6L0 g EIE)I PT rninllnpe aie ajllerunar ereoler,ueijui aiiioq ui pr ololq Erderal I)sNIrug-SrudO vrirrnvc'rc nosunol v,uanvxnu 'rc 'Jord :er+jepal qns

Transcriere

1 6L0 g EIE)I PT rninllnpe aie ajllerunar ereoler,ueijui aiiioq ui pr ololq Erderal I)sNIrug-SrudO vrirrnvc'rc nosunol v,uanvxnu 'rc 'Jord :er+jepal qns

2 njsalnps eur+srrj-eueol - Jnuals{s soleualfa Insndnl ui PJrSoIorq PIdPraf XI llllt)l-':'- """"""HSuIIag-SudO elaiubc - ajrtualsrs aialrinjsea ui PJrSoIorq ErdPraI IIIA lnl0]:,;.: - nisu Jog Eueall-eaarpuv - pjlzelrosd Elu+re ui PJrSoIorq PIdEraf IIA ltll)llli- ^ "nrsalnlrhj urlso] uererl - alrrlrplrpuods urp Ialra^n E )rsolorq ErdPral la U'Ll)llLl'. - n)sauol erpllexni 'rqjsurlrqo3 erpnei) - aierxu alalrrlrelrpuods ui E)rSoIorq Erderal A ln\lllt: - 99r ;;;;;;;; ;;;; ;;;;; - ;,,;;;;,; ;.;;.;;; ;; ;,,;;;;; ;'.'J,':l fil!n!o]ttt't - LOI """" nu.a.o-:- erne'i - arsololeurnar ui alpzrlqn ajrsoioiq rolrrderal aie asra^pe alaljarf fil lnlollt;: - ZL """'I)sullag-Srrd6 PIaruPC 'nrsarll-erec PuerzuPS - Ll.tllulP) llllti 11) p8optq adanl'z a I "'njsauol ErpuExnu 'rlllsurlrqoj ErpnEIJ - il4altu1il )llpquj fllutyold4ua adanl'la I arsololetunar ui riuzllpn r)r8olorq riuael illnpl:.: - 5 """""""""'nrsauol Erpuexnll 'n,rrg4 elarltral - arelrlursorg/aleursrro a:reo- -orq /a)qerunar ajeo+ LuEIJur rolqoq Erderal ui ro[etu sa. ord - u olouqalorg I lllll)i. '. - nf,sauol erpuexnll - alutpui lue \nl surrdn)

3 Terapia biologici in bolile inflamatoare reumatice ale adultului Capitolu X Terapia biologic in scleroza sistemici - Laura Grogeanu 359 Capitolul XI Imunogenicitatea, o caracteristici a terapiilor biologice - Diana Mazilu, Daniela Oprig- Belinski 383 Capitolul XII Protocoale terapeutice de utilizare a terapiilor biologice aprobate in Romania pentru patologia reumatici - Comisia de Specialitate a Ministerului Sdndtdtii 405

4 lod ajej alajn8urs luns rrl alausrue8jo JEr,acrSolorq-uou ai -aluaruejlpaur +gjap axaldruoc reru rs rjeur relu luns acr8o1 -orq alaluaruejrparu urp a^r+f, o-rlurp alnuriqo nes asnpo.rd nes eun uriuoc ajej a+uaruejrp alsaur;ap (Vntd rnlnluaruerrpatral e pueado.rng eriua8y '(7) a;esrnqruer ap p^rlerrjruluas ale+rlrqeqo.rd o rs ;o1a1 -alarq E psur+xa ariralord o rs rup,;opiuaroed a1e a+lipfpu -nqruj r;rfrr8ug rs rreu; r ur ajrurlj sajjns ap a]ej nc,rr1oq rnlnloj+uoj ale rjppjoqe rou Easape pralo ajej acrsolouqal -orq asnpo.rd luns acrsolorq ala+uaruejlparu,,,a1ua8r1a+ur aj -r+na)erurej asnpojd" pury ej aleraprsuo3 '(E,Z,1) acrlnad -eral asnpo.rd rs aorlsou8erp aluarunr+sur,rcr1rel;o;d riua8e Joun ea.rezr.oruord rs eaj lloazap urrd alejrparu rrrrfr.r8ug Inruauop u1 rarsolouqa+orq aprierrlde srru;ad e rs,aur1o1rt ro+saje ua;eraqrla rs erirnpord erurrdns e ad lezrleuej E-s Inluauelerl 'IIIoq lnsrnrred rs lnlnqap pzealutann8 aur>io+rj ap ericnpord apun 'rr;o1etue11ur aunurrolne aiiioq ui 'etede ps eale+riiqesip rs prulncrlre erioi4srp EJ a+ureu1 'ropiuarced rriar^ Ea+e+rlet al6arc e rs ealelrleuori -Jun, riplpunqruj E nr+uad rs rep,erieutellur arnpar e nrluad 'puoj ap Intuaueler+ atocard retu lgj ajnpojlur E ap a+sa ai - rusrlerunar rrjoleuegur aiiioq ui pjrlnade.ral er8ale;lg arsolourlalolq ui arajnporlul n)sauol atpuuxnll 'no.tg1 apnw are lrr,ur s oi g/a luurtrro ajrtolorq'alrleulnar areoler,ueijui ro[ioq erderal uj ;oleur sartord ersolouqaplg I fnfoiidvf,

5 10 Terapia biologicl in bolile inflamatoare reumatice ale adultului reproduce aceaste complexitate" (5). Unele medicamente biologice sunt reproduceri ale unor substanfe deja prezente in corpul uman, precum proteinele, insulina, hormonul de cregtere gi eritropoietinele. Altele sunt oblinute prin procesare din sange uman, organe qi fesuturi, cum ar fi vaccinurile 9i ADN-ul recombinat (3, 6, 7). In a fost aprobat primul produs biologic, Insulina. Astdzi sunt comercializate peste 200 de produse biotehnologice, iar peste 900 sunt in fazd, de cercetare clinicd (1). Medicamentele biologice sunt alcdtuite din substanle care se regdsesc adesea in mod natural in corpul uman precum hormonul de creqtere, insulina, eritropoietina, enzime, anticorpii. Dezvoltarea qi productia de medicamente biologice este un proces complex care a deschis un spectru larg de servicii in ceea ce priveqle utilizarea materialului biologic in scop diagnostic Ai de tratament al celor mai grave boli - cancer, diabet, boli cardiovasculare, neurologice, boli autoimune etc. (1). Spre deosebire de medicamentele clasice, care sunt obtinute prin sintez[ chimicd, medicamentele biologice sunt produse de organisme vii - celule vegetale sau animale, bacterii, virusuri gi drojdii. Pentru anticorpii monoclonali (mab), se folosesc linii celulare modificate genetic, astfel ca celula sd producd substanla doritd (7). Produse din celule vii, medicamentele biologice au fost concepute sd mimeze comportamentul anticorpilor produgi in mod natural in organism, cu rol de a tinti precis anumite celule din sistemul imunitat (7). Fiecare companie de biotehnologie are o bancd proprie de celule, cu linii celulare unice, care sunt folosite pentru fabricarea medicamentelor, proceduri standardizate, gi platforme de productie, care in timp pot fi modificate gi adoptate strategii adecvate de dezvoltare a proceselor, adaptate cerinjelor cu respectarea reglementdrilor in vigoare (7, 8). Similitudinea caracteristicilor gi proprietdtile moleculare in cazul mab-urilor, face ca abordarea platformelor de produclie sd fie fezabile, deqi este posibil ca procesele folosite sd nu fie pe deplin optimizate pentru fiecare molecule (8, 9).

6 -rrd rede pugr 'Og6L rotrrue 1n1ndacu1 e1 arede alerrparu ra -olouqalorq Errlsnpul ui Inleraruol.I '(fi 'g1) rusrue8ro lare ap ]erurrdxa rs snpordar rode rs rusrues.ro +le rnun 1nr-uoua8 ui IerJrJrlJE snpojjur alsa rusrues.ro un-j+ulp crlaua8 1npIJ -aleur arej ui Inpou pjlpe 'leurqruocar rnln-nqy rarsolou -r{a} eare}io^zap el +Inqlr+uor n arec 'B.rag InEd rs 'uaqo3 'N,,(ape1g 'radog 'M +raqrah ap a+enur+uor puiij arll -aua8 rarraur8ur Inruauop uj alrrp+atac '6161 u1,(1arg pey p.re8un aur8r;o ap InJaur8ur a;1pc ap plep erurrd n.rluad 1rs -oioj +soj e arsolouqa+olq ap Inuerura+ 'uu8rolzrq 'H seuroql ap aleqraja rrjrlaua8 lnruaruop ui alrrp+arrar rs 'lapuahl ap alrradorsap rriplrpara ap8al ad Rlezeg 'crlaua8 ln8uruaa.rrs rs aluaruejrpaur EI lnsundsp t gzeaiuangur lnruoua8 ajej ui ea.rr.radorsap 'aluaurecrparu Iou ap eararnpo.rd rs EeJrr -adoosap srur.rad e ersolouqa+olq 'pu.rapotu eurjrparu ui '(Zf) -rtue8ro rselace ui plsrxaoj nu 'leurrou por.u u1 'arel arrua8 aiuancas ap EaJeurquo) urrd pleajj prujoj o alsa +eurqruojar In-NCIV 'rnln-ncv E areurqluorar ap rjru -qa+ pugzllpn 'II^ arusrue8ro pursolo; snpord lsoj E arer 'urj -JeA un nes Jr+sou8erp ap 1sa1 'luaruejrparu rnun ea.rarnpord u1 rrsolorq Inlerra+eur pugzrlrln lello ^zap e-s 'ar1o..r a8opu4a1 -otq e) pln)souno 'er8o1our{atolq 'lecrparu Inruaruop ui '(ri'or),,a+eururjalap aurq rrndors ui asajojd nes asnpo.rd ejrlrporu nes eajj e nrluad 'erolsace ale a+elrjap nes 'IIrr aursru -e8ro 'acrsolorq auralsrs Rzeazrlt+n arec porsolouqa+ ariecrldu ajrjo" 1da.rp ersolouqalorq a16aur;ap'prrsolorq Ealelrsralrp purnrrd (alpn ropunrie111 eriezrue?ro) nno eriuarruo3 '(11) auerun 11ipll^Itru Insolol ui 'Jla pjrlnajerujej 'preluaturle ErJ+snpur ui 'pln11ncr.r8e ui alr+n aiuelsqns ap eararnpord n.rluad 'aleturue rs alela8aa ainiaj ap JolrJn+lnJ e 'ealsale EI ap a+elrrap.rolasnpo.rd E n s Jolarusrue8roo.rcrru e pjrur{al u! eateztyln docs EJ aje ersolouqalorq 'ar8o1orq ad R+ezeq eiurrls er ple+lo^zacl '(Of),ttprls -,,so8ol" IS rjrur{al -,,so>p{tal' 'gieut -,,soil" rlsacar8 alalurlnj I ap aurrr arsolouqalorq ap InuaruJaJ IB)rperu Inluarrop ui Ia Earurrldu rs ElSolouqalolq a+se e) II augnrmoqplaffiuo aoeoloq boqrmrercoprrrutrn.roupqerftiaqnkuse6od-u6oprpq

7 12 Terapia biologicl in bolile inflamatoare reumatice ale adultului mele investitii cu potential medical gi se extinde cu rapiditate dupd ce Kary Mullis a primit premiul Nobel pentru chimie, pentru descoperirea tehnologiei polimerasechainreaction (PCR) 9i co-descoperirea lui Phillip A. Scharp 9i Richard I. Roberts, care au primit premiul Nobel pentru Medicind qi Fiziologie in 1993, gi definirea termenului de matisare geneticd (splicing) - adicd un proces complex de transcriptie a ADN-ului la nivel nuclear gi translatie a ARN-ului mesager (ARNm) la nivel citoplasmatic, astfel cd, putem obline secvenle de nucleotide din ADN care nu codificd anumiti amino acizi qi intrerupe secvenla de codificare a unei gene (15, 16). Istoria cercetdrii gi dezvoltdrii mabs terapeutici, incepe in 1,975 cand Gerges ].F. Kohler qi C6sar Milstein, au pus la punct tehnologia hibridoma pentru a crea anticorpii monoclonali, activitatea 1or fiind recunoscutd, prin acordarea in a Premiului Nobel pentru Medicind gi Fiziologie, aldturi de Niels K. Jerne,,,pentru teoriile privind specificitatea in dezvoltarea gi controlul sistemului imunitar gi descoperirea principiului pentru producerea de anticorpi monoclonali" (17, 1B). Aceastd descoperire a stat la baza dezvoltdrii, producerii gi aprobdrii primului anticorp monoclonal, orthoclone-okt3 (muromonab-cd3), derivat din hibridomul de qoarece, care a fost uttlizat la pacienti, pentru a preveni respingerea transplantului (18). Ingineria geneticd a stat la baza biotehnologiei medicale in producerea produselor biofarmaceutice, prin aplicarea proceselor biologice in scopul oblinerii unor substante necesare in medicind. Tehnologia ADN recombinat r<!prezintd, un ansamblu de metode gi tehnici prin care se obtin organisme modificate genetic prin introducerea in ADN-ul unei specii a unor segmente de ADN (gene) de Ia alte specii (19). Un prim pas in producerea medicamentelor biologice il constituie identificarea gi izolarea proteinei de interes, gi a genei care o codificd. Apoi prin folosirea unor vectori de expresie (plasmidele R, bacteriofagul 1,, virusul simian SV-40, cosmidele, cromozomi artificiali bacterieni-bac, cromozomi artificiali ai drojdiilor-yac etc.), proteina identificatd este

8 ajelrzojiis ap a+e8al aualqord alaun +uns prul 'pstt1 ':.-.- -sederqrr.l rs aersrn alaf sa: ir-uo.rpli)jes rollrp[o.rp p Er:a;-:,. ap alatualsrs rs +rsoloj ne-s rolrjn-qvur erirnpord n-u.:,1 Gd auruar IIpaLu ad earalsarr rs ple)rprr ealelrlr]lnlr.---. 'feluene J aje arej '(gao) LZlg IIoJ 'E EIJa+Jeq ui r> ]- -npord IJ +od alelrzorrlsalr rcfuorrllre ap aluaru8er; pl ]pt'a-.. ne a+uajal alrjplaf.ral 'lf.' Z'd JrurrLIJ alluljap aulq rrllr--- u1 earalsarr nrluad alelclepe I] E ap ealelrcedec rs p11eur:.= -ardxa 'pprder ealslsa.rr :r+ -re urnl 'rolasaro.rd e piuetu.ro1r:: ap alnqrrle np OHI alalnla3 (S) o9f'uild auellin aln-:l 'O/ZdS'OSN alrr.rnlrr alnlaf 'OHJ JSazauILIf, Jalsrueq ap re'-. ap 'arelnlal rr-rrl e \alef alrsoloj luns 'rcrlnaderal (qytu) 11'.'-- -oljouorll.rolrll.rofrllre ajajnpord njlued'nldtuaxa aq '(61) ursrues;o nes lnsai 'e1n1a: o-rlurp alplroll \CV ap rolaluaru8e.rl alrriraloc ulp oleurrt-- (:XCV) rellratualduor NC11 ap alrralollqlq IS alerruozoluorair]a]orlc-lrel 'aiurouas alr)alorlqlq 'NCV ap alija]orlqlq all. -olo+ llrns a.relarrar ui '('r+- 1er1a1rda lnsai 'rpd ap arrj 'q-' -rlps Lrrp'a8ues ap prrilprrd o-r1urp alnlar a+rsolo; IJ lod ur.- EI \a ap) plealrnu plnlar arrro Rtezrlrln r; aleod NCIV L'z -rlplrp njluad 'GZ 'td alelr)rlos rolauralojd ezalurs 'ro1an.:-- pzrlplre 'arelnraloru apuos ap ararnpord 'p,rr1rrr1sal aje+rl'l 'a:prurld rrjnljnjls pajeurruja+ap nrluad alezrlrln +uns NC\ alr alauoll'(x-et) aricnpord ap 1nlsor/+nuliqo IeurJ In+uaLr. -ppuej 'arsardxa ap alrjnlalru 'atezryqn u1 eiur;nsn ap 1e.i -rrurrd u1 a1e8a1 'aqe1s alrund rs alroy alcund 'rlrlsrrallere: alrrrdo;rd pug^ gpze? tusrues;o arctaty '(77) rolrrl ap ne! lndocs ls ptuti rauralord apiplarrdord ad Rzeazeq as rapzes eara8aly 'GZ 'ZZ 'GL) (ltpforp 'alet-urue 'a1ue1d) a]orrerna nes (a,trlrzod nes a,rrle8au - uejd rrralreq) alorrerord all -srue8ro IJ iod areuolr ap alapzed '(Of)Ufa-uorlrear urpl{l aseraurdlod ejruqa+ pupzrlr+n - oqn ut rs 'azebrl rs arirr.rl -sal ap aurrzua pursolo, - oata ut ezrleat ateod as 'sajalur ap raiuaacas a1e rrdoo ap ajelu Jerunu rnun e arauriqo af. lnsaco;rd 'eareuo13 'fi2 'OZ) arrsoloreure; alriplarrdord rsa,r -plui II ar rrpdn;8 roun eare8nepe urrd arelrzojrls ap saro.rd rnun psndns a+sa plejrlrpolu Iar+se euralord JEI 'ra8esalu Inln-NUV Inla^ru e1 rarieturorur e arielsuerl rs aridr.rrsue:1 ap InsaJord ro1 aje apun apzeb ralnlal Inal)nu uj psnporlrrr I aupmoqqaffiuo o6o1oq'oqmrnrauryurztrnrogoger&ra1 q-rofutusa6od-e6olou1qorg

9 t4 Terapia biologici in bolile inflamatoare reumatice ale adultului gi plierea corespunzdtoare a proteinelor in acest sistem de expresie, care necesitd cercetare gi imbundtdliri (25). Calitatea gi comparabilitatea produselor trebuie sd fie monitorizate atent atunci cand apar modificdri ale procesului atat in faza de dezvoltare, cat gi in cea de stadiu avansat. Stabilirea gi selectarea liniilor celulare, cu profile de concentratie intracelulard stabile gi fdrd modificdri ale ratei de reaclie datorate regldrii genei, mediul de fermentalie/ dezvoltare gi condiliile din bioreactor, au impus folosirea unor platforme de produclie speciale, bine studiate cu parametrii de funcfionare binecunoscuti, modificabili in timp pentru ca procesele sd fie optimizate pentru fiecare molecu15 9i lot (8, 23). Medicamente biologice originale gi biosimilare Medicamentele traditionale sunt medicamente chimice obtinute prin sintezd chimicd, care urmeazd aceeagi retetd de a combina ingrediente chimice ln obtinerea aceluiagi produs finit. Medicamentele biologice sunt medicamente produse de organisme vii, fiind compuse din proteine sau alte substante derivate dintr-o sursd biologic5. Un medicament biologic trebuie cultivat, respectand anumite etape gi procese complexe pentru a obline un produs stabil. Medicamentele biologice sunt macromolecule cu o structurd complexd (pand in atomtf moleculd gi peste de aminoacizi/ moleculd)., greutate moleculard de peste daltoni/molecul5, spre deosebire de medicamentele chimice, care sunt molecule mici, pand in 100 atomi/molecul5, gi cu structurd chimicd bine cunoscutd gi reproductibils (6, 21). Medicamentele biologice sunt alcdtuite din proteine, unitatea structurald a proteinei fiind aminoacidul. Succesiunea de aminoacizi determind structura primard, a proteinelor, care constituie baza informaliei genetice. Interacliunile sterice dintre resturile de aminoacizi determind formarea structurii secundare a proteinei care se impacheteazd apoi intr-un anumit volum formdnd structura tridimensionald a proteinei, care este responsabil5 de proprietdjile biologice.

10 'kz 'tz) qeuro- uj Pultura+ as rol earnunuaq 'aruoplrqlq rarsolouqal 1n.ro1n[e nc rueloqos r$ rrareos urp rinuriqo 'tutrnur IleuolJouotu rrdrocrlue - :GZ',) (>ES) qellrnlll>ln{as'(.iitf) lo8adqerunzlio}rar '(-tol) q runrullo8 '(VOV) qelunurllepe :xf 'qerun - ui Pulru -Ja+ as Jol earrlunlrag rllptun IleuolJouotu rrdrojllue - :kz 'tz) lt) qerunzlllrol :xe 'qeunz- Llr -PLrrLLI.Ia+ as rol Parllunuac 'qec Inln+uaru -8ery ale allr-lei.ie \.Ia11ILI altuntsar LII PuIJnur eaunrirerl ulp,,n9-z urir-ror alul'riezrneu-rn IIELIoltol-roru rrdrocrlue :(Sa '/a) (XfU) qelliixnllr '(XgI) qeuixiijul :xe 'qprlrr\- Lrr -prrrrlr.ral as.iol eajllunuaq 'ueurn pullj 1n1sar 'qe4 1r-rltraur8e-r1 Ln qul-inru eauntirur; ulp %gz uriuol 'putlntu rs guerun alrr8rro nj 'IJIJatuIt{J IleuolJouour 1d-rolrlue - :la,+se IlEf,IrISelJ luns rrlnadural dors ui rirsolo; sqvur 'tol eaur8rro PdnC '(BZ 'tz'91) ruerun qvlu le+lo^zap ne-s rolralln rel 'rlrelun rrsoloruo n) uljnur drorrlue ap rrunrirod earrnjolul urrd EaJezrueuln rs ropdrocrlue eajeziratuilij el sjnjaj e-s ealelruasounlul ajnpal e nrluad 'dols lsaje ui :xg 'PSnpaJ alelrrrxo] o rs rriplrrecr;a earalsarl 'arriplptun"[u1 ap rnlnd -rur+ EaJerrlrpour alsa,r.rrd aj eaaf, u1 'sqyru ea.rriplpunqurl ad +EJluaJuoJ n -s prrlaua8 atraur8ur ap alrlpnqs rs aprpla)ja3 'grralord pjnljnjls nf, or8o1oled lua8e ajijo Rzeaztleqrau ajej aiuelsqns luns aje) rs art;tcads aua8rlue Joun A -rrlodur1 rieldarpul qvtu ap eatezrlear pllqlsod lnrp; e PIel -lparu ersolouqalolg 'elsa)e ap piey unurr sundspr Inun Earel -nurrls uj IS aurpjjs rolaua8rlue earalseounjal u1 luelrodrur Ior un pugrn[ '+lpugqop unurl lnsundsp.r nrluad P+ue] -;odtur pluauodruoj o luns rrdrocrlue 't?olorzr+ pour ui '(97) arytlldurl rollrnlrnrls e {1rexa earrluri urrd cr8o1o1ed lnsecord eiuanl;ur lod Irap 'auta1 -ord'arurzua'rroldalar'a1n1at-rnlntusruebro PuIPJls pr13o1 -orq pjnljnjls ajijo droorlue-ua8rlue ericear urrd eldajja+ul +od qvru '(OZ 'LZ) prelnlar eie;erdns ad ap Pluli aua8rlue.rolrn e,rrrlodrul rielda.rpul'plenpr,rrpur preriral PJnlJnJ+s o rs :rprldadrlod 1niue1 ui Jollzlreoulure e a;efuere P]IrunuP.) nl aralduor IJnlJnJls luns IleuolJouour rrdrorrluy '@7) grcuralenf, prnljnrls o ne 'aorprldad - ri r.rniuel a+lnru Ieur ulp alln+pjle 'arauro8rlo alaulaloli..-:-r-.r8ltrfrn:l&r1orc1'ogauerargoern4rnjolloqur&qu}oftrusafird u6oloqenlg

11 16 Terapia biologicl in bolile inflamatoare reumatice ale adultului De exemplu, in bolile autoimune, suprimarea inflamatiei se poate realiza prin atacarea moleculelor implicate in rispunsul inflamator precum: interleukinele (IL), factorul de necrozd tumorald alfa (TNF-u), limfocitul B sau T. RTX este un mab chimeric, uman/soarece, produs prin inginerie geneticd care reprezintd, o imunoglobulind glicozilatl,, cu regiuni constante de IgG 1 uman gi cu secvente regionale variabile de lanturi murine ugoare gi grele. Este directionat lmpotriva CD 20, receptor aflat pe atprafata unor celule B (LB) (29). IFX a fost primul inhibitor al TNF-cr dezvoltat gi este o imunoglobulind chimerd (tg) compusd dintr-o regiune variabild murind gi o regiune constantd umand impotriva TNF-alfa (27, 28). TCZ este un mab de receptor anti-il-6 de clasd IgGl umanizat, care a fost generat prin altoirea regiunilor determinante de complementaritate ale anticorpului receptorului anti-il-6 de goarece (Ab) in IgGl uman/ directionat impotriva receptorilor solubili gi ai celor membranari ai IL-6 (27, 28). ADA 9i GOL sunt mabs complet umani indreptati impotriva TNF-o. CEP este un fragment Fab umanizat conjugat cu polietilen glicol (PEG). Ataqarea PEG prelungeqte perioada de injumdtslire a medicamentului, in timp ce absenla unui fragment Fc previne funcfiile efectoare, cum ar fi citotoxicitatea celulard dependentd de Ab gi citotoxicitatea celulard dependentd de complement, precum gi transferul activ al CEP peste placentd in timpul sarcinii (27,28). SEK este un anticorp monoclonal uman complet recombinant, selectiv pentru IL-17A (30). Etanerceptul (ETA) este o proteind de fuziune constand din doud domenii extracelulare ale receptorului TNF 2 (cunoscut gi ca receptor p75tnf) qi un fragment Fc uman de clasa IgG1. Deoarece TNF-cr gi limfotoxina se leagd la receptorul TNF 2, ETA neutralizeazd, activitatea biologicd a ambelor citokine (22, 28). Abatacept (ABA) o proteind de fuziune solubild constand din domeniul extracelular al CTLA4 uman gi un fuagment al portiunii Fc a IgGl uman5., este un inhibitor de

12 'areoldacar elnlao ui Inl earepe.r8ap E+rAa e nrluad ppzeb auarjal)eq alnlal raun InJorJalur ui snpo4ur a+sa urpjls In -NCIV prlpe,rnlnrolcaa e 16 rnln.ra8esed ea;rlp :rig--^z^_ ^_ roralurzua 1n.ro1n[e nr rnr earepurrs rs.rouop ;:-rilj]lj :H ei ap pln-nciv erfce.rlxa ur.rd rnlnra8esed earauliqo.1 r,ru apurrdnr p,elnraloru ear,uorr nes rolau"s,;'rt:,';i +lnru '(orao3 'V pu uuerulqn) 'IN pdnp).rr8o1orq rnln+uauef,rparu E aricnpord ap Inserord punzar aj IapoIN.1.1 um&ry a J '1'1 ern8rl GZ,g7) leuorielsueg -1sod a+rrop alrrprrrrporu nj rs aluarjrlns riplrlueo ui plsu -rqruojal euralord eurr;dxa a;ec epze8) arelnlar IIuII raun eriral -sajoj raiuarrcas eaj uoij nr ada pull, a+eurqruoda.r Jolauralo,rd eatelozr,xalduroc Inun alsa aj -IlnaJelureJolq alasnpo.rd n.rluad aricnpo;d ap InsaJord '(fg) "rtll u I rolalnlal rrrplrlre earrualard uud unrur lnsundsp.r ecrpardurl Jleod arer gzc) / lgrrnpt*rlio, LI aupeqg,egffim o6olorq borytrrnremryuegu_dl[oqzrftqr{.ofuu se6orj-u6o1oupo1g

13 18 Terapia biologici in bolile inflamatoare reumatice ale adultului 3. introducerea gi exprimarea ADN-ului recombinat in celula receptoare, care are rolul de a accepta, multiplica qi exprima moleculele de ADN recombinat ce contin pasagerul cu informafia doritd. Ca orice organism viu, aceste celule au nevoie de condilii speciale de supraviefuire qi cregtere, nutrienti, an-umite' condilii de ph, presiune, temperaturd, oxigen, sterilitate prin absenta totald a microorganismelor in mediu. Acestea iunt menlinute constante pe toatd durata procesului. Urrneazd, un proces de fermentare in condilii foarte bine stabilite u.*at de un proces indelungat gi complex de purificare care trebuie s[ menfind intactd structura activd tridimensionald a proteinei recombinate, fiind necesare teste de verificare a activitdlii qi cantitdlii proteinei la fiecare etapd de purificare (9, 23, 25). Pe parcursul fermentdrii, mediul lichid contine celule bacteriene, celule (ezate, fragmente celulare, nucleotide, proteine bacteriene normale, proteine recombinate gi componenli particulari ai mediului. Dacd au fost utilizate bacterii Gram-negative ca E' coli pot fi prezente gi endotoxine pirogene, polizaharidice, iar daci au fost utilizate culturi de celule animale, sunt prezente diverse componente virale. Condiliile de bioreaclie - timp, ph, temperiturd, nivelul de oxigen/acumularea de acid lactic, rur,i factori care influenfeazd proprietdlile moleculei (23, 25). Cel mai frecvent afectate sunt profilul de glicozilare, sarcina electricd, diverse agregate. Proprietdlile moleculei/produsului, structura sa activd gi concentrafia proteicd pot sd fie influenfate de indepdrtarea ADN-ului celulei - gazdd, gi a anumitor proteine, indepdrtarea unor fragmente qi agregate (23). Sunt folosite biorectoare cu un singur val, de unicd folosinld, sau cuve fixe din olel inoxidabil (23, 25). in etapa urm5toare, proteinele sunt izolale din culturile celulari respective purificate gi formulate ca medicament. Purificarea include mai multe etape ca lnldturarea particulelor prin centrifugare, filtrare, tlttafiltrare qi filtraiea prin flux tangenfial, concentrarea, cand volumul amestecului este redus, ceea ce duce la creqterea concentraliei proteinei active, purificarea inifiald, intermediard gi finald