Dan Emilian Tinica DINCOLO DE DURERE $I TRISTE,TE Un jurnal insolit

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Dan Emilian Tinica DINCOLO DE DURERE $I TRISTE,TE Un jurnal insolit"

Transcriere

1 Dan Emilian Tinica DINCOLO DE DURERE $I TRISTE,TE Un jurnal insolit

2 7 {iinc{}t r}' {}E ilarew 6I?X/,sTE'rg MOTTO: Ceea ce aprig iubeqti, ua rdmdne, Restu-i zgurd Ceea ce aprig iubeqti niciodatd Nu-ti uafi jefuit Ceea ce aprig iubeqti e adeudrata mogtenire EZRA POUND Aceasta ar fi trebuit s[ fie noua mea carte despre solia mea qi despre mine, despre viafa noastrd in ultimii z6 de ani, dupx ce am fost impreun[ la bine qi la rdu, iar moartea ne-a desp[4it. Apoi am in{eles c[ viala noastrl impreunl va continua, direct sau indirect, prin copiii noqtri, clci nu va fi o zi l[satd de la Dumnezeu sd nu m[ gandesc la Ea. A trecut mai bine de un an de cand s-a intamplat! Din primele zile de dupl disparilia Ei, mi-am zis cd trebuie s[ fac ceva ca din povestea vielii noastre sd se piard[ cat mai putin, s[ rlmani o m[rturie durabil5, accesibild oricui ar dori sd o afle. Spun asta mai ales pentru copiii noqtri, trei la num[r, care trebuie sd-gi cunoascl propria istorie, cea a procrelrii qi devenirii lor. insl pan[ acum nu am f[cut nimicl ZiTnic sau chiar de mai multe ori pe zi, constat c[ imi este foarte dor de ea, c[ imi lipseqte foarte mult, aqa cum mi-arlipsi o parte a corpului meu. l)cntru binele copiilor, pentru binele meu, vreau sd depigesc aceast[ stare, dar pan[ acum nu am reuqit. Scriind aceast5 carte sper sd mi eliberez de greutatea pe care o duc in spate zi de zi, ca persoanele supraponderale. De fiecare datl cand m[ gandesc la Ea imi apar in minte flash-uri din diversele momente ale vie{ii noastre impreun[, imagini ale Ei din ultimii doi ani, ani in care boala ii revenise qi se chinuia groaznic, dar mie nu imi spunea nimic despre natura

3 DAN EMII,TAN TINICA ryincolo DE DURtrRE \SI rrjs?ete adevdratd a suferin{ei. Ar fi trebuit sd-mi dau seama singur, dar probabil subcongtientul ne protejeaz[ qi face ca in plan mental, si nu realizim exact ce se intampl[, pand in ultimele clipe, cand nu se mai poate face nimic. imi apar flashuri qi dinainte de a o fi cunoscut, din copi_ l5rie sau adolescenli. E un semn de bdtrane{e. Am imb[tranit brusc. Toli acei ani pe care nu ii simleam sau md f[ceam cr nu-i simt, igi arat[ acum greutatea firr echivoc, indoindu-mi crengile pand la pdmant! Prima mea carte mai importantd qi singura pubricat[ panl in prezent (pe propria-mi cheltuiala) era despre dragoste, des_ pre tinerefe gi speranld. Aceasta va fi tot despre dragoste, o dragoste de maturitate mult mai profundfl decdt prir.ru qid"rp." durere, despre suferin{[ gi despre o totald lipsd de speran{fl (chiar dac5 moare ultima!) Aproape uitasem, nu cum ne-am cunoscut pentru cd aqa ceva nu se uit[, mai ales c5 a fost ceva cu totul deosebit gi neaqteptat, cu adevdrat mana soartei, care a decis cd trebuie sd ne intalnim, ci cum ardta ea la primele noastre intalniri, atat de diferit fa{5 de ultimele clipe de viald, aproape un copil, degi implinise z4 de ani qi trecuse prin cateva experienle nejative. ti murise mama cu caliva ani inainte qi preluase funclia maternald pentru fratele ei mai mic cu doi ani Ei de ajutor permanent in casl pentru tatr] ei scufundat in probleme de serviciu, care le didea bani pe manr cat cereau qi credea cd in acest mod datoria de tati este indeplinit[. Deci era o copililx care se dldea mare, fiind in mod evident la prima experien{5 serioasx cu un tip mai in varstr (eram cu aproape 9 ani mai mare). Pentru mine era ceva reconfortant, aflandu-m[ in plin divor{ de prima solie, care m-a desfiintat la tribunal (cu pdrinlii ei drept martori), mi-a luat tot din cas[ qi mi-a trimis o scrisoare la serviciu, lovitur[ sub centur5, mortall pentru acele wemuri qi slujba pe care o aveam, in comerlul exterior. Aq fi wut s[ nu o tdrai qi pe ea in mocirla puturoas[ a divor[ului meu atat de,,civilizat". O citez pe fosta sotie! Am ezitat mult qi pan[ la urmd Ea a fost cea care a luat initiativa. O sd fie foarte greu s[ scriu aceast[ carte. Chiar qi acum cdnd incerc si mai scriu cateva randuri md bufneqte plansul. A devenit ceva automat, un reflex, ca atunci cand incep si mi gandesc la ea sx dau in plans, fbr[ s[ m[ fi gandit la ceva anume, f[r5 s[-mi fi venit in minte o imagine anume. Dupi e6 (poate ci nici nu au fost atalia, dar aq fi vrut s[ fie cat mai mulli) de ani petrecuti impreun[, dupx trei copii crescu{i impreun5, dupfl atatea zile gi nopli cand ne spuneam unul altuia gandurile, ne anticipam r5spunsurile, ne recunoeteam unul pe celilalt din cele mai fine atingeri, disparilia unuia din cuplu e ca qi cum o parte din mine ar fi murit definitiv. Corpul se strlduieqte s[ inveleasc[ rana cu diverse pansamente, aga cum albinele infdqoar[ in miere modii din stup, dar procesul este lent, locul doare Ei totul imprejurul lui doare Ei nu po{i sx zici c5, nu-i aga, nici nu ai motive si zici ci nu-i aga. Mai rdu e c[ nu te crede nimeni, nu te in]elege nimeni, nici m[car copiii (suferinla lor e diferit[ qi viata e inaintea lor). E foarte trist cand realizezicl pentru a inlelege experienlele altora trebuie s[ trecem gi noi prin ele. E o conc]uzie derutanti, o inv[- fltur[ pe care am primit-o tarziu Ei am inleles-o qi mai tarziu, care vine in continuarea ideii cd nimic nu te invat[ ca o experi- B

4 DAN EA{ILI.ANTINICA SLIITCOIO:IJS. J? Lrfig&g o$1?kis?19?8',,l,, en!5 trditd direct, c[ nu poli sd-{i in{elegi prrinlii pdnr nu ai gi tu copii, cd nu poli trii viala prin intermediari. sau mai simplu, c[ aqa trebuie sd fie pentru a se relua totul de ra inceput generalie dupi generalie, pentru ca fiecare dintre ele sd parcurgd purgatoriul care i-a fost hirizit, mitul lui sisif gen eralizat. Dar a fost un moment, o clip[ cand ea, solia mea, a fost la fel de frumoas[, poate chiar mai frumoasd decat in zilele primelor noastre intalniri. Era cu cateva slptlmani, poate cu o lund, o lunfl qi ceva inainte de a muri. s-a ridicat in capul oaseror, era ra pat de mai multdweme, nu mai lin minte daci s-a ridicat singur[, dar cred ci a fost ajutatr qi m-a privit cu ochii ei mari, negri, plini de suferin{h qi mi s-a adresat, dar nu am in}eles ce spune. M[ uitdm la ea qi mi-am zis: uita{i-vd la Ea cat e de frumoasd! pdrur lung ii incadra fa{a albd, mult albitd de boald, iar ochii ei negri mr priveau rug[tor, implorandu-mi parcl, s[ fiu la fel ca in primere zile cand ne-am indrdgostit unul de celllalt. Nu-mi vine s[ cred c[ nu ne vom mai vedea niciodati. Nu vom mai sta aproape unul de altul, nu nevom mai atinge, simli parfumurile, oricare ar fie ele. Totul e atat de definitiv! chiar dacr ne vom reglsi in lumea de dincolo nu va mai fi acelaqi lucru! Mi-a trebuit, uite, aproape un an qi jumrtate ca si inleleg in profunzime acest lucru. M[ purtam de parcd ar fi fost plecatr intr-o cdl[torie qi trebuia sd se intoarcd. Nu i-am aruncat niciun lucruqor. De fiecare datx cand intram in partea ei de dulap ii vedeam lucrurile qi md lua ameleala. Era mai uqor cand plecam de acasd pentru ci aveam impresia (mi min{eam cum_ va), cx Ea e acasd qi ne aqteaptl s[ ne intoarcem. pe mine qi pe bxielelul nostru de noul ani (nu implinise opt cand Ea a murit), Alexandru, cel mai mai mic. Am si povestesc altd datl de ce a linut ea s[-1 aibx qi cum qi-a dus planul la indeplinire. Doar cand treci printr-o experientr[ limitd, ca aceasta prin care trec eu acum, inlelegi, sau cel putin!i se pare ci in{elegi tot mecanismul Ista care ne pune in miecare, agitalia asta fird rost, cireia noi ii spunem viatd. Cum fiecare eveniment intr[ in licaeul lui dinainte stabilit,la momentul potrivit. Toatevorbele auzite pe zecile de posturi de televiziune, toate emisiunile qi filmele f5r[ niciun haz, toate aqa zisele evenimente umflate la maximum pentru a face audien!5 toate imi apar filri niciun sens, o exhibare de prostie fhrl limite care te indeplrteaz[ de adevdrurile fundamentale ale vielii qi un consum de energie qi resurse materiale, care ar putea fi folosite in scopuri mult mai bune, unul din acelea despre care se vorbeqte atat Si nu se face nimic. Nu numai la noi, ci peste tot in lume! Nu putem s[ apreciem talentul sau munca cuiva, dac[ nu am fhcut qi noi ceva similar sau dacl nu avem sau presupunem c[ avem un talent cat de mic in direc[ia respectiv[. Toate declaraliile, toate entuziasmdrile, toate compasiunile, toate durerile tmp[rtflgite, nu sunt decdt simul[ri, autosugestii, sau pur qi nimplu at0t de r[spanditul mimetism sau spirit de turmd. Am divagat pulin Ei trebuie s[ m[ intorc spre reversul expunerii de mai inainte gi anume aplecarea spre lucrurile m[- runte din viala de zi cu zi, cioburile din care este de fapt ea alcltuit[! O privire, o imbr[{ieare, chiar foarte scurtx. Automatismele care le repet[m pan[ la limita lipsei de conqtientizare. Mlrosurile familiare ale ciminului. Grijile comune pentru asi gursrea celor necesare copiilor. Lui Alexandru ii mai trebuie un 10 1t

5 DAN Ei\,lII,IAN TINICA,,irr,,,.'.,r. "' WNCALA flv nureresf?lt/s?3?g, trening sau o geacd. gi apoi toatd operaliunea de achizilie qi satisfactia comund c[ am g[sit ceea ce ii trebuie copilului. un r[srrit de soare, cffteva zile de concediu undeva pe malul marii, firx prea mare accent pe stelele hotelului, doar un loc unde sd te simli bine. $i la munte unde iarba e verde, o poienitrh unde poli intinde o pitur[ sau iarna cand zdpada e multi qi albi. Toate acestea formeaz[ vialr noastrr! in aceste lucruri mici st[ fericirea noastri pe care o ciutdm atata fird sd o gdsim. Bucurandu-ne din toat[ inima pentru toate aceste nimicuri punem in aplicare celebrul,,trliegte clipa,'atat de repetat peste tot Ei de toati lumea, pan[ la demonetizare completi. Nu luxul, bog[1ia, faima gi etalarea lor pentru a-i nimici pe ceilalli cu orgoliul nostru ne aduc fericirea, chiar dac[ ego-ul este super satisfhcut cateva secunde! chiar dacx civilizalia noastrr bazatd pe bani, pe mulli bani qi multd, aproape infinitd, prostie nu tnce_ teazd o clipi proclamand sus qi tare ca adevdruri incontestabile fraze de genul,,eqti cel mai tare'r,,,oferd-1i ceea ce meri!i,,,,,a_ ceastd e casa (magina) care te reprezintd',,,,viala e numai pentru invingdtori". Nu este vorba decat de niqte sloganuri publicitare, de marketing agresin care sr te faci si cumperi ceea ce nici nu-!i trece prin cap, pentru cx de fapt tu nu ai nevoie de obiectele respective, goale de orice conlinut adevdrat, de o bucllic[ de suflet cat de micx, adresate unor oameni goi (pe dinruntru) care incearcx s5-gi gdseascd fericirea in lucruri. sd nu va mira{i cand nu gdsiti fericirea acolo unde vd spun cd este cei care produc ai apoi difuzeazl astfel de sloganuri.. Ne-am cunoscut la un ceai organizat de o individd (nu pot s[ o numesc altfel oricat m-ag str[dui) cu numele de otilia, pe care nici eu qi niciviitoarea mea so{ie, Adriana, nu o cunoqteam. Eu fusesem adus acolo de Robert, un vechi amic din liceu, care voia sx mi scoatl din amorfea]a in care cxzusem dup[ inceputul divorfului de prima mea sotie. Nici el nu era un cunoscut al Otiliei, dar prietena lui din acel moment (Robert a alrrt atatea prietene, c[ nici el nu cred s[ le mai gtie numlrul) o qtia pe ea sau weun prieten de-al ei, care fusese invitat la ceaiul respectiv. Adriana venise adus[ de o bunx amic[, Giani, care o cunoetea pe Otilia, dar pentru siguran![ deplind ii adusese qi pe fratele ei adic[ viitorul meu cumnat. St[team intr-un coltr gi-mi savuram singur5tatea, cand au intrat ei, cei trei, Adriana, Giani gi Horafiu. Parcd s-a simlit o inviorare a atmosferei! Sau poate numai mie mi s-a plrut aqa! Dup[ un timp am invitat-o la dans! $i prietena ei era drigul[, dar parc[ un pic prea slabd! Adriana era plinuts, dar fiind inaltl nu se cuno$tea. (eram dupd sesiune cand stau in cas5. qi m[nanc mult, avea ea s[-mi spun[ mai tarziu) Lui Robert ii pl[ceau femeile slabe aqa cd mi-a fhcut semn c[ i-ar pllcea Giani (Hora{iu dansa mult cu Giani sau dansau in trei), dar nu are loc de intors, ea fiind cu altcineva. Am mai dansat cu Adriana qi am discutat de una de alta pani a apdrut un tip sacaitor, care a inceput si se linx de capul ei. ii tot lua mana qi incerca s5-gi plaseze repertoriul lui de fraze seductive. Am salvat-o de mainile lui lipicioase qi am invitat-o din nou la dans. I-am zis ceva de genul,,tipului [sta i-a spus cineva ci e irezistibil gi nu qi-a mai revenit de atunci". I-a pl[cut poanta qi am mai dansat pulin. Apoi ori Horaliu, ori Giani a luat hotirarea ch trebuie si plece Ei s-au gr[bit spre ieqire. M-am dus dupi ea qi i-am luat num5rul de telefon. Mi-a spus numlrul corect prenu= mele corect, dar un nume de familie fals. Ulterior nu a L2 13

6 DLNCOLO DE DLIREUE $TTRISTETE recunoscut. Nu mi s-a perut prea important $i m-am fhcut cr-i dau dreptate. Acesta a fost inceputul inceputurilor! A fost indubitabil soarta, care a fhcut sr ne g6sim, s[ avem trei copii qi si ducem viala pe care am dus-o, cu bune qi cu rele, cu momentele ei de fericire gi mullumire, dar parcd eu am fost mai fericit decat ea, mai mullumit gi asta imi dd un sentiment puternic de frustrare, de vinov[trie. M[ consolez c[ aqa era natura ei, firea ei qi nu s-ar fi putut face nimic, dar poate ar fi trebuit sd fiu mai atent la ceea ce iqi dorea, la tot ce ar fi putut s-o facd mai fericit[, mai mullumit5. cand a murit, in afara durerii fizice, a dus cu ea o mare nemul{umire, o mare suferin{[. sper cr acum sd fie complet uquratd de acest balast! Am inleles abia dupd moartea ei un lucru foarte important, care poate pentru cineva din exterior poate parea evident sau din contra de neconceput, depinde de unghiul din care aceapersoan[ ne-a privit, a observat cuplul nostru, familia noastrd gi anume cd am fost dou[ suflete pereche gi suferinla mea este atat de mare pentru cd mi-am pierdut jumdtatea cu ajutorul crreia formam un intreg perfect. Am auzit prima dat[ asta de la o veche prietenx, care ins5 se referea la ea qi la fostul ei so!, dar eu am translatat-o imediat cdtre mine. in primul moment am fost ui_ mit de aceastx afirmalie, apoi incet, incet am asimilat-o gi am perceput-o in totalitate. ce inseamnd, falsa educalie pe care o primim, automatismele qi prejudecllile pe care le ingurgitdm din copil5rie. Te impiedicd sx vezi adevdrul, care de multe ori e chiar langd tine, la indemand. cs.sitoria noastrd a avut murte hopuri qi inainte de a avea copii (4 ani!) qi dupl aceea! S-a consumat de multe ori la temperaturi inalte cu certuri violente gi imp[c[ri llcrimoase! Nu dldeam impresia cuplului perfect, dar finalurile erau intotdeauna fericite. Personalitatea umand are atatea falete qi firea omului este mult prea schimb[toare, incat toate teorii]e prestabilite despre cum ar trebui si fie alesul, sau aleasa nu au nici o valoare! Dupd prima intalnire a trecut foarte mult timp, pan[ sl urmeze o a doua. Nimic nu indica c[ relalia noastr[ va avea un viitor. Am vorbit de cateva ori la telefon. Eu i-am spus cateva banalitxli despre mine gi serviciul meu, iar ea despre facultate qi examene (era incd students!). Apoi am fhcut o pneumonie uratl qi am stat la pat ceva weme, aga c[ nu am mai vorbit deloc. Pewemea aceea, aveam o,,combinalie" cu o coleg[ de serviciu qi eram in plin divorf de prima so{ie (in perioada respectivl un divor! putea s[ tin[ qi z ani). Cei de la,,secu" imi tiiaserx viza (nu puteam sd plec nici in Bulgaria), ceea ce fhcea ca serviciul meu sd fie greu de suportat pentru cd singurul avantaj al acestuia, erau plecdrile in strlin[tate. Una peste alta eram cu moralul la pimant! in seara aceea combinalia nu gi-a fhcut apari{ia, chestie care m-a enervat peste m[sur[. Mi-am flcut o omletx giganticl qi apoi am blut o bere sau dou[, ca s[ nu-mi fie grea!5 (uleiul era de soia). Apoi am sunat-o pe Ea. in mod surprinzxtor era acas5. Ei nu avea un program anume. Cum stdteam amandoi in acelaei cartier, chiar la micl distan!5 unul de celdlalt, am glsit cu ueurinld un loc de intalnire. in ciuda schimbdrilor ap[rute in ultimii 2o-3o de ani locul acela existl qi in prezent. Era un mic plrcule! prev[zut qi cu o banc[, amplasat in jurul unei centrale termice, protejat de un gard scund din plasa de sarmi

7 DAN EMILIAN TIMCA D'i NCOL9, fr p; lxle448 $r rrx/,s?gf s De fapt ne-am intalnit in fali la BIG (Blcdnie. Industriale. Gospod[reqti) in prezent MEGA IMAGE, dupl care ne_am dus la locul descris mai inainte. Era vari Ei era imbricatd intr-o rochie sublire, nu foarte mulatd pe co{p, dar care ii punea in valoare silueta (avea o silueta superbx) qi sandale cu toc. Era mult mai supl[ ca prima datr aga ci mi-a fhcut o impresie puternicd. ce mai incolo gi-dco&c, era o tipi foarte,,miqto" sau cool cum se zice astdzi. Juca rolul femeii dezinvolte, care n-are complexe! Cum ne-am aeezat pe banc[ a scos un pachet de KENT superlong (pe wemea aceea nici o altd $gar[ nu putea concura Kentul superlong!) qi mi-a oferit o {igard pe care am refuzat-o pentru cr nu sunt fumrtor Ei nici nu am fost weodata. Am g[sit intotdeauna fumatul un viciu complet stupid, dar ea fuma de fi1i, pugtoaicl care wea sd impresioneze. Nu s-a intamplat nimic deosebit la acea intalnire, nici mdcar nu ne-am shrutat, dar de atunci incolo am inceput sd ne vedem mai des gi nu neapflrat in cartier. Cu,,combinalia" am terminat-o imediat gi dupd inci cate_ va s[ptflmani am pus punct unei alte aventuri cu o fati foarte prezentabil5 gi foarte bine imbrdcatd (tatdl era colonel de securitate qi lucrase la Paris), care nu se hotrra dac[ si se mrrite cu un tip cu care trata amor de 4-5 ani, pentru c[ il considera sub nivelul ei (la fel ca qi dl. colonel) 9i chiar era intre altele fie spus. Ei bine i-am indicat si se mdrite cu el pentru c[ eu nu mai eram disponibil, ceea ce ea a qi fhcut!astfel a luat sfarqit scurta mea carier[ de casanova, deoarece intotdeauna am fost un monogam convins qi numai divorful mx adusese pe c5i greqite. Deci eram liber ca pasrrea cerului, gata de o noud iubire plini de pasiune! Au trecut doi ani qi jumltate de la moartea Ei. Scriu foarte greu, dar sunt convins ci voi termina cartea! Toat5 viala mea matur[ este cuprins[ in spaliu1 dintre aceste doud cdr[i, una menlionatd la inceputul acestor pagini qi a doua, prezenta, in curs de concepere, prima qi ultima iubire, un interval de 3S de ani! Oare cand au trecut, oare cum au trecut! Am revenit cu inima mult mai ugoar[ la aceste pagini pentru c[ am deplqit cu copiii o noud serie de examene ca acum patru ani, de data asta de unul singur. Poate c[ nu am fost chiar singur. Mai ales in astfel de momente qtiu c[ e lang[ mine, langi noi, ne ajutd, ne imb5rbdteazd. aga cum poate, de acolo, de dincolo. Acum patru ani cel mare a dat la facultate. Codru! a fost aproape elewl model, dar este o fire foarte emotivi. ii seamlnl mult. $i Ea se consuma la toate evenimentele mai importante din viala copiilor, din viala noastrl. Pentru a fi sigur c[ intrl la o facultate la stat a dat in cinci locuri, sau mdcar a depus dosarul. I-am flcut gustul degi a cam costat ceva distractia, fiecare inscriere fiind urmat[ de taxe corespunzdtoare. Eu eram sigur, ci dac[ se concentreazs, intrl la orice facultate wea. El nu! Deci a dat la doul facultiti in Politehnicl, doar amandoi p[rin]ii erau ingineri gi la doud facultlli din ASE, unde, ziceam noi, urma s[ aibl un program mai uqor, iar el care flcuse ro ani de tenis, trebuia s[ se mai ocupe Ei de capito]ul Ssta in vederea oblinerii unui venit suplimentar, atat de necesar pentru un tanlr student. Cam de pe atunci panta coboratoare a afacerilor mele incepuse s[ se apropie de verticals Ei eram sincer ingrijorat de ce-o s[ vin[. Ea incerca si m[ imbdrb[teze gi o simteam cum iqi face griji pentru mine. Griji care in mod sigur nu i-au fhcut bine, mai ales adunate la grijile examenelor copiilor. S[ revin. A 16 t7