conjurăm pe toţi, cari cârmuiesc popoare, ca spre binele omenirii să-şi oprească odată vrăjmăşiile, căci prea multă jale şi mizerie însoţeşte viaţa muritorilor, decât să mai fie nevoie de a îngrămădi încă şi mai multă jale şi mizerie. Să vadă odată, că destule pustiiri s'au făcut şi destul sânge s'a vărsat şi să se grăbească a începe tratative de pace şi a-şi întinde mâna. Atunci vor câştiga pentru ei şi popoarele lor cea mai mare răsplată delà Dumnezeu. Şi să ştie, că atunci vor face o operă plăcută şi dorită şi papei, care din pricina marei învălmăşeli dă de cele mai mari greutăţi întru împlinirea datorinţelor sale de locţiitor apostolic. Enciclica e datată din 8 Septemvrie. Şi fireşte ca orice enciclică ne aduce Iar a- minte de cea iscălită de Pius X şi care începea prin cuvintele Christifideles graeci"... Răsboiul. Atitudinea României. Budapesta. A.T. U. Germania consi deră situaţiunea în Balcani de liniştitoare. Se consideră de eschis ca România să ne atace, (Cenzurată). j Roma. A. T. U. Vorbind de posibilitatea unui conflict între Turcia şi Grecia ziarul Popolo Romano" îşi pune întrebarea: care ar fi în acest caz atitudinea României? Ziarul răspunde: Rolul României este de a veghea pentru ca situaţia în Balcani să nu fie hotărîtă de o atitudine agresivă din partea Turciei şl a Bulgariei împotriva Greciei şi a Serbiei. Dacă Turcia sau Bulgaria ar Ieşi din atitudinea lor pasivă, în acest caz ele ar întâlni pe România în fata lor. (Cenzurată). întrunirea corpurilor legiuitoare române. Bucureşti. Ziarul Adevărul" este informat că e probabilă convocarea corpurilor legiuitoare române pentru două-trei zile spre a se vota câteva legi de ordin financiar şi economic. Versiunea despre o remaniere ministerială nu se confirmă în cercurile oficiale autorizate. Tot Adevărul" primeşte din Sinaia ştirea că în cercurile competente se crede, că faţă cu mersul evenimentelor pe câmnul de răsboiu până în cel mult două săptămâni România se va afla din nou chemată să examineze atitudinea generală şt să se pronunţe asupra atitudinei sale. Protestul împăratului german. Norddeutsche Alig. Zeitung" publică telegrama delà vale care a trimis-o împăratul Wilhelm prezidentului Statelor-Unite: îmi ţin de datorie, die preşedinte, ca să Vă a- duc la cunoştinţă, ca celui mai marcant reprezentant al principiilor umanităţii, faptul că trupele mele iau găsit în fortăreaţa Longwy, după ocuparea ei, mii de gloanţe dum-dum, cari au fost lucrate în fabricile speciale ale guvernului (francez). Astfel de gloanţe au> mai fost găsite şi la soldaţii omorîti sau răniţi, precum şi la trupele engleze făcute prizoniere. Dta şti ce rane şi dureri îngrozitoare cauzează aceste gloanţe şi că întrebuinţarea lor o opresc riguros principiile recunoscute de dreptul international. Vă adresez deci cel mai solemn protest împotriva acestui fel de a purta răsboiu, care în urma metodelor duşmanilor noştri ia degenerat în cel mai barbar răsboiu cunoscut de istorie. Ei n'au aplicat numai aceasta armă crâncenă, ci guvernul belgian a îndemnat pe faţă şi a pregătit de multă vreme cu îngrijire la această luptă poporatiunea civilă a Belgiei. Cruzimile săvârşite în acest răsboiu de guerilă, chiar şi de femei şi preoţi, împotriva soldaţilor, medicilor şi a îngrijitorilor de bolnavi (au fost omorîti medici şi s'a împuşcat asupra spitalelor de câmp) au fost de aşa fel, încât generalii mei s'au văzut constrânşi în sfârşit să recurgă la măsurile cele mai aspre pentru ca să-i pedepsească pe cei vinovaţi, iar poporatiunea setoasă de sânge să o împiedece delà cele mai detestabile omoruri şi fapte mârşave. Câteva comune şi chiar şi vechiul oraş Löven, cu excepţia frumosului edificiu al primăriei, au fost distruse pentru apărarea trupelor mele. Inima-mi sângerează, când văd, că aceste măsuri sunt inevitabile şi când mă gândesc la nenumăraţi oameni nevinovaţi, cari şi-au pierdut averea şi căminul din cauza purtării barbare a criminalilor. Luptele din Polonia rusească. Viena. Korrespondenzbureau" a transmis ziarelor următoarea telegramă: Ziarele po'oneze descriu greutăţile extraordinare ce întitr>r.;nă înaintarea ttitrselor sustro-ungare în Polonia rusească din cauza zrej' taţilor terenului,, cari pentru artilerie mal ales, prezintă obstacole enorme. Fiecare piesă de artilerie a trebuit să ie trasă de câte zece caî, în roc de patru, iar spre a împiedeca ca tunurile să nu se înece în nisip, au trebuit să se pue scânduri sub roate, Infanteria rusă trage sub puternice adăposturi pregătite din vreme şi mascate de pământ. Tiranii chemaţi pentru serviciu de miliţii,, au încercat să ridice retranşamente în spatele Ruşilor cari acum retrăgându-se găsesc astfel mereu adăposturi. Atâta vreme cât sunt acoperit! Ruşii trag de sub aceste adăposturi, dar-.ciad intervine artileria austro-ungară, ori când infanteria le dă atacul, RuşH îşi părăsesc adăposturile, aruncă armele şi cer pardon. DE PE CÂMPUL DE RĂSBOI DIN SUD. Se anunţă oficial delà cartierul general: & sesc veşti de pe câmpul de răsboi din sud cili timp ce noi am trecut peste Drlna unele f ale armatei sârbeşti au intrat în mai multe regiuni ale Sirmiului, unde s'au luat dlspozitu pentru respingerea atacului. Maiorul HÖFER. Răsboiul cu Ruşii. Budapesta. Se anunţă delà cartierul general că în decursul luptei de ieri arhiducele Frideric comandantul suprem al armatei, împreună cu şeful statului major generalul de infanterie Conrad, apoi moştenitorul de tron arhiducele Carol Francise Iosif, au petrecut pe câmpul de luptă. Au fost adunaţi corespondenţii de răsboi ai ziarelor din capitală şi autorizaţi să comunice că ofensiva noastră decurge cu frumaosă perspectivă. Corespondenţii de răsboi informează-a moştenitorul de tron venind ieri (10 Sept.) 1a Crucea Roşie cu prezenţa sa a insuflat mult curaj în trupele noastre luptătoare. Budapesta. i Continuă lupta la Lembei Ofensiva noastră cucereşte teren Încetul cu cetul. Maior HÖFER. > Berlin. (Wolff) Statul major anunţă: neralul Hindenburg cu armata de răsărit a k frânt aripa stângă a armatei ruseşti care 1 a mai zăbovit pe teritorul Prusiei, deschi drum armatelor sale pentru a ataca delà spai armatele duşmane. Duşmanul a cedat lupta bate în retragere pe toată linia. Armata de ri sărit fugăreşte pe duşman în direcţie nordestid Germanii şi Francezii. Berlin. Moştenitorul de tron german ci armata sa a ocupat poziţiunile întărite ale duşmanului spre sudvest delà Verdun.' Unele parti ale armatei au atacat unele fortăreţe din sudul Verdunului. De ieri începând (10 Sept.) artileria grea bombardează fortăreţele. Berlin. Vossische Zeitung" e informaidin Rotterdam că deja cavaleria germană a intrat în Troyes de lângă Sena. l i nurgi,jj, a Pacea. Rotterdam. La Londra a fost semnatun act oficios al triplei înţelegeri în înţelesul căra nici unul dintre statele acestui grup, cuprinzând şi Belgia şi Serbia, nu va încheia pace separat La acest act a aderat acum şi Japonia. Mi-1 nistrul de externe al Japoniei a declarat ambasadorului rusesc la Tokyo, că Japonia n'o să încheie pace cu Germania, nici după ocuparea Chiaociaului, până ce nu se isprăveşte răsboiul în Europa. Flota mediterană. Roma. Două torpiloare austriace au plecat pe lângă Catnucano, să iscodească încotroe flota anglo-franceză. In curând au dat de patra încrucişetoare franceze cari le luară la Torpiloarele însă au putut scăpa neatinse. PRIMA FABRICĂ BRAŞOVEANÂ PE ŞLEFUIT MARMORĂ. GRANIT, SYENIT, LABRADOR ŞI PEATRÂ NAGT J Ó Z S E F pietrar BtaŞOY (BnSSO), Kut~u 50. Magazin permanent şi expediţie de obiecte de ORANIT şi MARMORĂ din patrie şi străinătate. - Execută totfelul de lucrări pentru clădiri, cripte, monumente mormfintale şi statui, lucrări de marmoră pentru mobile, garnituri pentru hotele şi cafenele, portale, vane, plăci pentru pereţi şi table comemorative, m orice grosime din păci de marmoră şi granit din patrie şl din străinătate.-delà orice oferte 10% rabat. (Na3068)

5 Binccä, 13 Septemvrie UPPMÉHMiwrCTHurntiWT-.-*--» Tt *'-ffi -t Flota japoneză. ferlin. Ştiri sosite din Peking la Rotter- (Spun că Japonezii în 25 August au început lardarea Cing-tau-ului. O flotă japoneză. tentată cu vase de răsboi franceze, englej ruseşti a bombardat forturile şi portul iile de pe tărm au răspuns cu mare véneit itre Japonia şi China s'a întrerupt orice coiatje telegrafică, deoarece un vas german itcablul dintre Schang-hai şi Nagasaki. Im n Germaniei sunt mobilizate trei flote ja dintre cari una are să ocupe coloniile nane din oceanul Pacific. Felurite. i. După ştiri sosite din Constantinolişcarea panislamistă pregătită de multă sein India şi Egipt acum a izbucnit în adee tulburări revoluţionare. In Alexandria şi răscoala ia proporţii tot mai mari. Osma- I Lloyd" aduce ştiri de ciocniri sângetin centrul Egiptului. lerlin. Ambasadorul american a declarat neghiobie a crede că între America şi Qer-!i ar putea izbucni răsboi în împrejurările stăzi. Mapesta. Ştiri din Zürich spun că la e o armată africană de 20,000 de oataa. In fata arsenalului ieri au fost exai multe tunuri luate delà Ruşi. ápesta. Primarul Budapestei în nureprezentanţei a adresat câte o telegramă icitare generalilor Dankl şi Auffenberg. itterdam. Cum se vede anumite ştiri emari mişcări revoluţionare în India sunt rate. In şedinţa de alaltăieri a parlamenenglez Lord Roberts a cetit telegrama vidin India, în care acesta spune că reici fac mari daruri pentru răsboi si îşi o- iar serviciile şi armata lor teritorială. Maaa dat 100 de mii de livre sterlingi pensboi, altul şi-a dat toate scumpeturile. Meni e linişte şi o mulţime de voluntari Ştiintează să fie înrolaţi. Turcia. icureştl. Când s'a ştiut sigur că ameprimejdia din partea rusească, comanda H turcească imediat a dispus ca să se reiortificatiile delà Erzerum. Toate lucrările pe deplin isprăvite şi trupele concentrate rserum aşteaptă pregătite orice acţiune rui Comandantul trupelor centralizate în este generalul Liman von Sanders, în rai anturaj se află încă 15 ofiţeri germani. Voinicii noştri. n TA Arad, 12 Septemvrie 1914 n. astăzi o scrisoare în care sunt citate cuvlnsediculut de stat major Czakó, sosit acum delà seneralulul Bruderniann, din Gaiiţla. ŞI spune íungar în fata unui jude de curie următoarele: lost de fată la toate luptele de până acum ţelor mele. Am văzut atacurile uimitoare am văzut năvala Infanteriştilor ale unguri, dar > a făcut regimentul curat românesc al hónain Deva, întrec ori ce iantazie. Faptele acea se pot nici descrie, căci nu le-ar crede nlme. trebuiesc văzute. Ofiţerii nu-ş mai puteau re- Mi, rămâneau departe în urma lor. Iar mo- «d se aruncau ca nişte tigrii asupra duşmanului ta'care cu baioneta, care cu patul puştii s'au i nantie goale. Nici închipui nu ml-am putut că lame oameni, cari să aibă în luptă atâta Impe- M atâta bărbăţie". Pentru învăţători. Cu nr , ministrul ungar de instrucţie, publică un decret, im Monitorul oficial" nr. 211 a. c. 11 Sept., în care decret se iau însemnate dispoziţii, ca lefurile şi competinţele tuturor învăţătorilor, va să zică şi ale celor delà şcoalele confesionale, să fie încasate în regulă, pe timpul ce învăţătorii sunt în campanie. Decretul pare că nu ţine seamă de cercul de competenţă al instanţelor noastre bisericeşti, atragem însă asupra lui a- tenţia celor interesaţi. Starea sanitară a M. Sale monarhului. Din toate rapoartele ce sosesc din anturajul M. Sale monarhului reiesă că M. Sa s'a simţit chiar în săptămâna din urmă foarte bine şi pare chiar a fi 'întinerit. Cu atât mai liniştiţi putem deci înregistra mirozeniile ce văd lumină în o mare parte a presei din statele duşmane, cari nu se genează a lansa în publicitate cele mai vădite ştiri mincinoase. In timpul din urmă excelează în aceste manopere detestabile şi lipsite de ori şi ce bun gust chiar şi Agenţia Reuter" afirmând că informaţiunile şi le-ar fi câştigat delà cetăţenii austro-ungari, cari se găsesc în Londra. Un ziar rusesc încearcă a-i înmulţi şi mai mult munca, de sigur nu uşoară în zilele aceste ale M. Sale monarhului, anunţând cu toată seriozitatea că M. Sa ar fi primit, după moartea papei Pius X, conducerea provizorie a agendelor papal. scaunului Moratorul. Primul ministru ungar a exmis un nou decret ( M. E publicat în Monitorul oficial" nr. 211) cu privire la amănuntele moratorului. Se cuprind dispoziţii importante în acest decret. Bunăoară în chestia contractelor bilaterale dacă una din partide u- zează de morator, ceealaltă partidă este îndreptăţită să rezilieze (strice) contractul, iar dacă cineva are obligamente băneşti, nu poate cere delà celalalt îndeplinirea contractului, decât în cazul dacă şi el plăteşte. Cu privire la interesele datoriilor intabulate, dacă imobilul e dat în arândă. Aceste interese, cu anumite excepţii, trebuie plătite la termen. Dum-dum. Convenţiile delà Haga încheiate ia 1868, 1899 şl 1907 opresc împuşcăturile dumdum, în articolul 23 punct e) în care se spune;,,...nu-i iertat să se facă răni şi suferinţe de prisos, cu ori ce fel de arme", iar în alt loc: nu se pot întrebuinţa gloanţe, ce se turtesc în trupul omului, bunăoară gloanţe la cari învelişul de metal solid nu acopere plumbul în toate părţile, ori sunt scrijelate, şi din pricina asta se destramă". Românii din Budapesta. Ni se scrie: Onorată redactiune! Ziarul Dv. în nrul lui din 5 1. c. reproducând după P. Llyod" ştirea că Românii din Budapesta s'au întrunit nşntru lansarea unui manifest, permiteţi ca să rectific această ştire, însoţită de un comentar necorespunzător şi jignitor pentru mine, care am fost iniţiat conferinţa. E adevărat, că mai mulţi intelectuali ro- 'V.<-aa**mmmnv«< v»wm..- >r"- i P a s. mâni din capitală au ţinut o conferinţă cu scopul unei manifestări. Nu coresnunde însă adevărului, că ar fi fost vorba despre un manifest de fidelitate căci fidelitatea" poporului nostru către tron şi patrie e recunoscută şi întărită cu fapte necontestabile. (Nu credeţi că rectificarea" aceasta ar fi trebuit s'o cereţi P. Lloyd-ului", nu nouă??? N. Red.) Conferinţa avea un scop cu mult mai serios, în congruentă deplină cu sentimentul public şi împreunată cu o colectă pentru familiile ostaşilor noştri. Manifestul însă nu se va face, după ce majoritatea celor întruniţi era de părere, că în urma evenimentelor mai nouă manifestul şi-a pierdut actualitatea. Persoanele apostrofate în nota redacţiunii" nefiind nici de faţă, anostrofarea lor e lipsită de ori ce bază. Rugânduj vă a da loc acestei rectificări, sum cu toată stima Dr. E. Babeş. Doamnele ruse în răsboiu. Ziarul Times" anunţă din Pietrograd (Petersburg) că două fiice ale colonelului Tomilovschi au intrat ca voluntare în armata rusească. Au îmbrăcat u- niforma şi la cererea lor au fost împărţite la trupele din linia de bătaie. Piu al X-lea. Piu al X-lea a murit. Simplu preot de sat în Veneto, el a ajuns, zâmbind în dreapta şi în stânga, nu pentru a măguli şi a câştiga, ci fiindcă aşa se deprinsese din practica simplilor săi poporeni. Şi astfel fiul de vătăşel, popa de sat a ajuns Pontifex Maximus şi s'a aşezat în Vatican, care a văzut în sacrele lui tainiţe sfinţi şi criminali, asceţi şi desfrânaţi, filosofi şi nebuni ai politicei, dar putini oameni aşa de omeneşti" ca acest părinte" delà Riese din Trevisano, care veni la conducerea sufletească a lumii catolice cu Ave Maria", cu Torna de Aquino şi cu ştiinţa mare de a purta practic conturi simple. Când răsboiul fără lege şi fără Dumnezeu a început pentru triumful brutalităţii în Europa, mulţi se vor fi gândit ca mine la un gest mare şi simplu pe care-l putea face acest simplu din vremurile când papalitatea nu e un Stat şi nici o ideie de imperialism, între atâtea altele, pe această lume care n'a fost creată pentru nici un imperialism, fie şi al Iui Dumnezeu, direct ori prin urmaşii Sfântului Petru, ci pentru muncă, iubire şi bucurie. Să se fi văzut de sus din loggia" binecuvântărilor delà Vatican o mână ridicându-se, nu blândă pentru çei credincioşi ci indignată, furioasă, purtătoare de fulgere împotriva acelor cari cu sânge rece osândesc sute de mii de oameni pentru triumful teatralei lor trufii, şi împărţitoare de blăstăm cu vedenia încă temută a Iadurilor deschise pentru toti aceia cari ar trage şi ar tăia în folpsul nedreptăţii. El putea s'o facă: la Riese lumea trăieşte bine, şi cine omoară e dus la puşcărie de jandarmi. Şi ce răsunet ar fi avut pe lume această întâie excomunicare ce ar fi venit în adevăr delà Dumnezeu! Dar părintele", ajuns Preasfântul Părinte, poate nici nu s'a gândit la aceasta. Ci a simţit, ca mulţi alţii, că nu mai e loc pe pământ pentru dânsul. Dând cale cine ştie cărui Papă chiurasat şi expert în melinită, el s'a dus la ai săi, la Dumnezeu, pentru a-i aduce o veste: că, după atâtea mii de ani ai luptei între Bine şi Rău, tot Satan a învins! (N. Iorga) Revista..Noi". Ni se anunţă că revista Noi" nu va apare decât mai târziu, toţi redactorii ei fiind chemaţi sub arme. Publicul românesc e rugat să sprijinească revista ca şi în trecut. Cununie. Ni se scrie: In 6 Sept. st. n. s'a ţinut în comuna Săcusigiu cununia dşoarei Cornelia Sebeşan, fiica vrednicului învăţător de acolo cu d. Victor Popovici, preot ales în comuna Silha din Banat. Ca preot cummător a fungat rev. d. Dr. Teodor Botiş prof. sem. din Arad! Pentru fondul ziariştilor s'a dat 20 cor. cu ocaziunea când s'au tipărit anunţurile. S

6 Pag. 8 ROMÂNUL" Dumineca, 13 Septemvrie 1914, încă un prinţ căzuf. Neue Rotíerdamsche Courant" anunţă: Duminecă după amiazi soldaţii - armâni ascunşi după o dâlmă de pământ în Bi s da, în apropiere de Hernthal, au surprins c/ouă automobile. Pe lângă câţiva ofiţeri belgieni din un automobil a mai fost si principele Bouderyn de Ligne. Prinţul Bouderyn de Ligne e înrudit cu familia regală belgiană. Cum s'a făcut mobilizarea In Rusia. Berliner Tagblatt" scrie: Atotputernicul Nicolae ' Nicolaevici marele duce, în numele partidului răsboinic al arhiducilor a înaintat tarului un ultimat că ori abdică, ori fără întârziere decretează mobilizarea generală. Ţarul s'a speriat grozav şi a predat generalisimului armatei ruseşti decretul de mobilizare subscris, apoi s'a retras trist în departamentele sale ne mai voind să primească în audientă nici pe Sassonov nici pe Suchomlinov. Aşa s'a putut întâmpla că ministrul de răsboiu şi şeful statului major şi-au dat cu atâta sânge rece cuvântul de onoare că Rusia n'a ordonat mobilizarea generală, însă ordinul de mobilizare, despre care ei n'au ştiut, atunci era deja în buzunarul marelui duce Nicolae Nicolaevici. Belgradul bombardat. Corespondentul ziarului Corriere della Sera" anunţă că ieri a sosit din Belgrad la Niş. Pe întreg drumul delà Belgrad la Niş mişună refugiaţii, cari nu îndrăznesc să se mai întoarcă la Belgrad de teamă că austriacii vor începe iarăş bombardarea. Centrul Belgradului e total ruinat. Unele case sunt numai grămezi de moloz. Mai ruinat e Calimegdanul şi uliţa Savei. Conacul regal încă e atins, vre-o trei bombe au căzut asunra lui. Una a nimicit terasa dinspre grădină, a doua o parte din coperlş iar a treia a căzut a- supra sălii de recepţie. împotriva răspânditorilor de ştiri false. Căpitanul politiei din Arad a afişat următoarea publicaţiune: Văd că unii oameni răspândesc ştiri neadevărate, prin cari provoacă nelinişte şi a- gitatie în poporatiune. In baza paragrafului 6 al ordinatiunei nr a ministerului ungar, răspândirea şi publicarea ăstorfel de ştiri e interzisă. Fac atent pe locuitorii oraşului că acei cari răspândesc ştiri neadevărate, întru cât fapta lor nu e prevăzută într'un paragraf mai aspru, se vor pedepsi în baza paragrafului 11 al articolului de lege LXIII din taiul 1912, cu 2 luni închisoare şi până la 600 cor. pedeapsă în bani. Logodnă. Dşoara Elena Popovici, Qeoagiu şi d Aurel Pascu abs. de teol. din Ceru-Băcăinţi logodiţi. Felicitări! Industria germană. La baza strălucitoarei averi a Germaniei stă înmulţirea populaţiunei ei. Nu vom insista asupra importantei acestui factor în evoluţia prosperităţii Germaniei. Să ne mărginim a arăta că în felul acesta, braţele de muncă nu au trecut la germani prin aceiaşi criză prin care a trecut în Franţa, şi că numeroşii supuşi ai lui Wilhelm al II-lea prin plecarea lor în tări depărtate din cauza suprapopulării Germaniei, au făcut o foarte bună propagandă şi au contribuit la crearea de debuşeurl preţioase pentru produsele germane. Populaţia imperiului care era de 41 milioane în 1870, a fost de 48 milioane în 1888, de 60 milioane în 1905 şi de 66 milioane în Din ce în ce mai mult însă, Germania îşi păstrează copiii; se pare că devin toti trebuincioşi industrialismului enorm care este puternica-1 caracteristică. Delà 1881 Ia 1890 escedentul naşterilor este de 5.5 milioane, emigratiunea de 1, persoane; delà 1891 la 1900 pentru un escedent de naşteri de 7.3 milioane nu mai sunt decât de emigranţi; delà 1901 la 1910, pentru un escedent de 8.7 milioane emigranţi. Agricultura a fost părăsită pentru uzine şi braţele de muncă nu au fost asigurate decât prin aducerea din afară. Desvoltarea industriei a fost prodigioasa. Nimic nu permite a o judeca atât de exact ca mişcarea importului şi exportului în 30 ani. In 1880 importaţiunile şi exportatiunile Germaniei se urcau la 7 miliarde 500 milioane; ele au fost în 1912 de 23 miliarde 750 milioane. Deci, ele s'au urcat mai mult decât întreit în 30 ani. Nu se poate nimeni împiedeca de a medita mult asupra acestei sărituri prodigioase. Delà 1911 la 1912 importul a crescut cu 7.7% şi exportul cu 9.71%. ( Foaia de informatiuni comerciale" Bucureşti.) In contra uşurei cu alimentele. Primăria oraşului Bucureşti a fixat prin Ordonanţa Nr din 23 Iulie 1914, următoarele preturi maxime de vânzare pentru articolele şi obiectele de prima necesitate: Cărnurile: Preţul de vânzare cu ridicata la abator vor fi următoarele: Cărnurile de vacă calitatea I, lei 1.05 cel mult kgr. Cărnurile de vacă calitatea II, Iei cel mult kgr. Cărnurile de porc lei 1. cel mult kgr. Preturile de vânzare în detaliu la halele de consumatiune sau la diferite măcelării particulare, în oraş, vor fi următoarele: Cărnurile de vacă, calitatea I, lei 1.20 cel mult kgr. Cărnurile de vacă, calitatea II, lei 1. cel mult kgr. Cărnurile de porc fără alegere lei 1.40 cel mult kgr. Grăsimile: Slănină de porc lei 1.50 cel mult kgr. Untură, osânză şi untură topită lei 1.60 cel mult kgr. Cărnurile speciale pentru fripturi, adecă muşchiul şi cotletul vânzându-se separat: Muşchiul de vacă lei 2.40 kgr. Antricotul (cotletul) fără şiră 1.20 kgr. In ce priveşte produsele de brutărie: Pânea şi jimbla pusă în consumatiune se vor vinde cu următoarele preturi: Pânea neagră 0.23 bani kgr. Pânea albă 0.30 bani kgr. Jimblă (franzelă) 0.33 bani kgr. Celelalte articole şi obiecte de prima necesitate cari sunt înscrise mai jos se vor vinde cu preturile indicate în dreptul lor astfel: Făina de grâu, călit. I (sau de lux) lei 0.40 kgr. Făina de grâu, călit. II lei 0.35 kgr. Mălai (făină de porumb) lei 0.20 kgr. Zahăr bucăţi în cutii de 5 kgr. lei 6. cutia. Zahăr căpătână sau bucăţi călit. II lei 1.20 kgr. Sare măruntă şi grunjoasă lei 0.15 kgr. Brânză calitatea I lei 2. kgr. Brânză calitatea II lei 1.70 kgr. Lemne pentru foc tăiate: Fag în cantităţi mai mici de 1000 kgr. suta kgr Cer gârniţă în cantităţi mal mici de 1000, suta kgr. 4.. Cărbuni (koks) mari lei 62. tona. Măsuri economice în vederea răsboiului. Consiliul federal german a fost împuternicit printr'o lege votată în 4 August şi promulgată în 6 August st. n. să suspende pe timpul cât va ţine răsboiul, taxele vamale prevăzute prin tarif vamal în vigoare pentru importul mărfurilor următoare: cereale, orez, leguminoase cartofi, sfeclele, nutreţul verde şi uscat, legumele de bucătărie, vitele, carnea, conservele de carne, peştii, grăsimele pentru mâncare, brânzeturi, ouă, produse de ale morăritului, produse de brutărie obişnuite, lapte condensat, produsele alimentare nedenumite (şi acele închise hermetic) şi uleiuri minerale. Toate acestea scutiri de vamă se aplică produselor ce se vor importa delà 6 August st. n. încolo, nu priveşte însă cele mărfuri ce se găseau la acea dată în magazinele porturilor libere sau în depozitele de vamă şi care rămân supuse prescriptiunilor tarifului vamal actual. Spre a uşura importul cărnii proaspete ori conservate sub ori ce formă, Consiliul federal este autorizat să ridice pe lângă taxele vamale şi măsurile sanitare cari îngreunau acest import. Astfel controlul sanitar se reduce la constatarea bunei stări generale, fără examenul obişnuit, luându-se în seamă însă şi chipul încheierei. Vitele pot fi importate, tăiate, păstrate la j ghiată ori sărate în parte sau sferturi de ti iar măruntaele ori legate de trupul vitei ori doi partite fără a se cere ca mai înainte caelesi fie neapărat legate de vită. Ultima oră. PE OCEANUL ATLANTIC. Berlin. Opinia publică a Angliei pretind* I stăruitor o acţiune mai vehementă a flotei»] gleze, pentrucă să poată ocoli primejdia i lor pe Marea Nordică. Tocmai nerăbdarea! glezilor este cauza că amiralitatea tălnulei scufundarea vaselor de răsboi engleze Oci şi Pathfinder şi nu dă nici o lămurire asupra» tastrofei. Minele germane pricinuesc mari r* gube Englezilor. Daily Telegraph vesteşte că cinci cruci» toare germane continuă acţiunea pe Oceaoi Atlantic cu scopul de a scufunda vapoarele» inerciáié britice. 21 de crucişe toare englezei, mai multe vase franceze au urmărit crucisem rele germane dar dispunând aceste de o i täte mai mare n'au putut fi ajunse. GERMANII. Berlin. Situaţia armatelor germane oca e următoarea: Mareşalul Kluck cu armata sti aproape de Meaux. Mareşalul Bülow e iû Jouarre şi Château-Thierry, iar mareşalul ha sen între Château-Thierry şi Dormans. Am principelui Albrecht de Wurtemberg acum m babil a ajuns linia Epernay-Châlones-sur-Mm Armata principelui de coroană al Germániai 4 Septemvrie a bătut pe Francezi spre norrfv«de Verdun, în linia Forges Malencourt-^ rennes şi i-a respins înspre St.-Mthiel spre É de Verdun, l-a urmărit apoi şi după ştirile Ji alaltăieri cari aduceau o biruinţă germanism vest de Verdun putem presupune că armata principelui de coroană sunt acum în linia Vit le-francois Bar-de-Duc Toul. Cavaleria f matei acesteia e cea care a ocupat oraşul Inn de lângă Sena. In această situaţie a fost ataci armata germană de cea franceză, care se spn} neşte pe Paris. Lupta e în curgere mai ales iii Meaux şi Montmirail metri. POSTA pe o linie de 50 de cb ADMINISTRAŢIEI. Adrian Filip, Cherechiu. Am primit 7 cor. în abonament până la 31 Oct. a. c. Marc Manasie, Ilteu. Putem trimite. Ru numai abonamentul şi adresa exactă. Paraschiva Murgu, Utvin. Am primit ILM cor. în abonament până la 30 Noemvrie a. c Redactor responsabil: Constantin Savt Farmacia la Proîedinţa dzeiasci", BUDAPESTA, strada K rály numírul8ó Renumitele şl mult căutatele cosmetice p. fmei întrec orice preparate franceze, au efect nînh'.cut: Alifie camforată de fată 1 teglă,. cor. I- Săpun Iulienne 1 bucată cor. 1- Pudră Iulienne, In 3 culori, 1 cutie cor. 1.» Paită de dinţi Helena 1 teglă cor. 1- Apă de păr împotriva cărunteţel 1 sticlă cor. 3.- Spirt întăritor pentru păr 1 tticlă cor. 1- Mult căutatele pastile Migrain pentru păr 1 cutie.. cor, 1- (E 2217) ANATORUL Dr. GRM BUDAPEST, VII, VÁROSLIGETIFASOR 13-IS. Se primesc bărbaţi şi femei cari suferit boale femeeşti, de chiururgie şl boale interne, şi lehuze. Bolnavi îşi aleg sin medicul curant Cuiă radium-mesopno rium. Laborator chimic fi Rompu. 1 ş c o aprobate de ministerul de culte şi Ven. Consistor din Arad, Oradea=mare şi Caransebeş (ediţiile cele mai nouă). A n u a r şcolar, Pentru 80 elevi Coroane 4-; pentru 120 elevi Coroane 5- ; pentru 160 elevi Cor. 6-. A L. v iz ş c o l a r. - Iskolai értesítő (legat). Preţul 30 fii De vânzare la LIBRĂRIACONCORDIA" Arad, Deák-Ferenc Kr.2

7 focă, 13 Septemvrie J f O M X R U P Pag. 7 Sanator-Therapia. r- Se primesc ÍFLBERCULOTICI pentru cură de altoire. JjÉipest, V I I., Városligeti fasor 11. Hffon József :: (E 2221)»BERĂRIE *STEINBRUCH ;ia început deja calea triumfală. SPRIJINIŢI MESERIAŞI ROMANI! JUSTIN ARDELEAN legător de cărţi A R A D, W E I T Z E R - J Á N O S - U Atelier mai bine aranjat în Arad pentru compactarea Evangheliilor şi a altor cărţi bisericeşti, cărţi de legi, matricule, albumuri, măpi, protocoale şi totfelul de lucrări aparţinătoare de branşa aceasta. (A 1692) SANATORUL Şi HIDRO TERÁPIA ISTVÁN-UTI TELEFON : 81-0'. Din nou zidit, cel mai modern aranjat I institut particular de cură pentru suferinzii de boale chirurgice, interne şi de nervi. Cură hidroterepică şi pentru bolnavi externi. Cură magnetică Arsonvalisare. Totfelul de tratamente electroterapetice. Băi de accid carboni:. Băi solare. Gimnastică suedeză. Röntgen. Prim-medic-director : Dr. VIKTOR DAPSY de DAPSY, operator. Prospect Pndonûet VTÏ István-űt sarok DUUdpCbl, III., Hungária-út 9. c % m ) Prcmt*t co as ed al ia cea nare la expoxrß* asilanari din Budapeata în Depozit principal: [aufmann Lajos és Tsa Arad, piaţa Boros Béni 21. Adresa > IIPTSTlDITSGHE BIERBRAUEREI A. G. (Bo 2215) STEINBRUCH. Ül! iuiimaiilmialuiuiiulü UUUMîîUMîi STABILIMENTULDE HIDROTERÂPIE SE şi cură îisicală-dieteticâ al doctorului L A Z AR F O F O V I G I IWIENA, XIII (Hlitzlng) str. Eduard Klein nrul 33. In Imediata apropiere de parcul împărătesc Schönbrunn. Po 2101 jgéz Prospecte si desluşiri gratis. S M \ M M M M M M M M \ IR IS Es. & : Turnătoria de clopote. - Fabrica de scaune de fler pentru clopote alui Timişoara- Fabric. FIULLUIANTONIUNOVOTNY, S? recomandă spre pregătire» clopotelor nouă, precare la turnarea de non a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armonioase pe garanţie de mai mulţi ani, pr;arâzutc ai adjnstări de fier bătut, construite spre a le întoarce in uşnrinfă in ori ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de erspare, -r Sunt recomandate cu deosebire C L O P O T E L E G Ă U R I T E, de dânsul inventate şl premiate in nuri oiul%> rânduri, cari sunt provăzute în partea superioară ca viohsa cn jăuri ca figura 5 si au uo ton mai intensiv, mal adânc, mal limpede, m«4 plăcut şi cn vibrare mal volumlnoară decât cele de sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 387 klg. este egal în ton cn un clopot de 461 îllograme patentat după sistemul vechiu. Se mal recomandă spre facerea scaunelor de fler bătut, de slnestătitoare, -- spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare dc fier bătut ca şl spre turnarea de toace de nretal. Preturi-curente ilustrate trimit gratuit. easornice, ijuteni, Gramofoane. Plăci. Chiar şi pentru plătiri în rate. Ceusernlee Str***", delà I cor. fa sas. toele-utere 6» flleri. Lunar noue recepţii ie plici. Mare magazin de urticui pentru speri ti lumpe electrice pentru»uzunurl Pentru ciasonlcsle *i Iramofoanele aoai sc dă garanţii it 19 ani, iar pentrn reparaţie e garantie de 5 ani. Atelier ie repurure rentra crasorilce, biiaterll, gramofoane. Sckimb da aar «I arsint sdrobit. T 61 k jóssal, Cronometra si croloiler artistic. SetJleiin tsxetei} Dugonics-tér Nr. 11. Sumer oase sertseri ie recunetttntâ, Preteurent Ilustrei gratis. Permaaeat aoat&ti ii *lăc! romtaastl In atenţiune negustorilor 1 Acoperirea trebuinţelor de ciocoladă şi zaharicale pentru preţuri de fabrică. :: :: In depozit: Kugler, Heller, Túrth şi Manner, :: :: G Á B O R M I K L Ó S A r a d, Piaţa Andrássy, colţul Salacz utcza Telefon Telefon (Qa 2270) m a e s t r u f a u x * L l S g f & Ş j S t r. B u z l a s a l i d N r (Casa proprie): Ofer on. public bogatul meu magazin de totfelul de birje, drocare şi tottesul de trăsuri ţărăneşti. CATALOO Ilustrat se trimite gratis şi franco. (Re 1985) Preturi Ieftine. Lucrările de faur, reparările trăsurilor şi alte lucrări în această branşe se execută în mod artistic. mtmihk I PRAV DE PELE HÖFER Acest prav impregnat cu accid boric a cărui efect excelent e în general cunoscut, se pregăteşte în trei tărimi. No I. prav dc stropit pentru copii.. à cor No II. Pudră, albă crem. sau roza... à cor. 1- No III. Prav de stropi pentru bărbaţi à cor. P >Babysoap< Höfer (săpun pentru copii). Numai acele sunt veritabile, cari poartă pe făşia de pe cutie şi pe capacul cutiei iscălitura»höfe R«. Săpun Höfer.... à cor. 70. de tot neutral şi inofensiv, se poate căpăta în toate farmaciile din ţară şi străinătate şi delà : Z "" RAL HÖFER'SAPOTHEKE E 8 L ï (E )

8 Pas. B Duminecă, 13 Septemvrie II CEL MAI MODERN INSTITUT TIPOGRAFIC ROMÂNESC DIN UNGARIA Şl TRANSILVANIA CONCORDIA" STR. ZRÍNYI ÁRAD, NRUL la. SOCIETATE PE ACŢIUNI Fiind aprovizionat cu cele mai moderne maşini din străinătate şl patrie, cai maşini de cules, maşini de tipar, maşini dm tatet şi maşini de vărsat olişeie, precum şi cu cele mai moderne litere, primeşte spre executare totfehsl de opuri, reviste, foi, placate, registre, tipărituri pentru banei şl sooietăţi, precum şi tipărituri adroeaţiale, taritari de logodnă, cununie şi pentru petreceri. Anunţuri funebra)* te execută cu cea mai mare urgenţi. Se execut! tot felul de lucrări de aceasta branşă delà cele mai simple pini la cele mai fine Executare promptă. Preţuri moderata. 0m fi ICTURĂ PE STICLĂ SI ATELIER MOZAIC pentru biserici şl alta Marl do clădiri. Adjustare cu sticlă decorativă tu stil ANTIC «I MODERN In cadru de ARAMA şi PLUMB, cf preturi convenabile execuţi R U H R és SPITZ Budapest, VIII., Liliom-u. 28 sz. Proiecte şl prospecte gratis. (Ru ). ÎNTREPRINDERE TEHNICI I ŞL DE LUMINAJI Arad, WeHzer Janas, palatul Minei lm Telefon 35. Tililu! Instalaţiuni ilictrico m pretori foarte CORIHII Oferim on. public candelabre eli cu preţuri moderate. Ţinem )a ziţie preţcnrentnl original al celormi de seamă fabrici de candelabre. & Cutăm totfelul de transformări de ni labre, cea-ce aducem la cunoştinţa m ales acelor ce-şi schimbă locuinţa Tili foane de casă, instalaţiuni de KM electrice pentru camere, «ranjam«şi reparări; lampe electrice pesta bnsnnar, ciucuri si prisme de toi totfelul de articli şi instrumente! luminăţie. ^osebită, ÎNTREPRINDERE TEHNICI I Şl DE LUMINAT HOFFMANN is Társai, h SIBIIU, STRADA CISNĂDIEI 1-5. i: :: :: t: (EDIFICIILE PROPRII.) :: :: INSTITUT DE ASIGURARE ARDELEAN RANSSYLVAHIA «Asigurări împotriva focului pent - ed,flch ' r. eco,te» "? a r f u r,» cele mai favorabile condiţii. m a?, n jt mobile, etc. pe lângă premii recunoscute de AfilfllIlNaT ftslinr/q yîûtii (P e n t r u învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat no'yuloii QOUUia Hoţii delà aşezămintele confesionale cu avantagii deosebite), pe cazul morţii şi cu termin fix, ca plătlre simpli sau duplă a capitalului, asigurirl de penzle şl de participare Ia câştig aslguriri dl zestre (copii), pentru eervicinl militar, asigurirl pe spese de îmormftntare Asigurirl da accidents corporale, JÄÄSSnftSÄ Asigurări contra grindinai (di piatra), Asigurări da pagubă la apaduila Sumele plătite pentru pagube de foc până Ia finea anului 1013 K Capitale asigurate pe viaţă achitate 5.755,85827 Starea asigurărilor cu sfârşitul anului 1913 j fej " * '» ^.S^S- Fonduri de Intemeiare şi de rezervă 2.696,458- Prospecte în combinaţiile cele mai variate se trimit şi st dau gratuit orice informaţii în birourile direcţiunei, strada Cisnădiei nr. 5. la agentura principală în Arad, Braşov, Cluj j precum şi la toate agenturile locale. Persoane versate In acuisifji, ciri au legături bune, se primesc In serviciul institutului ou condiţii favora (Ta ) Tiparal tipografiei Concordia" societate pe actij a Arad. Editor responsabil: Prof. VASILE STOICA.