20'19 Crisrina Editura t{erg B net, pentru ptezenta edigie Aceasti c:rrre est o opera de 6cgione. Orice aseminare cu

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "20'19 Crisrina Editura t{erg B net, pentru ptezenta edigie Aceasti c:rrre est o opera de 6cgione. Orice aseminare cu"

Transcriere

1 20'19 Crisrina Editura t{erg B net, pentru ptezenta edigie Aceasti c:rrre est o opera de 6cgione. Orice aseminare cu locuri sau personaje reale este int$rnplsroare sau presupune o inteneie ardstici. Aeea"*i. carte esa prorejati de legea drepturilor de autor. Te rugim si nu repduci textul ftri acordul expres al editurii, indiferent de supornrl fizic sauelectronic; ln afara lirnitelor legale " de citare p ntru utiliiae.ln recenzii satr in contexte de promovare. Sprijini si tu creativitatea. Igi mulgumim. CRISTINA NEMEROVSCHl EDTTURAHERGffiNET Bucuregti, Roninia editon4hergben t.ro Foto 2ol9Adobe f suixcode Concqn gra6c The try* Bureau Descrierea CIP abibliotecii Nalionale a Rominiei NEMEROVSCHI, CRTSTINA Rdnrdtiftil Crisdna Nemerovschi. - Bucuregti : Editura Herg Bener, 2019 ISBN r 97-5 ur.135"1 TipitrithArtPrim f, D I T U RA HE.RG BEN,ET 2019

2 15 'i, Cibran ;i-a dat seama de inutilitatea gi absurdul viqii clnd a implinit 2l de ani. TArziu, tbrziu, tataie. Eu am lnjeles chestiile astea pe la ;ase ani. $i, mult timp dupi, rm lncercat si uit ce am ingeles, si mi prefac gi si mi mint. S5.-mi spun ci, in ciuda mizeriei gi plictiselii, at Putea gisi prin lumea asta jegoasi 9i degeaba unele lucruri care si-mi placi. De fapt, cu togii cregtem atit de grqit. IJneori, am ccnzafla ci piringii ne sunt adeviraeii dugmani, nigte fiinge puse pe lume ca si ne chinuie, si ne schilodeasci pe diniuntru gi si faci tot ce le sti in Putere ca si ajungem la maturitate cit mai nepregititi cu putingi pentru ce urmeazi si ni se lntimple. Tleci prin ;coli in timp ce gi se indeasi constant in creier ideea ci ai un viitor. CL afard', acolo, cand vei fi llben este o lume pregititi si te primeasci cu bragele deschise. Ci, daci egti bun'la a fi uri sclav perfect, acolo gi se va oferi totul. Daci. inveei, daci ai note mari, daci egti

3 16 I nazvnartltt CRISTINA NEMEROVSCHI I II inteligent, sociabil; daci igi dezvolgi abilitiei, hobby-uri, pasiuni, relagii sinitoase cu ceilalti, cand vei iegi in lume vei avea o viali. afa cum vezi ln filme. O viagi maturi, stabili, dar palpitanti in acela;i timp. Iar apoi, cand termini cu toate rahaturile astea, ugile ;i se deschid, asemenea ugilor care li se deschid de$nugilor dupi ispigirea sentinfei, ;i afari, acolo, pur gi simplu nu e nimic. Plictiseali. Repetigie. infrangerea. Te-ai pregitit din greu gi gi-ai creat afteptiri pentru ceva ce nu existi, ceva nu a fost niciodati acolo pentru tine. Pur;i simplu, ai pierdut timpul. A;a ci if lafi valizajos, in prafi gi ai o singuri alegere de ficut. Si o termini cu toate, brusc, sau si o lilii aga o vreme, si mai agtepli, si speri prostegte ci ar putea si vini, cineva care si schimbe regulile. Pdni acum am ales a doua variant5.. Dar au fost multe zile in care mi-a pirut riu. in care m-am tirat cu greu pani la capit. Poate ci prima opliune ar fi fost mai buni, nu gtiu. Chiar nu stiu. Sper ci o si aflu, dacd" o si mai am timp. Pentru ci. al meu va fi ceva mai scurt decat al celorlal!. Am stiut cumva, inci de cind eram mica, ci" voi fi acea femeie care intr-o zi se va sinucide. Mi gindeam ci se va lntimpla lucrul Ssta cand voi fi infioritor de bitrani, la capitul absolut al vie;ii, pe la 32 de ani, si zicem. 30 de ani in care si triiqti l)q: acolo mi se pirea capitul - rcl)rezentau un timp infinit, de ce ai fi vrut mai mult de ltiit? Cel mai tare mi atrs.sese dintotdeauna gandul la ulrirna siptimini din viagi. Dupi ce am luat hotirarea, r'irrd nimic nu mai poate fi schimbat. Libertatea aiatotalr"r. Visam la toate chestiile pe care aveam si le fac in acea siptimani. CAt de fericiti ag fi fost, gtiind ci am ales si scap de cea mai scirboasi ;i paralizanti dintre temeri, rria de moarte. Si triiqti atunci;apte zile ca o fiinti care ;i-a tiiat toate legiturile, care s-a desprins de sforile asl)rc care o gin legati de tot ce-i mai nasol aici: oameni si obignuinge. intr-un fel, siptimana aia de libertate era visul care rnir tinea in viagi. Ironic, nu? Zicea un retardat zilele trecute ci e o lagitate si te sinucizi. Nu, nici vorba. Lagitate e si triie;ti firi si gtii cine egti, fxri si ai o identitate gi un rost. Si triiegti ftri,t s1r lasl nlmlc ln ufma. E gluma aia rispanditi peste tot, cu politicienii care lirri curent. Ei bine, aga sunt unii oameni: triiesc ca si rrrai fure o guri de aer. Care nu e al lor, si nu ar trebui si fie. Ar trebui si dai tcva lumii, ca si merigi si fii in viagl. Cea mai siguri gi frri gres modalitate de a impirti oumenii in imbecili gi degtepgi e si-i pui si-ei zici in ce culoare dominanti vid ei viala. Imbecilii igi vor spune rncreu ci o vid roz - pentru idiogi, viata e frumoasi.

4 'ri I RAzvRArrIil CRISTINA NEMEROVSCHI I 19 Pentru idio,ti, meriti si triiegti, ca si urci o treptufi in ierarhia sociali, ca si ai liber de 1 mai gi si mergi lagrilrar, ca si te duci Ia sali. gi si speri ci umflandu-gi mugchiul pizdele proaste ;i frri creier de pe strizi vor fi atrase de tine, ca si visezi ci la sfargitul viegii" cand vei fr, paralizat si vei avea Alzheimer, vei reugi si ai o ma;ini din aia bengoasi, de cocalar. Sigur ci viaga e minunatil, dacd"igi oferi speranta acestor lucruri. E de mirare cum cei mai mulgi oameni reusesc si supravieguiasci fiecirei zile hrlsi cadi in golul din propriul cap. Omu[ degtept iti va spune ci vede viaga multicolori. Uneori e verde, alteori rosie, uneori aduce fericiri mirunte, alteori i;i vine si te ascunzi gi si. nu mai vrei si vini zrua de maine. Uneori simgi iubire, alteori uri. Viaga e multe chestii, o si-gi spuni omul degtept. Dar minunati nu, aproape niciodati,. Omul degtept va fi triit suficient incat si gtie ci ea aduce si multi suferinga, ;i omul degtept va gd c; fericirea e trecitoare,.i. *"i degrabi un accident. Omul degtept va vedea si durerea, si nedreptatea. Omul genial - cand ii va veni si lui randul, pentru ci. in general nu se bag5" in fagi * iti va spune c5" e gri si neagri. Uneori gri, cand afe senzagia ci apartine speciei in care s-a niscut. Gri, cind i se va pi"rea ci restul omenirii are si ea ganduri si sentimente. Neagri, atunci cand va simgi ci e singur, ci e deasupra tuturor, ci e blestemat. Vicky, prietena mea de cateva luni de zile, imi aducea de fiecare dati acela;i argument, pe care il exprima in forme diferite. Nu putearn si-i reprogez nimic, pentru ci la urma urmei era cel mai bun argument pe care il auzisem vrcrrdati, singurul care ar fi putut si scuture viitorul asa t urn mi-l imaginasem. Non-viitorul. [.ucrurile nu sunt niciodatd intr-un singur frl pennu o lrrioadd prea lungd de timp. Asta imi spunea. $i gtiam cl avea atit de multi dreptate. 'l'recusem prin asta, o experimentasern, era realitatea. Itlictiseali, luni intregi; monotonie, viati intr-o singuri r''uloare, apoi... bum!, te indrigoste;ti. O lungi perioadi tl<' firrie, uri, de ce familia ta nu poate fi la fel cu a altora, tlc ce nu ai nici mami, nici tati., de ce nu te simti inteleasir ;i apreciati., revolti, teribilism, apoi... un mesaj sentirncntal gi sincer primit intr-o noapte de la maici-mea pe r:lr:rt. Prieteni gter;i, seci, oameni cu care nu ai ce vorbi, cxperienge din care nu rimai cu nimicn plictiseali acal)irratoare... apoi, minune, aterizezi in miezul celei mai rnigto gigti din univers. $tiam ci viaga poate fi bej, gri, bej, bej, bej, apoi, pe ncaqteptate, ro;u. Numai c5" la persoanele ca mine, timprrl diminua capacitatea noastri de apercepe intensitatea culorilor. Cu vremea, toate culorile incep si arate la fel. Nu te mai migci nimic. CAnd vine rogul in viaga ta, nu te mai pfinzi ce cukrare minunati este. Ji se pare doar un pic, pic, un picug rruri aprinss. decat bejul de dinainte. Cind rogul ajunge in viaga ta, de multe ori e prea rirziu gi nu mai poate face nimic pentru tine. l)ar o iubeam pe prietena rnea pentru ci imi oferea ilccst argument care, alituri de celilalt care era preferatul

5 20 I RAZVRATITI I CRISTINA NEMEROVSCHI I Z'I meu fi pe care mi-l spunea Ptppy - cl am gisit deja oameni alituri de care si-mi placi si triiesc -, mi frcea si mi simt cumva norocoasi. La final, cu toate' dar totugi norocoasi. $tii, uneori mai conteazi;i cum i;i faci iegirea de pe sceni. Cum te simgi atunci cind pleci pentru totdeauna. Citisem intr-o carte chestia asta:,,fi.ri iubire, mori. $i cu iubire mori. Dar nu toate morfile sunt la fel." Unele, micar, erau sfar;itul a ceva ce a fost. Altele erau capitul a ceva ce nici n-a apucat si fie. Voiam si fiu prima varianti. Nu sunt prea multe de gtiut despre mine. Sunt gateni, dar imi vopsesc de la noui ani pi"rul negru cu varfuri rogii, uneori si cu;uvige rogu-viginiu care se pierd prin negru. Am ochii ciprui inchis; cand eram mici, i-am avut un verzui-kaki. Am un metru 9i cincizeci ;i opt de centimetri inilgime. imi place s5. mi imbrac fie numai in negru, fie destul de colorat. Urisc s5. port haine plictisitoare, lipsite de accesorii - daci lumea nu intoarce privirea dupi mine, scandalizati, tnseamni cd. am o zi proasti. Cred ci imi plac cel mai mult hainele care se purtau in anii 90. Blugii sfh.giagi, ten\ii sau bocancii cu platformi, gecile de motor, cimigile in carouri, tricouriie cu trupe, baticurile cu cranii, gintele pe orice, machiajul fie complet lipsi, fie in exces. Mi intristeazi oamenii care se tem si iasi in evidengi. Cred ci fiingele lipsite de personalitate ar trebui interzise prin lege. Scopul nostru in viagi ar trebui si fie acela rlc a ne construi un interior cu care si nu ne plictisim rriciodati. Mai cred c5. frumusegea ste in a fi curajos ;i diferit. in ;r-i inspira pe ceilalgi. Locuiesc cu bunica mea, Adele, pentru ci mama este rlc mulgi ani plecati. prin Italia, din motive profesionale l;;i scntimentale. Nu prea ne vorbim. Coralia crede ci imi csrc mai bine frri ea; eu spun ci asta e mai degrabi o scuzir in care s-a obignuit si creadi, ca si se simti mai pu;in vinovati. Nu am gtiut niciodati cine a fost tatil meu, asa c'rrm nici mama nu a stiut cine a fost al ei, nici bunica n-r $tiut 9i tot aga. Nu;tiu daci tradigia misterului in ce priveste taeii e chiar mai indepirtati de atat gi se intinde pc gi mai multe generafii in urmi, dar tot ce se Poate. Sunt in clasa a zecealaun liceu din Bucuregti. Am un prieten foarte bun, pe care-l cunosc de jumitate de viagi, rrclici de opt ani, ciruia i se spune P,tPpy si care e pe trei s{crturi gay. imi place un tip pe nume Tedy, fratele mai mare al prietenei mele Vcky. Culoarea mea preferati e rogul (nu ci nu s-ar fi ingeles rlcja), iar anotimpul preferat, vara. fjneori, gi primivara, (:lre e tot un fel de vari, doar ci mai blindi gi timidi. Daci e ceva ce nu-mi place la corpul meu, 5ia sunt gcnunchii. Cred ci nu-mi plac genunchii oamenilor in gcneral. Mi-a9 fi dorit si fie invizibili. MAncarea preferati e pizza. $i ciocolata. $i noodlqii c:h inezesti. N-am purtat niciodati costum de baie intr-o singuri

6 22 RAzvRArrTr r piesi 9i nici cercei tip creole. Nu-mi place rujul rc2. Ca si mi atragi un om, trebuie si. fie curajos in tot ce face, dar mai ales cu el insugi. Am nasul,carn, strungireagi ;i douisprezece giluri pentru cercei ln urechi, rcpartizate trei intr-una, noui in cealalti. Iubesc toate pisirile, mai ales primivara. Criciunul ffecut am incercat si mi sinucid, 2 Fusese in a doua zi de Criciun, mai exact. Tiebuia se fie ultima. Eram hotirati, dar... nu gtiu. Nu e vorba ci mi rizgdndisem sau ci imi pierdusem curajul. Mai degrabi, picase intr-unul din acele momente tot mai dese in care paralizam pe diniuntru. Oriunde a9 fi fost gi orice as'fi flcut, ca la un semn inghelam, nu mai eram in stare si migc nicio parte a corpului, nu mai puteam gandi, stiteam acolo ca o stani de piaui gi a;- teptam si se intimple ceva. Trecusem prin asta de multe ori; intr-o zi, inghegasem pe trecerea de pietoni, printre maginile care goneau pe langi mine, ;i fusese nevoie si vini o bitrani;i si mi urneasci de acolo. Iegeam din mine, priveam totul cu deta;are. Ca qi cum imi dispirea pentru o clipi. (sau mai mult.) suf.t.rl. $i trebuie si fii un gen aparte de om ca si ingelegi ci, atunci cand sufletul igi pleaci pe coclauri, e foarte greu 23

7 24 I RAZVRATTTII CRISTINA NEMEROVSCHI I 25 si-l pogi aduce inapoi. Oricum, petrecerea de atunci s-a amanat pentru o dati care trmeazd.si fie anungati curand. Poate asa a fost si fie. Poate ci o si mai prind inci o vari, anotimpul meu preferat. De pe la sase ani aveam sufletul franjuri, atat de sfrgiat ci nici o agi din lume nu l-ar fi putut coase, ;i totugi niciodati nu l-am auzit piraind, crlpand si pribusindu-se cu atata forgi la picioarele mele ca in dimineata in care i-am spus pa bunicii mele Adele, probabil fiinta pe care o iubeam cel mai tare din univers. Am imbrigigat-o strans, strans, apoi i-am sirurat mana plini de inele indiene cu pietre rosii, verzi si albastre, m6,na cu piele care mirosea a cremi. cu lapte si miere, crema pe care o folosise de cand gineam eu minte. I-am auzit sunetul, pur gi simplu. Mi.car acum ;tiam ce zgomot scoate un suflet care se fdce Eindiri. Era o combinatie de zumzet de albini, cu vas scump pe care-l scapi din minl. I-am zis pa gtiind c5" e pentru ultima dati, c5" n-o si. o mai revid niciodatl, cd. buclele ei rogii, lungi, nu vor mai fi piepti.nate nicicand de mine, ci sifonierul ei cu mii de haine va fi mai lin\tit flri. o Darie care si cotrobiie prin el. I-am zis pa, am imbritigat-o gi i-am pupat mina, stiind ci nu voi mai fi acolo niciodati ca si-mi dea sfaturi, nici legate de ;coali, nici legate de biieti, poate mai mult legate de biiegi, stiind ci implinea anul viitor de Halloween cincizeci gi cinci de ani si poate c5" avea si aibi o crizi. existentiali, o depresie mai puternici fagi de r rir l)c care o avuseseri femeile din familia noastri dinlortlcnuna, gtiind ci ripindu-mi pe mine ii ripeam totul, t ri rrtr avea si mai fie niciodati stribunici, ci tradi;ia fete- Irrr cirre deveneau mame la nouisprezece ani de cind era lrrtrrcir se va incheia cu mine, si mi sufoca gandul ista, l)crrtlu ci nu voisem niciodati si fiu responsabili pentru rlrrrr,rea altor oameni, cu atit mai pugin a celor pe care-i irrlrcrrrm. I-am zis pa si n-am putut s-o privesc in ochi, ltiincl ci intr-un fel eu eram lumea ei, ci incercase si rrri transforme intr-o versiune mai buni a ce fusese ea in lkrlcscengi, ;i ii iegise, jur ci ii iesise, si imi oferise atatea, lrr spccial iubire si intelegere, dar tot nu era suficient. (lumva, fiecare dintre oamenii pe care ii iubeam si t rrle mi. iubeau, unul cite unul, se transformaseri pe rand irrtr''o piatri de incercare, mi adusesers. pani aproape de il renunta la ce aveam de gand si fac, chiar si atunci. Arlcle, P,tppy, apoi Tedy, Vcky, Coco... Dar boala dinirrntrul meu era mai puternica decat iubirea lor. CAnd ajungi in punctul in care sunt eu acum, ai doui vllianre - fie te sinucizi, fie iti schimbi viaga complet, rlelical, igi schimbi modul de gindire, schimbi oamenii tlirr jurul tiu, schimbi tot. Eu nu simgeam ci am energia l)cnrru o asdel de schimbare. Mai ales ci nu-mi garant;r nimic ci, dupi o vreme, nu aveam si ajung iari.gi in prrrrctul de acum. Nu toate schimbirile merg, unele mai ;i dau greg. Dar si. incerc presupunea timp gi energie. $i spc:ranti... si storci din tine o fbrami de speranti pe care rrrr o aveai. Si crezi ci, daci schimbi circumstantele, ar