Grecia, la cârma Uniunii Europene

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Grecia, la cârma Uniunii Europene"

Transcriere

1

2

3 Grecia, la cârma Uniunii Europene Miercuri, 8 ianuarie 2014, Reprezentanța Comisiei Europene în România a găzduit lansarea Președinției elene a Consiliului Uniunii Europene. La eveniment au participat Ambasadorul Republicii Elene în România, Grigorios Vassiloconstandakis, care a prezentat prioritățile Președinției deținute de țara sa în perioada 1 ianuarie 30 iunie 2014, ministrul roman de externe, Titus Corlățean și noua șefă a Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote. Creșterea economică, ocuparea forței de muncă și combaterea șomajului în rândul tinerilor, creșterea disponibilității creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii și promovarea coeziunii sociale sunt prioritățile Greciei pe durata celor 6 luni în care va deține președinția UE. Alte obiective includ îmbunătățirea guvernanței economice în zona euro și încheierea negocierilor privind etapa următoare a realizării uniunii bancare. Principalul scop al acestui demers este prevenirea unei crize financiare de amploarea celei cu care ne-am confruntat recent. 2

4 Grecia dorește, de asemenea, să intensifice acțiunea UE privind migrația ilegală și să aducă modificări la strategia europeană în domeniul afacerilor maritime și la legislația privind protecția datelor. Un alt aspect inclus pe agendă este găsirea unei poziții comune în ceea ce privește utilizarea biocombustibililor de primă generație și a gazelor de șist. În timpul președinției elene este programată și desfășurarea unui important summit cu țările africane și se speră că se vor înregistra progrese în ceea ce privește încheierea unui nou acord cu Marocul în domeniul pescuitului. Grecia a preluat președinția UE într-o perioadă deosebit de aglomerată. Numeroase acorduri din diverse domenii trebuie finalizate până în aprilie, când se încheie mandatul actualului Parlament European. În luna mai, în cele 28 de state membre vor avea loc alegerile directe pentru un nou Parlament, urmate de desemnarea viitoarei Comisii. Pe parcursul celor 6 luni de mandat, Grecia va prezida sute de reuniuni formale și informale, va coordona o serie de negocieri complexe și va găzdui, la Atena, 13 consilii ministeriale. În ultimele luni, Grecia a colaborat îndeaproape cu Lituania, țară care s-a aflat la conducerea UE în a doua jumătate a anului

5 La 1 iulie 2014, Grecia îi va preda ștafeta Italiei, care le va ura bun venit noilor membri ai Parlamentului și Comisiei Europene. Riga (Letonia ) şi Umea (Suedia), capitale culturale europene în 2014 Oraşele Riga, Letonia, şi Umea, Suedia, sunt Capitalele Europene ale Culturii în Titlul de Capitală Europeană a Culturii a fost inaugurat de Atena în 1985, fiind desemnat pentru a pune în evidenţă diversitatea şi bogăţia culturii europene, dar şi a identităţii regiunilor UE. Riga este capitala Letoniei şi cel mai mare oraş din statele baltice. Are o istorie de peste 800 de ani şi este un important centru cultural, industrial, comercial şi financiar. 4

6 Riga este un oraş în care modernul şi istoricul se îmbină în Art Nouveau şi arhitectura modernă. Centrul istoric al Rigăi, cu arhitectura sa Art Nouveau, face parte din patrimoniul internaţional UNESCO, a spus Inese Vaidere, fost viceprimar al capitalei Letoniei. În 2014, Riga va deveni şi centrul muzicii corale internaţionale, găzduind cel mai mare concurs mondial în domeniu. Situat la 600 de kilometri nord de Stockholm, Umea se află în fruntea cercetării, cu universitatea sa ce găzduieşte de studenţi. Scopul oraşului în 2014 este de a arăta europenilor Suedia de la nord şi de a intensifica schimburile culturale între Umea şi restul Europei. Și România a avut, în 2007, o capitală culturală europeană orașul Sibiu, care s-a bucurat de acest titlu alături de Luxemburg. În 2016, România va desemna orașul care în 2021, alături de un oraș din Grecia, va fi capitală culturală europeană. Orașul Iași se străduiește să fie cel care se va putea bucura de acest titlu, într-o cursă la care participă și Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova sau Arad. 5

7 Regizorul ieșean Cristian Mungiu, premiat pentru diversitate culturală Cineastul Cristian Mungiu şi asociaţia Voix de femmes au primit, la sfârșitul anului trecut, din partea Coaliţiei franceze pentru diversitate culturală premiul pentru diversitate culturală pe Premiile acordate de această asociaţie recompensează în acelaşi timp personalităţi angajate, în viaţa lor profesională sau politică, care favorizează lupta pentru diversitate culturală, şi asociaţii sau manifestaţii care sprijină accesul la cultură şi preţuiesc toate formele de expresie culturală. Foto: AFP "Apărător al diversităţii culturale, Cristian Mungiu joacă în România un rol activ în procesul de implementare a unui sistem de sprijinire a cinematografiei. Recent, el a apărat în Europa, alături de alţi cineaşti, excepţia culturală, contestată în cadrul acordurilor de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite", a precizat Coaliţia franceză pentru diversitate. Regizorul român a fost premiat de mai multe ori la Cannes - mai întâi, a câştigat trofeul Palme d'or, în 2007, cu cel de-al doilea lungmetraj al său, 4 6

8 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, iar în 2012 a câştigat premiul pentru scenariu şi cel pentru interpretare feminină cu pelicula După dealuri. În 2012, laureaţii acestui premiu au fost Louise Beaudoin, Raoul Peck şi asociaţia ASPAS din Marsilia. Premiul pentru diversitate culturală este o distincție atribuită de Coaliţia franceză pentru diversitate culturală. Aceasta face eforturi, încă din 2011, pentru a a proteja şi promova diversitatea expresiilor culturale, informează siteul toutelaculture.com Alături de cineastul Cristian Mungiu a mai fost premiată și asociaţia belgiană Voix de femmes, care de 11 ani, organizează un festival cu acelaşi nume şi diverse acţiuni în domeniul apărării demnităţii femeii şi solidarităţii interculturale, în Belgia, Brazilia, Burkina Faso, Tunisia şi Maroc. Actriţa Cosmina Stratan, selectată în programul Shooting Stars al Festivalului de la Berlin 2014 Actriţa Cosmina Stratan a fost selectată în programul Shooting Stars, dedicat tinerelor talente europene, care se desfăşoară între 8 şi 10 februarie 2014, în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, informează site-ul evenimentului. Laureată (ex aequo, cu Cristina Flutur) a premiului de interpretare la Festivalul de film de la Cannes 2012, pentru rolul din "După dealuri", de Cristian Mungiu, Cosmina a fost selectată în programul care a lansat de-a lungul 7

9 anilor carierele internaţionale ale unor nume precum Rachel Weisz, Daniel Craig, Moritz Bleibtreu, Carey Mulligan şi Mélanie Laurent. Cosmina Stratan este unul dintre cei zece actori europeni selecţionaţi în programul Shooting Stars din Ea devine astfel al şaselea actor român selectat în prestigiosul program, după Ada Condeescu (2013), Ana Ularu (2012), Dragoş Bucur (2009), Anamaria Marinca (2008) şi Maria Popistaşu (2007). Tot la ediţia 2014 a programului Shooting Stars a fost selectată actriţa de origine română Maria Victoria Drăguş, cunoscută pentru rolul din filmul "Panglica albă/ Das Weisse Band", în regia lui Michael Haneke, pentru care a fost premiată, de altfel, de Academia de film germană. Tânăra actriţă germană Maria Victoria Drăguş, în vârstă de 17 ani, este de origine română, tatăl ei fiind originar din localitatea Pechea din judeţul Galaţi. Ajuns la a 17-a ediţie, programul Shooting Stars este organizat de European Film Promotion (EFP), în colaborare cu organizaţiile membre ale sale, printre care se numără şi Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (Romanian Film Promotion), şi este sprijinit de Programul MEDIA al Uniunii Europene. Cei 10 tineri au fost selectaţi dintr-un număr de 24 de nominalizaţi, propuşi de organizaţiile membre ale EFP. Cosmina Stratan s-a născut în 1984, la Iaşi, şi a studiat jurnalismul în oraşul natal, după care a studiat actoria la Bucureşti. A jucat în câteva scurtmetraje în timpul studenţiei şi a practicat jurnalismul înainte să debuteze în lungmetraj cu rolul din filmul După dealuri, al lui Cristian Mungiu. Cetățenie responsabilă - De ce să folosim dreptul la vot? Anul 2014 este anul în care alegătorii din cele 28 de țări ale UE vor merge la urne pentru a-i alege pe politicienii care îi vor reprezenta în Parlamentul European în următorii 5 ani. Alegerile vor avea loc în toate statele membre în intervalul cuprins între 22 și 25 mai. Printre libertățile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se numără și drepturile cetățenilor, prevăzute în Capitolul V al documentului. Acesta face referire la dreptul de a alege și de a 8

10 fi ales în Parlamentul European, dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor locale, dreptul la bună administrare, dreptul de acces la documente, Ombudsmanul European, dreptul de petiționare, libertatea de circulație și de ședere, protecția diplomatică și consular. De ce sunt importante alegerile europarlamentare din 2014? Cetățenii europeni care vor vota vor decide un nou echilibru politic în Parlamentul European. Scrutinul europarlamentar se desfășoară pe fundalul eforturilor de a depăși criza economică, aduce un nou Parlament, o nouă Comisie și un nou Președinte al acesteia. Este primul scrutin desfășurat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ce conferă mai multe puteri Parlamentului European. Dacă ne gândim că noua majoritate politică ce va rezulta în urma alegerilor va elabora legile europene pentru următorii 5 ani, în condițiile în care șomajul are valori ridicate în continuare în UE și criza pare să se lase greu alungată, realizăm importanța alegătorilor în desemnarea noii conduceri a Uniunii Europene. Date fiind noile competențe substanțiale care i-au fost acordate Parlamentului în 2009, alegerile din această primăvară ar trebui să se bucure de un interes mai mare ca oricând din partea alegătorilor. Una dintre primele atribuții care îi vor reveni noului Parlament European va fi desemnarea viitorului președinte al Comisiei Europene. Conform noului sistem, instituit de Tratatul de la Lisabona, șefii de stat și de guvern trebuie să nominalizeze un candidat pe baza rezultatelor scrutinului. Aceasta înseamnă că Parlamentul va avea o influență mai mare și asupra desemnării comisarilor. 9

11

12