JUDECATOAREA AXINTE IL DISTRUGE PE IOHANNIS

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "JUDECATOAREA AXINTE IL DISTRUGE PE IOHANNIS"

Transcriere

1 -botosani-dezvaluie-cum-a-calcat-in-picioare-legea-presedintele-romaniei-solicitarea-adresata-p rocurorului-general-de-a-se-ancheta-faptele-antisociale-produse-in-piata-reprezin JUDECATOAREA AXINTE IL DISTRUGE PE IOHANNIS Lacramioara Axinte de la Tribunalul Botosani dezvaluie cum a calcat in picioare legea presedintele Romaniei: Solicitarea adresata Procurorului General de a se ancheta faptele antisociale produse in piata reprezinta o incalcare a statutului procurorilor Nicaieri nu se prevede ca presedintele are dreptul de a da vreo dispozitie procurorilor... Domnule Presedinte, procurorii nu sunt in subordinea dvs. si nerespectarea legii nu trebuie incurajata! Scris de Bogdan GALCA Data: :22 Judecatoarea Lacramioara Axinte (foto), presedinta Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Botosani, il acuza pe Klaus Iohannis ca a incalcat Legea 303/2004 privind statutul procurorilor in momentul in care i-a ordonat Procurorului General Augustin Lazar sa deschida dosare si sa urgenteze cercetarile privind violentele produse la mitingul din 10 august 2018, din Piata Victoriei. Magistratul ii reaminteste presedintelui ca nicaieri in Constitutia Romaniei, dar nici in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, nu se prevede ca are dreptul de a da vreo dispozitie procurorilor pentru a ancheta vreo fapta penala. Intr-un text postat pe blogul propriu - axinte10.wordpress.com - judecatoarea Axinte ii aminteste lui Iohannis ca procurorii sunt sub autoritatea Ministrului Justitiei, Curtea Constitutionala stabilind recent ca "actele procurorului in situatii individuale/concrete ale activitatii sale judiciare nu sunt supuse niciunui control al ministrului justitiei, ci procurorului ierarhic superior sau instantei judecatoresti competente, dupa caz, tocmai pentru ca autoritatea ministrului justitiei nu vizeaza si se delimiteaza de aceasta ipoteza". In acest sens, Lacramioara page 1 / 9

2 Axinte subliniaza ca procurorii sunt singurii in masura sa aprecieze, in mod liber, neinfluentati de vreo sugestie sau ordin direct venit de la Presedintele Romaniei, ministrul Justitiei sau Procurorul General, daca se sesizarea din oficiu pentru anchetarea unor infractiuni. De asemenea, judecatoarea Axinte acuza si mesajul transmis de Klaus Iohannis, care practic a incurajat participarea la mitinguri neautorizate, unde se scandeaza cuvinte obscente si se produc violente, inclusiv impotriva jandarmilor, unii dintre acestia fiind pur si simplu linsati. Iata textul postat de judecatoarea Lacramioara Axinte pe blogul propriu: Domnule Presedinte, procurorii nu sunt in subordinea dvs. si nerespectarea legii nu trebuie incurajata! Domnul Presedinte Iohannis, intr-un mesaj adresat natiunii romane aseara (marti, 13 august 2018-n.r.), a declarat ca a 'cerut deja Procurorului General anchetarea faptelor antisociale produse in piata, iar ancheta trebuie dusa urgent pana la capat'. Daca citim cu maxima atentie Constitutia Romaniei si Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor gasim o singura dispozitie, in Constitutia Romaniei, art. 109 alin. 2, care confera dreptul Presedintelui de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului, pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Asadar, nicaieri in Constitutia Romaniei, dar nici in Legea nr. 303/2004 nu se prevede ca Presedintele Romaniei are dreptul de a da vreo dispozitie procurorilor pentru a ancheta vreo fapta penala, cu exceptia aratata mai sus, sau de a interveni in vreun dosar penal aflat in instrumentare la procuror, in sensul de a cere urgentarea solutionarii acestuia. Trebuie remarcat ca, desi in Romania procurorii sunt sub autoritatea Ministrului Justitiei, Curtea Constitutionala, interpretand dispozitiile art. 123 alin. 1 din Constitutie, a statuat ca 'actele procurorului in situatii individuale/concrete ale activitatii sale judiciare nu sunt supuse niciunui control al ministrului justitiei, ci procurorului ierarhic superior sau instantei judecatoresti competente, dupa caz, tocmai pentru ca autoritatea ministrului justitiei nu vizeaza si se delimiteaza de aceasta ipoteza' (Decizia Curtii Constitutionale nr. 358 din 30 mai 2018). Prin urmare, solicitarea Presedintelui Romaniei, adresata Procurorului General, de a se ancheta faptele antisociale produse in piata si de a se urgenta solutionarea lor, reprezinta o incalcare a statutului procurorilor, procurorii fiind singurii in masura sa aprecieze, in mod liber, neinfluentati de vreo sugestie sau ordin direct venit de la Presedintele Romaniei, Ministrul Justitiei sau Procurorul General, de a se sesiza din oficiu despre savarsirea unor infractiuni, sau de a stabili ritmul in care se vor desfasura actele de urmarire penala. Este absolut surprinzator ca, pana la aceasta ora, nicio organizatie profesionala a procurorilor, nici un procuror in mod individual si nici Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu au avut vreo reactie fata de aceasta incalcare a statutului procurorilor, incalcare care a produs deja consecinte, din moment ce procurorii fac apeluri publice ca toti cei care se considera victime sa se prezinte pentru a depune plangeri penale. Din mesajul Presedintelui mai aflam ca participarea la mitinguri neautorizate, impreuna cu copii minori tinuti in brate, la care se scandeaza cuvinte obscente, se arunca cu borduri si cu alte obiecte contondente inspre jandarmi, unii jandarmii sunt loviti cu bate, pumni si picioare, iar unii sunt pur si simplu linsati, se incendiaza mobilier stradal si flacari inalte de cativa metri lumineaza capitala tarii, reprezinta 'atitudini page 2 / 9

3 civice', 'eminamente pasnice cu exceptia unor instigatori'. Potrivit art. 80 alin. 2 din Constitutia Romaniei, Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei, iar art. 1 alin. 5 din Constitutie prevede ca :'In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie'. Iata ce spune legea din Romania: 1) Legea 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice: art. 1 alin. 2 'Adunarile publice mitinguri, demonstratii, manifestatii, competitii sportive, procesiuni si altele asemenea -, ce urmeaza sa se desfasoare in piete, pe caile publice ori in alte locuri in aer liber, se pot organiza numai dupa declararea prealabila prevazuta de prezenta lege.' art.2 ' Adunarile publice trebuie sa se desfasoare in mod pasnic si civilizat, cu protectia participantilor si a mediului ambiant, fara sa stanjeneasca folosirea normala a drumurilor publice, a transportului in comun, cu exceptia celor autorizate, functionarea institutiilor publice sau private, a celor de invatamant, cultura si sanatate, a unitatilor economice ori sa degenereze in actiuni turbulente de natura a pune in primejdie ordinea si linistea publica, siguranta persoanelor, integritatea corporala, viata sau bunurile acestora ori ale domeniului public, si nu pot fi continuate dupa ora 23,00, caz in care intra sub incidenta dispozitiilor Legii nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata. art. 9 'Sunt interzise adunarile publice prin care se urmareste: a) propagarea ideilor totalitare de natura fascista, comunista, rasista, sovina sau ale oricaror organizatii terorist-diversioniste, defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la ura nationala sau religioasa, incitarea la discriminare, la violenta publica si la manifestari obscene, contrare bunelor moravuri; b) organizarea unei lovituri de stat sau altei actiuni contrare sigurantei nationale; c)incalcarea ordinii, sigurantei sau moralitatii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor ori punereain page 3 / 9

4 pericol a sanatatii acestora.' Art. 17. In cazul in care adunarile publice isi pierd caracterul pasnic si civilizat, politia si trupele de jandarmi vor interveni pentru impiedicarea sau neutralizarea manifestarilor ce tulbura grav ordinea si linistea publica, pun in pericol viata, integritatea corporala a cetatenilor, a trupelor de ordine sau ameninta cu devastari ori distrugeri de cladiri si alte bunuri de interes public sau privat. Art. 18. In cazurile prevazute de art. 17, organele de ordine vor interveni folosind, in conditiile legii si in raport cu situatiile create, mijloacele tehnice din dotare. Art. 19. (1) Interventia in forta va fi aprobata de prefect sau de inlocuitorul acestuia la solicitarea comandantului fortelor de jandarmi care asigura masurile de ordine publica la locul adunarii publice. (2) Aprobarea interventiei in forta nu este necesara in cazul in care asupra fortelor de ordine se exercita violente care pun in pericol iminent viata, integritatea corporala sau sanatatea acestora ori a altor persoane sau cand exista indicii temeinice ca participantii pregatesc sau au comis o fapta ilegala. Art. 20. page 4 / 9

5 (1) Folosirea fortei se va face numai dupa avertizarea si somarea participantilor de a se dispersa de catre ofiterul de jandarmi desemnat ca sef al dispozitivului de ordine. Pentru executarea dispersarii se lasa la dispozitie participantilor un timp corespunzator, determinat in raport cu numarul acestora si cu caile de afluire. (2) Avertizarea si somarea nu sunt necesare in cazul in care asupra organelor de ordine se exercita violente ori acestea se afla intr-un pericol iminent. Art. 21. Avertizarea consta in folosirea de semnale sonore sau luminoase si atragerea atentiei participantilor, prin mijloace de amplificare sonora, asupra necesitatii dispersarii lor si respectarii legii. Art. 22. (1) Daca, dupa avertizare, participantii nu s-au imprastiat, se spun prin mijloacele de amplificare sonora cuvintele: 'Prima somatie: Atentiune, va rugam sa parasiti..., vom folosi forta', urmate de semnale sonore si luminoase. (2) Daca, dupa trecerea perioadei de timp necesare pentru imprastiere, se constata ca prima somatie a ramas fara rezultat, se trece la folosirea ultimei somatii, prin rostirea cuvintelor: 'Ultima somatie: Parasiti..., se va folosi forta', urmate de semnale sonore si luminoase. (3) Pentru perceperea somatiilor de catre toti participantii, inainte de folosirea mijloacelor de impiedicare sau constrangere, se emite un semnal luminos prin racheta de culoare rosie. Art. 23. page 5 / 9

6 In caz de absoluta necesitate, cand se impune folosirea armelor de foc de catre organele de ordine, in conditiile legii, se repeta, in prealabil, ultima somatie si semnalul luminos prin racheta de culoare rosie. Art. 24. Folosirea mijloacelor de impiedicare sau constrangere va inceta deindata ce s-a realizat degajarea spatiilor, imprastierea participantilor si s-a restabilit ordinea publica. Art. 26. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa intruneasca elementele constitutive ale unor infractiuni: a) organizarea si desfasurarea de adunari publice nedeclarate, neinregistrate sau interzise; b) nerespectarea orelor de desfasurare, traseelor de deplasare sau locului si perimetrului destinat adunarii publice; c) neluarea de catre organizatori a masurilor de intrerupere a adunarii publice, cand constata ca au intervenit fapte de natura celor prevazute in art. 2; d) participarea la adunari publice nedeclarate sau interzise si urmate de refuzul parasirii locurilor de desfasurare a acestora, la avertizarile si somatiile organelor de ordine facute potrivit legii; page 6 / 9

7 e) instigarea prin orice mijloace, initierea sau recurgerea la actiuni violente sau alte manifestari, cu intentia de zadarnicire ori tulburare, in orice mod, a adunarilor publice; f) refuzul de a parasi imediat adunarea, daca masura a fost dispusa de conducatorii actiunilor; g) organizarea sau participarea la contramanifestatii desfasuratein acelasi timp si in acelasi loc cu adunarile publice declarate, indiferent de modul lor de exprimare; h) introducerea sau desfacerea bauturilor alcoolice in locurile destinate desfasurarii adunarilor publice, pe toata durata acestora; i) refuzul de a parasi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine, potrivit legii. (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a)-c) se sanctioneaza cu amenda de la lei la lei, iar cele prevazute la lit. d), e), f), g), h) si i), cu amenda de la 500 lei la lei.' 2) Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului: art. 22 alin. 4 'Copiii nu pot fi folositi sau expusi de catre parinti, reprezentanti legali sau alte persoane responsabile de cresterea si ingrijirea lor, in scopul de a obtine avantaje personale sau de a influenta deciziile autoritatilor publice.' art. 135 alin. 1 lit.i) (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte: page 7 / 9

8 i) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2)-(4) si ale art. 83; alin. 2 lit.d) (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza astfel: d) cu amenda de la lei la lei, cele prevazute la lit. e) si i). 3) Codul penal: 'Art. 257 Ultrajul (1) Amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime. (2) Savarsirea unei infractiuni impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori asupra bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime. (3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele comise in conditiile alin. (2), daca privesc un membru de familie al functionarului public. (4) Faptele prevazute in alin. (1) (3), comise asupra unui politist sau jandarm, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite se majoreaza cu jumatate.' 'Art. 253 Distrugerea (1) Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia ori impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. (4) Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun, savarsita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. (5) Dispozitiile prevazute in alin. (3) si alin. (4) se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului. (7) Tentativa faptelor prevazutein alin. (3) si alin. (4) se pedepseste.' page 8 / 9

9 Powered by TCPDF ( 'Art. 368 Instigarea publica (1) Fapta de a indemna publicul, verbal, in scris sau prin orice alte mijloace, sa savarseasca infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la savarsirea careia s-a instigat. (2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) este comisa de un functionar public, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la savarsirea careia s-a instigat. (3) Daca instigarea publica a avut ca urmare comiterea infractiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevazuta de lege pentru acea infractiune.' 'Art. 369 Incitarea la ura sau discriminare Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ura sau discriminare impotriva unei categorii de persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. 'Art. 371 Tulburarea ordinii si linistii publice Fapta persoanei care, in public, prin violente comise impotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenintari sau atingeri grave aduse demnitatii persoanelor, tulbura ordinea si linistea publica se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.' Asadar, sunt incalcari ale legii toate 'atitudinile civice' prin care: se participa la mitinguri neautorizate, se scandeaza pe strazi si in piete publice lozinci obscene, prin care se instiga la ura si se profereaza amenintari cu acte de violenta, copii minori sunt folositi de parinti pentru a obtine demisia unei persoane publice, se lovesc si se ameninta jandarmi aflati in exercitiul functiei, se distruge mobilierul stradal si se incendiaza in piete publice, se blocheaza circulatia pe drumurile publice, se produc zgomote puternice, in timpul noptii, dupa ora 23. In concluzie, in Romania respectarea legii nu trebuie sa devina un moft, fiind absolut contrar atributiilor constitutionale ale Presedintelui Romaniei sa fie incurajata nerespectarea legii". page 9 / 9