CUPRINS : PARTEA I PROBLEMA DESCRIEREA PROBLEMEI

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "CUPRINS : PARTEA I PROBLEMA DESCRIEREA PROBLEMEI"

Transcriere

1 1 CUPRINS : PARTEA I PROBLEMA DESCRIEREA PROBLEMEI 1. Pster Împreună prtejăm planeta 2. Frmular pentru stabilirea prblemei 3. Rezumat: Lipsa unei reale clectări selective a deșeurilr 4. Lista cu sursele de infrmare: Site-uri: ecmetrplitancluj.r; transilvania reprter.r; ilvecluj.r; ecteca.r; stiridecluj.r; mnitrulcj.r; eurpafm; libertatea.r; rapartemediu.r; clectare_deșeuri.cm; Radi Rmânia actualități; pressne.r; greenglbal.r; primariaclujnapca.r; prtectiamediului.rg; rsal.r; lege5.r; ecsalgl.r; casmes.r; ec.eurpa.eu; campaniamea.declic.r; clecteazaselectiv.r; clujulclecteazaseparat.r Transilvania reprter - Plătești pentru cât arunci - Cadrul legislativ este cntradictriu - Uși închise la salubritate - Ttul a fst lăsat în cadă de pește - Vm avea și pliția gunaielr - Amenzi între 1000 și de lei pentru neselectate - Platfrme subterane, stații de clectare cu recmpensă - Asigurarea unui sistem de clectare selectivă a deșeurilr generate de ppulație. Ce, cum, unde? - Ce deșeuri clectăm selectiv? - Cum și unde anume clectăm selectiv? - Definirea legală a unr termeni specifici - OUG 74/ Clectarea selectivă a deșeurilr impact asupra mediului - Ce se clectează selectiv și ce nu se clectează selectiv? - Impactul asupra mediului Flrisal - Puncte de clectare în Satu Mare - De ce să clectăm selectiv deșeurile? Recicleta - Știați că Ziua de Cluj - Cum fac clujenii clectarea selectivă - Patru fracții și ni tarife. 200 de platfrme gspdărești îngrpate Ec-Metrplitan Cluj - Clectarea selectivă a deșeurilr Ilvecluj - Stații de clectare selectivă și recmpensa la Cluj Napca Respnsabil grupă_ SARA HEDEȘIU

2 2 PARTEA I EXPLICAREA PROBLEMEI A. FORMULAR PENTRU STABILIREA PROBLEMEI 1. Cât de imprtantă este prblema aceasta în cmunitate (pe cine afectează; cât de grav este impactul ei pe termen scurt și pe termen lung)? Această prblemă este imprtantă dearece afectează calitatea vieții tuturr lcuitrilr rașului. Punctele gspdărești sunt sufcate de deșeuri făcând psibilă înmulțirea șblanilr care pt pune în pericl sănătatea amenilr. Depzitarea gunaielr la grpile rașului, fără selectare a acestra, facilitează pluarea gravă a mediului. Spre exemplu cantitatea mare de levigat ajunsă în znele limitrfe alterează calitatea aerului, apei și slului. 2. Care ar putea fi cauzele acestei prbleme? Cauzele ar putea fi: lipsa unei infrmări eficiente a ppulației; încălcarea prevederilr legale, cu sau fără bună știință, de către lcuitri și de către angajații firmelr de salubritate; lipsa unei infrastructuri care să permită clectarea selectivă a gunaielr; dezinteresul cetățenilr; insuficiente tmberane/cntainere în lcurile de clectare. 3. Ce instituții publice sunt respnsabile de rezlvarea prblemei? Instituțiile respnsabile sunt: Primăria Cluj Napca, Cnsiliul Județean Cluj și Garda de Mediu Cluj. 4. Ce fac aceste instituții cu privire la prblemă? Care sunt pliticile publice existente referitare la prblema studiată? Instituțiile respnsabile sunt Primăria Cluj Napca, ptrivit Legii 211/2011, a Legii nr. 101/2006 (Cap. II, Art. 5), prin Serviciul de Eclgie urbană, creat pentru urmărirea activităţii de salubrizare menajeră ( și Garda de Mediu Cluj, care ptrivit H.G. nr. 112/2009 privind rganizarea și funcținarea Gărzii Naținale de Mediu, cntrlează activitățile cu impact asupra mediului încnjurătr și aplică sancțiuni cntravenținale prevăzute de legislația în dmeniul prtecției mediului. Ptrivit ziarului Ziua de Cluj din 12 februarie 2019, articlul Cum fac clujenii clectare selectivă. Din 2019 primesc saci de guni cu cd de bare şi... amenzi, instituțiile lcale încearcă să găsească sluții pentru punerea în aplicare a prgramului naținal demarat la 1 ianuarie 2019, ce vizează clectarea selectivă pe patru fracţii a deșeurilr generate de ppulație: umedă (resturi menajere) şi uscată (reciclabilă), cu trei secţiuni: plastic/metal, hârtie/cartn și sticlă.

3 La Cluj-Napca, acest prgram ar urma să fie funcţinal începând cu data de 30 iunie Mmentan, autrităţile lcale aşteaptă ferta de tarife din partea firmelr de salubritate (Rsal şi Bratner), iar nul regulament de salubritate a municipiului se află în dezbatere publică. 5. Dacă există plitici publice pe această temă, din ce mtive ele nu au rezlvat prblema? În județul Cluj, ptrivit infrmațiilr de pe site-ul a fst demarat priectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilr în Judeţul Cluj (SMID), prin care Cnsiliul Judeţean Cluj şi-a prpus să implementeze, cnfrm standardelr UE, un mecanism de eliminare a impactului negativ pe care gestinarea necrespunzătare a deşeurilr îl are asupra mediului şi a sănătăţii umane. În municipiul Cluj Napca, ptrivit infrmațiilr de pe site-ul Primăriei Cluj Napca, ricare cetățean pate afla răspunsul la întrebările legate de prblema deșeurilr, precum și datele de cntact ale firmelr cărra le este în prezent delegat serviciul de salubritate: Cmpania de Salubritate Brantner Veres SA: Cluj Napca, Strada Lalelelr 11/48, fax: 0264/ și S.C.Rsal Grup S.A., Sucursala Cluj Napca: Cluj Napca, str. Gârbău nr 12, fax: 0264/ Infrmarea cetățenilr nu a avut efectul drit, mulți preferând să ignre campania. Mtivele invcate de persanele intervievate sunt: cmditatea majrității cetățenilr, pziținarea neptrivită a centrelr de clectare, lipsa unei mtivații; lipsa resurselr financiare; lipsa unui prgramări a ridicării deșeurilr de către firmele de salubritate. 6. Ce dezacrduri există în cmunitate cu privire la pliticile existente sau la mdurile în care se cupă ficialitățile de această prblemă? Pe de- parte Primăria susține că depune efrturi susținute pentru punerea în aplicare a pliticii publice privind clectarea selectivă a deșeurilr, pe de altă parte cetățenii, O.N.G.-urile atrag atenția asupra periclelr la care este expusă ppulația ca urmare a pluării mediului din cauza clectării ineficiente și neselective a deșeurilr. 7. Care sunt rganizațiile, grupurile sau persnalitățile care și-au exprimat părerea despre această prblemă? ONG-urile: GOGECO, ECOTECA, RECYCLE INTERNATIONAL, DERIN EXIM, AGENT GREEN, ECOTIC. Psturile de radi sau televiziune: NCN, PrTV, Eurpa FM. Instituții: Inspectratul Șclar Județean Cluj. 8. Care este mtivația interesului lr față de această prblemă? Prblema clectării selective a deșeurilr este prblemă care ne privește pe ni tți. Implicarea fiecărui cetățean ar putea cntribui la reducerea pluării mediului și la salvarea resurselr prin reciclarea deșeurilr. 9. Ce pziții au adptat? De inițiere, rganizare, spnsrizare sau sprijinire a acțiunilr menite să cntribuie la frmarea unei cnștiințe civice cu privire la imprtanța gestinării eficiente a prblemei clectării selective a deșeurilr. a) Care sunt avantajele și dezavantajele pziției adptate de ele? Susținerea unei campanii de infrmare a cetățenilr cu privire la imprtanța clectării selective a deșeurilr ar putea grăbi prcesele de prtejare a mediului, precum și cel de recuperare, reciclare și reflsire a resurselr. Dezavantajele sunt reprezentate de faptul că există riscul ca activitatea să fie tergiversată din cauza prcedurilr ce trebuie respectate pentru a bține aprbările necesare. 3

4 4 b) Cum încearcă acestea să influențeze autritățile să adpte pziția lr privind această prblemă? Prin derularea unr activități de sensibilizare și infrmare a cetățenilr. 10. Cum am putea afla, eu și clegii mei, mai multe infrmații despre pziția lr? Prin accesarea site-urilr instituțiilr/ng-urilr interesate pentru a cunaște activitățile desfășurate de acestea, prin aplicarea unr chestinare, luarea unr interviuri etc. 11. Este această prblemă prezentă în alte lcalități din țară sau din alte țări? Dacă da, care sunt sluțiile găsite în aceste lcuri? Ptrivit Pressne, din 14 mai 2018, Cea mai curată Țară din țară este Țara Lăpușului. La Târgu Lăpuș din Maramureș, cmunitate urbană de lcuitrii și cele 13 sate aparținătare, s-a reușit ca 70% din deșeuri să fie clectate selectiv pe 6 fracțiuni: hârtie și cartn, sticlă, metal, plastic, hidrdegradabile și alte deșeuri ( slide, vluminase, haine). Și în alte țări eurpene cpiii se implică în acțiuni ce vizează prblema deșeurilr și a efectelr pluării. Spre exemplu la 15 februarie 2019, la Lndra, în fața Parlamentului, mii de elevi au demnstrat împtriva schimbărilr climatice prvcate de pluare, purtând lzinca Nu există planetă B! PARTEA I EXPLICAREA PROBLEMEI REZUMAT LIPSA UNEI REALE COLECTĂRI SELECTIVE A DEȘEURILOR Această prblemă este imprtantă dearece afectează calitatea vieții tuturr lcuitrilr rașului. Punctele gspdărești sunt sufcate de deșeuri făcând psibilă înmulțirea șblanilr care pt pune în pericl sănătatea amenilr. Depzitarea gunaielr la grpile rașului, fără selectare a acestra, facilitează pluarea gravă a mediului. Spre exemplu cantitatea mare de levigat ajunsă în znele limitrfe alterează calitatea aerului, apei și slului. Cauzele ar putea fi: lipsa unei infrmări eficiente a ppulației; încălcarea prevederilr legale, cu sau fără bună știință, de către lcuitri și de către angajații firmelr de salubritate; lipsa unei infrastructuri care să permită clectarea selectivă a gunaielr; dezinteresul cetățenilr; insuficiente tmberane/cntainere în lcurile de clectare. Instituțiile respnsabile cu rezlvarea prblemei sunt Primăria Cluj Napca, ptrivit Legii 211/2011, a Legii nr. 101/2006 (Cap. II, Art. 5), prin Serviciul de Eclgie urbană, creat pentru urmărirea activităţii de salubrizare menajeră, vezi salubritate și Garda de Mediu Cluj, care ptrivit H.G. nr. 112/2009 privind rganizarea și funcținarea Gărzii Naținale de Mediu, cntrlează activitățile cu impact asupra mediului încnjurătr și aplică sancțiuni cntravenținale prevăzute de legislația în dmeniul prtecției mediului. Există plitică publică privind clectarea deșeurilr Ptrivit ziarului Ziua de Cluj din 12 februarie 2019, articlul Cum fac clujenii clectare selectivă. Din 2019 primesc saci de guni cu cd de bare şi... amenzi, instituțiile lcale încearcă să găsească sluții pentru punerea în aplicare a prgramului naținal demarat la 1 ianuarie 2019, ce vizează clectarea selectivă pe patru fracţii a deșeurilr generate de ppulație:

5 umedă (resturi menajere) şi uscată (reciclabilă), cu trei secţiuni: plastic/metal, hârtie/cartn și sticlă. La Cluj-Napca, acest prgram ar urma să fie funcţinal începând cu data de 30 iunie Mmentan, autrităţile lcale aşteaptă ferta de tarife din partea firmelr de salubritate (Rsal şi Bratner), iar nul regulament de salubritate a municipiului se află în dezbatere publică. În județul Cluj, ptrivit infrmațiilr de pe site-ul a fst demarat priectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilr în Judeţul Cluj (SMID), prin care Cnsiliul Judeţean Cluj şi-a prpus să implementeze, cnfrm standardelr UE, un mecanism de eliminare a impactului negativ pe care gestinarea necrespunzătare a deşeurilr îl are asupra mediului şi a sănătăţii umane. În municipiul Cluj Napca, ptrivit infrmațiilr bținute prin accesarea site-ului Primăriei Cluj Napca, ricare cetățean pate afla răspunsul la întrebările legate de prblema deșeurilr, precum și datele de cntact ale firmelr cărra le este în prezent delegat serviciul de salubritate: Cmpania de Salubritate Brantner Veres SA: Cluj Napca, Strada Lalelelr 11/48, fax: 0264/ și S.C.Rsal Grup S.A., Sucursala Cluj Napca: Cluj Napca, str. Gârbău nr 12, fax: 0264/ Cu tate acestea, clectarea selectivă a deșeurilr în rașul nstru ridică încă numerase prbleme. Cauze psibile: infrmarea cetățenilr nu a avut efectul drit, mulți preferând să ignre campania din cmditate, din lipsă de educație sau din cauza amplasarea neptrivită a centrelr de clectare; lipsa unei mtivații; lipsa resurselr financiare; lipsa unei prgramări eficiente pentru ridicarea deșeurilr de către firmele de salubritate. În md crect, atât Primăria cât și firmele respnsabile cu ridicarea deșeurilr menajere (Rsal și Brantner) susțin că depun efrturi susținute pentru respectarea legilr în vigare cu privire la prblema punerii în aplicare a pliticii publice privind clectarea selectivă a deșeurilr. Pe de altă parte cetățenii și numerase O.N.G. atrag atenția asupra periclelr la care este expusă ppulația ca urmare a pluării mediului din cauza clectării ineficiente și neselective a deșeurilr. Sursele de infrmare pe baza cărra am frmulat răspunsurile sunt articlele din presa n-line precum: cntainere-cu-cipuri-si-taxe-mai-mici-pentru-clujenii-harnici primesc-saci-de-guni-cu-cd-de-bare-si-amenzi html etc. Printre ONG-urile și instituțiile interesate de această prblemă se numără: ROREC, GOGECO, ECOTECA, RECYCLE INTERNATIONAL, DERIN EXIM, AGENT GREEN, ECOTIC, psturile de radi sau televiziune NCN, PrTV, Eurpa FM, Inspectratul Șclar Județean Cluj. 5

6 6 Tate împărtășesc același punct de vedere: prblema clectării selective a deșeurilr este prblemă care ne privește pe ni tți. Implicarea fiecărui cetățean ar putea cntribui la reducerea pluării mediului și la salvarea resurselr prin reciclarea deșeurilr. Ca urmare, s-au implicat în susținerea unr campanii de infrmare cu privire la imprtanța prtejării mediului, precum și la cea a prcesului de recuperare, reciclare și reflsire a resurselr. Există numerase exemple de bună practică atât în țară cât și în străinătate. De pildă, ptrivit PressOne, din 14 mai 2018, articlul Cea mai curată Țară din țară, la Târgu Lăpuș din Maramureș, într- cmunitate urbană de lcuitrii și 13 sate aparținătare, s- a reușit ca 70% din deșeuri să fie clectate selectiv pe 6 fracțiuni: hârtie și cartn, sticlă, metal, plastic, hidrdegradabile și alte deșeuri ( slide, vluminase, haine). Suntem cnvinși de faptul că ni, cpiii, avem puterea de a influența deciziile adulțilr mai ales pentru că viitrul depinde de mștenirea pe care aceștia ne- lasă și pentru care ajungem să fim la rândul nstru direct respnsabili. În numerase țări eurpene cpiii se implică în acțiuni ce vizează prblema deșeurilr și a efectelr pluării. Spre exemplu la 15 februarie 2019, la Lndra, în fața Parlamentului, mii de elevi au demnstrat împtriva schimbărilr climatice prvcate de pluare, purtând lzinca Nu există planetă B!. Cnsiderăm că implicarea în acțiunile de prtejare a naturii presupune în primul rând cnștientizarea imprtanței gestului pe care îl facem cu tții, cel puțin dată pe zi, atunci când aruncăm guniului. Ce facem cu el? Îl selectăm? Îl reciclăm? SURSE_ARTICOLE

7 1. Anul 2019 începe cu schimbări majre în ce privește gestinarea deșeurilr, clectarea și selectarea acestra. La finele anului trecut, guvernul a emis rdnanța 74, care impune autritățilr lcale luarea de măsuri cncrete în depășirea dificultățilr legate de reciclarea și depzitarea deșeurilr. Pe scurt, începând cu 1 ianuarie, va trebui implementat un prgram care să asigure un sistem de clectare selectivă a deșeurilr municipale generate de ppulație (cel putin pentru hârtie și cartn, metale, plastic și sticlă). Prvcările în acest dmeniu mai cuprind atingerea țintei de reciclare a deșeurilr municipale prduse (minim 50% din masa ttala generata pana la 30 decembrie 2020), cntribuția pentru ecnmia circulară (suprtată de firmele de salubritate) pentru cantitățile de deșeuri care ar fi trebuit valrificate dar nu au fst, dar ceea ce privește în md special ppulația este respectarea a ceea ce a fst denumit generic plătește pentru cât arunci, pe baza vlumului de deșeuri, a frecvenței de clectare, greutății și/sau numărului de saci de clectare persnalizați. Nerespectarea bligațiilr de mediu va atrage cu sine sancțiuni și amenzi, care pt fi evitate însă prin knw-hw, rganizare și decizii. Cât de pregătiți suntem însă la Cluj pentru asta? Plătești pentru cât arunci De la 1 ianuarie, cum spuneam, autritățile publice lcale vr fi bligate să aplice sistemul plătești pentru cât arunci. De asemenea, acestea trebuie să asigure recipiente separate pentru fracția uscata, respectiv cea umedă din deșeuri. În acest fel, cetățenii vr plăti dar pentru deșeurile menajere, cele care ajung la depzitul de deșeuri. OU 74/2018 mai prevede și aplicarea unei garanții pentru ambalajele reutilizabile și intrducerea unr indicatri de perfrmanță atât pentru scietățile de salubrizare, cât și pentru stațiile de srtare începând din anul Astfel, începând cu 31 martie se va aplica garanție pentru ambalajele reutilizabile în valare de 0,5 lei/ambalaj, iar după 31 martie 2022, această garanție se va aplica și ambalajelr nereutilizabile cu vlume cuprinse între 0,1 și 3 litri destinate anumitr tipuri de băuturi. Ptrivit purtătrului de cuvânt al Guvernului, actul nrmativ cuprinde clarificări cu privire la rlul fiecărui actr din lanțul de gestiune a deșeurilr. Pentru reducerea cantitățilr de deșeuri municipale care ajung să fie eliminate prin depzitare, ptrivit acestuia, tarifele vr include cntribuție pe ecnmia circulară în valare de 30 de lei/tnă, care va fi suprtată de peratrii de salubrizare în funcție de cantitățile ce depășesc ctele aferente indicatrilr de perfrmanță stipulați în cntracte. De asemenea, au fst intrduse și cndiții la autrizare pentru rganizațiile care implementează bligațiile privind răspunderea extinsă a prducătrului. Avându-se în vedere cantitatea anuală ttală de deșeuri de ambalaje generate, OUG aprbată stabilește drept criteriu de autrizare un nivel mediu de de tne pentru cantitățile gestinate de rganizațiile care implementează răspunderea extinsă a prducătrului, a declarat Nelu Barbu, purtătrul de cuvânt al Executivului. Actul nrmativ prpune un calendar etapizat pentru înlcuirea ambalajelr de unică flsință, în special a celr din plastic, pentru băuturile de rice fel cu ambalaje reutilizabile și creșterea pnderii acestr tipuri de ambalaje până în anul Revenind însă la deșeurile menajere, situația în Cluj-Napca pate fi numită cel puțin cnfuză în acest mment. Pe de parte, municipalitatea, care s-a angajat să implementeze acest 7

8 prgram de clectare selectivă, dar invcă lacune legislative, și, pe de altă parte, lcuitrii rașului care spun că ar selecta, dar n-au unde. Cadrul legislativ este cntradictriu Din nefericire, cadrul legislativ este cntradictriu și ni ne-am adresat în acest sens ministerului de resrt pentru a ne lămuri cum vm face cu cntractele firmelr de salubritate care au cntracte în exercițiu. Ordnanța spune că trebuie să impui bligativitate peratrului de salubritate să facă clectarea pe patru fracții, să mdifici cntractele existente, sa-și facă dtările aferente. Astăzi se adună pe duă fracții. Am întrebat la Autritatea Naținală pentru Achiziții Publice care a spus că nu se pate interveni în cntracte pe efectul direct al Ordnanței și că din acest punct de vedere trebuie alte clarificări legislative. Urmează să se clarifice acest regim juridic. Cert este că în 2019, sub frmă sau alta, se vr clecta deșeurile pe patru fracții și vr fi duă principii: cei care vr respecta vr plăti mai puțin, cei care nu, vr plăti mai mult, iar al dilea, pluatrul plătește: cel care pluează mai mult va plăti mai mult. Dacă vr fi patru fracții, se vr face cntainere speciale și în acestea vr putea depune dar prprietarii care au cntract în zna respectivă pentru clectarea gunaielr. Firmele de salubritate vr avea șase luni la dispziție să asigure această dtare, cu cntainere cu cip, astfel încât fiecare prprietar să aibă acces la punctul gspdăresc și nu alții din afară. Punctele de salubritate nu vr mai fi deschise la grămadă pentru tată lumea, ci fiecare va ști exact unde depune, cât depune și unde depune. Tarifele urmează să se stabilească, dar mai întâi trebuie să se facă aceste clarificări despre care vă vrbeam. Nu spun eu, așa spune legea, că firmele au la dispziție șase luni pentru a implementa acest sistem care va deveni bligatriu pentru tți cetățenii acestei țări, nu dar pentru cei ai Clujului. Eu susțin ttal și categric acest prces de reciclare pentru că face parte și din acel cncept de care tt vrbesc eu, de ecnmie circulară. Țările eurpene deja reciclează farte mult din ceea ce cnsumă și prin asta ecnmisesc resurse imprtante de materii prime, dau șansa unei dimensiuni de invare pentru reciclare etc. Până la urmă trebuie să ne gândim că vm trăi întrun mediu mult mai sănăts, mai nepluant, spune Emil Bc, primarul Clujului. Uși închise la salubritate Dacă cei de la primărie dau măcar impresia că știu ce au de făcut în privința clectării gunaielr, la firmele de salubritate situația e pe ds, cel puțin la Rsal, unul din cei di peratri însărcinați la Cluj-Napca cu prblema deșeurilr menajere. Inițial, directrul de aici, dl. Radu Rșu, a părut receptiv în a feri infrmații cu privire la clectarea selectivă, însă, ulterir, s-a răzgândit și a cerut mai mult timp de gândire. Dincl, la Brantner Vereș, n-am bținut nici măcar atât, nimeni din cnducerea firmei neputând fi cntactat. Ttul a fst lăsat în cadă de pește Dacă primăria și firmele de salubritate își vr face datria, rămâne de văzut în următarea periadă, dar printre cetățeni și asciațiile de lcatari dmnește decamdată cnfuzia. Nimeni nu se gândește să nu selecteze guniul, dar că, spun amenii, nu au cum și unde să facă acest lucru. Sunt prbleme, și, în primul rând, cel puțin la asciația nastră, ne cnfruntăm cu lipsa de spațiu.suntem aprape 700 de persane la un punct gspdăresc mic și înghesuit din cauza garajelr cnstruite. Pretenții sunt, dar la un blc atât de mare cum e al nstru, e aprape 8

9 impsibil să strângi deșeurile așa cum ne cer autritățile. Cntainerele sunt puține și e mult guni în jurul lr. Observ că de la vreme nimeni nu mai pmenește de asta. Acum un an am tt avut discuții, ba cu cei de la primărie, ba cu cei de la salubritate. De la vreme, nimeni nu mai zice nimic, ttul a fst lăsat în cadă de pește. Ni s-a prmis marea cu sarea, ba că vr fi cndiții, ba că să beneficiem de un preț mai mic. Nimic din tate astea nu s-a întâmplat. Suntem într- cnfuzie ttală. Am sperat că va fi mai curat în jurul blcului, nici vrbă. Acum vin și ne amenință că vm primi amenzi dacă nu selectăm deșeurile. Păi cum să le selectezi când nu-ți asigură cndiții? Să ne amendeze, să-i dăm în judecată, la asta se va ajunge. ne-a declarat Vasile Maxim, administratrul uneia dintre cele mai mari asciații de lcatari din Cluj. Vm avea și pliția gunaielr Nu trebuie să ne ascundem, amenii chiar dacă își aruncă gunaiele în cntainerele speciale, vin gunierii și le glesc în mașină, tate la un lc. Zic, ei, că selectarea se va face la grapa de guni. Treaba asta nu mirase bine. Dar, cum spuneam, așteptăm să vedem ce vr face, să ne asigure cndiții, și ni ne vm face treaba. Cu ai nștri lcatari, nu vă faceți griji. Dacă să-i vedem că aruncă gunaiele pe js sau unde nu trebuie, vm avea grijă de ei, să le facem pze, să facem și supraveghere vide, ne descurcăm cumva, să-i tragem de mânecă, să avem ac de cjcul lr. Știu, nici ni suntem sfinți, sunt și acum pungi de guni la clțurile blcurilr, te miri pe unde, dar asta va fi prblema nastră, imprtant este să ni se creeze cndiții. spune Vasile Maxim. Amenzi între și de lei pentru deșeuri neselectate Infrastructura pentru clectarea selectivă a deșeurilr are de suferit încă, dar primăria a avut deja grijă să stabilească și amenzile pentru cei care nu se vr cnfrma cerințelr impuse de guvern. Printr- htărâre de Cnsiliu lcal, cei de la Pliția lcală vr putea astfel să aplice amenzi, iar acestea nu sunt delc de neglijat. Cuantumul acestra este de până la de lei pentru persanele fizice și de lei pentru cele juridice. Sancțiunile sunt mari, recunsc și cei din primărie, dar acestea întârzie să apară și asta tcmai datrită faptului că nu este încă asigurată infrastructura crespunzătare. În mmentul în care cetățenii vr selecta din casă guniul, să pună departe plastic, hârtie, deșeuri menajere vr putea plăti mai puțin. Firma de salubritate este direct interesată să ducă deșeurile gata selectate. Tt ce e selectat se pate valrifica, iar ppulația va plăti dar guniul menajer, spune și Gherghe Șurubaru, city-managerul rașului. Platfrme subterane, stații de clectare cu recmpensă În prezent, în municipiul Cluj-Napca, de clectarea deșeurilr se cupă duă firme: Brantner Vereș și Rsal. La nivelul întregului raș, există până în prezent 61 de platfrme subterane pentru clectarea deșeurilr menajere, 406 cntainere de tip clpt (PET, sticlă, hârtie) și 5 puncte de clectare DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electrnice). De asemenea, în Cluj-Napca există 4 stații de clectare selectivă a gunaielr cu recmpensă. Aici, cetățenii pt recicla deșeuri de ambalaje (hârtie, plastic, metal, sticlă), deșeuri de echipamente electrice și electrnice (DEEE), baterii și acumulatri. Pe baza tichetului eliberat de aparat după intrducerea ambalajelr, utilizatrii beneficiază de reduceri în magazinele partenere priectului. De asemenea, clujenii vr avea acces în periada următare și la stații de clectare cu recmpensă cu persnal uman (Sigurec City). La aceste stații vr putea fi reciclate deșeuri 9

10 precum ambalajele de plastic, sticlă, hârtie și cartn, lemn, aluminiu și tate tipurile de echipamente electrice și electrnice, becuri și baterii. În mmentul reciclării, deșeurile vr fi cântărite de către persnalul angajat și se va feri recmpensă în bani pentru cantitatea reciclată. Bateriile și acumulatrii se preiau, la fel ca în cazul stațiilr autmate, cu titlu gratui Sursa:Transilvania Reprter 2. Asigurarea unui sistem de clectare selectiva a deseurilr municipale generate de ppulatie Ce, cum, unde? Publicat în septembrie 25, 2018 de Raul Pht by Paweł Czerwiński n Unsplash Dupa cum scriam intr-un articl anterir, autritatile publice lcale au bligatia legala a asigurarii unui sistem de clectare selectiva a deseurilr de la ppulatie. Aceasta bligatie vine atat din Legea 211/2011 (republicata), cat si din diverse acte nrmative ulteriare, dintre care cel mai recent este OUG 74/2018. Clectarea selectiva sau, mai crect spus, separata a deseurilr generate de institutii sau persane fizice este un termen bine cunscut sau cel putin vehiculat intensiv. Aplicarea, insa, este dificila sau cel putin asa este perceputa. Intr-adevar, rezultatele nu apar peste napte, iar cnsecventa si rabdarea sunt extrem de imprtante. Primariile sunt bligate sa clecteze separat deseurile generate in cadrul institutiei, dar sunt direct raspunzatare si de gestinarea deseurilr municipale, prvenite de la ppulatie, ceea ce cnduce la serie de cnfuzii si neintelegeri pe care vm incerca sa le clarificam in cntinuare. Ce deseuri clectam selectiv? Cnfrm nrmelr legislative, Primariile au bligatia de a pune la dispzitie sisteme de clectare selectiva cel putin a deseurilr de hartie, metal, plastic si sticla. Implicit, fractia de deseuri reziduale (sau amestecate, mixte, menajere, umede) cnstituie a cincea categrie care se va clecta separat. Interdictia de-a elimina amestecat deseuri din echipamentele lectrice sau deseuri cu cntinut periculs (de exemplu baterii, becuri flurescente, chimicale, etc) cmplica lucrurile si mai mult: teretic, primaria ar trebui sa asigure servicii de clectare separata si a acestr categrii de deseuri. Tinta de reducere a cantitatilr depzitate, atat de discutata, s-a pastrat neschimbata: cel putin jumatate din cantitatea ttala de deseuri municipale generate trebuie deviata de la depzitare, pana la sfarsitul anului Pana una-alta, Rmania nu are situatie clara cu privire la cate deseuri genereaza, cantitatile raprtate de 270 kg/cap de lcuitr sunt grsier subestimate (sub 60% fata de media celrlalte tari din Eurpa de Est). Cum clectam selectiv deseuri? Pentru a evita sanctiuni cuprinse intre lei si lei (Legea 211/2011, cu mdificari si cmpletari ulteriare), Primaria trebuie sa asigure si sa raspunda de clectarea separata, transprtul, neutralizarea, valrificarea si eliminarea finala a deseurilr, inclusiv a celr menajere periculase. De asemenea, tt Primaria pune la dispzitie spatii necesare si cntainere pentru clectarea separata a deseurilr, pe fluxuri de materiale, si asigura functinalitatea acestra. Nu este biectul acestui articl discutarea csturilr de natura fiscala pe care UAT-ul le acumuleaza catre Fndul pentru mediu, pe cnsiderente de natura similara, insa vm reveni asupra acestra intr-un articl viitr. Unde anume clectam selectiv? 10

11 Implementarea sistemelr de clectare in md selectiv a deseurilr municipale se realizeaza la sursa, adica in lcul in care acestea se genereaza: la dmiciliu sau, respectiv, la lcul de derulare a activitatii ecnmice din care rezulta deseurile respective. Spre exemplu, cntainerele de culri diferite se vr atribui fiecarui generatr de deseuri sau beneficiar al serviciilr de salubrizare. Preluarea deseurilr (glirea) se pate realiza in intervale temprale diferite, in cntainere sau alte capacitati de manipulare departajate, separat, pe tipuri de deseu, de catre clectrul de deseuri, de preferat in baza unr cntracte clare, cu clauze explicite in acest sens. Clectarea separata a deseurilr este un prces cntinuu, urmat de reciclare, prceduri de valrificare energetica sau alte frme de valrificare si in ultimul rand eliminare. Deseurile destinate eliminarii sunt acelea care nu se pt supune nici unei frme de valrificare sau reciclare, cnfrm legislatiei natinale in vigare si, adeseri, cnfrm viabilitatii ecnmice a acestr peratiuni. Lipsa instrumentelr financiare, insa, este cel mai cmun mtiv pentru care peratrii aleg sa incalce legea, ducand la depzitare deseuri a carr eliminare prin depzitare este explicit interzisa de legislatie. Definirea legala a unr termeni specifici deseu rice substanta sau biect pe care detinatrul il arunca ri are intentia sau bligatia sa il arunce prducatr de deseuri prducatrul initial de deseuri sau rice persana care efectueaza peratiuni de preprcesare, amestecare sau de alt tip, care duc la mdificarea naturii sau a cmpzitiei acestr deseuri gestinarea deseurilr clectarea, transprtul, valrificarea si eliminarea deseurilr, inclusive supervizarea acestr peratiuni si intretinerea ulteriara a amplasamentelr de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un cmerciant sau un brker; reciclare rice peratiune de valrificare prin care deseurile sunt reprcesate in prduse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lr initiala sau pentru alte scpuri. Aceasta include reprcesarea materialelr rganice, dar nu include valrificarea energetică si reprcesarea in vederea flsirii materialelr drept cmbustibil sau pentru peratiunile de rambleiere eliminare rice peratiune care nu este peratiune de valrificare, chiar si in cazul in care una dintre cnsecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie NOU!!! prin OUG 74/2018, apar ni precizari in ceea ce priveste subclasificarea deseurilr municipale: 1. deseuri amestecate si deseuri clectate separat de la gspdarii, inclusiv hartia si cartnul, sticla, metalele, materialele plastice, bideseurile, lemnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electrnice, deseurile de baterii si acumulatri si deseurile vluminase, inclusiv saltelele si mbila; 2. deseuri amestecate si deseuri clectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si cmpzitie cu deseurile menajere. Deseurile municipale nu includ deseurile de prductie, agricultura, silvicultura, pescuit, fse septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namlul de epurare, vehiculele scase din uz si deseurile prvenite din activitati de cnstructie si desfiintari 3. Clectarea selectiva a deseurilr impact asupra mediului 11

12 12 Sfaturi utile Clectarea selectiv a deseurilr presupune impartirea acestra pe categrii, urmand ca mai api acestea sa fie aruncate in pubelele amenajate si inscriptinate pentru diversele categrii. Selectia deseurilr se face farte simplu, dupa cum urmeaza: hartia si cartnul trebuie aruncate in cntainerele ALBASTRE, cele din plastic si metal in cntainerele GALBENE, iar cele din sticla in cntainerle de culare VERDE. Ulterir, deseurile vr fi transprtate la centrele de reciclare unde, in ruma clectarii selective, vr fi eficient valrificate. Ce se clecteaza selectiv recipiente din sticla, brcane recipiente din plastic pentru bauturi (PET) recipientele prduselr csmetice si detergentilr vesela, pungi si caserle din plastic recipiente si ambalaje din plastic pentru alimente ambalaje/ cutiile de hartie sau cartn diverse cutii, precum cutiile de la aparatele electrcasnice, televizare, pasta de dinti, detergenti, bauturi pungi de hartie NU se clecteaza selectiv ghivece, gliniz, geamuri, becuri, vesela, parbrize capacele recipientelr care nu sunt din plastic jucării de plastic prduse mixte (cmbinatii plastic/metal) flie de plastic cntaminata de resturi menajere hartia cerata prduse mixte (hartie cu metal) Impactul asupra meciului Dupa cum bine stim, aruncarea deseurilr menajere este activitate riscanta pentru mediu si pentru sanatatea ppulatiei. Chair daca este un lucru mic, banal si neinsemnat, aruncarea deseurilr pate avea impact negativ asupra mediului incnjuratr. Cele mai imprtante aspecte negative care pt influenta mediul sunt: mdificari de peisaj pluarea aerului pluarea apelr de suprafata pluarea aerului cu mirsuri neplacute fcare de infectie Nu in ultimul rand, ca sa intelegem imprtanta clectarii selective, un exemplu ar fi hartia. Pentru a se fabricarea ei sunt necesare materiale cum ar fi lemnul si celulza. Hartia reciclata permite ecnmisirea a aprximativ 25% din cantitatea de electricitate si a 90% din cantitatea de apă (300 l) necesare pentru prducerea a 1 kg de hartie alba. Trebuie precizat si faptul ca prin reciclarea deseurilr de hartie se elimină clrul txic (necesar prducerii hartiei albe). 4. Dresc să semnalez dispariția punctului de clectare selectivă a deșeurilr amplasat pe traseul străzii BOZIENI chiar la ctul acesteia în frmă de L (cd pștal ). De aprximativ 3 ani aplic persnal acest sistem selectiv de clectare pentru prpriile deșeuri nemenajere

13 (determinând implicarea prgresivă a multr vecini). Dintr-un articl publicat destul de recent ( am înțeles că în sectrul 6, exista 306 astfel de cntainere, fiecare punct de clectare avand repartizate 7-10 blcuri. Cu investiția publică de circa 1,200,000 RON alcată în md netransparent în cursul anului curent de Primăria Sectrului 6 pentru înființarea Televiziunii nline (în absența prezentării unr sndaje și/sau studii de impact care să îi justifice necesitatea ) s-ar fi putut gestina mai eficient această prblemă reală a znelr sale rezidențiale cu care se cnfruntă ZILNIC fiecare cetățean. DORESC reinstalarea punctului de clectare selectivă la adresa sus-rubricată SAU relcarea acestuia în altă znă aprpiată de aceasta. De ce este imprtant? Știu că pe 13 iunie a.c. a fst adptată OUG nr.68/2016 pentru mdificarea şi cmpletarea Legii nr.211/2011, în vederea transpunerii crecte şi cmplete a Directivei 2008/98/CE privind regimul deşeurilr, prin care se intrduce bligativitatea clectării separate a unr categrii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă, pentru asigurarea unui grad înalt de valrificare. Pentru a stimula clectarea separată a deşeurilr de la ppulaţie, autrităţile publice lcale aplică ca instrument ecnmic "plăteşte pentru cât arunci", iar peratrii ecnmici care efectuează peraţii de clectare şi transprt de deşeuri au bligaţia să livreze şi să transprte deşeurile numai la instalaţii autrizate pentru efectuarea peraţiunilr de srtare, tratare, reciclare şi depzitare. 5. Clectarea selectivă şi reciclarea deşeurilr Puncte de clectare selectivă în Satu Mare Se cunsc farte bine, de către tată lumea, avantajele clectării şi reciclării deşeurilr ecnmisirea resurselr naturale, reutilizarea unr materiale, reducerea pluării. Dar cel mai mare beneficiu al reciclării va însemna, fără îndială, cnservarea energiei şi a resurselr naturale. Pentru că se vr utiliza, în prcesele de fabricaţie, materialele rezultate din reciclare, nu cele primare. Materialele care se recuperează prin reciclare deja au fst purificate şi prelucrate anterir, iar asta înseamnă că va avea lc un prces de fabricaţie mult mai curat, cu un cnsum de energie mult mai mic. Reciclarea cnservă energia, fiindcă nu-i ttuna să începi prducţia plecând de la materiale primare, sau să transfrmi materiale deja reciclate, în prduse ni. În cel de al dilea caz, va fi nevie de mult mai puţină energie. Prin reciclare se face ecnmie la gazele naturale, cărbune, petrl, electricitate. Este ecnmics să reciclăm, chiar şi în cndiţiile în care ştim că vr fi cheltuieli în cursul prceselr de clectare şi transprt al materialelr recuperate. Efectele reciclării se răsfrâng asupra întregii dezvltări industriale. Pentru că reciclarea cu siguranţă pate crea ni lcuri de muncă, mai ales în dmeniul industriei manufacturiere mderne. Prelucrând resurse mai ieftine, apar avantaje ecnmice pe termen lung, creşte cmpetitivitatea industriei manufacturiere şi se cheltuie mai puţin pe ambalaje. Prgramele de reciclare crect priectate şi implementate pt fi cmpetitive cu depzitarea sau incinerarea reziduurilr. Merită să iniţiem prgrame de reciclare, csturile reciclării fiind parţial amrtizate prin evitarea cheltuielilr de depzitare sau incinerare. Pe plan naţinal deja sunt dispnibile câteva tehnici de eficientizare a reciclării, iar altele se află în curs de testare şi implementare. Se va 13

14 14 avansa bine şi pe plan lcal, adică la Satu Mare, după ce primul pas, cel al clectării selective a deşeurilr, deja a fst făcut. Sursa:Flrisal 6. De ce să clectăm selectiv deseurile? Clectarea selectivă a deșeurilr și reciclarea acestra este imprtantă dearece aduce beneficii pentru mediu și implicit pentru ni, amenii, care suntem strâns legați de bisferă. Iată câteva din beneficiile pe care le aduce reciclarea hârtiei, plasticului, dzelr de aluminiu ș.a.: Se reduce pluarea cauzată de prducerea și depzitarea deșeurilr (ex.: se reduc emisiile de gaze cu efect de seră care determină schimbarile climatice și sunt prduse în prcesul de descmpunere al deșeurilr la grapa de guni) Se reduce cnsumul de resurse naturale neregenerabile (ex:petrlul, carbuni) și regenerabile (ex: păduri/celulză), dar pentru care ritmul de refacere este mai lung decât ritmul în care sunt cnsumate. În acest md, parte din ecsisteme sunt prtejate (ex: se reduce presiunea asupra pădurilr, scade necesitatea defrișării acestra). Se reduce cnsumul de energie. Se cnsumă mai puțină energie pentru a flsi în prcesul de prducție un material reciclat, decât resurse naturală (ex: aluminiul). Este susținut sectrul ecnmic care se cupă de clectarea și reciclarea deșeurilr, sectr care asigură lcuri de muncă și cntribuie la bugetul de stat. Dispare riscul primirii unei amenzi (între lei și lei) pentru persanele juridice, care sunt bligate să clecteze selectiv cnfrm Legii nr. 211 / ce transpune în legislația naținală Directiva Eurpeana Cadru privind Deșeurile. Știați că: O tnă de hârtie reciclată salvează de la tăiere 15 arbri maturi? Pentru bţinerea hârtiei din fibre reciclate se flseşte cu 70% mai puţină energie decât pentru cea din fibre naturale? O tnă de hârtie reciclată ecnmiseşte: 2,5 barili de petrl; 4132 KwH (suficient pentru a încălzi lcuinţă timp de 6 luni), 497,88 litri de apă? Descmpunerea naturală a plasticului sau a aluminiului în mediul incnjuratr necesită peste 500 de ani? Reciclând sticlă de plastic se ecnmiseşte suficientă energie pentru ca un bec de 60W să funcţineze timp de 6 re? PET-ul reciclat pate fi flsit pentru a fabrica ni prduse: cvare, mchete, material pentru tricuri, încălţăminte, pulvere şi jachete, genţi, umplutură pentru haine de iarnă sau saci de drmit şi chiar jucării. Reciclând tnă de sticle de PET se ecnmisesc aprape 7m 3 spaţiu de depzitare în grpile de guni. Dzele de aluminiu (flsite pentru îmbutelierea sucurilr, berii) pt fi reciclate la infinit, dearece aluminiul pate fi tpit și reflsit de nenumărate ri? O tnă de aluminiu reciclată ecnmisește: 4 tne de bauxită, 9 tne de emisii CO 2, 95% din energia necesară prducerii aluminiului din materii prime? Sursa:Recicleta

15 15