Program strategic de cercetare dezvoltare pentru crestere si inovare in domeniul serviciilor CRIS

Transcriere

1 1. Titlul complet al propunerii 1.1. Titlul complet al propunerii şi acronimul Program strategic de cercetare dezvoltare pentru crestere si inovare in domeniul serviciilor CRIS 2. Rezumatul proiectului Proiectul CRIS reprezinta un studiu prospectiv al carui principal scop il constitue elaborarea unor scenarii si formularea unor recomandari pentru dezvoltarea viitoarelor politici de sustinere a activitatilor de CD in domeniul serviciilor, in scopul cresterii capacitatii de inovare in acest domeniu. Proiectul va evidentia cunostinte specifice referitoare la cresterea economica si inovarea in sectoare de servicii (proprii, in economie, administratie). Obiectivele proiectului corespund prioritatilor specificate la nivelul EU (SEC(2009)1195 "Challenges for EU support to innovation in services Fostering new markets and jobs through innovation") privind modificarile de structura fortei de munca in societate si economia bazata pe cunoastere la nivel european. Proiectul este structurat in 5 pachete de activitati (WP1-5, corespunzand obiectivelor specifice ale proiectului): Productivitate si crestere in sectorul serviciilor: fundamentarea mecanismelor de co-creare de valoare, inovare organizationala, impact economic si asupra calitatii vietii; Inovare in servicii: identificarea nivelului si naturii proceselor inovative din servicii; Analiza specificului pe domeniu, definirea directiilor de CD prin TIC pentru inovare in sectorul serviciilor; Evaluarea capacitatii de participare a institutiilor romanesti la marile colaborari internationale in domeniul Stiinta Serviciilor; Definire de politici suport pentru inovare in servicii. Sunt prevazute de asemenea activitati permanente de comunicare, promovare (WP6), monitorizare si management (WP7). Este analizat modul in care inovarea in servicii poate contribui la cresterea economiei romanesti, la crearea de noi locuri de munca si competitivate, la alinierea cu standarde EU. Proiectul CRIS abordeaza "serviciul" ca fiind un fenomen de co-creare a valorii care apare intre entitati de tip sistem de servicii (ESS - includ una sau mai multe persoane si un ansamblu de tehnologii ce proceseaza adaptiv si se ajusteaza la evolutiei cunoasterii, adica la inovare). ESS se bazeaza pe sisteme de simboluri fizice (SSF) care le guverneaza comportamentul intern si mediaza interactiunile cu alte entitati. Vor fi evidentiate SSF ce pot asigura legatura intre relatii si valori cantitative [matematica, fizica] si o reprezentare algoritmica eficienta [stiinta calculatoarelor] prin manipulare simbolica ca mecanism de co-creare a valorii si rationament simbolic ca proces de valorizare pentru o mai buna modelare a proceselor (productie, servicii) si imbunatiatire a deciziilor. Din perspectiva CDI proiectul va genera un set complet de recomandari privind: programe de de cercetare ce vor trebui realizate astfel incit sa permita grupurilor tinta sa aplice metode stiintifice, ingineresti, economice si de management pentru a integra elemente de stiinta calculatoarelor, cercetare operationala, inginerie industriala, strategii

2 de afaceri, management, stiinte sociale si legislatie in scopul incurajarii inovatiei in crearea de valoare adaugata pentru clienti si actionari, valoare care nu ar fi putut fi obtinuta prin elementele de mai sus izolate. Proiectul CRIS propune si definirea modului de evaluare a inovarii in servicii, a metricilor de masurare a valorii co-create si a criteriilor de proiectare, imbunatatire si scalare a sistemelor de servicii pentru afaceri si in scop societal: (i) de calitate [metrici pentru client]; (ii) de inalta productivitate [metrici pentru furnizor]; (iii) compliante [metrici pentru guvern, administratie]; (iv) deschise inovarii sustenabile [metrici pentru competitor]. Directiile de CD propuse vor putea genera dezvoltari si solutii permitind organizatiilor sa implementeze noi moduri de a aduce pe piata produse si servicii integrate cel mai adesea prin utilizarea tehnologiilor TIC (ICT - Information and Communication Technologies) si SOA (Service Oriented Architectures); recomandarile de politici suport vor determina ca sectorul serviciilor cu valoare adaugata ridicata sa devina un punct de reper si sustinere a economiei romanesti si de reducere a decalajelor fata de stadiul serviciilor in Uniunea Europeana. 3. Relevanta proiectului 3.1. Domeniul prioritar abordat: prezentarea la nivel naţional şi internaţional Initiative ale Comisiei Europene in ultimii ani au vizat dezvoltarea inovarii si competitivitatii economice, la nivel general si in mod specific in relatie cu serviciile. Se considera la nivel european ca inovarea serviciilor trebuie sustinuta pentru a indeplini obiectivele Lisabona, ca economia EU bazata pe cunoastere sa devina din 2010 cea mai competitiva si dinamica din lume. Pentru indeplinirea acestui obiectiv s-a adoptat o definitie mai larga a inovarii pentru ca, in afara celei tehnologice, sa fie incluse inovarea organizationala si inovarea in servicii. Conceptul de ocupare in servicii este astfel integrat la nivelul orientarilor strategice EU in scopul cresterii dezvoltarii economice a societatilor bazate pe cunoastere [documente strategice europene de referinta: OECD(2005c) "Cresterea in servicii: sustinerea ocuparii, productivitatii si inovarii"; COM(2006) 160 "Directiva Parlamentului si Consiliului European pt. servicii in piata interna"; OECD(2006) 6 "Rolul serviciilor bazate pe cunoastere intensiva in inovare"; SEC(2009)1195 Challenges for EU support to innovation in services-fostering new markets and jobs through innovation"; GEIS Raport al Grupului de Experti EU in Inovarea Serviciilor; White Papers 2007, 2009 Service Science Summits, Helsinki]. In 2007 au fost infiintate institutii si structuri EU pentru promovarea inovarii in servicii, urmare a Raportului Grupului de Experti ai Comisiei EU in Inovarea Serviciilor: EIPKIS, EISI (EU Institute for Service Innovation) si ISEN. Corelarea proiectului cu strategiile nationale: a) Liniile directoare integrate pentru crestere economica si ocupare vizeaza adaptarea sistemelor de C-D si de educatie la noi cerinte de competente de creare, proiectare, implementare, operare si management al sistemelor complexe pentru servicii. b) Planul National de Dezvoltare prevede prioritar dezvoltarea economiei bazata pe cunoastere intensiva, calificarea inalta a resursei umane, promovarea ocuparii si incluzi-unii sociale; rezultatul proiectului este un studiu prospectiv de (i) analiza a mecanismelor si sistemelor de simboluri pentru crearea de valoare adaugata prin servicii in relatia producator consumator, (ii) fundamentare a conceptului de inovare in servicii,

3 evaluare cantitativa si calitativa a inovarii in servicii corelata cu inovarea tehnologica; (iii) definirea liniilor strategice si a grupurilor tinta de C-D pentru promovarea inovarii la nivel national in servicii dirijate de piata respectiv servicii publice; (iv) elaborarea unui set coerent de propuneri de initiative viitoare si politici de CD suport in sustinerea inovarii in economie si domenii cheie. c) Cadrul Strategic National de Referinta discuta implicarea capitalului uman in domeniul serviciilor ca prioritate pentru Romania. d) Programul National de Reforme: proiectul are in vedere corelarea cu prioritatea de crestere a inovarii in servicii prin CD de excelenta Expunerea obiectivelor şi motivarea alegerii în contextul tematicii propuse în cadrul programului "Capacităţi". Obiectiv general: Proiectul CRIS vizeaza realizarea unui studiu prospectiv pentru identificarea directiilor strategice de cercetare si a tehnologiilor specifice cu suport informatic de tip SOA, pentru fundamentarea deciziilor de politica CDI in stabilirea prioritatilor de alocare a resurselor pentru dezvoltarea stiintei serviciilor si sustinerea inovarii in servicii. Obiective specifice: OS1: Evidentierea relatiilor cheie intre inovarea in servicii si cresterea economica. Analiza conceptelor, metodelor, factorilor ce determina inovarea (ST) si a instrumentelor pentru evaluarea si masurarea activitatilor de inovare in sectorul serviciilor. OS2: Evaluarea procesului de masurare a activitatilor de CD orientate spre servicii in principalele sectoare de interes, definirea unui sistem de metrici si analiza impactului acestora asupra potentialului national de CD in domeniul serviciilor. OS3: Analiza valorii informatiei, integrare si definirea de strategii de luare a deciziei prin arhitecturi complexe orientate spre servicii. Analiza specificului pe domeniu, definirea directiilor de CD prin TIC pentru inovare in sectorul serviciilor. OS4: Analiza liniilor de CD pe plan pan-european si evaluarea capacitatii de participare a institutiilor romanesti la marile colaborari internationale in domeniul Stiinta Serviciilor OS5: Definirea politicilor de sustinere si imbunatatire a inovarii in servicii. Proiectul CRIS va conduce la dezvoltarea unor recomandari concrete privind stabilirea prioritatilor si imbunatatirea coordonarii si concentrarii resurselor de CD in domeniul Stiintei Serviciilor in Romania, obiectiv al programului "Capacitati, Modulul II Cresterea eficientei si impactului activitatilor CDI". Aceste masuri de politica de suport pentru inovare in servicii se vor baza pe date validate, pe o mai buna cunoastere si pe o apreciere de fond, mai nuantata a sectoarelor de servicii publice si de piata (economie, sector energetic). Aceste date vor fi puse in corespondenta cu evidente privind sectorul serviciilor in EU, care reprezinta 71.6% din PIB-ul european si 69.2% din totalul ocuparii fortei de munca. Proiectul va pune in evidenta rolul inovarii in sectorul de servicii vazut nu ca fiind ne-tehnologic si disjunct fata de inovarea in fabricatie, ci ca o parte integrata a unei economii performante si a unor sectoare publice eficiente, bazate pe cunoastere. Din aceasta perpectiva, abordarea serviciilor va sustine atit dezvoltarea prin CDI a elementelor teoretice, de model, ce consolideaza domeniul serviciilor ca stiinta, cit si perspectiva de formalizare, elaborare si materializare a conceptelor, metodelor si instrumentelor de inovare in servicii prin propuneri de strategii si politici specifice la nivel national. Proiectul CRIS abordeaza "serviciul" ca fiind un fenomen de co-creare a valorii care apare intre entitati de tip sistem de servicii (ESS) care interactioneaza. ESS sunt sisteme care includ una sau mai multe persoane si un ansamblu de tehnologii care proceseaza adaptiv si se ajusteaza la dinamica evolutiei cunoasterii (inovarea). Entitatile

4 de sisteme de servicii ESS se bazeaza pe sisteme de simboluri fizice (SSF) care le guverneaza comportamentul intern si mediaza interactiunile cu alte entitati. Vor fi evidentiate SSF ce pot asigura legatura intre relatii si valori cantitative [matematica, fizica] si o reprezentare algoritmica eficienta [stiinta calculatoarelor] prin manipulare simbolica ca mecanism de co-creare a valorii si rationament simbolic ca proces de valorizare pentru o mai buna modelare a proceselor (productie, servicii) si imbunatiattire a deciziilor. Din punct de vedere conceptual, CRIS demonstreaza ca un serviciu implica intotdeauna cel putin doua entitati: (1) una care aplica competenta si (2) o alta care integreaza competenta aplicata cu alte resurse si determina beneficiu (co-creare de valoare). Aceste entitati care interactioneaza vor fi definite generic ca sisteme de servicii: o configuratie dinamica de resurse pentru co-creare de valoare, care include oameni, organizatii, informatie partajata (limbaj, legi, masuri, metrici, metode) si tehnologie (de ex. TIC, SOA), si care este conectata la alte sisteme de servicii prin propozitii de valoare. Astfel, se va demonstra ca Stiinta Serviciilor este asemanatoare, dar mai complexa decit Stiinta Calculatoarelor, ca domeniu interdisciplinar care permite economistilor, specialistilor in stiinte sociale, matematicienilor, informaticienilor, juristilor si altor categorii profesionale sa coopereze pentru realizarea unui obiectiv mai larg analiza, proiectarea, constructia, managementul si operarea celor mai complexe tipuri de sisteme sistemele de servicii. Inovarea in servicii este in mod necesar focalizata pe client; cresterea serviciilor se obtine prin inovare, care asociaza cresterea productivitatii cu o mai buna cunoastere a clientilor. Astfel, daca din punct de vedere al producatorului, "oferta" = "bunuri" + "servicii", si din punct de vedere al clientului, serviciul reprezinta o perspectiva personala asupra crearii de valoare, conceptul de baza de serviciu (la singular) cuprinde atit "bunurile" cit si "serviciile" (oferta), dar actualizarea valorii are loc intr-un proces separat, ulterior livrarii ofertei la client. Valoarea este rezultatul interactiunilor de co-creare intre furnizori (cu oferte) si clienti (cu actualizare). Vor fi analizate cele trei premize fundamentale ale SSF pentru Stiinta Serviciilor, in scopul definirii unor linii de C-D strategice viitoare: Resursele: SSE configureaza in mod dinamic 4 tipuri de resurse: oameni, tehnologii, organizatii, informatii partajate, cu tendinte de explatare / rationament / implicare / complexitate ce vor fi analizate (informal-formal; social-economic; politic-legal; munca cognitiva/fizica de rutina-calcul/tehnologie; calitativ (tacit)- cantitativ (explicit). Propozitii de valoare = blocuri constitutive ale retelelor de sisteme de servicii: SSE calculeaza valoarea din multiple perspective: client; furnizor; autoritate; competitor. Drepturile de acces = blocuri componente ale ecosistemului de servicii: drepturile de acces asociate resurselor clientului si furnizorului sunt configurate si agreate reciproc prin relatii de propozitii de valoare. Tipuri de servicii formalizate: B2B,..., C2G. Proiectul CRIS propune si definirea modului de evaluare a inovarii in servicii, a metricilor de masurare a valorii co-create si a criteriilor de proiectare, imbunatatire si scalare a sistemelor de servicii pentru afaceri si in scop societal: (i) de calitate [metrici pentru client]; (ii) de inalta productivitate [metrici pentru furnizor]; (iii) compliante [metrici pentru guvern, administratie]; (iv) deschise inovarii sustenabile [metrici pentru competitor]. Emergenta Stiintei Serviciilor impune ca metodologie de prospectare a cerintelor si de structurare a cercetarilor in servicii la nivel national urmatoarea etapizare:

5 1. Identificarea cerintelor emergente: crestere in PIB si forta de munca in servicii; calitate si productivitate a serviciilor; sustenabilitate; urbanizare si imbatrinirea populatiei; globalizare, externalizare servicii, motoare tehnologice; oportunitati pentru afaceri. 2. Sisteme de servicii: interactiuni client-furnizor care co-creaza valoare; configurare dinamica a resourselor pentru servicii; scalabilitate, conectivitate si complexitate crescanda a retelelor de sisteme de servicii. 3. Stiinta Serviciilor: descoperirea principiilor de baza ale sistemelor de servicii; creare, scalare si imbunatatire sistematica a sistemelor de servicii. 4. Prioritatile actionarilor: Educatie (invatamint superior, cercetare de excelenta); Cercetare (concept, metoda si implementarea inovarii); Afaceri (firme); Guvern (politici, investitii). 5. Actiuni: Realizare si distributie de white papers; dezvoltare de programe si calificari; incurajarea unei abordari interdisciplinare; dezvoltare si imbunatire a proiectelor de inovare in servicii; cresterea investitiilor in educatie si cercetare in servicii. Pentru sustinerea recomandarilor de dezvoltare a politicilor de inovare in servicii pentru cresterea calitatii sistemului CDI, a rolului sau in mediul economic si a perceptiei sale in societate, proiectul CRIS va analiza in profunzime cauzele si promotorii cresterii rapide a serviciilor de inalta calitate, ceea ce va influenta in sens pozitiv recunoasterea publica (societate in ansamblu, sector economic, mediu academic) a rolului cresterii si inovarii in sectorul serviciilor. Intelegerea progresului in sectorul serviciilor este cruciala pentru intelegerea dezvoltarii economiei ca intreg. Un sector al serviciilor puternic, cu valoare mare adaugata, reprezinta un stimulent al functionarii unei economii moderne, stimulent care faciliteaza tranzactiile comerciale, precum si productia si livrarea altor bunuri si servicii cu valoarea adaugata ridicata pentru societate (sanatate, transporturi, lanturi de aprovizionare. Pe masura ce companiile implementeaza noi moduri de a aduce pe piata produse si servicii integrate cel mai adesea prin utilizarea tehnologiilor TIC (ICT - Information and Communication Technologies) si SOA (Service Oriented Architectures) sectorul serviciilor cu valoare adaugata ridicata devine din ce in ce mai mult un punct de reper si sustinere a economiei europene la care si economia Romaniei este conectata, asigurand locuri de munca si crestere in multe domenii. Deoarece tarile cu un sector al serviciilor deschis, dinamic si eficient au asigurat un avantaj competitiv atat in productia de bunuri cat si in cea de servicii in comparatie cu tarile al caror sector de servicii este mai putin dezvoltat, Romania trebuie sa-si alinieze politicile economice, educationale si de inovare in raport cu cerintele specifice ale sectorului de servicii vazut un motor al cresterii economice si crearii de locuri de munca la nivel national. 4. Descrierea proiectului 4.1. Starea actuală a competitivităţii tehnologice a României în domeniul/ subdomeniul abordat, indicatori folosiţi. Serviciile au devenit un sector important al economiei mondiale, fiind în continuă creştere, înglobând cea mai mare parte a producţiei şi forţei de muncă în ţările industrializate. Aproximativ 70% din producţia agregată totală provenind din ţările OECD este generată de activităţile de servicii, care absorb într-o proporţie asemănătoare forţa de muncă activă. Pe ansamblul Uniunii Europene serviciile participă cu peste 71% la formarea valorii adăugate brute (VAB). Deşi în ţara noastră, în ultimii 10 ani, serviciile cu

6 aport sporit de valoare adăugată (telefonie mobilă, TV prin cablu, servicii bancare şi de asigurare, informatica şi activităţi conexe, servicii de consultanţă, publicitate) au cunoscut o dezvoltare deosebită, iar saltul făcut de sectorul terţiar este spectaculos, totuşi într-o ierarhie la nivelul Uniunii Europene, România se situează in anul 2009 pe ultimele locuri d.p.d.v. al ponderii serviciilor în VAB. Cresterea prognozata a ponderii serviciilor (2,1% in VAB si 50.2 in PIB in ) va determina o crestere substantiala a cererii de forta de munca calificata, cu abilitati sporite in prestarea de servicii tot mai frecvent prin mijloace electronice. Un segment mai puţin abordat din sectorul terţiar şi aproape inexistent la începutul tranziţiei îl reprezintă serviciile pentru întreprinderi, altele decât cele comerciale şi de transport. În prezent expansiunea acestui sector este facilitată mai ales de posibilitatea prestării şi livrării electronice a acestor servicii. Amploarea fenomenului de delocalizare a determinat aparitia unei noi structurari in servicii pentru întreprinderi prin evidenţierea serviciilor cu livrare electronică: informationale (dezvoltare de software, baze de date, aplicatii web); determinate de interacţiune cu consumatorii; administrative (operaţiuni back-office); de resurse umane (salarizare, pregătire personal); financiare/contabile; de comercializare; operaţionale; profesionale şi de afaceri (financiare, de marketing, medicale). Propunerea de proiect CRIS este realizata intr-un moment in care sectorul serviciilor se afla in expansiune, dar nu dispune de un cadru coerent si continuu de dezvoltare a politicilor de sustinere a inovarii in servicii si de pregatire a resurselor umane specializate. Sunt foarte dese situatiile in care sistemul serviciilor este blamat in primul rand datorita slabei calitati profesionale a prestatorilor de servicii si a deficientelor modelelor de livrare a serviciilor de catre organizatii. Mai mult, sectoare vitale: administratie publica, sanatate acorda atentie redusa pregatirii si perfectionarii resursei umane care vine in contact direct cu cetatenii. Pana in acest moment, universitatile din Romania au acordat doar o atentie selectiva pregatirii profesionale a persoanelor care ar dori sa se incadreze in sectorul serviciilor, si nu au sustinut prin cercetari stiintifice cresterea si inovarea sistemelor de servicii Modelul şi metodologia utilizate în implementarea proiectului, modalităţi de culegere, agregare şi interpretare a datelor. Modelul proiectului: Proiectul este structurat in 5 pachete de activitati (WP1-5, corespunzand obiectivelor specifice proiectului) si activitati permanente de comunicare, promovare (WP6), monitorizare si management (WP7). Planificarea temporala a activitatilor rezulta din metodologia de analiza a cerintelor si de consultare a grupurilor tinta si de constructie a scenariilor pentru descrierea tendintelor observate si proiectarea lor in viitor prin politici de CD. WP1. Productivitate si crestere in sectorul serviciilor Scopul acestui WP este acela de a asigura o mai buna intelegere a activitatilor de inovare in sectorul serviciilor in Romania, prin analizarea conceptelor, mecanismelor, metodelor si instrumentelor adecvate pentru evaluarea si masurarea acestor categorii de activitati si evaluarea impactului lor economic. Activitati eligibile: AI.1 Cadru de referinta pentru modelarea entitatilor de sisteme de servicii (ESS), analiza mecanismelor de co-creare a valorii in servicii si a sistemelor de simboluri SSF asociate. Factori ce determina inovarea (ST). (P1-CIMR)

7 AI.2 Studiu privind nivelul de competitivitate tehnologica a Romaniei in cadrul pietei concurentiale a UE. Analiza privind productivitatea sectorului serviciilor stadiu actual. (Co-ASE) AI.3 Analiza privind relationarea productivitate crestere in sectorul serviciilor. Analiza factorilor ST asupra productivitatii sectorului de servicii. (Co-ASE, P2-UniTBv) AI.4 Atelier de lucru pentru consultarea comunitatii partilor interesate in scopul identificarii oportunitatilor si barierelor in dezvoltarea inovarii (Co-ASE, P1-CIMR, P2- UniTBv). WP2. Inovare in servicii Scopul acestui WP este de a identifica nivelul si natura procesului inovativ al activitatilor din sectorul serviciilor, cu implicatii asupra potentialului national de CD in domeniul serviciilor. Activitati eligibile: AII.1 Definirea criteriilor si indicatorilor pentru evaluarea activitatilor de CD in inovarea serviciilor. Analiza raportului dintre inovarea tehnologica si inovarea organizationala in servicii prin prisma activitatilor de CD (Co-ASE, P1-CIMR, P2-UniTBv). AII.2 Analiza privind potentialul si limitarile regimului drepturilor de proprietate intelectuala (IPR) si a managementului IP in contextul activitatilor CD vizand inovarea in servicii. (Co-ASE) AII.3 Evaluarea potentialului national de cercetare stiintifica in domeniul Stiintei Serviciilor prin prisma rezultatelor obtinute in cadrul programelor nationale de CD. (P2- UniTBv) AII.4 Analiza participarii institutiilor romanesti de CD si a unitatilor economice la mari colaborari internationale in domeniul serviciilor. (P1-CIMR) WP3. Analiza specificului pe domeniu, definirea directiilor de CD prin TIC pentru inovare in sectorul serviciilor Scopul acestui WP este acela de a identifica rolul TIC in sustinerea inovarii prin arhitecturi complexe orientate pe servicii. Activitati eligibile: AIII.1 Definirea valorii informatiei, prelucrarii si integrarii ei in vederea inovarii serviciilor prin SAO (Service Analytics and Optimization) (P1-CIMR, P2-UniTBv) AIII.2 Identificarea directiilor de CD in TIC pentru domeniul serviciilor. Clasificarea si descrierea multi-criteriala a tipurilor de aplicatii TIC in domeniul serviciilor. (P1-CIMR, P2-UniTBv) AIII.3. Stabilirea obiectivelor si a directiilor de promovare prin TIC a inovarii in sectorul serviciilor financiare si administratie publica. (Co-ASE) AIII.4 Stabilirea obiectivelor si a directiilor de promovare prin TIC a inovarii in sectorul productiv (Service Oriented Enterprise). (P1-CIMR) WP4. Evaluarea capacitatii de participare a institutiilor romanesti la marile colaborari internationale in domeniul Stiinta Serviciilor Scopul acestui WP este acela de evaluare a capacitatii de participare a institutiilor romanesti la marile colaborari internationale in domeniul Stiinta Serviciilor si de a identifica implicatii asupra dezvoltarii politicii de inovare si masuri de sprijinire si de stimulare a inovarii in servicii. Activitati eligibile: AIV.1 Analiza situatiei externe privind principalele proiecte pan-europene si internationale din domeniul Stiintei Serviciilor. (P2-UniTBv)

8 AIV.2 Analiza factorilor interni si externi de influentare a capacitatii de inovare in servicii. (Co-ASE) AIV.3 Stabilirea prioritatilor/obiectivelor strategice in participarea Romaniei la mari colaborari internationale in domeniul Stiinta Serviciilor. Propuneri privind modul de realizare a acestora. (Co-ASE, P1-CIMR) WP5. Definire de politici suport pentru inovare in servicii Scopul acestui WP este definire a politicilor suport privind orientarile strategice si principalele directii de CD in domeniul Stiinta Serviciilor, prin elaborarea si analiza scenariilor pentru descrierea tendintelor observate si proiectarea lor in viitor. Activitati eligibile: AV.1 Analiza tendintelor si a directiilor de CD in vederea elaborarii scenariilor de inovare a serviciilor. (Co-ASE, P1-CIMR, P2-UniTBv) AV.2 Constructia scenariilor privind stabilirea prioritatilor de alocare a resurselor pentru dezvoltarea stiintei serviciilor si sustinerea inovarii in servicii prin prisma obiectivelor de inovare si proiectarea lor in viitor prin strategii de CD. (Co-ASE, P1-CIMR, P2-UniTBv) AV.3. Elaborarea raportului asupra orientarilor strategice si principalelor directii de CD in domeniul Stiinta Serviciilor pe termen scurt si mediu. (Co-ASE, P1-CIMR, P2-UniTBv) WP6. Comunicare Activitati eligibile: AVI.1 Constructia identitatii vizuale a proiectului si dezvoltarea strategiei de comunicare pagina web specializata, in limbile romana si engleza. (P2-UniTBv) AVI.2 Informarea comunitatii universitare, a industriei (mediu de afaceri) si a institutiilor guvernamentale privind rezultatele intermediare si finale ale proiectului. (Co-ASE, P1- CIMR, P2-UniTBv) AVI.3 Activitati de dezbatere la scara nationala a proiectului. Workshop Evaluarea potentialului national de CD si a capacitatii de participare la colaborari internationale in domeniul Stiintei Serviciilor. Orientari strategice si directii de CD in Stiinta Serviciilor. (Co-ASE, P1-CIMR, P2-UniTBv) WP7. Managementul proiectului Activitati eligibile: AVII.1 Coordonarea activitatilor de consultare a partenerilor relevanti: universitati, institute de CD, institutii de management al cercetarii si inovarii, mediu de afaceri, institutii guvernamentale. (Co-ASE) AVII.2 Organizarea activitatii proiectului. Adoptarea masurilor corective necesare. Gestiunea financiara-contabila a proiectului. (Co-ASE) AVII.3 Management general orientat pe obiective si rezultate. Gestiunea financiaracontabila a proiectului. (Co-ASE, P1-CIMR, P2-UniTBv) Metodologia de implementare a proiectului este bazata pe: Asigurarea bazei executive si de colaborare, identificarea si contactarea principalelor grupuri de lucru, stabilirea modalitatilor de colectare a informatiilor si selectarea expertilor pentru interpretarea informatiilor; Analiza de tehnici si bune practici de elaborare la nivel mondial al studiilor vizand cresterea si inovarea serviciilor. Analiza statisticilor, a rapoartelor, white papers

9 de summit-uri mondiale si comisii / grupuri de experti EU, a prezentarilor de firme reprezentative; Realizarea de statistici la nivel national (prin consultare directa, chestionare si atelier de lucru national) vizand evaluarea stadiului actual al inovarii in servicii, proprietatea intelectuala si brevetarea; Considerarea factorilor de impact asupra inovarii in domeniul serviciilor: crestere in PIB si forta de munca in servicii; calitate si productivitate a serviciilor; sustenabilitate; urbanizare si imbatrinirea populatiei; globalizare, externalizare servicii, motoare tehnologice; oportunitati pentru afaceri; Specificarea modelelor de entitati de sisteme de servicii (ESS), a retelelor de sisteme de servicii si a sistemelor de simboluri fizice (SSF), cit si a mecanismelor de co-creare a valorii in logica dominanta de servicii (SDL) pe baza interactiunilor multiple intre 4 categorii de detinatori de actiuni; furnizor, client, guvern si competitori; Utilizarea celor mai noi formalisme, concepte si abordari stiintifice despre: (1) arhitecturi orientate pe servicii; (2) SAO Service Analytics and Optimization; (3) reconfigurarea dinamica a modelelor de acces la servicii; (4) valoarea informatiei si SOA; Analiza tendintelor din domeniul stiintei serviciilor, identificarea oportunitatilor si riscurilor pe termen mediu si lung asupra potentialului national si a capacitatii de inovare in domeniul serviciilor; Definirea scenariilor vizand cresterea si inovarea in servicii pe baza datelor calitative ce descriu tendintele observate in inovarea serviciilor. Se va justifica faptul ca serviciile se bazeaza tot mai mult pe cunoastere intensiva (KIS- Knowledge Intensive Services); se va urmari definirea unor modele de specializare a serviciilor, cu analiza rolului si impactului economic al KIS. Se vor analiza diferentele intre inovarea tehnologica si inovarea serviciilor, criteriile de estompare a decalajului intre cele doua sisteme de inovare, cu analiza comparativa a aportului adus. Recomandarile vor viza o mai buna sustinere a proceselor de inovare in domeniul serviciilor, pe mai multe nivele: (1) la nivel de activitate (extinderea bazei de cunoastere pentru servicii); (2) la nivel de organizatie; (3) la nivel sectorial (crearea de noi servicii bazate pe tehnologii TIC, SOA, semantic Web, servicii Web); (4) la nivel de piata. Din punct de vedere al executiei proiectului se va urmari: Comunicarea continua si structurata intre membrii echipei proiectului, atat in cadrul intalnirilor de lucru si seminarilor cat si la distanta; Alocarea transparenta si eficienta a resurselor proiectului si explorarea resurselor deja disponibile; Monitorizarea sistematica ce permite evidentierea utilizarii resurselor si a realizarii activitatilor in raport cu planificarea initiala; Atribuirea si monitorizarea sarcinilor: echipa de management raspunde de atribuirea de sarcini si responsabilitati clare partenerilor, monitorizand executarea la timp a sarcinilor atribuite. Monitorizarea proiectului va fi realizata prin consultarea sistematica a membrilor echipelor si beneficiarilor proiectului. Monitorizarea va urmari explicit potentialul de sustenabilitate al rezultatelor proiectului, si egalitatea de sanse in accesul la activitatile si rezultatele acestuia. Modalitati de culegere, agregare si interpretare a datelor:

10 Vor fi realizate consultari si anchete referitoare la stadiul actual si necesitati de inovare in sectoare reprezentative funizoare de servicii: financiar, administrativ, productiv. Datele vor fi culese prin consultare directa, chestionare adresate grupurilor tinta si atelier de lucru national, prelucrate si agregrate in statistici multicriteriale. Pe plan mondial vor fi facute corelari cu date, analize statistice si recomandari generate de organizatii de profil, institute internationale si grupuri de experti in servicii, firme de TIC de referinta pentru inovarea serviciilor. Se vor culege date privind initiative de promovare a inovarii in servicii din proiecte europene din programe FP6 si FP7, si din portofolii ale unor initiative EU. Aceste date vor fi agregate si interpretate pe baza unor modele viabile de ESS si seturi de simboluri fizice SFF care, prin interactiune si mecanisme de gestiune a resurselor si drepturilor de acces genereaza seturi specifice de propozitii pentru cocrearea valorii. Interpretarea datelor va conduce la propuneri de metrici de evaluare a inovarii in servicii plecand de la indicatori de calitate, productivitate, complianta si sustenabilitate Rolul şi responsabilităţile fiecărui participant, în acord cu Planul de realizare a proiectului (Formularul A3.1). Coordonator CRIS (Co-ASE): Competentele echipei institutiei coordonatoare, Academia de Studii Economice ASE Bucuresti sunt: cercetarea de excelenta si inovarea in servicii ale administratiei publice, consultanta in afaceri, reforma curriculara si implementare de programe de studii universitare in Stiinta Serviciilor cu orientare economica si de management, cultura antreprenoriala, management financiar, al calitatii si al proceselor de afaceri in organizatii. Coordonatorul proiectului are o experienţă dovedita şi expertiză importantă în domeniul managementului afacerilor, prin conferinţele internaţionale organizate, lucrările ştiinţifice elaborate şi prin participări în diverse proiecte derulate în parteneriat cu mediul de afaceri sau finanţate de întreprinderi. ASE are o experienţă semnificativa în activitati de CD prin derularea unor proiecte finanţate atât în cadrul PN II Parteneriate, CEEX, si EU FP6, FP7. Co-ASE se implica in toate cele 7 pachete de activitati cu 5 experti, si este responsabil pentru realizarea WP1, WP5 si WP7. Deruleaza activitati specifice in WP1 privind nivelul de competitivitate tehnologica a Romaniei in cadrul pietei concurentiale a UE (AI.2) si analiza privind relationarea productivitate crestere in sectorul serviciilor in Romania (AI.3). Co-ASE participa la realizarea activitatilor WP2 pentru promovarea infuziei si cresterii serviciilor, astfel: AII.2 analiza statistica privind activitatile legate de drepturile de proprietate intelectuala (IPR) in contextul serviciilor (e.g. generarea de patente, drepturi de autor, alte forme de IPR), in conexiune cu serviciile intens bazate pe cunostinte analiza a sistemului existent IPR in relatie cu conceptele de CD si inovare in servicii, evaluarea serviciilor de co-creare a valorii; AII.3 evalurea potentialului national de CD in Stiinta Serviciilor in programe nationale de CD (Impreuna cu P1 si P2). Co-ASE participa la activitatile pentru definirea directiilor de CD prin TIC pentru inovare in sectorul serviciilor financiare si adminsitratie publica (AIII.3), precum si la evaluarea capacitatii de participare a institutiilor romanesti la marile colaborari internationale in domeniul abordat (AIV.2 si AIV.3, impreuna cu P1-CIMR) Toti cei trei parteneri, Co-ASE, P1-CIMR, P2-UniTBv, participa la activitatile specifice pentru definirea de politici suport pentru inovare in servicii (orientari strategice si principale directii de CD), in activitati specifice AV.1, AV.2, AV.3.

11 Co-ASE participa la activitati de diseminare a rezultatelor obtinute (AVI.2), cu precadere in institutii publice si firme cu profil economic. Participa la organizarea workshop-ului national Evaluarea potentialului national de CD si a capacitatii de participare la colaborari internationale in domeniul Stiintei Serviciilor. Orientari strategice si directii de CD in Stiinta Serviciilor (AVI.3). Institutia coordonatoare, Co-ASE, este implicata in activitatile pregatitoare si de management general ale proiectului: (AVII.1) coordonarea activitatilor cu partenerii si factorii de decizie in domeniul proiectului; contribuie la alte activitati de management al proiectului (AVII.2-3). Partener 1 CRIS (P1-CIMR): Partenerul 1, Asociatia Centrul Cercetare si Instruire in Robotica CIMR, este recunoscut ca un Centru de Cercetare de Excelenta din 2002, acreditat de CNCSIS si MECI si atestat la data de conform HG 551/2007 prin Decizia nr a ANCS. Principalele directii de cercetare stiintifica sunt: arhitecturi orientate pe servicii pentru managementul si controlul intreprinderilor, IA aplicata in conducerea semiheterarhica a proceselor de productie discreta, repetitiva, modelarea si integrarea intreprinderilor, modele de acces la serviciile resurselor intreprinderii, sisteme informatice de timp real tolerante la defect, TI avansate pentru structuri inteligente de fabricatie, stiinta, ingineria si managementul serviciilor, automatizarea dirijata de produs si dispozitive inteligente incorporate. P1-CIMR se implica in cele 7 pachete de activitati cu 5 experti, fiind responsabil in WP2 si WP4. Elaboreaza in WP1 cadrul de referinta pentru analiza modelelor ESS si a retelelor de ESS, a mecanismelor de co-creare a valorii in servicii si a sistemelor de simboluri asociate (AI.1), si contribuie la organizarea atelierului de lucru pentru consultarea comunitatii partilor interesate in scopul identificarii oportunitatilor si barierelor in dezvoltarea inovarii (AI.4). P1-CIMR participa in WP2 la doua activitati privind evaluarea potentialului national de cercetare stiintifica in domeniul Stiinta Serviciilor (AII.4) si stabilirea criteriilor si indicatorilor de evaluare a activitatii de cercetare fundamentala si aplicativa in domeniul Stiinta Serviciilor (AII.1, impreuna cu Co-ASE si P2). P1-CIMR participa la evaluarea capacitatii de participare a institutiilor romanesti la marile colaborari internationale in domeniul abordat (AIV.3, impreuna cu Co-ASE). Impreuna cu institutia coordonatoare, Co-ASE si P2-UniTBv, P1-CIMR contribuie la constructia identitatii vizuale a proiectului (AVI.1), precum si la diseminare rezultate (AVI.2), informare si publicitate in special in zona academica, a industriei TIC, si a intreprinderilor productive. Contribuie la managementul proiectului in AVII.2 si AVII.. Partener 2 CRIS (P2-UniTBv): Partenerul 2 Universitatea Tehnica din Brasov - UniTBv, ca principal furnizor de specialisti cu inalta calificare in domeniul produselor si a afacerilor sustenabile, a surselor alternative de energie si a retelelor inteligente, a analizei si optimizarii afacerilor prin prelucrarea inteligenta a datelor nestructurate si a extragerii informatiilor orientate pe context in vederea optimizarii deciziilor, si a magagementului informatiei si a continutului pentru Regiunea 7 Centru a Romaniei, asigura in procesul de formare întrepătrunderea pregătirii in domeniile TIC (software şi hardware). In planul cercetarii stiintifice, UTBv a realizat si valorificat o serie de rezultate obtinute prin granturi câştigate pe baza de competiţii naţionale si internaţionale, granturi Leonardo da Vinci si contracte de CD cu industria si administratia. Strategia cercetarii stiintifice promoveaza parteneriate nationale/internaţionale cu universităţi şi centre de cercetare cu accent pe monitorizarea si controlul automat al surselor de energie alternativa in vederea reducerii costurilor, maririi eficientei si comutarii pe resurse ieftine.

12 P2-UniTBv, se implica in cele 7 pachete de activitati cu 5 experti, avind raspunderea realizarii WP3 si WP6. In WP1 contribuie AI.3 - analiza privind relationarea productivitate crestere in sectorul serviciilor (impreuna cu Co-ASE) si la AI.4 (impreuna cu Co-ASE si P1-CIMR). P2-UniTBv participa impreuna cu Co-ASE si P1-CIMR la activitatile specifice de stabilire a criteriilor si indicatorilor de evaluare a activitatii de cercetare fundamentala si aplicativa in Stiinta Serviciilor (AII.1) si este responsabil pentru activitatea AII.3 (evaluarea potentialului national de CD in domeniul Stiintei Serviciilor. In WP3, P2- UniTBv participa impreuna cu P1-CIMr la activitai specifice privind definirea valorii infomatiei, prelucrarii si integrarii ei (AIII.1) si pentru identificarea directiilor de CD in TIC pentru domeniul serviciilor (AIII.2). Impreuna cu Co-ASE si P1-CIMR, P2-UniTBv, contribuie la diseminarea rezultatelor (AVI.2), informare si publicitate in zona academica, MECI-ANCS, precum si a intreprinderilor cu profil energetic. Contribuie la managementul proiectului (AVII.3) Diseminarea şi utilizarea rezultatelor proiectului (estimarea rezultatelor aşteptate, beneficii preconizate), beneficiari cerţi şi potenţiali Diseminarea rezultatelor proiectului CRIS se va face prin: (1) Elaborarea Raportului asupra orientarilor strategice si principalelor directii de cercetare-dezvoltare in domeniul Stiintei Serviciilor si publicarea acestui Raport de ANCS; (2) Dezbaterea la scara nationala a documentelor, studiilor si evaluarilor rezultate din estimarea potentialului national de CD in domeniul serviciilor si a capacitatii de participare a institutiilor romanesti (universitati, centre si institute de cercetare, firme cu profil de TIC si integratoare de tehnologii inalte) la marile colaborari internationale in principal la nivelul Uniunii Europene in clustere, consortii si programe de crestere si inovare a serviciilor sectoriale pe termen scurt ( ) si mediu ( ). Dezbaterea la scara nationala se va materializa printr-un atelier de lucru (WP1) si un workshop (WP5). Pagina web a proiectului CRIS, realizata in romana si engleza, va permite accesul la studiile, anchetele, investigatiile, interpretarile de date si elaborarea de modele ESS, SSF, la rezultatele intermediare si finale obtinute cit si la publicatiile realizate in urma acestui studiu. Principalele categorii de beneficiari ai rezultatelor proiectului se grupeaza in organizatii din: (i) Mediu de afaceri; (ii) Guvern; (iii) Mediu academic. Comunitatea de afaceri este intr-un stadiu incipient de implicare in inovarea serviciilor. Numitorul comun al acestor firme (unele dintre ele in strinsa implicare cu TIC) este constientizarea ca serviciile vor juca un rol important in succesul lor comercial. Participarea din comunitatea de afaceri include multe companii si banci (de exemplu, Microsoft, SAP, Oracle, IBM, HP, Cisco, Orange, Nokia, Petrom, Enel, BCR). Rolul agentiilor guvernamentale este dublu: de facilitator si de utilizator al cunoasterii, dezvoltarilor si solutiilor inovatoare oferite de stiinta serviciilor: Ca facilitator, guvernul poate influenta direct modul in care stiinta serviciilor va fi abordata in sistemul national de invatamint superior; stiinta serviciilor mai poate fi considerata ca un mijloc de a dezvolta aspecte particulare ale economiei (de ex. prin asigurarea de competente, prin inovare). Ca utilizator, guvernul ca furnizor de servicii de drept propriu pe scara larga (in procurarea de servicii de TI de pe piata, in livrarea de servicii publice) urmareste exploatarea cunoasterii dobandite in domeniul stiintei serviciilor pentr a imbunatati livrarea sau consumul de astfel de servicii pe scara larga. Beneficiile, la nivel de societate si economie, generate de punerea in practica a unui sistem solid de CD in Stiinta Serviciilor pentru cei trei actionari principali: industrie,

13 guvern si mediu academic rezulta si din interactiunile determinate de fluxurile de inovare a serviciilor. Astfel, mediul academic furnizeaza industriei o forta de munca calificata si ii transfera cunoastere, primind in schimb finantare directa a cercetarii pentru aplicatii practice; un flux similar mediu academic-guvern asigura contributia universitatilor la politicile de servicii publice initiate de guvern in scopul cresterii calitatii vietii. Cei trei actori principali contribuie diferit la dezvoltarea economiei si a societatii: (i) guvernul prin asigurarea livrarii de servicii cetatenilor (ex. administratie publica, transport); (ii) industria (mediul de afaceri) prin imbunatatirea performantelor serviciilor comerciale; (iii) mediul academic recruteaza studenti din societate, le asigura prin instruire competente in domeniul sistemelor de servicii, contribuind astfel la aprecierea continua a acestora in economia si societatea bazate pe cunoastere intensiva. Rezultatele estimate se refera la: O intelegere in detaliu a modelelor de entitati de sisteme de servicii, a sistemelor de simboluri, a legilor si mecanismelor care genereaza co-crearea valorii in procesele care interconecteaza furnizori, clienti, organisme de reglementare si competitori, cit si a competentelor necesare pentru stiinta serviciilor; Definirea de mecanisme pentru facilitarea colaborarii intre actori in furnizarea de servicii; Elaborarea unui sistem de masurare si evaluare a inovarii in servicii pentru implementare; Definirea directiilor strategice de CD pentru promovarea inovarii in servicii; Recomandari pentru politici suport de infrastructura, finantare, cooperare interna si internationala pentru CD in domeniul Stiintei Serviciilor. 5. Impactul generat de proiect 5.1. Impactul tehnologic/ ştiinţific: contribuţia proiectului la cercetarea naţională, gradul de noutate al informaţiilor generate de studiu. Proiectul CRIS va evidentia ultimele informatii disponibile asupra promotorilor, barierelor si potentialului impact al inovarii in servicii sectoriale si va identifica prioritati ale politicilor de sustinere a inovarii in servicii, in scopul imbunatatirii coordonarii si concentrarii resurselor CDI in sectorul serviciilor. Proiectul CRIS raspunde cererii mondiale prezente de inovare in servicii. Scara si complexitatea sistemelor de servicii dispersate global sunt in crestere rapida, ca si importanta utilizarii eficiente, efective si in mod sustenabil a resurselor. In contextul actual, inovarea serviciilor necesita noi competente si cunostinte aprofundate care sa consolideze setul de competente de baza. Este nevoie de personal care sa inteleaga si sa stapineasca resurse globale diverse pentru a crea valoare. Aceste resurse sunt accesate utilizand TIC avansate (sisteme incorporate, cloud, virtualizare, sisteme holonice, bio-inspiratia pentru inovare organizationala), arhitecturi orientate pe servicii (SOA) si noi modele de business. Proiectul CRIS asigura cadrul promovarii inovarii in servicii la nivel de activitate, organizatie, sectorial si de piata. El va defini directii de investigare ce vor estompa decalajul intre inovarea tehnologica si cea a serviciilor, atat dirijate de piata cit si publice.

14 Referinte cu grad inalt de noutate: directia de actiune SSME IBM (Service Science, Management & Engineer-ing, Web services, SOA, BAO (Business Analytics & Optimization), SaaS (Software as a Service), VCL (Virtual Cloud Computing), Product- Driven Manufacturing, Service-enabled production, Networked enterprise Impactul social pentru fundamentarea deciziei politice. Importanta sectorului serviciilor in Uniunea Europeana: sectorul serviciilor cuprinde 69% din economia zonei Euro si 70% din totalul fortei de munca, cu tendinta de crestere in urmatorii ani. Strategia europeana considera serviciile element intrinsec de sustinere si imbunatatire a competitivitatii industriei; de asemenea, acorda o atentie sporita inovarii in servicii. Se preconizeaza ca actuala criza financiara globala va declansa modificari ale politicilor de inovare. In particular, ea poate accelera cautarea unor mecanisme de sustinere a inovarii la nivel european mult mai eficiente. Criza va pune presiune asupra bugetelor publice, fortand guvernele sa revizuiasca alocarea resurselor sarace si sa gaseasca noi si mai bune cai de sustinere a inovarii, pentru cresterea sectorului serviciilor. Serviciile au fost considerate de foarte multa vreme ca fiind forta propulsoare a competitivitatii economice si inovarii, insa intrebarea referitoare la modul in care poate fi sustinuta inovarea in servicii a fost rar adresata pana in prezent. O parte a raspunsului la criza economica globala si de redresare a economiei Europene trebuie sa se gaseasca in sectorul serviciilor, unde se asteapta sa se creeze un mare numar de locuri de munca. Ca parte integranta a UE, Romania va trebui sa se alinieze la politicile europene de sustinere a inovarii in servicii Impactul social asupra rolului ştiinţei în societate. Prioritatea domeniului propus in proiect consta in crearea unui cadru de lucru si a unui limbaj care sa permita realizarea unei abordari unitare a C-D in sisteme de servicii. Stiinta serviciilor, managementul si ingineria acestora (SPMS) se dezvolta ca un domeniu distinct de studiu cu un nucleu de baza de discipline si alte discipline specifice crearii, proiectarii, implementarii, operarii si managementului sistemelor complexe (CPIOMS) pentru servicii in sectoare prioritare: fabricatie, TIC, distributia energiei, administratie, transport, logistica. Prin crearea unui cadru modern de CD, de instruire si formare de competente in domeniul stiintei, proiectarii si managementului serviciilor, CRIS contribuie semnificativ la cresterea rolului stiintei in societate, la dezvoltarea economiei si societatii bazate be cunoastere intensiva. Proiectul promoveaza conceptele de economie sustenabila si educatie durabila. In asigurarea accesului la serviciile resurselor, cercetatorii si specialistii in domeniu se vor baza pe solutii de inovare tehnologica si pe intelegerea impactului social al sustenabilitatii. 6. Managementul proiectului 6.1 Principii şi metode de planificare, coordonare şi control în realizarea proiectului (obiective ancoră, indicatori), corelat cu cerinţele Planului de realizare a proiectului şi defalcarea pe activităţi, prezentarea livrabilelor şi indicatorilor de evaluare a calităţii lor. Proiectul este structurat in 5 pachete de activitati (WP1-5, corespunzand obiectivelor specifice), cu planificarea temporala a activitatilor aferente intrepatrunsa pe cele 5 luni ale perioadei de realizare, si activitati permanente de comunicare / promovare / diseminare (WP6), monitorizare si management (WP7). Planificarea realizarii activitatilor

15 este corelata cu Structura Cadru (Formular A3.1) si Durata de Realizare (Formular A3.2) ale Planului de Realizare, parti componente ale propunerii de proiect. Este inclusa de asemenea Lista Livrabilelor Rezultate ale Activitatilor, cu datele de livrare planificate. Activitatile au fost atribuite partenerilor in functie de competentele specifice ale echipelor, de rezultatele de CDI anterioare si de experienta profesionala in Stiinta Serviciilor. Fiecare partener este coordonator de pachete de lucru: Co-ASE in WP1, WP5 si WP7, P1-CIMR in WP2 si WP4, si P2-UniTBv in WP3 si WP6. Managementul proiectului este asigurat de o echipa de patru 4 persoane compusa din cite un reprezentant al fiecarui partener si managerul de proiect (din echipa institutiei coordonatoare) un profesor universitar recunoscut pe plan mondial, director de proiecte pe plan national si international, inclusiv in domeniile serviciilor electronice, financiar, bancar, administratie publica si asigurari Planul de implementare. Alocarea resurselor, conform cu etapele/ fazele de realizare propuse Echipa de implementare a proiectului este formata din 15 experti cadre didactice si cercetatori din mediul academic si centre de cercetare de excelenta, cu competente inter-disciplinare din domeniile: TIC, tehnologii de conducere, economic, management si comunicare. Fiecare partener a alocat resursele umane necesare realizarii activitatilor conform planificarii lunare. Necesarul de resurse umane pe activitati si parteneri este detaliat in Structura Cadru a Planului de Realizare (Formular A3.1) Evaluarea şi gestionarea riscurilor. Nu se considera ca exista riscuri majore in realizarea proiectului CRIS. Experienta anterioara in Stiinta Serviciilor a celor trei institutii partenere, complementaritatea competentelor membrilor echipei de lucru, cit si actiunile comune anterioare de promovare la nivel national a inovarii in servicii reduc semnificativ riscurile. Un numar de sase membri ai echipei cadre didactice universitare au creat si implementat un Program de Master interdisciplinar cu predare in limba engleza: "Service Engineering and Management" ce a fost initiat in anul universitar 2009/2010. Cooperarea membrilor echipei cu organisme nationale de gestiune a CD (ANCS, CNCSIS), cu companii de TIC, banci si companii de asigurare, furnizori de servicii diverse - promotoare a inovarii in servicii (IBM, Oracle, Microsoft, Sun, Oracle, Orange, Nokia, Petrom, Enel, Distrigaz, BCR, Banca Transilvania, s.a.), si cu institutii internationale (EIPKIS, EISI, ISEN, Universitati EU - Porto, Budapesta, Vienna, Istanbul), asigura pe deplin procesul de informare / documentare in vederea realizarii Raportului de Strategii de CD si Politici de Sustinere a Inovarii Serviciilor. 7. Resurse necesare pentru realizarea proiectului 7.1. Evaluarea şi alocarea resurselor financiare necesare realizării proiectului. Pentru realizarea activitatilor planificate, au fost alocate in mod echilibrat fiecarui partener resurse financiare conform pachetelor de lucru definite. Resursele financiare au fost dirijate catre: colectarea, analiza si interpretarea datelor anchetelor, elaborarea documentatiilor, editare/multiplicare de materiale, mese rotunde cu participare nationala, demonstrarea si valorificarea rezultatelor, imagine, comunicare si informare. Pentru colectarea si interpretarea de date referitoare la potentialul de CD al institutiilor,