r r s 3 u n f n B f ffi SVIINVhIjlH# O W.I'IARIflVD no\ru ap rbsols rs pueuras urp arasnpe[ ftivineziudiu IS VJ,MOAVf VEI^IITI renequadogrs rnqtrv

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "r r s 3 u n f n B f ffi SVIINVhIjlH# O W.I'IARIflVD no\ru ap rbsols rs pueuras urp arasnpe[ ftivineziudiu IS VJ,MOAVf VEI^IITI renequadogrs rnqtrv"

Transcriere

1 r r s 3 u n f n B f ffi SVIINVhIjlH# O W.I'IARIflVD no\ru ap rbsols rs pueuras urp arasnpe[ ftivineziudiu IS VJ,MOAVf VEI^IITI renequadogrs rnqtrv

2 68E ' ' uaruokuaruta7 tuarutai ap ws7lt e9r " "'ENEIjN!)lEIqOZOlltV)1Jrul Ue YXENV ' ' aurs ep eeretseounc e1 ura8un(t allflpuoc ur '.IPJt t ap taluro,r. ea:e8au ts tertturyy vinioa vl III tn'i \tddnsv arivusclsnof vnoc v goz " " ' Ietre Inllelqo VU.LVd VVEJUV:) 'eutroruoreld eaapl :eruerfuns ltunrie-r lnrdrourrd ap ptuapuadeput'rareluazardas ilivjneztiidtu Y] II''{N-l \UdNSV'JI. }'deoisno] VNOC V VIEUJ-V VEJXVf 6ZI " " " raiuto,teere^itrjlqo V]NIOA V] II],^{N'I \i{d0sv 3II\'I{ECI]SNO] V''\]TUd VNOC V\rdIEVf 67, raiurn$ 1e rs raiuarradxa Flrarqo :arualruns rrunrirr rnlnrdrourrd IlPuoProqns'ta.rrluazardaS TIIVJNEZTddTII V] ]I],{N'I VddNSV SIJ,\.dEC]SNOf V'\rud IVINI VE-LUV:) BZ arirpa erarr E EI aretue^nlard LI arirpa enop E EI erblue^nrerd I I arirpa etur.rd EI erttug^nrard L.....utitpaatdnsuytollJ runlol rnpurrd psurrdnj

3 11 'r1'as.to1v11 ayatmolg u7l -)Yl\\ )t)h \ I lb )vi-l\\.li [,,1et-ar$aza-rr'aue]ar-rd'tr:e1tdo: Er Eruln u-psr1"] i!ol-4//a(til 'truu 'atuu{ua,l ap sros raiurrrs p rs taiuarradxa pr:alqg :JluarJUns rruntie.l rnlnrdr:ul-rd EIEUopJoqns'eareluazardaA SUV.LNAZEUdEU V) IIWN-I \TUdNSV EIi\ UEATSNOf YI,\rud IYJNJ VEJUVf

4 eurirede er roj 'Ealsef,? aleol ezetiua:ajlp es JJE3 ui aujoj alarnsurs 'r6nsut pdrds r$ pduu a-rdsap pliqeie^ e Erpulg 'atetdorde alal ardsap r$ ]e: 'alel --redapur r"ru ela: elrjnjf,nl ardsap tgt? :oliia act.ro a;dsap t$ ln:arl a.rdsap rs tgc 'ruaza:d ardsap rvre EIIqEIE,^. atsa arieurge Ets?af,E 'al$arlg 'sjelujz -arda; 'tue,rn: un-jlur 'alsarnrur ai Inlao e atirnlut 'ln]3elqns nc arielal u1 JEop tfarqo Jlsa 'arunl z8tarrug tcap 'aratseounf njlued plsrxa af lol Ef aulind reru rzalop plrsa)eu nu l$ arplalel aleot ap ruapuadapul IEtu atsj nu Inun riru :?lsafe rg:sp -rn8rs IEru a nu JEAaPE un I:IU 'aletuln uu,1 'rcurdua nes rrnd ag 'p^lllnlur nes Erf?lrsq? ag :Ea g JE drr a: ap tujj{ -lpur 'ej"ruazatdat oar,n etnda:uol U ertod rs ellqrsod ]"J?AaPE nf Jlse JJEI ur e;nbuts 'a,td:edsar Jolas"p lojnln] E EUnIUof Elulo3 'grutq:s ui 'JlsJ tf,arqns rs lcarqo ul EaJEZTAIp Ifunte 'treluaza:dar ap ar:zde ESEp o nrtuad rcrunu EIIq?lE^ atsi 'atuelf5ns ttunde; rnprdrcut:d el? aj"lnf,iued azulsodr Eat?re ]or puiu Ef rn3sounlal rut-el arm ad 'aturo3 Jlsefe JttuIP ejefeq e:)"p.rer 'zfap undnsa:d o ea]sa:e J]Eo] I3?f :"atelllezne: t$ prizds 'pdrutt tvrap '.elplelel eleo] tgrap EIEJeuaB rcu EuIJoJ o 'alrgeur8eur rs elrqrsod aiuarradxa rjjefrjo?rujoj etutrdxa Ie e3areoep 'alsa Blsa:r I?urlol If,unlr 't,tottd a rc^epa unjja tltsor U ateod plec - 't$nsut I3 JlsJ arc: rs elutz -arda: o-ts art: Iaf nf 'EAeJllE n: arielar ui Alsnlsxe EfIPE 'ajeluazarda: B: relunu Elsrxa greofuo:ur I-JJEf EJIUnI pf 'ln]uguzd attuts ajef suelu I( JIeJ"os apo^ aje:; InrqJo JEop Euneaplolu-e If, 'lntuvrupd lcru 'alajeos Iltu atszounc nu IJ Ef prdeg trac ts JEII aurlap ruo nrtuad 'Ifunly 'Efgozop1 riurnzqrq: e1 1a tnrgde " IeJlsE!a:ej efu retqc r$ :ti?rtsqt Potu ul I-nPUEr -fagej 'eztluatlsuo: atuod I Ftuo l?lunu tsap 'arcolefsounf, a]elall elrlo nrluad ITqEIEA reaepe un arse?lse3e - ))EOrlI taretuazardij alse?jtun1" rs

5 32 Cartea intii. Lamea ca rerezentdre gi poate apa4ine lumii poarti. inevitabil povara acestei conditionari datorate subiectului gi existi numai penrru subiecl Lumea esre reprezentare. Acest adevar nu e deloc nou- El se gisea gi-n consideratiile sceptice de la care a pornir Canesir:s" insi ntrue-- a fom cel dindi care l-a expricoar in mod crucgoric s$del d F" cipdgar rrn merit nemuritor pentru riiicromfie- fu,.i^6 o 'rqrul r srlc nu rtzisri. Prima gregeali a lui Kant c.fimr' '"'.EtiFo''u" r*"u prfutin, 2F qrm am aritat in,y{nexi.". - Cit &ryruafu hrahimb,acestadevi.rfundamentaldeci.tre ffi re de yrm ce el apare ca principiu de bazl al filozofiei Ith, hilfsa, o arestiltrilliamjones in ultimul dintre stu- -LdE, Oa tbepkhnplry ofthe,4siatics,lin) Asiatic researcltes, vol. IV y. 164:,,Tbefundarnentdl tenet ofthe Wdanta school consisted not in funlrrg the existence ofmatter, that is ofsolidity, irnpenenability, and extendedfgure (n deny which u.,ould be lunacy), but in coy"recting tbe popular notion of it, and in contending that it has no essence indrpendent of mentalperception; that aistence are conuertibb tenns."7 Aceste cuvinre expriml indeaj uns coexistenta realitltii empirice cu idealitatea rranscendentali.,aqadar, in,,cartea inta.i", cercetlm lumea doar din perspectiva atiltatd., numai in mlsura in care ea este rcprezentare. Ci aceasti abordare, in pofida adevs.rului pe carej expriml, este totugi unilaterali, fiind rezultatul unei abstractiuni arbitrare, se arati in faptul ci oricine simte o impotrivire interioari cand admite cs.lumea este simpla lui reprezentare; pe de alti. parte lnsi, nimeni nu se poate sustrage acestei ipoteze. Dar caracterul unilateral al acestei cercetiri va fi completat in,,carteaa doua" cu un adevlr care nu mai este cert de-a dreptul, precum cel de la care pornim aici; la el ne pot conduce numai o investigatie mai profundi, un proces de abstractizare mai dificil, separarea a ceea ce e diferit gi reunirea a ceea ce este identic - attfel spus, un adevlr care trebuie si. ingrijore ze foarteserios, daci nu cumva si insp5.im6.nte pe oricine, gi anume acela ci el poate gi trebuie si spuni de asemenea:,,lumea este vointa mea." de orrrece existenta gi perceptibilitatea sunr notiuni interpanjabile""

6 'ZZ S 't-ii? prlrpr 'aluan![ns trunial Truduuud atdsall, e <lnljatqo elsa EUn 'Jlrq?r?dasur rs ej?seoau 'apduasa ligrgun( Enop ere 'rfr? urelef,jaf o ajef gns t:adse In:run 'arrluaza:dal pf,?arunl 'rcpesy 'aral5eoun: ap saco:d un elsrxe gs rrirpuoc nf 'JlSEounf af Iaf alsa Ia rzurf,ot l: 'gttpot:lu tual -$eoun: I-nu ron '?at?lrrrn e:rpe 'eralsa:e psndo r:ru 'eelellortdltlnur t:tu uraf,j r-nu rn1 'artruln urrd :sndnsard efap 'eqer8ap TEtu 'ejsj t$nsut 1a ajef, Jp 'etujoj atseoe ug arsase8 es nu '?lepoaja tnlsouni U E z;g alseou -nf, af Iaf (ln]3erqns BSuI 'ealetnlldrtlnru Etsrxa EJolEf glljot?p 'ntieds rs drulr u1 'r.ral$eoun: relerrjo elarujoj u1 arsase8 as 1e 'tatilnlul eletoarqo eteot EJ,'lr:oyfnuau ]rerqo un etsr rsap tolar:arqo.lolr8a1 aundns as r$ etf,jrqo arruud parqo un alsa pdnr] rf,e3 'ejeluazatdat LUIurnu p tou 'arapa,t ap t:und tsjfe urp 'are: ad 'nes lndnrt r(ap Isul alsa Darqo 'rrra]$eoun: p lf,arqo else ojef, ur EJnsBru ur l$ nu 'al$eoun: aj?f u[?jnseui ul JEop ISntor 'lcatqns ep atetll?f, ui euis ad erado:sap JS ej?faic 'Ptslxa ef to] atsa loelqns nrluad Terrrnu l:ec lt:arqo rnjejrjo e 'uaruoua3 InJefIJo e 'esndns -ard ]uauzrurad 'epraua8 elilpuo: 'llrunl lnrorgrrnd else IO 'arerurn utr4 'ltlijaxqns alsj rujurru Jp tnfsounf else nu r$ pror a]$eoun: ej IeJ ZS 'areotzlasur pununl o 'auozotu ut 'etutzarda; ra ezalodt J"r (pprnsq" alndrqcur o atsa'(tuey ml p aurs ur InJf,nl ls sun:se ad reraua8ap e 'atrced urp 'arec a-rds) auls ul tfergo un r: 'enop JIef urp Eun rf,ru au nu ES ajel e]"trleal o ESUI 'piutoa rsnllxa ErlE ep ad rer ')fi4uaz -atdat,ttsnltxa 'alred o ap ad 'atsa eatunl r:e: Iaurcrro nrtuad aurpntruaf, o nrzjgl reru EUr ep es rads runc ese 'l1unl "?JntE] ptl"lear?sur Jrntusuol atet 'uiuton elsr rrr? ari:e-rlsqe ua:ej arm ep nr:n1 prn8urg '(puern: ul lf,?xa reru Etnfsrp ruol Ir a.te: ad nrcnl) arctuazardar o ad e: reop dnrt plrdo-rd runr:d ES J?rrl3 Eq 'atuatsrxj aladargo eltot rj?luazatdx aldurrs 'a.rllutodurr erq; 'rununu?s ajerujn urrd rs 'lfprrlqrcsouso: ernttl Jrunue 'arecald ap n;tsou pr:und erntusuof, ejel rnunl B "JnlEI?of,e ]nleqeau ruelaf,jatr ES JESaoau usa ',,rglug ea]:e3" ug repe$e 'ESUI riunlt EUEd CE Taiuusl 7a i uiuauadxa luraxqo

7 34 Cartea intii. Lumea ca reprezentare cirui formi o constituie spaliul gi timpul, iar prin acestea, multiplicitatea. Cealalti jums.tate insi, subiectul, nu se afa in spatiu gi timp, deoarece el este intreg gi nedivizat in orice 6ingi care erc reprszontari; de aceea) impreuna cu obiecn:i. Irn sirgur subiecr inrregegte - la fel de complet ca milioanele de suhi+-ti Gisren[e - Iumea carcprezantare; insi dacd.at ci'rq.e.rs 5e;; '=i :*- Si*.-am-oci lumea c:-rcprezentare n-ar mai srste- i:.re$eoae& ecesrc 1umaraf su-ut inseparabile pini. gi la nivelul cici dhre dc doui arc sens qi eristi numai prin gi pentru.-'lhintoi {re S &rysrc o4rr; or ea- Ele au o granigi comuni; acolo unde cml. Grani,ta lor comuni se videgte tocmai fo eryol i 5nrd. eseneiale $1, prin urmare, universale ale oricirui obiect, ri mrlrmnr rimpul, spaful qi cauzditatea, pot fi descoperite 9i cunoscute mplc diar $i ftri cunoa.gterea obiectului insugi, pornind de la subiect, dicl i.o li-b"i kantian, ele rezidl, apriori in congtiinta noastr5.. Aceasti descoperire este unul dintre meritele principale ale lui Kant, chiar unul foarte mare. in plus, eu suslin acum ci principiul ragiunii suficiente este expresia comuni pentru toate aceste forme ale obiectului, forme de care suntem con$tienti a priori, gi ci, agadar, tot ce gtim in chip pur a priori nu este decit continutul principiului respectiv gi consecintele lui; de fapt, el exprimi intreaga noastri cunoa$tere certe. a priori. in disertalia mea Despre principiul rayiunii sufciente am aritat aminun;it cum orice obiect posibil se subordoneazi acestui principiu, adici se afli intr-o relatie.necesari cu alte obiecte, atitca.determinat, cit gi ca determinant; se ajunge pani acolo incit intreaga existenli. a tuturor obiectelor, in misura tn care sunt obiecte, reprezentili gi nimic altceva, se reduce exclusiv la relatia necesari dintre ele gi rezidi numai in aceasta, fiind, a;adar, pe de-a-ntregul relativi - situalie despre care voi spune indati mai mult. Am ari.tat apoi ci, potrivit claselor in care se divid obiectele dupi posibilitatea lor, acea relalie necesari pe care o exprimi. in genere principiul ragiunii suficiente apare sub alte forme; ceea ce confirml din nou corecta impl4ire a claselor respective. Aici eu presupun mereu cl toate afirmatiile din disertagie sunt cunoscute gi prezente in mintea cititorului; cici, dacl n-ar fi fost deja Prezentate acolo, ele gi-ar avea in chip necesar locul aici.

8 i+:i,l#,;,1,1ffiffi n^uyd TEnISVC novu ap BusruJeS urp aref,npb[ II [UVINflZfUdfU IS c VINIOAVf YEI^INT rener{uadoqrs rnrltrv

9 9LI e9r IEI L,I 9r/I 7er eer ZZI LII EOI e8 ' ' ' ' Inlnuo e EtIZUEleur EIoAau ardsaq '11 ll':l::':l:' :':'l:'l::* alrunri:ajradur ardsaq sl ' IOpl ap erietcosr ardseq '71 l'::::'t"::'::"j,,,* :l ::: : : i ' ' erlroter erdsaq '1 1 ''''' p:rrsrsolrs a;dsaq'91 ' praua8 u1 pcr8o1 ardsaq '6 EL IL auntiru-l ap rrsdrl Inlralelur ardsaq 'g 77t7yuV3 p ruvs apausga utpluazatdat wilal '21z1?run[ aruop V,, " " ttortd a earatseoun: ardsaq '7 8E " ' uniruts a:dsag 'E rc ' ' ' ' ' altnlrelelul nts a TlInluI rrral$eoun: erroar erdsag '7 9l ' ' ' InlnusIPrPI E EIElueurePUnJ Eaunlzr't ardsaq '1 aaurulw utvluaza"tdat altzal '2fiL?rurt[ uruur1 II ryjni \rdjuvi V'I ruyje]dno:) EalloP IE Inlnunlor' psurrdn3

10 COMPLETARI LA CARIE.AA DOU-\ Lumea ca uointa Si rerezzntare 18. Despre cognoscibilira,:e.r lucruiui in sine... ZO9 19. Despre prin'rarr-rl uointei ir-l consriinta de sine Obiectivarea rointei in organismr-rl animal Recrospecrir-a si consideratii mai generale Yizfune obiectivl asupra intelectului Despre obiectivarea vointei in natura incongtienta.... 3L4 24.Despre materie Consideratii transcendente referitoare lavoinla ca lucru in sine Despreteleologie Despre instinct gi deprindere Caracterizareavointeideatri.i COMPLETAzu LA CARTEA A TREIA 29.Desprecunoa$tereaideilor Despre subiectul pur al cunoagterii l.Despregeniu Despre nebunie Observatii razlete privitoare la frumusetea narurii Despre esenta inrimi a artei Despreesteticaarhitecturii Observagii rizlete privitoare la estetica artelor plastice T.Despreesteticapoeziei I)espreistorie Despremetafizicamuzicii CON,IPLETARI IA CARIEAA PAIRA 40.Prefaga Despre moarte gi relatia ei cu indestructibilitatea esentei noastre Yiagaspeciei Ereditateainsuqirilor...547

11 8Lg.. "asozolgrdg'oe ZL9 " ' IrJInIUVIII EIEInPUVU '6, 8g9 ' ' rlrl? ap I)iulo.{ rlre8eu Elroal erdsaq '87 r/79 " " Prlle a;dseq '17 9A9 ' ' ' ' trial.t tlulrajns ts utltu'repez a:dsag '97 I09 " " ' lpll t ap taiuto't EartLulgE a:dsaq 'E7 299 " " ax3s a-rlur IIrIqnI t)r.z5t)aw'r, ad/pf la ln/nuryoa Tnsu*tdn7

12 ILI '61'rulntsldg) VfANES [,,'res rruerodure]uor 11 atsapugs as or?l IJr eiuangur e,r rr rurind ed reoq"] 'ruil&ot apns tuapa utryndod mb '$a snlau tpn?(j htn]oa In-IOWnId ETY fuyc m{jvd s'rrf, \il a'rruyj,fltdr^rof, flnrinof, fnvf, II -INWN-IOA

13 urp EaJ rs Ellstou Ealurur urp EJtun] Jrlulp TaIiEIJJ u EJIPE 'pa: rs leapr JJturp rnpt:ode: eualqord nf rnl EJJJlfose t$ rn1 earczrtualr$uo3 -:rzne E-l a3 pleput ap 'aur:uo a8aleiur 1-arzc ad Tnun atse nu rsap 'a8alaiut 1-a: Ilepur ap 'aur:r-ro E'rseounf,er l-ps elnqej] - PIIInE Inl Joletuolx? BLUoPP - J?Aep? rnjef, IE nrdt:urrd un ElEr ',,?Jrlr eareluaza:djj elsa?euln1" 'uaruoug pldurs EI auis ui Inrnl El Ie ezzalrodz: as "l e:rpe 'l.ncadsa-r rnlnuauoual ezeg el ESt as ajef 'alesja,tiun IUIPJo alp ]ntot nj raun f,ol esel rs aredsrp glnlosq? atetlpar Inl EIrozn]I teful 'allrejlp ap rs aszo:aunu Jp 'atrurujsur ap rvre aaujalqns rrirpuo: ap *xat?'1utq -atal uautoualun rcop pu?r FrurJd u1 runs ejlsaf? eleot El?ureas tep r-l$ 'tuey rny rs daya>ireg Inl arier8 plcads ut 'eurapotu e1ozolg'eug u1 'lodv - 'asa:ord JotsJfE ap asr:ard reul allp8ar t$ eartntpcp ardsap t$ e:nleu a:dsap rerunu eig.lur ateod au e:urdtua eiulu$ 'Euneeptot n-uuad pl?p o etep 'apuef, r$ rco atnunuz ad a:rue8ro aurog JSJO Ip tserola:z lr:acreolutar e rs rarjateur EJEJE ur ezv)jnp nu?^aotp ITLUTU rf,ie :usjvjs ErE IS tnda:ur erqy pdulu ur 'eugrpo r-rz^; 'apadar pugrgdsrp r$ pugrgde 'lsalnulqf, es 'elt8e as 'amsaq8ut JS ejef, 'Ie ej?otruzruasz aiurg aljt"jetunuju ajluip eun JBoP JU ltut8rpruau prieds ps IS - gtdearpul as orlorul ts aur.r. )pun Jp rr$ r grg - ul Jaqrl :sarnld ejef arejeurnueu ajejs aleo? ejlulp zun ad?jts ES plrqruad adenlrs o atse aj?otrpups piurg o nnuad 'r5ntol'eaurnl 'FPal ':trdura 1nr -p^ape atsa Btse)E - ej?olessounc aiurg ar$ru snpord e le8a:nru $llazrut un arm ad 'a:ar 15 ptelglplos gtsnjf o n: allradole luns Touelul u1 riulqrag 'errc rs ele ep aleurunl 'rfttu reru elejs ap eurznp o ur?o at$ato: es?iej"feg 1n.ln( ur J?r 'areolrlngrrs ejajs atej"runuau elslx) tiuuui prieds u1 lnlnlutxruapt a?pluaruupunl aaunzxn atdsae I'IN'IOIIdV]

14 16 Cartea intii. Capitolul I afara mintii, constituie, a-lituri de problema libertigii morale, caracteristica distinctiva a filozofiei moderne. Caci abia dupi ce oamenii practicasera milenii de-a randul filozofarea pur obiectivi ei au descoperit ci, printre numeroasele lucruri care fac ca lumea si ri.mana atit de enigmatici gi problematicl, factorul primordial gi imediat esre acela ca, oriclt ar fr. ea de incomensurabili gi de masivi, existenta lumii depinde totugi de un singur firicel; iar acesta este con$tiinta in care ea erista de frecare dati. In ciuda intregii realitati empirice, conditia menrionati, care greveazi. irevocabil existenta lumii, pune pe aceasra pecere a ide d/infii, marcind-o astfel ca simplufenomen; mdcar sub acesr aspecr. trebuie sa recunoagtem ci ea este inrudita cu visul gi putem s-o pla-sim de fapr in aceeagi categorie cu el. Cici aceeasi fi-rnclie cerebrala care. in rin-rplrl somnului, scoate la rreaji;a trin firrrrec o lume compler obiecuri. inruitiva, ba chiar taneibila. ::.':ure.i conrribuie in egali misuri 1a reprezenrarea lumii obiective in siar;. r.i',-s:r-. Fiindci ambele lumi. desi difbrite prin materia lor, sun' :*i:,:c :c-:cr-rie,nic in aceea-ii lbrmi -\ceasti forma este intelectul, Fun::l: ;,:.:: C.:::sius esre probabil prin-lul care a ajuns la nivelul de :.:.;:::..-:-:.-.-.1: ii:r'ir fundamental; in consecinti, el l-a transtormai :: :-:::* i. :-.c::-.rl hlozotrei saie, degi deocamdata doar sub iorn-la une r r::ic,,.ii.:.=::.:;.,\:tinci cand el a luat drept singura certitudine acel cogiro,.t.go ::/?7;,;:=: Ji.1 c\i(r" - Principiapiilotofhiar,I, 7 gi 10], insi provizoriu a consiie rar ci exisre nra lumii este problematica, a fost descoperit realmenre puncrui cie ple care e se n1ia1, unicul corect gi totodati adeuaratu/ punct de sprijin a1 inrreeii liiozofii. Iar acesta e in principiu gi in mod inevitabil subiectit'ul. propti,t can:tiinta. Caci numai ea este gi rim6.ne imediati; orice alrceva, indiferenr ce ar fi, este intermediat gi conditionat abia de aceasra; prin urmare, depinde de ea. De aceea socorim, pe buni dreptate, ci filozofia moderna porne$re de Ia Cartesius ca parinte al ei. Continui.nd pe acest drum, Berkeley a ajuns nu dupi multi. vreme la idealismul propriu-zis, adica la cunoagterea faptului ci ceea ce are inrindere ln spatiu, deci lumea obiectivi, materiala in genere, existi ca atare nunrai in re?rezentarea noastri gi ci este fals, ba chiar absurd, sa-i atribuim ei, crt atare, o existenti. in afara orici.rei reprezentari gi in mod independent cie subiectul cunoscs.tor; adica si admitem o materie de-a dreptul reala, e ristenta in sine. Dar acest punct de vedere foarte corecr gi profund consri- : -ri. torodata, intreaga filozofie a lui Berkeley: in afari. de asta el nu mai...:rir:tic de spus.

15 ]nsafojd ]Elep "AJftlB frruru Jurnut rs 'truoriuatur?-s el Eaaf, z lnsndo elerrpjj ul luns rueur8zrur el ru JJ"f ad aprn:cn1?f, Errreas rutp au riunte <,lolajsounj patqns un ata{ arnljilqo xrunl nun aatautsyrut!)ap EfJeefur as rs '- rearpe l$ tnuriuo: rsnlot Ipugqop areod (aunri:rrrsqe arrro z:) ea alrlrnlul i:gtuaza:dej EI re Earafnpel ecrpe,a]:e:1sqe J-rEf EI ap a1a:n8urs - Iapl Iatsar? e aial7aa.t ur as.taundsuuty atlarcp JS ErEp psul - 'auduo: o ra ere: od rri:rprrluof eununl EI EsEr ps IrR 'arieurgr EeuaurJs? o edaouo: ateod 'JS opaqsqa u e)putt'ejeoleosoun: aiurg raun eluasqe u-rs :rlr1c 'arnttatqo varuq?$?xa ep aurpnluja: o arrd JJape eruud e1 'rrsar8ag 'rnlnlferqo nu JEr 'Inlnlfarqns atuejaur tuns ejef 'aretuaza:dal Jp rnl aierujo1 ap r$ rep,1a ap reuorirpuof J 'ejeru-rn uud felnlsa:e rareluaza.tdal r3jp puru,lfjrqns rnun eiurrt$uof ur prdr:ul;d r$ nararu?tsrxa ertle E) Anf,erqo JtsJ ei Eaaf r:z: ']nde:uolau Jp nldrurs r$ rnd alsj?aal r5z ir$rsul eurs ur,eluiorqo tnlosq? giualsxa o Btsrxa aleod nu Il"porrrN 'rrnrjni a:dsap ;o1 raiurrrsuoo ale etuaruola alarul:d EI purlrj es e: ziurnzqlqr glnrsap ne dol nu m r$ nldurrs rard:en1: )tse Ef ptde3 ap rerunu ptrunar8ur etsa a:a]$eounf rnjef E 'J? epe nldurs mu rs tjjf, reur Ief Jlse rf.rrjjt?gzjp pserp ap sndxa xopered un JBnp nes?uejjlns ajejelor{ o urind rptu }VlE n: rs,ez:lodr o etse nu - ataluazatdat aj rerlrnu plslxa plqfjrqo EJUnI,ejurcasuoc ur,rs - ttuzardal JI ajef, IJI ep greuorirpuof elsa JollJnJf,nl B?nuJatqo piualslxa m prdt3 tgfnjlul 'piunrsuo: ul pue as urarseounf JJ ]ot El EJJf,?,atttrlear Igrulp "ej purnpe8el nes pueiruo 'uea ur adcnrtsuo:?seorraseu o 'repe$e 'eturza;dar r$ ere:lrq:e prderp r:-ap ezarodr o BI ap eceald,par alsa EJ pu?z -unard r\lllurlrd Inlnlfalatul Ipuerr1meJ es aj?f 'lnttlsrpau - 'giuasa u!!1s!/ -aapx )$e Ee "rrpe 'raiurrl$uoc alarciej Ei Ez"elrurrl as ug[ozofflnluaurepunj '?aere ap lrr:olfrurju Blpp a uiulllluot reunn 'reur8rro r$ prproutrd alsa a: Eea3 EI?ur JJ ES erngjj] JlE3 'rerjozog I" Iel ulp IS nu :Jl?]" "l alrtfarqo nunl reun eiuatsxa rurtiiup" ES t?arrpe ]nlosqts atsa,aiurrls ellelrolaj IE :rrrdrua erapjl ap pr:und urg 'eurpntrua: Eeuaurase o euriap es ernqjj] airrrrrs rjun ele auud allfdl:urrd rcp :pluo1ftruau eurpnlnjrr o,arerurn uud 'elsrxa areod nu?lsejfe ap oloourq.rn1 eiurlr$uof ur EEE 3s,]:eJIp poru ur nap 'riurrnsrs n: alseounc Jf Eeaf tol rj (lo ap elrja3lp alrjnjjnl nf telpetrir argnuapl es es Ef 'aurs urp ptepoaj^ r$al ateod nu rueruru m prdej lvf,jp ljej IEtu alsa nu liruiu rftsj 'Etsauo JEftsLu r; e ards 'ag gs arnga:t ese :rusqaapl 'ze'j esua ul 'eg ES arnqajt egozolg ElEr"AapE,eJtturn uud LI lqnlusqaapt a ryaiuarupqunt uauwzta atdsaq