Fr6d6ric Lenoir Miracolul Spinoza O filosofie menitd sd ne lumineze calea Traducere din limba francezl. de Nicolae Weisz phitobio

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Fr6d6ric Lenoir Miracolul Spinoza O filosofie menitd sd ne lumineze calea Traducere din limba francezl. de Nicolae Weisz phitobio"

Transcriere

1 Fr6d6ric Lenoir Miracolul Spinoza O filosofie menitd sd ne lumineze calea Traducere din limba francezl. de Nicolae Weisz phitobio

2 Cuprins CuvANr inarnrn: Miracolul Spinoza I Reaolulionarul politic gi religios 1. Convertire filosofici 2. Un om rdnit 3. Un liber-cugetitor 4. O lecturi criticd a Bibliei 5. Spinoza qi Hristos 6. O tridare a iudaismului? 7. Precursorul iluminismului JJ il M ae strwl tn! el ep ciunii L. Etica un indrumar citre desdvarqita bucurie 2. Dumnezeul lui Spinoza 3. Pe culmile puterii, ale perfecfiunii gi ale bucuriei 4. inlelegerea acestor sentimente care ne stdpanesc 5. Sd cultivdm dorinfa 6. Dincolo de bine gi de rdu 7. Libertate, vegnicie, iubire L a^ ljj 141, CoxcruzIp: Mdrefie gi limite ale spinozismului 153 PosrperX:Un schimb epistolar cu Robert Misrahi 1.61 Bibliografie 17-l

3 Conaertire filosoficd,,toatd fericirea gi deznddejdea noastrd depind doar de calitatealucrului de care suntem atagali prin iubire." O trdmogii lui Baruch Spinoza erau foarte probabil evrei t -f spanioli izgonifi in 1492, care qi-au gdsit addpost in Portugalia. Majoritatea acestor surghiunifi erau nigte conaersos, nigte convertifi Ia catolicism (cel mai adesea prin constrangere), iar unii dintre ei, numi{i cu dispre!,,rrratarri", continuau si practice iudaismul pe ascuns. Amenin{afi din nou cu expatrierea, numerogi evrei au fost for{a{i sd se lase botezali, in timp ce al1ii au cmigrat spre Imperiul Otoman, in unele orage din Italia gi, spre sfarqitul secolului al XVI-lea in Provinciile Unite ale Jdrilor de Jos, cand s-au desprins de epitropia Spaniei. intemeiatd in 1581, Itepublica celor $apte Provincii Unite ale Tdrilor de ]os a devenit o federafie comerciald insemnat5, maritimi gi coloniald, rivalizand cuanglia, Franla qi Spania. CAnd se naqte Baruch Spinoz4 in 1632, Provinciile Unite posedi cele mai importante gantiere navale gi cea mai puternicd bancd din Europa. Dar este gi o lard de refugiu pentru cei ce vor si scape de perseculiile politice gi L9

4 Mirncolul S'pinoza religioase. Cu toate ce erau majoritar calviniqti, olandezii toiereazb. prezen{a numeroaselor secte protestante, a catolicilor gi a evreilor. Chiar daci sunt uneori in5bugite, opiniile politice qi filosofice cele mai diverse se pot dezvolta aici mai bine decat in orice altd zonl a Europei. Numerogi evrei vin sd se stabileasci in acest loc al toleranfei" Bunicul lui Baruch Spinoza, Pedro Isaac Espinhosa, al cdrui nume inseamnd,,care vine dintr-un tdram plin cu spini", plrdseqte Portugalia pentru Franfa - a trdit o vreme la Nantes - inainte sd se stabileascd definitiv la Amsterdam. Tatil sdu, Micatll, se ocupi cu micul negof de produse importate din colonii, in cartierul evreiesc al oragului, la doar doud strizi distan!5 de casa lui Rembrandtl. Dintr-o primd cdsnicie are o fiicx, Rebeca, qi un fiu, Isaac. Dupd moartea sotiei, se recisitoregte cu Hannah qi au doi copii: pe Myriam gi pe Baruch. Nenorocirea lovegte insi din nou qi igi pierde sofia. Se cdsdtoreqte a treia oard cu Esther care-i diruiegte un fiu: pe Gabriel. Copildria lui Baruch (nume evreiesc care?nseamni,,blagoslovit" gi care va fi tradus uneori in viafa de zi cu zi cu forma sa din limba portughezd: Bento) este, prin urmare, datd peste cap de moartea mamei, pe cand avea doar 6 ani. Micael este un om foarte evlavios gi unul dintre principalii suslinitori financiari ai sinagogii Talmud-Torah, condusd de o personalitate puternicd, eruditul rabin Saul Morteira. Micatil a fdcut parte de mai multe ori din parnassim, consiiiul comunitdfii, care ia hotdrarile importante qi numegte rabinii. inci din fragedi copildrie, Baruch a fost trimis la gcoala evreiascd a sinagogii, unde invafd cititul Bibliei in ebraics, devotamentul fafi de nor- Conaertire filosoficd rrrcle religioase qi dezbaterile talmudice. Dupd spusele discipo, iului sdu, Lucas, tanirul starnea admiralia tuturor prin vioiciurrt,a mintii, iar rabinul Morteira igi pusese mari nddejdi in el,,ltrrind pesemne ca intr-o bund zi s5-i poatd ceda locul. Cu toate,rlcstea, precizeazd biograful,,,nici nu-mplinise bine 15 ani, cd r itlica probleme cdrora nici cei mai invdlafi dintre evrei nu izbu- It^;rLr si le dea de capdt; gi degi o minte atat de fragedi nu e inci ';rrl'icient de coaptd ca sd poatd sd discearns, igi dddea totuqi seaci indoielile sale il puneau 'rr.r in incurcdturd pe maestrul s6u2." t )r'i tandrul Baruch qtie cd trebuie si fie prevdzdtor, intrucat corrrunitatea sa nu ingdduie abaterile doctrinare. Astfel, la abia, incisprezece ani, asisti la pedeapsa publicd aplicatd de pnrnas-.tttt lui Uriel da Costa, pentru cd a negat invbfdtura pl5zuitd gi n('nrurirea sufletului. Omul primegte treizeci qi noud de lovituri, u Lriciul qi se sinucide imediat dupd ceremonie. Aceastd intam- I'l,rre il marcheazd neindoielnic pe tanir care, din acel moment, rr{ ('pe sd se indepdrteze de religie qi sd fie tot mai interesat de lrlosofie. irrci de la varsta de 13 ani, igi ajutd tatdl in afaceri, urman-, lr r ;i totodatd studiile la sinagogd. igi va neglija insd incetul cu rrr,r'tlrl studiile iudaice (dispare din registrele gcolare in jurul,, rr stci de 18 ani), ca sd frecventeze tot mai stdruitor cercurile de, rr':lini liberali, care il ini,tiazd in teologie, in gtiinfele noi qi in lrl,s;ofi, mai ales in cea a conternporanului sdu, Ren6 Descartes,,. rr t, si-a gdsit la randu-i addpost in Olanda. intr-aclevdr, la jumdr,rlr",r s colului al XV[-lea, Provinciile Unite ale Tdrilor de Jos, rl centrul european ai republicii artelor gi literelor: lucrdrile ' Casa natald a lui Spinoza era situath pe Breestraat, la numdrul 57. Ea a fost dirrir.nat6, la fel ca majoritatea vechilor case din cartierul evreiesc. Astirz l,t' locul c-i, se afld Biserica Catolicd IVIoise 9i Aaron. 20 I,. r r Maximilien Lucas, La oie de B. Spinoza (Va{a lti B. Spinoza), in Spinoza,, )' /i,'/i')- compldtes (apere complete), op. cit,, p

5 Miracolul Spinozn de hzic6, optici, medicin5, filosofie, cele mai de seamd qi mai novatoare din acele vremuri, s-au publicat la Amsterdam. UniversitXfi renumite gizduiesc savanti gi erudili din intreaga Europi; in ziarele gi cercurile erudililor se vorbegte despre,,idei noi". TAnirul Baruch va avea parte de intalnirea capital5 a vielii sale exact pe acest extraordinar teren intelectual premerg6tor iluminismului european.inl'652,la varsta de 19 ani, incepe si urmeze cursurile de latini ale unui personaj pitoresc: Franciscus Van den Enden3. Catolic originar din Anvers, Van den Enden face parte incd de tandr din ordinul Compagnie de J6susa, unde predd latina 9i greaca. Este exclus din Companie chiar inainte de a fi hirotonisit preo! pentru,,etoti" care ne riman necunoscute, probabil divergenle doctrinale, deoarece fostul iezuit se va vddi, in urmstoarea perioadd a existenfei sale, un om de o libertate nemaiintalnit6. IJrmeazh, studii de medicind, se cdsdtoregte, se duce apoi la Amsterdam in 1645, unde, aldturi de fratele sdu (un cunoscut gravor), se lanseaz5 in negoful cu obiecte de art5. Dupi falimentul intreprinderii sale, creeazd, prin 1652, probabif o gcoal5 de latind destinatd copiilor din familii de burghezi qi care se pregdtesc sd intre la universitate. Totugi, dupd cum subliniazb furios pe buni dreptate numitul pastor Colerus, in biografia pe care a scris-o despre Spinoza:,,Acest om preda cu mult succes qi bucurandu-se de o buni reputafie; astfel, cei mai bogali negustori din oraq i-au incredinlat instruirea odraslelor lor, inainte de a deveni I Conform altor surse, Spinoza ar fi inceput sd urmeze cursurile lui Van den Enden dupi decesul tatilui sxu, din anul Oricum, asta nu schimbd cu rrimic esenla analizei pe care o voi face. I Compania lui Iisus (Societas lesu) este un ordin religios catolic, ai cdrei rrt'rnbri sunt clerici de carierd, numiti qi,,iezulft", ordin fondat de teologul lgnacio dc Loyola. (n.tr.) Conuertire filosot'icd l,rpt lgslrnsscut cd le preda discipolilor sdi altceva decat latina. ln cele din unnd, s-a dezviluit cd sddea in mintea acestor tinere r l,istare primii germeni ai ateismuiui." $i se apucd sd ingire mdrtrr lii ale unor fogti elevi ai lui Van den Enden, rdmagi fideli Biser, ii luterane din Amsterdam, care,,nu obosesc in a blagoslovi rrrcrnori? plrinti lor lor care i-au scos la timp din gcoala Satanei, ',rrrulgandu-i din mainile unui dascdl atat de distructiv gi de nel, r'iuits." l)e fapt, fostui iezuit s-a fdcut iute cunoscut prin ideile sale,'risinale, socotite de mulli subversive; prosldvegte o libertate.rlrr;1v1.t15 a cuvantului, educarea maselor gi idealul democratic. l.itpsf6ti2 sa este afectati gi nu mai poate continua sd predea la \ rnsterdam.in1670, invitat de nigte nobili francezi care i-au urr r r, r I cursurile, se duce in Franta gi deschide o gcoali la Paris. Dar,,rrrrl Franta lui Ludovic ai XIV-lea cotropegte Oland4 incearcd -,rr t trlaborare cu nigie francezi (Louis de Rohary care va fi execur. rl r r urma unui complot impotriva regelui), dar gi oland ezi - sd,,,t('nleieze o republicd de sine stdtitoare in Normandia, cu sco- ; ',rl clacd ar fi s5-i ddm crezare aceluiagi Colerus - de a deschi-,l. un frclnt intern care l-ar fi silit pe Ludovic al XIV-lea sd-gi r rr(lcze fortele. Este arestat qi spanzurat la tsastilia, in 27 no-,, ntlrrie lrrtclegem inraurirea cruciald pe care a avut-o acest liber cu- ', t, rioi" asupra dezvoltdrii tanirului Barucfu aflat el insugi?n cdr ri, ir (',r adevdrului. Van den Enden ii predi nu numai tratina, ci gi 1,,r.,'lt' urnei culturi clasice, mai cu seamd prin mijlocirea teatrul, r r, u r i ic. Se gtie, bun5oard, c6?n 1657 iqi pune elevii (inclusiv pe lr, rr r rr'lr) sd joace o piesd a poetului latin Terenfiu. ii mai sddegte l,,rrr ( trlerus, Vie de B. Spinoza (Viala lui B. Spinoza),in Oeuares complites, ;, rt. p

6 Miracolul Spinoza in minte cultura teologics, dar qi elemente privitoare la noile descoperiri din domeniul hzicli. in sfargit, il iniliazd in fiiosofia cartezians, iar Baruch a fost, dupd spusele lui Colerus, de-a dreptul,,vrdjitde aceast5 maximd a lui Descartes, conform c;reia nu trebuie s5 acceptsm niciodata nimic drept adevsrat, dacd nu a fost dovedit inainte prin argumente corecte 9i solide6"' De-a lungul acestor ani petrecufi in preajma noului siu profesor, asistim la o adevdratd,,convertire filosofic5" a tan5rului Baruch. AvAnd parte de o educalie religioasi dogmaticd 9i plins de rigori, intemeiati pe fricd 9i speranfa, la care renunfd la sfargitul adolescen{ei, este captivat de c5utarea adevdrului qi a adevdratei fericiri, cl5ditd doar pe ratiune. Prin mijlocirea uneia dintre primele sale scrieri (rdmasd neterminatd), Trntat despre reformd gitn{elegere, Baruch face aceast5 (rard) confesiune 9i ne msrturiseqte lelul ultimei sale ciutiri:,,cand experienla m-a invilat cx toate intsmpldrile banale ale vielii sunt zadarnice qi nefolositoare, vdzand cd tot ce constituia pentru mine cauzd sau obiect al spaimei nu contine nimic bun 9i nimic riu in sine, ci doar?n masura in care sufletul este impresionat de ele, am hot5rat in cele din urmd sd aflu daci nu cumva exista un bine absolut qi care sd poatd fi comunicat, md rog, ceva a csrui descoperire qi insugire mi-ar aduce pentrn totdeauna bucuria supremi 9i neintreruptkt." Aceastd cdutare a,,adevdratei avu!ii", folosind formula tansrului Spinoza, este esenta ins5gi a cdutdrii inlelepciunii aqa cum o intelegeau vechii filosofi greci. Adici o fericire profundd 9i durabil6, pe care o putem dobandi, devenind oarecum indiferenti " IItitl., p Tt.LtLnt rlespre ret'ofind gi tnlelegere,i, in spinoza, oetlores cotnplites, p.i //,r,/., 1-r. 105 Conaertir e fil osofic ii l,r irrtampl5rile exterioare, pldcute sau nu, dar modificandu-ne ',piritul astfel incat sd giseascd in propria interioritate o fericire rrt't'ontenit5. Ceea ce mi se pare inc5 de pe acurn distinctiv Ia 'il,ilroza, incd din aceastd etapi de inceput a elabordrii gandirii ',,rlt', este cd aceasti fericire supremd?mprumutd forma concretd,r lrtrcuriei. Ori gcolile de intelepciune din Antichitate, mai ales,'l)icurismul gi stoicismul, nu fac mare caz din bucurie: adevdrat,r lcricire (etldemonin) imbracd mai degrabd haina senindtdtii, a,,'lagdrii de frimantdri (ataraxie). C5utarea inlelepciunii este,rr't'cagi - sd faci in aqa fel incat fericirea personals sd nu mai fie, l('l)endent5 de cauze exterioare - dar aceastl abordare originals,r lrlrcuriei definegte inci de la inceput g6ndirea lui Spinoza. \r.r11 ysdsu mai incolo cum qi de ce. Lla sd ne intoarcem la aceste prime pagini din Tratnt despre t r'lorntd gi inlelegere, Spinoza ldmuregte ci spiritul este atat de ab- ',,,r [rit de ciutarea bogifiei, de onorurile gi pl5cerile trupeqti, in-,,rl cu greu se mai poate lisa atras de alte feluri. Ori, aceste sco- 1'rrli aparente se preschimbd mai devreme sau mai tarziuin, lr r lcri gi in tristete:,joatd fericirea gi nirnicnicia noastrd depind,lc r:trlitate? lucrului de care ne simtim legafi prin dragostee." I t,rt'ii ne l5sdm coplegifi de bunuri fdri rost, precum onorurile gi,rr rrtiile, vom cunoaqte neajunsurile legate de inconvenientele, rr lstor bunuri, in timp ce, cdutand inlelepciunea gi ataqandu-ne,1,' lucrurile cele mai nobile, fericirea noastrd va fi rnai profundd. r r r r rr i statornicd. Spinoza vorbeqte despre b5thlia pe care a dus-o,l rrrsr-rgi:,,oricat de limpede a desluqit mintea mea aceste lu-, rrrli, nu puteam sd me desprind pe de-a-ntregul de bani, de 1,l,rr't'r'ile trupeqti gi de faimd. Un lucru insi il vedeam cu limperrrrr': cit timp gandurile?mi ocupau mintea, aceasta se indepdr- 25

7 MirncoltLl Spinozn ta de bunurile?r-rqelstoare gi cugeta serios la noua sa fintd 9i aceasta mi-a adus mare alinaree." Cu cat acordd mai mult timp cuget5rii filosofice, cu atat aceasts,,avutie adevdrat5"?i este mai cunoscutd gi cu atat mai mult va izbuti sd se desprindd de restul gi sx nu mai socoteascd banul, onorttrile gi pldcerile carnale decat nigte mijloace gi nu scopuri, ceea ce ii perrnite sd le foloseascd cu moderafie. De ce a hotirat tanirui Baruch sd se consacre filosofiei cu dorinfa de a dobandi o avutie adevs,rat5? O explicd deosebit de clar in partea urmxtoare a expunerii sale:,,gandindtl-md mai bine, am fost convins c5, degi m5 dedicam cu toatd fiin1a meditaliei, m-arn lephdat de lucrurile rele pentru un bun sigurlo"" $i mai departe, fbcand aceastd confesiune pdtrunzdtoare 9i ciudats:,,adevdrul e cd md vedeam intr-un pericol cumplit qi nevoit si caut un remediu, chiar nesigur la nevoie. I-a fel ca un bolnav de moarte care, sim{incl cum i se apropie sfargitul cu pagi siguri dacd nu ia urgent un leac, e silit sd-l caute cu toatd tdria, oricat de nesigur ar fi, gi asta doar fiindcd gi-a pus intreaga nddejde ir:. el-" Spinoza ne incredinfeazx cum nu se poate mai clar cd nu avea alti posibiiitate de a se salva decat sd se dedice studiului filosofiei drept remediu vital! De ce? Cu ce,,pericol exttem", cu ce,,boald mortali" s-a confruntat t6ndrui Baruch? De ce a trebuit si caute cu disperare un asemenea remediu? Cele cateva elemente de care clispurrein din biografia sa ne oferd rdspunsul. 2 Un om rdnit,,md simtenm intr-un mare perical." n aceastd f pagini emotionantd., Spinoza evocd grelele incer- Icdri prin care a trecut cu caliva ani inainte qi care l-au fdcut,,r si pund intrebdri referitoare la sensul existentei gi la adevirat r l earacter al fericirii. lrra vorba la inceput de o serie de decese in familie. Fratele.. rr r vitreg, Isaac, moare pe cand avea 17 ani, apoi mama vitregi, ',llr()r, cand el avea20, iar un an mai tirziu,in1654, igi pierde t. rt, r l, apoi pe sora sa, Myriam, care moare in timp ce-l aduce pe I i r r r rt' p nepotului sdu, Daniel. tn cagiva ani, are parte de pierde-,,.' necrufdtoare a celor mai dragi dintre apropiafi. Totodatd, il.rr't'r'co familiald pe care a incercat de bine, de rdu, s-o lind in, '.rlri, inainte qi dupd decesul tatdlui, cunoagte mari dificultdfi rrr,rnciar. Acestea erau atat de grave, incat, in 26 naftie 1656,,,,r';;i obtine din partea Curfii Supreme a Olandei sd fie scutit ' lbid. tt) lltid", p.104. ' i, rrroqtenire gi de datoriile grele pe care le presupunea. i )t.cand nu mai urmeazd cursurile talmudice gi frecventeazd t, 't rriti rar sinagoga, relatiile sale cu comunitatea evreiasci s-au 26 27

8 Miracolul Spinoza tot inrdutilit. Dupi Pierre Bayle, autoritdlile bisericeqti ii propun o renti anualh pentru a se preface cd respectd ritualurile qi ca sd nu-gi facd publice ideile filosofice' Precizeazd' cd,,n-a putut sd incuviinfeze o asemenea fdgdrnicie". Colerus confirmd faptele gi afirmd cd deline informalia de la prietenii la care qi-a petrecut Spinoza ultimii ani de viafd: le-ar fi mdrturisit acestora cd a refuzat suma de de florini pe ary preferand minciunii sdricia. Aceiagi prieteni, familia Van der Spy"k, ar fi relatat 9i lucrul urmitor:,,le-a povestit nu o datd cd intr-o seard, pe cand ieqea din vechea sinagogd portughezd, a vdzut un ins care-l urmdrea, inarmat cu un pumnal, lucru care l-a fdcut sd meargi cu bdgare de seam6; doar sdrind intr-o parte, aizbutit sd evite lovitura care i-a sfaqiat doar hainele. Mai pistra paltonul giurit, in amintirea acelei int6mpldrit." Dupi aceastd tentativd de omor, Spinoza adopti drept devizd cuvantul latinesc Caute,,,Feregte-te", lucru care il va determina mai apoi sd renunle sd-gi mai publice unele lucriri sau sd le publice cu un nume de imprumut. intrucat nicio inlelegere nu pdreaposibild intre tandr gi carmuitorii sinagogii, aceqtia au luat hotirarea si-l expulzeze din comunitate, la pufind vreme dupx tragicul eveniment relatat. La 27 iulie 1656, are loc la sinagoga din Amsterdam o ceremonie pe cat de rar6, pe atat de brutal6: bdtranii au aruncat anatema asupra lui Baruch Spinoza, in varstd de 23 de ani, printr-un herem, un act grav de,,despirfire". A fost descoperit textul integral:,,ocrotifi de judecata sfinlilor 9i a ingerilor, il indepirtdm, alungdm, blestemdm qi hulim pe Baruch Spinoza, cu consimfimantul intregii preasfinte comunitifi, sub obldduirea cdrlilor noastre sacre 9i a celor qase sute treispre- Un omrdnit,t('ce porunci pe care le tiinuiesc. Rostim acest herem dupd cum n fost intocmit de Iosua impotriva oragului Ierihon. il afurisim, precum i-a afurisit prorocul Ilie pe copii, cu toate nenorocirile r'itre sunt scrise in Cartea Legii. Afurisit he gi ziua, gi noaptea. Afurisit fie gi in somn, qi in trezie. Afurisit fie gi cand intrd, gi t'f,rrd iese. Fie ca Tatdl Ceresc sd nu-l ierte niciodati. Fie ca Tatil ('cresc si verse asupra acestui birbat toati a sa manie gi toate ale nirlo rele inscrise i'n Cartea Legii: numele sdu sd fie gters de pe hrfa pdmantului, cat lumea fi-va lume, Dumnezeu sd-l despartx rte toate seminfiile lui Israel, osandindu-l cu toate urgiile prexcrise de Cartea Legii. Iar pe voi, cei care rdmanefi al5turi de Cel Vcqnic, Dumnezeul vostru, sd vd lind in viafd. Aflafi cd nu trebuic si aveli nicio legifurd prin scris sau prin vorbd cu Spinoza. Sd ttu i se facd niciun bine gi nimenea sd nu-i steie in preajmd la mai pufin de patru co!i. Nimeni n-are voie sd stea sub acelagi acoperiq; cu el gi nimeni n-are voie si citeascd ce scrie2." Textul acestui herem este precedat de o explicafie a consiliului rrrmunitdtii, care justifici prigonirea tanirului pentru,,ereziile r'rrmplite" pe care le practica qi le preda, pentru nigte,,fapte odioilse", precum qi pentru rehtzul de a se dezice de,,calea gregiti" po care o luase. Istoricii s-au ritdcit prin hiligul de presupuneri lttttnite sd descopere la care anume fapte gi erezii fdceau aluzie rrtrtoritifile evreiegti. O primi fdram5 de rispuns ne vine din rnilrturia depusd in fala Inchizifiei spaniole de doi spanioli care nl'irmi cd i-au intalnit pe Spinoza qi pe prietenul acestuia, Juan rlt. I)rado (avand gi el parte de un herem, dar mai pulin virulent), xprc sfargitul anului Cei doi birbafi le-au spus, pasdmite, r',1 revelafia dumnezeiascd n-a fost doveditd gi cd Dumnezeu nu r,xistd decat din punct de vedere filosofic, ci Legea evreiascd 1 Colerus, op. cit., p 'Slt'vcn Nadler, Spinoza, traducere de fean-frangois Sen6, Bayatd,