Traducere Loredana $tefan Tehnoredactarq Mirela' NegoiEi Rudyard Kipling Pentru comenzi gi informali i : 034L/ 88L Descrierea

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Traducere Loredana $tefan Tehnoredactarq Mirela' NegoiEi Rudyard Kipling Pentru comenzi gi informali i : 034L/ 88L Descrierea"

Transcriere

1 Traducere Loredana $tefan Tehnoredactarq Mirela' NegoiEi Rudyard Kipling Pentru comenzi gi informali i : 034L/ 88L Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romflniei KIPLING, RUDYARD Cartea junglei / Rudyard Kipling. - Lumina : Editura Eduard,20l9 rsbn s7 t S.C. Eduard Publishing S.R.L. Toate drepturile rezervate. ffituam

2 Cuprins Fragii luimowgli...;. CAntecul de vanitoare al haitei Seeonee VAnitoarea tui Kaa CAntec de cilitorie al tribului Bandar-1og Jigrul!Tigrul!" Cintecul lui Mowgli... Foca A1bi... Lukannon,,Riki-Tiki-Tavi" CAntul lui Darzee Toomaial Elefantilor t Shiv gi Licusta verde... Servitori.i Maiestitii, (elp

3 FRATil rut MOWCU Cdnd seara vine pe aripi de pim $i titiacul zboard liniyit, Turmele in grajduri dorm Cdci liberi suntem pdn'la rdsdrit. Acum e vremea mdndriei ;i-a puterii, Veni;i cu ghearele;i colgii $i asculta;i chemarea! Rdsplatd sa aveli Toli cei ce Legilor Junglei va supunefi! Cintecul nopgii in jungli. ra ora tapte intr-o seari toridi in deaturile Seeonee cand Tata-Lup se trezi din odihna de peste zi, se scirpini, cisci gi igi intinse labele pe rand ca si alunge gi cele mai mici urme de somn din varfuri. Mama-Lup stetea cu nasul ei mare gigri peste cei patru pui ce se rostogoleau gi scheunau, in timp ce luna lumina frumos gura petterii unde stiteau. - Crrrrr! spuse Tata-Lup, E vremea si pornesc la vanitoare din nou. ' Era gata si o ia la goani in josul dealului, cand o umbri pitici gi cu o coadi stufoasi trecu pragul gi spuse cu o voce mieroasa:

4 - Norocul si fie cu tine, o, cipetenie a lupilor! Norocul gi colqii albi, puternici, si fie cu nobilii tei fii, ca ei si nu-i uite pe cei infometaqi din lumea asra. Era gacalul Tabaqui, zis Linge-blide. lar lupii din lndia il urau pe Tabaqui pentru ci toati ziua umbla si faci rele, spunea povetti gi igi pierdea vremea mancand zdrenge gi bucigi de piele din mormanele de gunoi ale situcului. Dar le era gi frici de el, penrru ci Tabaqui, mai mult ca oricare alti vieguitoare din jungli, avea tendinga si fie cuprins de nebunie, iar atunci uita ci i-a fost vreodati frici de careva gi alerga prin jungli, infigandu-gi colgii in tor ce i se ivea in cale. Chiar 5i tigrul fuge si se ascundi cand micul Tabaqui e cuprins de nebunie, pentru ci nebunia este lucrul cel mai lipsit de demnirate ce i se poare intampla unei vietigi silbatice. Se numegre hidrofobie dar ei ii spun gi fug. <dewanee> - nebunia - - lntri dar, gi uiti-te, spuse Tata-Lup, seve6 dar aici nu este de mancare, si gtii! - Pentru un lup nu este, spuse Tabaqui, dar pentru o persoani aga de umili ca mine'un os, chiar gi ros fiin4 e un adevirat ospig. Cine suntem noi, Cidur-log (gacalii), si fim mofturogi gi si alegem? Se gribi apoi citre fundul pegrerii, unde gisi un os de viti cu ceva carne pe el gi se agezi, zdrobind osulin dingi cu bucurie. - Multe mulgumiri pentru aceaste masi indestulati!spuse lingandu-se pe buze. Ce frumogi sunt copiii Miriei-Tale! Ceoch i mari au!$i cetineri sunt!intr-adevir; intr-adevir, ar fr trebuit si-mi aduc aminte ci fiii regetti sunt fiinge desivargite inci din pruncie. Ei bine, Tabaqui gtia la fel de bine ca oricine altcineva ci nu poate fi o nefericire mai mare decit si-i complimentezi pe copiii cuiva de fagi cu el. $i fu foarte mulgumit si vadi cat de stanjenigi se simgeau Mama gi Tata-Lup. Tabaqui stetu linigtit, savurind nlzbdtia pe care tocmai o ficuse gi apoi spuse cu riutate: - Shere Khan, Cel Mare, gi-a schimbat locurile de vanitoare. Mi-a spus mie ci va veni la vinitoare pe dealurile astea la urmitoarea luni plini. Shere Khan era tigrul ce triia pe langi raul Waingunga, la treizeci de kilometri distangi de peqteri. - Nu are niciun drept si faci asta! spuse Tata- Lup nervos. Dupi Legea Junglei, nu are dreptul si-gi schimbe locurile pentru vanat firi si anunge din timp. imi va speria toate prada pe o razi, de cincisprezece kilometri, iar eu - eu trebuie si vanez pentru doi acum. Mama lui nu degeaba l-a numit Lungri (gchiopul), spuse domol Mama-Lup. A fost gchiop de un picior inci de la nagtere. De aceea a vanat numai vite. Acum sitenii de pe valea raului Waingunga sunt maniogi pe el gi vine aici si ii enerveze pe ai nogtri. Sitenii il vor ciuta in toati jungla dupi ce el va pleca,

5 gi noi, cu copiii, va trebui si fugim cand vor da foc la ierburi. Ce si zic, foarte recunoscitori ii mai suntem lui Shere Khan! - Se-i transmit recunottingata? intrebi Tabaqui. - legi! ricni Tata-Lup. Du-te gi vaneazi cu stipanul tiu!ai ficut destul riu pentru o seari. - Plec, spuse Tabaqui, potolit. De altfel, colo, jos, in desiguri, se aude Shere Khan. Aga ci puteam si nu mi mai ostenesc si vi dau vestea. Tata-Lup asculti gi, intr-adevi6 jos, in valea ce se intindea pani la parau, se auzea geamitul sevel nervos, marait, al unui tigru ce nu prinsese nimic gi nu-i pisa daci toati jungla afla asta. - Prostul! spuse Tata-Lup. Si-giincepi o noapte de lucru cu ata un zgomot!igi inchipuie ci vitele noastre sunt ca boii lui de pe valea Waingunga? - Ssst! Nu vite gi nici boi nu vaneazi in seara asta, spuse Mama'Lup. VAneazi un Om. Ceamitul se schimbase intr-un marait continuu ce pirea ca se aude din toate punctele cardinale. E sunetul ce ii amegette pe tiietorii de lernne ti pe giganii ce dorm sub cerul liber gi ii atrage chiar in gura tigrului. - Un Om! se miri Tata-Lup, aritandu-gi colgii albi. Pfui! Nu sunt destule gaze gi broagte pe lac de trebuie si minance un om, gi inci pe teritoriul nostru? Legea Junglei, care nu di niciun ordin tiri motiv,. nu di voie niciunui animal si minance un om, decat atunci cand omoari ca si le arate copiilor sii cum se omoari; gi atunci trebuie si vaneze in afara teritoriului de vanitoare al haitei sau al tribului de care apargine. Adeviratul motiv este ci uciderea unui om inseamni aparigia omului alb cilare pe elefant, inarmat, gi a sute de oameni de culoare, cu goarne, mitraliere gi torge aprinse in maini. Atunci, toate jungla are de suferit. Motivul pentru care animalele au fost de acord cu asta este ci ornul e fiinga cea mai slabi gi lipsiti de apirare dintre toate vietigile, gi nu-i cinstit si se atingi de el. Se spune de asemenea - gi este adevirat - ci cei care minanci oameni fac raie gi le cad dingii. MArAitul deveni tot mai puternic gise termini cu un,,arrrh!" ca atunci cind tigrul ataci. Apoi se auzi un urlet - nu ca de tigru - ficut insi de Shere Khan. Nu a reugit, spuse Mama-Lup. Ce s-o fi intamplat? Tata-Lup alergi cagiva pagi gi il auzi apoi pe Shere Khan mormiind gi bolborosind silbatic, in timp ce se tivilea prin desiguri. - Prostul! Nu a avut destuli minte gi a sirit pe focul unui tiietor de lemne gi gi-a ar:s picioarele, spuse Tata'Lup cu un marait. Tabaqui este cu el. - Ceva urci pe deal, spuse Mama-Lup, ciulind o ureche. Bagi de seami! Tufigur,ile au fosnit un pic in desig, gi Tata-Lup se lisi pe vine, gata de atac. Apoi, daci agi fi fost de fagi, agi fi vazut cel mai frumos lucru din lume: Lupul se opri in mijlocul saltului. Se lansase inainte de a vedea

6 pe ce sare ti apoi a incercat si se opreasci. Rezultatul a fost ci a sirit in sus de-un metru jumate-doi, ca apoi s6, aterizeze exact in locul de unde a ficut saltul. - Un om!qipi el. Un pui de om. Uite! Chiar in faga lui, ;inindu-se de o creangi joasa, era un copilag de culoare, in pielea goali - mai moale gi mai grisug decat orice copil ce a venit vreodati la pettera unui lup pe timp de noapte. Se uiti in ochii Tatilui-Lup gi rase. - Asta e un pui de om? spuse Mama-Lup. N-am vizut niciodati unul. Adu-l aici! Un lup obignuit si-gi plimbe puii poate, daci e necesar, si duci in guri un ou firi si'l spargi gi, degi filcile Tatilui-Lup au prins copilul, colgii nici micar nu l-au zgilriatin timp ce l-a agezit langi puii sii. - Ce micug este! Ce golag este, nu are pir deloc! spuse, cu blindele Lupoaica. Copilul igi ficea loc printre pui si ajungi mai aproape de blana caldi. - Hei! MinAnci impreuni cu ceilalgi pui ai nogtri. Deci aga arate un pui de om. Oare a existat vreodati un lup care si se laude ci printre puii lui a avut gi un pui de om? - Am mai auzit din cand in cand de aga ceva, dar niciodati in haita noastri sau in vremea mea, spuse Tata-Lup. Nu are deloc pir gi at putea si-l omor doar cu o lovituri de picior. Dar - vezi? - se uiti la mine gi nu-i este deloc frici. Brusc, razele lunii nu mai luminau gura pegterii, r{x h^r-"&.n \ '#&,,,/ { }J/' '/<f x 10 "11

7 cici capul pitrigos gi umerii lui Shere Khan au apirut dintr-o dati. Tabaqui, in spatele lui, ii goptea slugarnic: - StipAne, stepane, a intrat aici! - Shere Khah ne onoreaz cu prezenga sa! spuse Tata-Lup, ochii lui sticleau de manie. Ce doregte Shere Khan? - Prada mea. Un pui de om a venit incoace, spuse Shere Khan. Pirinqii lui au reusit si fugi. Di-mi-l mie! Shere Khan atacase focul de tabiri al unui tiietor de lemne, aga cum spusese Tata-Lup, gi era furios din cauzi ci il dureau labele. Dar Tata'Lup ttia ci gura pegterii era prea ingusti pentru ca un tigru si poate intra. Chiar gi acolo unde statea, umerii lui Shere Khan gi labele din fagi erau prea inghesuite, aidoma unui om care s-ar chinui si intre intr-un butoi. Lupii sunt anirnale libere spuse Tata-Lup. Primesc ordine doar de la geful haitei, gi nu de la orice virgat, ucigag de vite. Puiul de om e al nostru gi putem si'l omoram, daci asta alegem si facem. - Alegi, nu alegi! Ce-i cu discursul ista despre alegere? Pe togi boii pe care i:am ucis, si ingeleg ci vrei si mi umilesc adulmecand in vizuina asta de caine dupi ceea ce este al meu de drept? Ei bine, vorbesc eu, Shere Khan! Rigetul tigrului umplu pettera de tunet. Mama- Lup se ridici dintre pui gi ficu un salt inainte, cu ochii ca doui luni verzi strilucind in noapte, infruntand privirea pitrunzitoare a lui Shere Khan. - $i eu, Raksha (Demonul), igi rispund. Puiul de om e al meu, Lungri! Al meu gi numai al meu! Nu va fi ucis. Va trii gi va alerga cu haita, gi va vana cu haita; gi in cele din urmi, asculti'mi bine vanitor de pui mici gigolagi, mancitor de broagte, ucigagule de pegti, va veni o zi cand te va vina el pe tine! Acum pleaci de-aici, ci de nu, jur pe sambhur-ul pe care l-am ucis (cici nu minanc vite infometate), ci te-oi duce inapoi la mama ta mai gchiop decit te-ai niscut!cari-te! Tata-Lup se uita mirat. Aproape ci uitase ziua in care o cagtigase pe Mama-Lup in lupti dreapti cu algi cinci lupi, de pe vremea cand alerga in haiti, gi nu se numea Demonul pe degeaba. Poate ci Shere Khan l-ar fi infruntat pe Tata-Lup, dar nu putea si-i gini piept Mamei-Lup, pentru ci gtia ca, din pozigia in care se afla, ea avea tot avantajul terenului gi ci ar lupta pani Ia moarte. Aga ci se didu inapoi din gura pegterii mariind gi, cand a iegit de tot, ricni: - Fiecare ciine latri in propria curte!vom vedea ce va avea de spus haita despre gizduirea de pui de om. Puiul e al meu, gi tot in dingii mei va ajunge in cele din urmi. Oh, voi, hogilor cu coada stufoasi! Mama-Lup se arunci jos printre pui, gafaind iar Tata-Lup ii spuse sever: - Shere Kahn are dreptate de data asta. Puiul trebuie prezentat haitei. Tot mai vrei si-l pistrezi, mami? - il pistrim! spuse gafiind. A venit gol, pe timp de 12 13

8 noapte, singur gi foarte infometat; gi totugi nu i-a fost frici! Uite deja l-a impins pe unul dintre puii nogtri la o parte. lar micelarul ila gchiop l-ar fi ucis gi ar fi fugit spre raulwaingunga, in timp ce sitenii de aici ar fi vanat prin toate vizuinile noastre, ca si se rizbune! Daci si-l pistrim? Pii si fii sigur ci-l pistrim. Stai cumingel, broscugi mici!o, tu, Mowgli - cicimowgli, broscuga, igi voi spune -, va veni vremea cand tu il vei v6na pe Shere Khan, ata cum te-a vanat el pe tine! - Dar ce va spune haita? continue Tata-Lup. Legea Junglei spune foarte clar ci orice lup poate, cand igi intemeiaz o familie, si se retragi din haita cireia ii apargine. Dar indati ce puii lui sunt destul de marisi stea pe propriile picioare, trebuie si-i prezinte Consiliului haitei, care se tine de obicei o dati pe luni, cand e luni plini. $i asta pentru ca ceilalgi lupi si-i poate cunoatte. Dupi aceaste inspecgie, puii sunt liberi si fugi unde vor gi, pani nu reutesc si ucidi prima viti, niciun membru al haitei nu are dreptul si-i ucidi. Pedeapsa este moartea, cind ucigagul este gisit; gi daci stai un pic si te gandegti, ai si-gi dai seama ci aga gi trebuie si fie. Tata-Lup a atteptat pini cand puii lui au inceput si alerge un pic gi apoi, in noaptea in care se intalnea haita, i-a dus pe ei, pe Mowgli gi pe Mama-Lup la Piatra Consiliului - un virf de munte acoperit cu stanci gi bolovani, unde se puteau ascunde o sute de lupi. Akela, marele Lup Singuratic gri, care conducea intreaga haiti prin forgi gi inteligengi, stitea intins pe stenca lui, iar ceva maijos stiteau peste patruzeci de lupi de toate mirimile gi culorile, de la veterani cu blana de culoarea bursucului, care puteau dobori o ciuti de unii singuri, la lupi de trei ani, cu blana neagri, care nu mai credeau ci pot. Lupul Singuratic le era conducitor de un an deja. Cizuse de doui ori intr-o capcana pentru lupi in tinerege gi odati fusese bitut gi lisat si moari; aga ci el gtia felul de a fi al oamenilor gi obiceiurile lor. S-au spus foarte pugine la StAnci. Puii se rostogoleau unii peste alqiiin mijlocul mamelor gi tagilor lor, gi din cind in cand cate un lup mai in vdrsti se apropia de cate un pui, se uita la el cu atengie gi se intorcea la loc firi si faci zgomot. Uneori, o mami igi impingea cate un pui mai la lumina lunii, pentru afi siguri ci nu va fi trecut cu vederea. Akela striga: - $tigi legea, gtiqi legea! Uitagi-vi bine, lupilor! lar mamele, ingrijorate, preluau indemnul: ' Uitagi-vi, lupilor! Uitagi-vi bine! in sfargit, gi Mamei-Lup i se zbirli blana de pe gat. Pe cum se apropia momentul, Tatil-Lup impinse broscuga Mowgli - cum ii spuneau ei - in centru, unde stetea rilzilnd gijucandu-se cu cateva pietricele ce striluceau in lumina lunii. Akela nu gi-a ridicat capul de pe labe gi continua cu indemnul monoton: - Uitati-vi bine! 14 15