Raport final al investigației privind sectorul producerii și comercializării cimentului din România [ ]

Transcriere

1 2019 Raport final al investigației privind sectorul producerii și comercializării cimentului din România [ ] 1

2 Cuprins Mențiuni cu referire la observațiile primite în perioada de consultare publică... 6 Glosar, abrevieri și termeni specifici Mențiuni introductive Importanța industriei cimentului la nivel național Capitolul 1. Concepte de bază privind produsul și precizări de ordin metodologic Prezentarea produsului A Definire şi utilizare B Producerea cimentului C Clasificarea şi caracteristicile cimentului D Declarația de performanţă şi marcajul CE pentru ciment E Fabricarea cimentului impactul asupra mediului F Prezentare succintă privind piaţa relevantă Aspecte cheie Capitolul 2. Linii directoare și tipuri de analize utilizate în raport Modalitatea de colectare și prezentare a opiniilor participanților din industria cimentului Teoria afectării concurenței Capitolul 3. Reglementări aplicabile în industria cimentului A. Norme de mediu B. Norme privind calitatea produselor C. Norme de exploatare şi gestionare a zăcămintelor naturale D. Norme privind securitatea şi sănătatea în muncă Capitolul 4. Istoricul concurențial al industriei cimentului Istoricul concurențial la nivel european Istoricul concurențial al principalilor agenți economici din industria cimentului la nivelul României în perioada Capitolul 5. Sectorul producerii și comercializării cimentului din perspectiva ofertei Producerea cimentului la nivel global Producerea cimentului la nivel UE Producerea cimentului în România Principalii producători din România Evoluții privind producția de ciment Livrările producției naționale de ciment

3 Oferta de ciment Balanța comercială pentru ciment Aspecte cheie Capitolul 6. Industria cimentului din România - o perspectivă teoretică și analiza sub aspect concurențial Industria cimentului abordarea teoretică Caracteristici ale sectorului sub aspect concurențial Integrarea pe verticală a principalilor producători de ciment și efectul de închidere a pieței Integrarea pe verticală Restrângeri ale concurenței pe piețele extracției şi prelucrării agregatelor minerale Evaluarea industriei cimentului din România prin intermediul Indicelui Agregat de Presiune Concurențială Aspecte cheie Capitolul 7. Sectorul producerii și comercializării cimentului din perspectiva cererii Caracteristici relevante cu privire la clienții principalilor producători de ciment Aria de captare Evoluții legate de vânzări Livrările de ciment, la nivel de producător Ciclicitatea cererii Analiza măsurii în care există coordonare prin sortimentele de ciment livrate Aspecte cheie Capitolul 8. Rezultatele pieței Evoluția indicatorilor de stabilitate și performanță ai principalilor producători de ciment din România Prețul cimentului Canalele comerciale pentru ciment la nivelul României Evoluția prețului cimentului la nivelul României Evoluții comparative ale prețului pentru diversele sortimente de ciment Politica de discounturi Costul de producție al cimentului Tehnici statistice pentru analiza prețurilor Dispersia prețului Tehnici statistice folosite pentru definirea pieței relevante a produsului

4 Paralelismul prețurilor Aspecte cheie Capitolul 9. Concluzii și propuneri Concluzii Propuneri Anexe Anexa 1. Principalele clasificări ale cimenturilor Portland Anexa 2. Standardizarea şi omologarea cimentului Anexa 3. Compoziția, clasele de rezistență și caracteristicile fizice și chimice ale diferitelor tipuri de ciment Anexa 4.1. Detalii legate de cazurile de concentrări economice privind sectorul producerii și comercializării cimentului, la nivel european Anexa 5.2. Tipuri de ciment produse, în anul 2016, în România Anexa 7.1. Informații privind top 100 clienți ai Holcim România, reprezentând aproximativ [ ] din totalul vânzărilor de ciment în perioada 2013 semestrul I Anexa 7.2. Informații privind top 100 clienți ai HeidelbergCement România, reprezentând aproximativ [ ] din totalul vânzărilor de ciment în perioada 2013 semestrul I Anexa 7.3. Informații privind top 100 clienți ai CRH România, reprezentând aproximativ [ ] din totalul vânzărilor de ciment în perioada 2013 semestrul I Anexa 7.4. Informații privind top 100 clienți ai Ceminter România, reprezentând aproximativ [ ] din totalul vânzărilor de ciment în perioada 2013 semestrul I Anexa 7.5. Clienți comuni din top 100 în funcție de volum (tone, 2013 Sem I 2017) Anexa 7.6. i) Frecvența absolută și relativă cumulată pentru clienții Holcim România, pe intervale de distanță, 2013-S Anexa 7.6. ii) Frecvența absolută și relativă cumulată pentru clienții CRH România, pe intervale de distanță, 2013-S Anexa 7.7. Evoluții comparative ale livrărilor de ciment, pe sortimente și categorii de clienți (tone, luni 2017) Anexa 7.8. Sortimentele celor cinci producători de ciment din România (tone, S1 2017) Anexa 8.1. Analize privind dispersia prețurilor (lei/tonă) Anexa 8.2. Analiza corelației și staționarității pentru CEM II vrac cu CEM II sac și pentru CEM II vrac 32,5 și CEM II vrac 42, Anexa 8.3. Corelații între prețurile sortimentelor de ciment livrate în comun de producători, 2013 Sem. I

5 5

6 Mențiuni cu referire la observațiile primite în perioada de consultare publică Raportul preliminar rezultat în urma investigaţiei privind sectorul producerii și comercializării cimentului din România (în continuare Raport SPCCR ) a fost supus consultării publice, pe siteul Consiliului Concurenţei (în continuare CC), în perioada 20 noiembrie - 20 decembrie În cadrul perioadei menţionate, pe data de 20 decembrie 2018, au fost primite două opinii (înregistrate cu nr. RG / și RG / ) privind Raportul SPCCR, din partea HOLCIM (România) SA (în continuare HOLCIM ), respectiv CRH CIMENT (România) SA (în continuare CRH ), reprezentată de Schoenherr și Asociații SCA. Observațiile transmise de HOLCIM și CRH, în cadrul termenului de consultare, au determinat, în măsura relevanței lor, o serie de modificări. În cele ce urmează, vom trata punctual principalele îngrijorări semnalate de cei doi producători de ciment menționați mai sus. Observații generale Cu privire la obiectivismul, imparțialitatea și rolul investigativ al raportului În cadrul observațiilor transmise, atât HOLCIM, cât și CRH își exprimă îngrijorarea cu privire la obiectivismul analizelor incluse, considerând Raportul SPCCR mai degrabă un proces acuzatorial decât unul pur investigativ și obiectiv, care să vizeze identificarea potențialelor disfuncționalități din piață și să propună remedii pentru a îmbunătăți piața în viitor. Această îngrijorare vine pe fondul enunțării, analizei și testării a patru teorii ale afectării concurenței, după cum urmează: (1) Teoria afectării concurenței 1: nivelurile ridicate de concentrare și barierele la intrare înseamnă că furnizorii pot exercita putere de piață; (2) Teoria afectării concurenței 2: coordonarea între producători împiedică, restrânge sau denaturează concurența; (3) Teoria afectării concurenței 3: integrarea pe verticală și comportamentul de excludere; (4) Teoria afectării concurenței 4: anumite aspecte legate de reglementare au ca efect prevenirea, restrângerea sau denaturarea concurenței. Raportul SPCCR include, așadar, o abordare adaptată conform orientărilor incluse în Competition Commission, (2013), Guidelines for market investigations: Their role, procedures, assessment and remedies, ghid ce recomandă enunțarea, analiza și testarea în cadrul unui raport de investigație a cel puțin unei teorii de afectare a concurenței (TAC) 1, urmând ca 1 O teorie a afectării concurenței reprezintă o ipoteză referitoare la modul în care pot apărea efecte anticoncurențiale pe o piață, efecte ce influențează în mod negativ consumatorii; definiție conform Competition Commission, (2013), Guidelines for market investigations: Their role, procedures, assessment and remedies 6

7 aspectele cheie identificate pe parcursul raportului de investigație să fie analizate sub impactul acestor teorii. Conform planului de investigație intern al CC, teoria afectării concurenței este o componentă importantă în cadrul unui plan de investigație deoarece poate veni în sprijinul argumentării unei încălcări cu ajutorul instrumentelor specifice de analiză, motiv pentru care, atât în cadrul investigațiilor de încălcare, cât și în cadrul celor care privesc un anumit sector economic, sunt enunțate și testate astfel de teorii. Așadar, abordarea analizei prin intermediul TAC, deși poate fi privită ca o noutate pentru investigațiile CC, este cea standard adoptată de CC în prezent, dar și de alte autorități de concurență la recomandarea Comisiei Europene. Raportul SPCCR arată, ca urmare a testării celor patru TAC mai sus menționate, că nu pot fi respinse ipotezele formulate, implicit că nu poate fi exclusă din calcul situația în care rezultatele observate pe piață sunt rezultatul unui comportament colusiv între participanții de pe piață. Însă, raportul SPCCR NU susține direct sau indirect faptul că situația atipică identificată la nivelul sectorului investigat este rezultatul încălcării legii concurenței ci, dimpotrivă, este menționat faptul că rezultatele obținute nu sunt suficiente pentru a trage o concluzie clară, fără a elimina însă această posibilitate nefavorabilă. Acesta este și motivul pentru care, la nivelul autorității de concurență, s-a considerat necesară continuarea investigației privind acest sector utilizând alte instrumente investigative puse la dispoziția CC. Mai mult decât atât, la nivelul sectorului investigat, pe întreg parcursul SPCCR nu se face referire la disfuncționalități identificate ci la o serie de elemente, rezultate observate pe piață și considerate atipice, ale căror explicații au fost analizate inclusiv prin prisma celor patru TAC. În întâmpinarea așteptărilor părților implicate pe piața investigată de a avea la dispoziție o versiune finală a Raportului SPCCR care să includă un nivel suficient de informații ce permite înțelegerea dincolo de orice dubiu a analizelor CC, în continuare vom răspunde tuturor neclarităților invocate, în măsura în care acestea se referă la metodologiile utilizate sau interpretarea rezultatelor obținute, și nu la transmiterea sau divulgarea de informații sau date confidențiale. Observații punctuale transmise în cadrul procedurii de consultare publică Cu referire la istoricul încălcărilor concurențiale pe piața cimentului, fie la nivel global, fie la nivel local, ar trebui eliminată deoarece ridică îngrijorări cu privire la obiectivitatea Raportului; Opinia echipei de investigație cu privire la observațiile formulate - cunoașterea istoricului concurențial la nivel național dar și global este relevantă pentru analiza sectorului sub aspect concurențial deoarece poate genera aprecieri obiective cu privire la predispoziția acestora de a se angaja în comportamente coordonate prin cunoașterea numărului de cazuri în care producătorii de ciment au fost sancționați de alte autorități de concurență; totodată, relevanța survine și sub aspectul analizelor comparative de preț; spre exemplu, se pot identifica perioade în care s-a demonstrat că producătorii de ciment au fost angajați în comportamente coordonate în anumite state si se poate observa dacă prețul mediu obținut la nivel național este apropiat de nivelul practicat în aceste condiții etc. 7

8 - cu referire la faptul că Raportul SPCCR își fundamentează concluziile, într-o mare măsură, pe răspunsurile oferite de cinci companii din piața cimentului, s-a remarcat: 1. Diferențe foarte mari între răspunsuri, implicit un nivel scăzut de fiabilitate și robustețe; 2. Lipsă de acuratețe atunci când se analizează barierele pe piață și se ia în calcul opinia unui grup de opt respondenți ce se compune din categorii diferite de participanți pe piață; 3. Datele furnizate de unii dintre participanți nu pot fi luate în considerare și transpuse în unele concluzii finale; 4. Nu reiese din raport dacă răspunsurile oferite de Cemrom SA și Soceram SA/Cemart SA au fost considerate ca provenind de la o singură întreprindere. 1.) 2.) Cu referire la observațiile legate de robustețea și fiabilitatea rezultatelor interpretate pe baza răspunsurilor celor 5 producători de ciment, respectiv celor 8 participanți din sectorul investigat, echipa de investigație a ținut cont în interpretarea rezultatelor de specificul și diferențele dintre respondenți. Mai mult decât atât, s-a verificat omogenitatea răspunsurilor și s-a verificat fiabilitatea rezultatelor obținute: Pentru o conturare mai clară a imaginii pe care producătorii de ciment o au asupra afirmațiilor incluse în cererile de informații, a fost calculat atât coeficientul de variație (CV), cât şi media răspunsurilor oferite de întreprinderi. CV arată, în acest caz, omogenitatea răspunsurilor primite și, implicit, relevanța mediei calculate. 2 Trăsătura structurală specifică sectorului producerii și comercializării cimentului din România referitoare la numărul redus al participanților din piață, a permis echipei de investigație să acopere 100% participanții din piață. În momentul în care s-au observat inadvertențe între răspunsurile obținute și informațiile deja deținute de autoritatea de concurență, s-a procedat la transmiterea cererilor de informații către clienții producătorilor de ciment și s-au elaborat analize econometrice avansate pentru verificarea anumitor aspecte înainte de a trage concluzii. 3. Independent de voința echipei de investigație, modul în care au fost furnizate datele de anumiți producători de ciment nu a permis prelucrarea pentru a fi incluse în toate analizele din raport (spre exemplu, analiza defalcată a sortimentelor de ciment în funcție de modul de ambalare - vrac/sac). Raportul include toate explicațiile necesare și atrage atenția asupra interpretării rezultatelor în aceste condiții. 4. Interpretarea rezultatelor obținute a ținut cont de toate aspectele relevante, inclusiv de apartenența la același grup. Cu toate acestea, cererile de informație au fost transmise individual fiecărei societăți și, ținând cont că fiecare din cele trei societăți activează pe piețe diferite în 2 Extras din raportul SPCCR, pagina

9 lanțul de producție a cimentului, reprezentanții acestora declarând totodată că acționează independent, cele trei societăți au fost incluse în analiză ca fiind trei societăți distincte, Cemrom SA fiind activ pe piața producției și comercializării cimentului, iar Soceram SA și Cemart SA pe piețele din amonte și aval. În ceea ce privește definirea pieței relevante a produsului și pieței relevante geografice: 1. se remarcă faptul că nu reiese clar din Raport care este zona recomandată de captare care să fie avută în vedere de către CC; se solicită ca acest aspect să fie clarificat și să se propună o zonă clară de captare. Investigaţia CC nu a avut ca obiectiv definirea pieței relevante, acest aspect fiind inclus în funcție de caz, atunci când autoritatea de concurență consideră necesar pentru atingerea scopurilor investigației sau când este precizat în mod expres în obiectivele incluse în ordinul de declanșare al investigației. Cu toate acestea, în cadrul raportului SPCCR, există o secțiune în care sunt relatate, așa cum este sugerat și în titlul secțiunii respective, câteva elemente considerate esențiale cu privire la prezentarea succintă privind piața relevantă. Datorită faptului că, atât sub aspectul pieței relevante a produsului, cât și sub aspectul pieței geografice, elementele teoretice au fost contradictorii răspunsurilor obținute din piață 3 (cu privire la substituibilitatea între diversele sortimente de ciment și ariile de captare sau aprecierea distanței în alegerea furnizorilor de ciment), s-a procedat la analiza aprofundată a substituibilității și identificarea metodologiei pentru definirea izodistanțelor, rezultatele obținute nefiind folosite pentru a propune o zonă de captare concretă, ci fiind recomandate ca metodologie de calcul și linii directoare pentru viitoarele investigații ale autorității în acest domeniu și nu numai. La nivel metodologic, toate aceste analize au fost explicate în cadrul raportului SPCCR, iar rezultatele au fost interpretate și relatate în amănunt. Scopurile analizelor incluse şi metodologiilor utilizate pentru atingerea acestor scopuri au fost clar specificate încă de la începutul Raportului preliminar SPCCR, prin relatarea obiectivelor ce au stat la baza declanșării investigației utilizarea selectivă a argumentelor - în observațiile transmise de părțile interesate se susține faptul că nu se ține cont de o serie de afirmații făcute pe parcursul raportului preliminar: - considerăm că aceste afirmații întăresc, în fapt, concluzia la care echipa de investigație a ajuns în raport și anume faptul că existența unei înțelegeri cu privire la împărțirea pieței pe criterii geografice nu poate fi exclusă, demonstrând relevanța criteriului distanță geografică în alegerea furnizorului de ciment și dependența geografică de acesta, implicit posibilitatea de a ține captivi anumiți 3 Au fost transmise cereri de informații către o parte dintre clienții producătorilor de ciment din România. 4 Pag. 8, Raportul SPCCR. 9

10 Calitatea cimentului este comparabilă, în percepția clienților, cel puțin la nivelul celor trei mari producători de ciment, justificând, astfel, tendința clienților de a se aproviziona cu ciment de la cel mai apropiat furnizor. clienți într-o arie de captare. Tocmai pentru a menține un caracter obiectiv, în raport sunt prezentate toate fațetele fiecărei probleme investigate în parte. Deși o parte dintre clienții principali, cu putere de negociere mare, au susținut că pentru aceștia nu contează distanța, acest criteriu rămâne unul suficient de important încât să nu putem exclude posibilitatea de a putea ține captivi anumiți clienți pe acest considerent. Sunt situații care arată că societăți din cadrul grupului unui producător de ciment preferă să achiziționeze ciment pe termen lung de la alt producător de ciment, care este situat în apropierea acestuia. Cu referire la substituibilitatea sortimentelor de ciment se transmite observația că: 1. există o contradicție între ideea că cimentul este un produs omogen și concluzia din raport conform căreia TAC privind împărțirea pieței între producătorii de ciment, pe baza sortimentelor pe care aceștia le produc, nu poate fi exclusă; 2. utilizarea selectivă a argumentelor Cu referire la observațiile făcute pe parcursul raportului cu privire la faptul că nu există o suprapunere între tipurile de 1.) - echipa de investigație a privit cu obiectivitate fiecare aspect investigat. Ca dovadă, deși, sub aspect teoretic, s-a insistat asupra faptului că cimentul este un produs omogen și s-a pornit de la prezumția rezonabilă că diversele sortimente de ciment sunt substituibile, urmare a cererilor de informații transmise principalilor clienți ai producătorilor de ciment, s-a constatat o contradicție între teorie și practică. Motiv pentru care s-a procedat la analize econometrice avansate de apreciere a substituibilității care au arătat că, în anumite condiții, care țin și de distanța fizică și de caracteristicile sortimentelor de ciment, clienții pot fi ținuți captivi de producătorii de ciment. 2.) - echipa de investigație nu a ignorat niciun aspect observat în momentul în care s-au trasat concluziile (spre exemplu, la pag. 27, în Raportul preliminar se pune accentul pe mecanismul substituibilității în lanț observate la nivel teoretic: Mai exact, un mecanism ce la prima vedere ar putea ridica suspiciuni din punct de vedere al concurenței, cum ar fi împărțirea pieței pe sortimente de ciment, se poate dovedi inofensiv în lumina substituibilității în lanț descrise mai sus.) În raport nu se menționează că nu există o suprapunere între tipurile de ciment produse și vândute de fiecare producător, ci, conform pag. 27, se afirmă următoarele: 10

11 ciment produse și vândute de fiecare producător. Ambele societăți care au transmis observații își exprimă îngrijorarea cu privire la compararea marjelor operaționale obținute pe teritoriul României cu cele obținute de grup la nivel mondial. Cu privire la integrarea pe verticală se transmite îngrijorarea că echipa de investigație nu a ținut cont de aspectele pozitive generate în aceste condiții. Acest element va avea o deosebită importanță în analiza ofertei pe sortimente de ciment produse și livrate de cei cinci producători de ciment de pe teritoriul României, care, aparent, nu își intersectează oferta pentru principalele sortimente de ciment vândute (principalele sortimente de ciment în funcție de volumul vândut de fiecare producător de ciment). Așadar, afirmația este făcută pentru principalele sortimente de ciment vândute și nu se afirmă că nu există suprapunere între tipurile de ciment produse, cu atât mai mult cu cât în Anexa 5 din raport au fost incluse listele cu toate sortimentele de ciment produse de fiecare producător de ciment. Situația atipică descrisă în raport se rezumă tocmai la faptul că, deși fiecare producător produce/poate produce toate sortimentele de ciment, primele trei sortimente de ciment vândute reprezentând între 60% și 90% din totalul livrărilor fiecărui producător sunt complementare. Echipa de investigație consideră marja de profit din România ca fiind un bun benchmark pentru aprecierea performanței relative a grupului datorată în special specificului economic al țării respective (concret, comparând marja de profit obținută pe teritoriul României cu media grupului la nivel mondial, s-a putut constata capacitatea unui grup de a obține o rată de profit mult mai mare în România față de alte state). În plus, marjele de profit reprezintă un indiciu important în orice analiză a puterii de piaţă. S-au reținut în raport, la pag. 82, printre altele și următoarele aspecte: Autoritățile de concurență privesc operațiunile de concentrare economică pe verticală ca fiind procompetitive, considerându-se că aduc beneficii consumatorilor, prin scăderea costurilor, organizarea mai eficientă a procesului de producție sau de distribuție, deschiderea mai mare spre investiții. Cu toate acestea, s- a observat că acest tip de concentrări economice poate ridica probleme anticoncurențiale, de exemplu, prin excluderea competitorilor de pe piețele în cauză, împiedicarea accesului concurenților la produsele legate printr-o relație verticală, afectând astfel concurența, cu urmări negative asupra consumatorilor. 11

12 Cu privire la fluctuațiile pieței și clasamentelor se transmite observația că pe parcursul raportului SPCCR se regăsesc susțineri contradictorii. Urmare a observațiilor primite, în raportul SPCCR final s-au făcut clarificări cu privire la afirmațiile care au creat impresia că sunt contradictorii: - pe de o parte se observă evoluții fluctuante la nivel de producție și la nivelul vânzărilor totale/celor trei producători principali (pag. 65) Vânzările de ciment, în volum şi valoare, ale principalilor producători de pe piața românească au avut, în perioada 2012 S1 2017, o evoluție fluctuantă. (pag. 138) Volumul livrărilor totale de ciment a crescut în perioada cu o rată medie anuală de 8%, înregistrând o scădere în anul 2016, cu aproximativ 5% față de anul anterior. În S12017, livrările au atins 46% din cele ale anului anterior, ceea ce presupune că tendința de scădere se menține şi în anul pe de altă parte se observă că, indiferent de fluctuațiile pieței și independent de fluctuațiile înregistrate chiar la nivelul producției și vânzărilor individuale ale principalilor trei producători de ciment, cotele de piață ale acestora nu fluctuează semnificativ. (pag. 80) Din punct de vedere al dimensiunii, cele trei mari companii (CRH România, Holcim România și Heidelberg România) sunt foarte apropiate, fiecare având o cotă de piață cuprinsă între [ ] și [ ] la jumătatea anului Această simetrie reprezintă un element de risc din perspectiva puterii de negociere și interdependențelor care se creează între aceste companii, din punct de vedere structural crescând riscul apariției unor forme de coordonare a activităților. Acest risc este cu atât mai crescut cu cât cotele de piață sunt relativ stabile în timp, fluctuațiile sunt reduse și nu există schimbări semnificative în ierarhia la nivelul industriei. Cu alte cuvinte, pe întreaga perioadă analizată în raportul SPCCR, cotele de piață ale principalilor trei producători de ciment se mențin aproximativ egale în ciuda modificărilor din piață din aceeași perioadă, inclusiv pe fondul fluctuațiilor la nivelul livrărilor de ciment. Cu privire la costurile suportate de clienți pentru schimbarea rețetelor Urmare a observațiilor primite, s-a constatat că s-a generat o confuzie asupra a ceea ce s-a dorit transmis prin afirmațiile din raportul SPCCR cu privire la costurile ridicate de schimbare a rețetelor și, în cele ce urmează, dorim să clarificăm câteva aspecte: (pag. 133) Așadar, deși pot exista, teoretic, sortimente de ciment substituibile din punct de vedere tehnic, iar 12

13 alegerea sortimentului de ciment reprezentă inițial voința clientului fundamentată pe diverse considerente interne și nu rezultatul dintr-o stare de fapt inevitabilă, costurile pentru a schimba rețeta ulterior, implicit pentru a trece la alt sortiment de ciment, sunt foarte mari. Afirmația de mai sus s-a apreciat, în mod eronat, ca sugerând faptul că un client suportă costuri foarte mari pentru trecerea de la un produs la altul concurent. Nu este ceea ce echipa de investigație a dorit să puncteze, ci faptul că majoritatea clienților producătorilor de ciment a comunicat echipei de investigație că, pentru a schimba sortimentul de ciment achiziționat de la același furnizor, ar presupune un efort financiar (și nu numai) suficient de mare încât nici nu și-au pus această problemă, preferând chiar să schimbe furnizorul în detrimentul acestei opțiuni, ceea ce a demonstrat că, în practică, sortimentele de ciment nu sunt substituibile așa cum sugerează teoria. Cu privire la analiza clienților producătorilor de ciment Cererea nu este previzibilă În cadrul investigației au fost efectuate analize la nivelul clienților producătorilor de ciment destul de avansate si diverse, inclusiv segmentarea clienților, identificarea clienților comuni, tiparul de schimbare al furnizorilor de ciment, comportamentul și preferințele acestora, fidelitatea, puterea de negociere etc. Odată identificați, s- au transmis cereri de informații și au fost contactați telefonic pentru a clarifica orice aspecte problematice. În raport au fost reținute concluziile la care a ajuns echipa de investigație, în măsura în care acestea au fost concludente. Urmare a observațiilor primite, în raportul final SPCCR au fost incluse argumentele legate de imprevizibilitatea cererii de ciment. Acest lucru demonstrează, încă o dată, obiectivismul echipei de investigație care, observând situația atipică legată de menținerea constantă a cotelor de piață pe fondul unor factori fluctuanți, a căutat explicații atât prin cererile de informații și diverse analize economice bazate pe datele colectate din piață, cât și prin intermediul TAC și al teoriilor economice aplicabile specificului sectorului investigat. Astfel, teoria economică spune că atunci când principalii clienți sunt reprezentați de consumatori de ciment bussiness to bussiness, crește gradul de predictibilitate pentru cererea viitoare, ceea ce putea explica modalitatea prin care cei trei producători reușeau să mențină cote de piață aproape identice. (pag. 129) Așadar, elementele precizate mai sus permit producătorilor de ciment să înțeleagă suficient de bine cererea pe termen scurt, astfel încât, chiar și în condițiile în care cererea pentru ciment ar fi volatilă ca urmare a 13

14 dependenței acesteia de condițiile economice generale, producătorii de ciment sunt capabili să estimeze mișcările cererii pe termen scurt. Cu privire la rata de utilizare a capacităților de producție Așadar, faptul că cererea nu este previzibilă se adaugă la descrierea situației atipice asociate acestui sector în raportul preliminar și demonstrează necesitatea utilizării altor instrumente investigative puse la dispoziția CC pentru a înțelege dincolo de orice dubiu cum reușesc cei trei producători de ciment să mențină cote de piață aproape identice și relativ constante pe întreaga perioadă, în ciuda numeroaselor elemente imprevizibile ce au caracterizat sectorul în perioada investigată. Urmare a observațiilor făcute, reamintim faptul că în raportul SPCCR au fost preluate atât efectele pozitive, cât și cele negative generate de atingerea unei rate foarte mari de utilizare a capacității de producție. Totodată, a fost reiterat și faptul că echipa de investigație a înțeles și a luat în considerare existența unor factori generali, dar și specifici fiecărei fabrici de producție de ciment care pot genera rate de utilizare a capacităților de producție diferite. În fapt, în raportul de investigație SPCCR, NU se apreciază ca problematică asimetria ratelor de utilizare a capacităților de producție, ci dimpotrivă, asimetria cu privire la ratele de utilizare este rezonabilă și deloc surprinzătoare. Situația atipică descrisă în raport este dată de menținerea cotelor de piață aproape identice și relativ constante pe întreaga perioadă analizată în ciuda numeroaselor elemente asimetrice, fluctuante și imprevizibile identificate, inclusiv asimetria la nivel de rate de utilizare a capacităților de producție. Echipa de investigație a considerat important de analizat modul în care cei trei producători de ciment reușesc să identifice separat, independent de concurenții săi, exact acea capacitate de producție care să determine cote de piață aproape identice pe întreaga perioadă investigată. (pag. 57) Mai mult decât atât, se poate observa o asimetrie la nivelul principalilor trei producători de ciment, atât sub aspectul capacităților de producție în funcțiune, cât și sub aspectul gradului de utilizare a capacităților de producție, aceasta fiind mai accentuată comparând Holcim România cu ceilalți doi producători ([ ]mii de tone capacitatea de producție în funcțiune/an față de [ ]mii de tone pentru CRH România și [ ]mii de tone pentru HeidelbergCement România). Interesant este faptul că producătorul cu cea mai mare capacitate de producție funcțională o folosește în proporție de [ ]- [ ]față de producătorul cu cea mai redusă capacitate de producție, care o utilizează în proporții mult mai mari, între [ ]și [ ]. 14

15 Concluzii În urma evaluării punctelor de vedere transmise în cadrul procedurii de consultare publică, facem următoarele precizări: - abordarea investigațiilor prin intermediul TAC este apreciată în mod eronat de către [ ] ca fiind îngrijorătoare pe motiv că aceasta ar demonstra lipsă de imparțialitate şi subiectivism din partea CC, încălcând astfel prezumția de nevinovăție; - au fost formulate observații care au demonstrat interpretarea eronată a concluziilor echipei de investigație exprimate în cadrul raportului preliminar și s-au făcut, în prezenta notă, clarificările necesare, iar la nivelul raportului SPCCR s-au reformulat anumite pasaje pentru a nu mai lăsa loc de interpretare; - se atrage atenția asupra utilizării selective a argumentelor și se extrag din raport acele afirmații care sunt favorabile părților; tocmai faptul că raportul reține absolut toate aspectele identificate ca fiind relevante analizei sectorului investigat (și cele favorabile și cele nefavorabile unui mediu concurențial sănătos), demonstrează faptul că acestea au fost luate în considerare, echipa de investigație adoptând pe întreg parcursul investigației o abordare transparentă și obiectivă; - majoritatea observațiilor primite în cadrul procedurii de consultare publică se încadrează în categoria observațiilor de formă și demonstrează mai degrabă interpretarea eronată a unor afirmații decât dezacordul cu afirmațiile făcute, motiv pentru care, atât în prezenta notă, cât și în raportul final s-au oferit explicații suplimentare pentru a evita orice confuzie legată de investigația privind sectorul producerii și comercializării cimentului din România; - o parte din observațiile primite în cadrul procedurii de consultare publică vin în sprijinul concluziilor formulate de echipa de investigație. 15

16 Glosar, abrevieri și termeni specifici În această secțiune sunt enumerați și explicați o serie de termini economici sau specifici pieței, precum și abrevierile utilizate pe parcursul întregului raport. Consumul aparent de ciment Volumul pieței Valoarea pieței Participanți pe piața producerii și comercializării cimentului Producători de ciment Consumul pe cap de locuitor Exporturi (total) Importuri (total) Balanța comercială Cantitatea estimată de ciment pentru consum pe o anumită piață (țară, regiune sau lume). Se calculează astfel: Consum = Producție + Import - Export. În acest raport, termenul "consum" înseamnă întotdeauna consumul aparent. Consumul de ciment poate fi calculat atât în termeni fizici, cât și în termeni valorici. În termeni fizici, aceasta coincide cu volumul pieței, în termeni valorici, se referă la valoarea pieței cimentului din România. Consumul aparent în termeni fizici. Consumul aparent în termeni valorici. Acei jucători activi din industria cimentului din România care au înregistrat cifră de afaceri în perioada analizată, atât din activitatea de fabricare a cimentului, cât și din activitatea de comercializare a cimentului. Acei participanți de pe piața producerii și comercializării cimentului din România care au și activitate de producție a cimentului, înregistrând cifră de afaceri pe o anumită perioadă de timp din activitatea de fabricare a cimentului cod CAEN Sunt cinci astfel de producători, din care patru sunt integrați vertical. Dintre aceștia, doar trei sunt integrați atât în amonte cât și în aval, deținând balastiere, cariere, fabrici de producție a cimentului sau stații de măcinare și stații de betoane. Consumul mediu aparent per persoană în cadrul unei populații. Volumul sau valoarea bunurilor din industrie vândute clienților străini. Acest termen este o sumă a "Exporturilor extra-ue" și a "Exporturilor intra-ue". Atât termenii fizici, cât și cei valorici se aplică. Volumul sau valoarea cimentului furnizat din țări străine care este vândut pe piața internă. Acest termen este o sumă a "importurilor din afara UE" + a "importurilor intracomunitare". Atât termenii fizici, cât și cei valorici se aplică. Diferența dintre valoarea exporturilor totale și a importurilor totale, calculată pentru o anumită perioadă de timp. 16

17 Deficit comercial Prețul de producător IAPC Rata de creștere anuală compusă (CAGR) Balanța comercială negativă, atunci când o țară importă o valoare mai mare decât cea exportată. În acest caz, România este considerată un "importator net". O valoare medie a prețului pentru ciment, de obicei înregistrată la o primă tranzacție comercială. În acest raport, prețul mediu de producție este calculat pentru mai multe state membre UE și este exprimat în euro. Indicele agregat de presiune concurențială. Rata medie de creștere anuală a unui element pe o perioadă specifică. În acest raport, se mai întâlnesc și formulările "creștere medie anuală" sau "creștere anuală". Livrări încrucișate Izodistanță Atunci când două fabrici ale aceluiași agent economic își pot acoperi cererile în mod reciproc. Suprafața obținută prin calculul unor intervale de distanță specifice, plecând dintr-un punct central pe toate rutele posibil de parcurs. Alți termeni utilizati pentru izodistanță sunt arie de captare și cluster. CIROM PATRONATUL DIN INDUSTRIA CIMENTULUI ŞI ALTOR PRODUSE MINERALE PENTRU CONSTRUCŢII DIN ROMÂNIA. 17

18 Mențiuni introductive Investigația privind sectorul producerii și comercializării cimentului din România a fost declanșată prin ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 193/ , în baza art. 25 alin. 1 lit. g) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Obiectivele urmărite de investigație au vizat următoarele aspecte generale: (1) Conturarea unei imagini cât mai clare asupra sectorului producerii și comercializării cimentului din România; (2) Analiza aprofundată a mecanismelor de piață cu structură de oligopol, cu scopul de a evalua nivelul de concurență existent în acest domeniu; (3) Identificarea și analiza eventualelor disfuncționalități la nivelul sectorului; (4) Formularea de recomandări care să conducă la îmbunătățirea mecanismelor de piață și eliminarea eventualelor disfuncționalități identificate. Pentru a atinge obiectivele urmărite de investigație, tipurile de analize și modalitatea de investigare a sectorului producerii și comercializării cimentului în România, utilizate pe parcursul acestui raport, au urmărit obținerea unei imagini cât mai clare pentru cele trei aspecte cheie și anume: (1) Caracteristicile pieței investigate și rezultatele mecanismelor de piață; (2) Definirea pieței relevante; (3) Evaluarea sub aspect concurențial. În ceea ce privește primul aspect menționat, caracteristicile pieței luate în considerare au fost analizate individual, în capitole distincte, punându-se accent pe cotele de piață, caracteristicile produsului comercializat (capitolul 6), analiza cererii și a profilului clienților (capitolul 7), cadrul legal și de reglementare ce se aplică pieței de referință (capitolul 3), practicile specifice industriei și istoricul pieței, inclusiv evoluțiile recente sub aspect concurențial (capitolul 4), dar și alte evoluții considerate relevante. În ceea ce privește analiza mecanismelor de piață și rezultatele obținute în sectorul investigat, au fost evaluate aspecte legate de costuri, prețuri, profitabilitate, sortimentele oferite și calitate (secțiunea 7.4). În ceea ce privește prețul și profitabilitatea (capitolul 8), tipurile de analize avute în vedere în acest raport sunt: evoluții comparative ale prețurilor diverselor sortimente de ciment, aplicate clienților de pe teritoriul României, clienților din UE și extracomunitari; evoluții comparative la nivelul prețului diverselor sortimene de ciment aferente clienților din grup față de cei independenți; evoluții comparative de prețuri pentru sortimentele de ciment comune producătorilor de ciment; evoluții comparative la nivel de costuri; evoluțiile marjelor de profit net și profit operațional. Practica Consiliului Concurenței în ceea ce privește piața relevantă a fost tratată sumar în capitolul 1, în timp ce, în secțiunile 7.2. și 8.4., pentru a scoate în evidență câteva aspecte cheie 18

19 legate de piața relevantă, atât sub aspect geografic, cât și al produsului, s-au estimat ariile de captare pentru o fabrică de ciment de pe teritoriul României și s-au prezentat tehnici statistice de analiză a prețurilor în sensul aprecierii gradului de substituibilitate între diversele sortimente de ciment. Pentru a nu se omite elemente definitorii în evaluarea modului în care funcționează concurența în sectorul investigat, au fost trasate patru teorii de afectare a concurenței: (1) Teoria afectării concurenței 1: nivelurile ridicate de concentrare și barierele la intrare înseamnă că furnizorii pot exercita putere de piață; (2) Teoria afectării concurenței 2: coordonarea între producători împiedică, restrânge sau denaturează concurența; (3) Teoria afectării concurenței 3: integrarea pe verticală și comportamentul de excludere; (4) Teoria afectării concurenței 4: anumite aspecte legate de reglementare au ca efect prevenirea, restrângerea sau denaturarea concurenței. Fiecare aspect analizat a fost investigat în lumina acestor teorii, iar concluziile aferente se regăsesc în capitolul 9. 19

20 -9% -13% -8% -3% -8% 0% 3% 2% 6% 7% 10% 12% 13% 15% Importanța industriei cimentului la nivel național Un aspect incontestabil legat de performanţa din industria cimentului se referă la legătura strânsă dintre aceasta și cea înregistrată de sectorul construcțiilor, industria cimentului urmând, în general, amploarea şi creşterea produsului intern brut (PIB) al unei ţări, principalii factori determinanţi fiind proiectele din sectorul imobiliar, turism, infrastructură şi industrie. S-a putut constata astfel că, de-a lungul perioadelor de creștere economică, cererea pentru ciment a avut o tendinţă de creştere mai rapidă decât creşterea PIB, dar a fost grav afectată pe timpul încetinirii creşterii economice. Dezvoltarea sectorului de construcţii, în special investiţiile în infrastructură rămân factorii cheie ai creşterii economice în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv în România. Acest lucru implică o creștere puternică a consumului de ciment în perioadele de boom economic, iar pe fondul creșterii semnificative a cererii, preţurile medii la ciment se pot majora și ele. Situația la nivelul României, în perioada trim. I 2014 trim. II 2017, a fost caracterizată, în schimb, de câteva aspecte, care pot fi catalogate ca fiind contrare așteptărilor economiștilor. Figura 1. Evoluția trimestrială a producției de ciment și a PIB-ului (%, față de trimestrul din anul anterior) 20% Constructii (mil lei) Evoluție producție ciment Evoluție PIB trimestrial % % % % -5% TRIM I 2014 TRIM II 2014 TRIM TRIM III 2014IV 2014 TRIM I 2015 TRIM II 2015 TRIM TRIM III 2015IV 2015 TRIM I 2016 TRIM II 2016 TRIM TRIM III 2016IV 2016 TRIM I 2017 TRIM II % % 0 Trimestrial Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor INS Concret, este vorba de evoluția industriei cimentului, așa cum aceasta este redată în graficul de mai sus, unde este evidentă dinamica negativă a producției de ciment trimestrială de pe parcursul lui 2016 și trimestrul I din 2017, pe fondul creșterii PIB-ului și a sectorului construcțiilor pentru aceeași perioadă. Piața românească de ciment a fost de aproximativ 7,9 milioane de tone şi de milioane de lei în Din 2007 până în 2016, piața a înregistrat o dinamică negativă. Reducerea dramatică din 2009 (74%) a fost urmată de un alt declin de 12% în anul următor. În 2011, a avut loc o 20

21 încercare de recuperare slabă, însă volumul pieței a rămas la același nivel cu mici fluctuații în următorii cinci ani. Cimentul este unul dintre principalele materiale utilizate în construcții, prin urmare, consumul de ciment este determinat de starea industriei construcțiilor. Există o serie de riscuri, asociate cu piața, care pot afecta puternic creșterea economică a acesteia. De exemplu, disponibilitatea fondurilor pentru sectorul de infrastructură a fost puternic afectată de creșterea deficitului bugetar. În perioada a avut loc o schimbare semnificativă în ceea ce privește importanța pieței românești de ciment. În timp ce piața românească a fost considerată una dintre cele mai vibrante din Uniunea Europeană (UE), situația s-a schimbat în 2009, când producția din sectorul construcțiilor 5 a scăzut cu 15%, această evoluție descendentă fiind continuată și în În 2016, creșterea PIB-ului a ajuns la nivelul maxim înregistrat în ultimii 8 ani și anume 4,8%, evoluție pusă în seama creșterii consumului prin politici fiscale pro-ciclice și a creșterii semnificative a salariilor. Piața forței de muncă a continuat să se îmbunătățească în 2016 pe fondul creșterii puternice a PIB-ului real. Șomajul a scăzut la un nivel istoric în Toți acești factori creează premisele creșterii venitului disponibil al populației, care poate contribui la creșterea pieței construcțiilor private, împreună cu o activitate mai mare pe piața creditelor ipotecare. La polul opus se află investițiile care, în perioada , sunt în scădere din cauza unei preluări lente a proiectelor noi finanțate din fonduri UE. Se presupune că în anii următori deficitul bugetar va continua să crească din cauza reducerilor fiscale și a cheltuielilor publice mai mari, ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra industriei construcțiilor. În pofida acestor factori, România a reușit să își mărească producția aferentă sectorului de construcții. Cu o creștere de 8,1% a construcțiilor (în februarie 2016 față de februarie 2015), se așteaptă ca această creștere constantă să continue în următorii ani. Explicația scăderii înregistrate pe parcursul anului 2016 în producția de ciment din România, poate fi regăsită în tabelul de mai jos. Pe fondul reducerii investițiilor în sectorul construcțiilor din 2016 se poate justifica scăderea în producția de ciment din aceeași perioadă. Conform previziunilor economice europene din primăvara anului 2017, se estimează ca PIB-ului real să păstreze evoluția de +1,9% în perioada Investițiile în sectorul construcțiilor au fost estimate în creștere cu 1,4% în 2017 și s-a previzionat o accelerare de +3,2% în Tabelul 1. Evoluția investițiilor în sectorul construcțiilor (%, față de anul anterior) Investiții sectorul construcțiilor în Notă: E estimat; P previziuni E 2017E 2018P Sursa: European Economic Forecast Spring Prin producția din sectorul construcțiilor se înțelege volumul lucrărilor de construcții pe cele trei obiective principale: lucrări de infrastructură, construcții rezidențiale și nerezidențiale. 21

22 Figura 2. Evoluția trimestrială a sectorului de construcții (%, față de trimestrul din anul anterior) 20% 18% 15% 12% 12% 10% 9% 7% 5% 2% 5% 0% -1% -5% -4% -5% -3% -10% -9% -8% -15% Trim I 2014 Trim II % Trim III 2014 Trim IV 2014 Trim I 2015 Trim II 2015 Trim III 2015 Trim IV 2015 Trim I 2016 Trim II 2016 Trim III 2016 Trim IV 2016 Trim I 2017 Trim II 2017 Sursa:prelucrări proprii pe baza datelor INS România a înregistrat o dinamică descendentă a sectorului construcțiilor în 2014 și 2015 față de anii anteriori, din trimestrul IV 2015 redresându-se ușor și continuând panta ascendentă până în trimestrul II În ceea ce privește perioada viitoare, perspectivele pentru anul 2017 și anii următori indică faptul că o situație economică optimistă va avea ca rezultat o recuperare a industriei în anii imediat următori. Mai mulți factori, cum ar fi creșterea puterii de cumpărare a gospodăriilor, strategia guvernamentală privind locuințele și o piață ipotecară din ce în ce mai atractivă, vor susține segmentul construcțiilor private. Acest segment este prevăzut a fi principalul factor determinant al redresării sectorului construcțiilor în România. Astfel, sectorul construcțiilor, care se preconizează că va crește puternic în perioada , va participa la situația macroeconomică generală îmbunătățită din țară. Cu toate acestea, creșterea sectorului construcțiilor se așteaptă să încetinească în perioada Susținută de această perspectivă pozitivă pentru construcții, industria producției de ciment se așteaptă să crească cu o rată anuală de creștere compusă estimată de +1,7% pentru perioada de nouă ani între 2016 și 2025, care se preconizează că va conduce volumul pieței la 9,1 milioane de tone până la sfârșitul anului Mulţi analişti şi economişti consideră consumul anual de ciment pe cap de locuitor ca un indicator pentru prosperitate economică şi dezvoltare. Cu toate acestea, corelarea dintre consumul de ciment şi PIB pe cap de locuitor pentru primii 10 consumatori mondiali este neglijabil, iar un motiv pentru o astfel de corelare neglijabilă îl reprezintă faptul că infrastructura conduce la cea mai puternică cerere pentru ciment. 22

23 Figura 3. Performanța înregistrată de industria cimentului (prognoză 2025) Volumul Pieței, Milioane Tone CAGR -2.7% CAGR +1.7% Sursa: IndexBOX, Romania: Cement Market Report. Analysis and Forecast to 2025 Notă: CAGR rată anuală de creștere compusă La nivelul României, consumul pe cap de locuitor a scăzut de la 473 kg/an în 2007 la 398 kg/an în În termeni valorici, consumul de ciment pe cap de locuitor în România a înregistrat o scădere de la 37,5 euro pe an în 2007 la 24,1 euro pe an în Figura 4. Consumul de ciment pe cap de locuitor în România ( ) 600 Consum pe cap de locuitor (kg/an) 540 Consum pe cap de locuitor (USD/an) Sursa: IndexBOX, Romania: Cement Market Report. Analysis and Forecast to

24 Capitolul 1. Concepte de bază privind produsul și precizări de ordin metodologic 1.1. Prezentarea produsului 1.1.A Definire şi utilizare Utilizarea cimentului a determinat modificări profunde în concepţia şi tehnologia lucrărilor de construcţii. Cimentul a fost brevetat ca material de construcţii de către zidarul Josef Aspdin în Anglia (1824). Întrucât după întărire semăna cu piatra de calcar de pe insula Portland, acest ciment a primit numele de ciment Portland. Cimentul este un liant anorganic (mineral) hidraulic 6 în formă de pulbere fină, care, în contact cu apa, se pietrifică, transformându-se într-o masă omogenă. După întărire, își menține rezistența și stabilitatea chiar și sub apă. Lianții sunt materiale naturale sau artificiale care au proprietatea de a trece - în condiții specifice pentru fiecare dintre ele - din starea lichidă, fluidă sau plastică, într-o masă vâscoasă sau rigidă, putând astfel să lege între ele materiale granulare sau bucăţi în vederea obținerii unor conglomerate artificiale. După natura lor, lianţii se împart în: lianţi anorganici, organici, organo-silicici, reziduuri din industrie şi alţii. Lianţii organici se numesc bituminoşi şi se utilizează la lucrări de hidroizolaţii şi construcţii de drumuri. Lianții anorganici reprezintă substanțe minerale, în forma pulverulentă, cu sau fără adaosuri, care, amestecate cu apa sau cu diferite soluții apoase, prezintă proprietatea de a se întări, fie în mediu umed (lianți hidraulici), fie în mediu aerian (lianți aerieni), fie în ambele condiții. Lianții anorganici se folosesc la legarea între ele a materialelor granulare (nisip, pietriș etc.) sau a materialelor unitare (cărămizi, plăci, blocuri etc.) în vederea obținerii diferitelor elemente de construcții. Concret, cimentul se folosește la prepararea betoanelor, şapelor şi mortarelor, la execuția prefabricatelor din beton, a structurilor de rezistenţă în construcţii, la execuția drumurilor, căilor ferate, podurilor, barajelor, hidrocentralelor etc. 6 Material care, în prezenţa apei, leagă diferite agregate şi formează, în timp, o structură monolitică, cu rezistenţă mecanică mare. 24

25 1.1.B Producerea cimentului Există, în general, trei tipuri de unități de producție de ciment: fabrici de ciment integrate, staţii de măcinare și staţii de amestecare. Fabrica de ciment integrată este o instalație de producție, care acoperă întregul proces de producţie a cimentului - de la extracția materiilor prime până la livrarea cimentului. Stația de măcinare sau moara de ciment nu include extracţia materiilor prime și nici procesul termic de producere a clincherului, ci numai procesul final de măcinare şi amestecare a clincherului, ghipsului şi a adaosurilor, pentru obţinerea cimentului. Stația de omogenizare este, în mod tipic, o instalație de stocare de tip siloz cu facilităţi de amestecare și de livrare, unde produsele măcinate se pot depozita, amesteca în scopuri de calitate şi de omogenizare și, în cele din urmă, expedia. Cimentul este vândut atât vrac, cât şi la saci. Sacii, conținând aproximativ kg de ciment, sunt vânduţi, de regulă, comercianţilor cu amănuntul de materiale de construcții, iar cimentul vrac se vinde de producătorilor de betoane și constructorilor. Cele trei etape de producere a cimentului sunt detaliate, succint, în cele ce urmează. 1. Extragerea materiilor prime Materiile prime principale utilizate pentru producerea cimentului sunt extrase, în general, din rocile de calcar, marno-calcar, cretă și argilă. Acestea sunt obținute din carieră, prin diferite procedee de extracție, după care sunt transportate la fabrică, măcinate și omogenizate. 2. Măcinarea materiilor prime și clincherizarea Calcarul şi argila extrase, împreună cu alte materii prime care conțin oxizi de aluminiu şi oxizi de fier, sunt concasate, apoi măcinate pentru obținerea unei pulberi. Pulberea obţinută este încălzită pentru producerea clincherului (produs intermediar la fabricarea cimentului). Procesul chimic de bază al fabricării cimentului constă în descompunerea carbonatului de calciu (CaCO3) la circa 900 o C în oxid de calciu (CaO) şi dioxid de carbon (CO2) (proces numit calcinare). Calcinarea este urmată de procesul de clincherizare în care oxidul de calciu reacționează la o temperatură ridicată (de obicei o C) cu dioxidul de siliciu (SiO2), oxidul de aluminiu (Al2O3) şi oxidul de fier (FeO) pentru a forma silicați, aluminaţi şi feriți de calciu, care sunt înglobați în clincher. La ieșirea din cuptor, clincherul este răcit brusc de curenții de aer, fiind gata de măcinare pentru a produce tipul de ciment dorit. 3. Omogenizarea și transportul cimentului Clincherul obținut este măcinat fin cu adaos de ghips (3-5%), pentru a regla timpul de priză în vederea obţinerii cimentului pur". Alături de ghips, pot fi adăugate materiale minerale, numite aditivi de ciment". Folosiți în proporții variabile, acești aditivi, care sunt de origine naturală sau industrială, oferă cimentului 25

26 proprietăţi specifice, cum ar fi permeabilitate redusă, rezistență mai mare la sulfați şi medii agresive, lucrabilitate îmbunătățită sau finisaje de calitate mai bună. Dacă în amestecul complex predomină silicații de calciu, cimentul se numeşte Portland sau silicios, iar daca predomină aluminaţii de calciu, se numeşte aluminos. În final, cimentul este stocat în silozuri înainte de a fi expediat în vrac sau în saci către locațiile unde va fi utilizat. Figura 1.1. Etapele producţiei cimentului 1.1.C Clasificarea şi caracteristicile cimentului Sursa: Clasificarea convenţională are un caracter orientativ, uneori putând exista deosebiri semnificative între cimenturile de acelaşi tip. Din aceste motive, parametrii tehnici, tehnologici şi economici ai lucrărilor stabilesc pe bază de analiză, încercări şi condiţii concrete, tipul recomandat şi utilizabil de ciment. Cimenturile se deosebesc prin compoziţia lor chimico-mineralogică, fineţea de măcinare şi viteza de răcire. Din punct de vedere al caracteristicilor, utilității și prețului, se poate afirma că cimentul nu este un produs substituibil. Cimentul este un produs omogen 7, fiind cel mai utilizat material de construcţie. Cimentul se foloseşte la prepararea betoanelor şi mortarelor, la execuţia prefabricatelor din beton, la lucrările de execuţie a clădirilor civile şi industriale, la execuţia drumurilor, căilor ferate, podurilor, barajelor, hidrocentralelor etc. Practic, cimentul se utilizează la execuţia tuturor tipurilor de lucrări de construcţii. 7 Sunt considerate omogene produsele diferitelor firme atunci când acestea sunt substituibile, astfel încât consumatorii nu percep diferenţe între acestea. În cvasitotalitatea situaţiilor, produsul care face obiectul fabricaţiei nu este singular; acesta se încadrează într-o anumită gamă de produse înrudite prin destinaţia lor comună în consum şi prin caracteristicile esenţiale similare, în ceea ce priveşte materia primă din care sunt obţinute şi tehnologia lor de fabricaţie. 26

27 Tabelul 1.1. Principalele clasificări ale cimenturilor Criteriul clasificare prezenţa adaosurilor de Tipuri de ciment Unitare adaosuri) (fără cu adaosuri (compozite) Descriere proporția de clincher depășește 95%, diferența fiind constituită din adaosul de ghips cu şi fără aditivi proporţia de adaos depăşeşte 5%; adaosurile pot fi: cimentoide (zgura metalurgică şi/sau cenuşa zburătoare bazică de termocentrală), hidraulice (cenuşile vulcanice puzzolane, trasul, obţinut prin măcinarea tufurilor vulcanice, cenuşa zburătoare acidă de termocentrală, bauxita calcinată, diatomitul, sterilul ars) şi inerte (nisipul silicios, marna, alte roci fin măcinate) compoziţie Portland (silicios) Aluminos în amestecul complex predomină silicații de calciu în amestecul complex predomină aluminaţii de calciu uzuale se pot utiliza la majoritatea lucrărilor de construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat condiţiile fabricare de speciale albe - sunt cimenturi alitice ce se obțin din calcar de foarte bună calitate sau cretă şi caolin, cu conţinut redus de oxizi metalici (Fe, Cr, Mg etc.), au cost ridicat şi se utilizează pentru lucrări monumentale, decorative, finisaje deosebite; colorate - se obțin din ciment alb cu adaos de pigmenți şi se folosesc la realizarea mortarelor colorate pentru tencuieli; pentru drumuri are rezistenţă mecanică ridicată, rezistenţă mărită la îngheț-dezgheț, rezistenţă bună la coroziune şi o bună constanţă de volum; hidrofobe - provin din cimenturi obișnuite, la care se adaugă după măcinare substanțe tensioactive ce conferă caracter hidrofob granulelor de ciment, permițând astfel o durată mai mare de depozitare; expansiv - se obține din combinarea cimentului Portland cu ipsos sau ciment aluminos şi este folosit la lucrări de reparații în medii umede, unde mărirea de volum produsă la amestecarea cu apa conduce la obturarea defectelor alitice au degajare mare de căldura, priză normala şi întărire rapidă proprietăţi belitice au degajare mică de căldură, priză normală şi viteză mică de întărire brownmilleritice priză normală, întărire normală (îngheț dezgheț repetat agresivitate chimică sulfatică) 27

28 Criteriul clasificare de Tipuri de ciment feritice Descriere priză normală, întărire normală (agresivitate chimică sulfatică ridicată) normale priză normală, întărire normală (lucrări curente de beton şi beton armat fără agresivităţi chimice) Sursa: prelucrare cap. 1 - Tehnologii industriale şi de construcții, Angelescu A, Ponoran I, Ciobotaru V. Cimentul este un liant hidraulic sub formă de pulbere fină care, în prezenţa apei, face priză (se rigidizează) şi se întăreşte (începe să capete rezistenţe mecanice). După constituenţii care stau la baza cimenturilor utilizate în construcţii, acestea sunt de două feluri: (i) (ii) cimenturi silicioase 8 (Portland) sunt lianţii cei mai întrebuinţaţi, datorită proprietăţilor lor chimice şi fizico-mecanice deosebite; se utilizează, cu preponderenţă, în compoziţia mortarelor şi betoanelor, simple şi armate, monolit sau prefabricate. cimenturi aluminoase 9 - se obţin în cantităţi mici şi sunt utilizate în special pentru betoane refractare, lucrări urgente de intervenţii, de reparaţii şi montaj, betonări pe timp de îngheţ etc. Cimentul aluminos poate fi utilizat în amestec cu ciment Portland. Majoritatea cimenturilor din România se produc în baza Standardului European SR EN 197-1:2011. Acest Standard distinge 27 de produse uzuale de ciment, grupate pe 5 tipuri principale de ciment (CEM I V), fiecare tip având 6 clase de rezistenţă, în funcție de proporţia în care componentele sale şi diferiţii constituenţi sunt combinate (32,5N; 32,5R; 42,5N; 42,5R; 52,5N; 52,5R). Cifrele indică clasele de rezistenţă standard la compresiune măsurată la 28 de zile de la turnare (exprimată în N/mm 2 sau Mpa), iar simbolurile N şi R reprezintă rezistenţa iniţială normală/uzuală (N), respectiv rezistenţă iniţială mare (R). Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse în SR EN 197-1:2011, aptitudinea generală de utilizare se face pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi în vigoare, a altor standarde naţionale sau pe baza unor rezultate ale cercetărilor experimentale; A, B şi C indică procentul de masă al cimentului de clincher: o A o B 80-94% pentru tipurile principale II; 35-64% pentru tipurile principale III; 65-89% pentru tipurile principale IV; 40-64% pentru tipurile principale V; 65-79% pentru tipurile principale II şi III; 20-34% pentru tipurile principale III; 45-64% pentru tipurile principale IV; 8 Cimenturi în care predomină componenţii silicatici. 9 Cimenturi în care predomină componenţii aluminatici. Se obţin prin calcinarea amestecului de calcar cu bauxită/zgură aluminoasă/şlam roşu. 28

29 o C 20-38% pentru tipurile principale V; 5-19% pentru tipurile principale III; K, S, D, P, Q, V, W, T, L, LL - reprezintă tipul componentelor principale; M reprezintă un amestec de componente principale. Marca cimentului se exprimă simbolic prin litere mari, ce redau compoziţia mineralogică sau unele proprietăţi specifice ale cimentului şi/sau prin numere, ce reprezintă rezistenţa minimă la compresiune determinată în condiţii standard, în N/mm 2, la 28 de zile. Simbolul A se referă la cimentul aluminos, PZ la cimentul Portland cu adaos de zgură, PT la cimentul cu tras, CD la cimentul pentru drumuri. În România, se fabrică în mod curent 3 mărci de ciment Portland P40, P45, şi P50 10 şi 3 mărci de ciment aluminos A40, A50 şi A60. Cimentul Portland şi cimentul aluminos Cimentul Portland (silicios) poate avea compoziţii variate; acesta se obţine dintr-un singur produs intermediar denumit clincher. Clincherul se obţine prin arderea la temperaturi înalte a unor amestecuri naturale sau artificiale de calcar şi argilă comună. Clincherul este apoi măcinat împreună cu ghips (3-5%) şi cu alte eventuale adaosuri minerale (roci, produse secundare), în funcţie de proprietăţile cimentului de fabricat. După compoziţie cimenturile Portland se clasifică în: cimenturi fără adaosuri (unitare, normale, obişnuite) conţin numai clincher şi ghips (pentru reglarea timpului de priză) şi, eventual, componente minore; sunt notate convenţional ca cimenturi de tip I. Din clasa cimenturilor de tip I fac parte următoarele sortimente: CEM I 32,5; CEM I 42,5; CEM I 52,5; fiecare cu variantele N şi R; cimenturi cu adaosuri (compozite) - sunt obţinute prin măcinarea clincherului cu ghips şi cu adaosuri minerale, în procent de până la 85%; sunt notate convenţional ca cimenturi de tipurile II V. Fiecare tip de ciment cu adaosuri de măcinare este produs în mai multe variante de compoziţie, diferenţiate prin procentele de clincher şi adaosuri şi prin tipul adaosurilor folosite. Din clasa cimenturilor de tip II - V fac parte următoarele sortimente: - cimenturile Portland cu adaosuri (CEM II); - cimenturile de furnal (CEM III); - cimenturile puzzolanice (CEM IV); - cimenturile compozite (CEM V). 10 Spre exemplu, marca P40 reprezintă un ciment Portland cu rezistenţă minimă la compresiune de 40 N/mm 2. 29

30 Cimentul aluminos este un liant hidraulic cu priza normala şi întărire rapidă, obținut prin măcinarea fină a produsului rezultat în urma arderii amestecului de calcar şi bauxită. Comparativ cu cimentul Portland, cimentul aluminos necesită o cantitate mai mare de apă pentru hidratare, prezintă o creștere mai rapidă a rezistențelor mecanice în primele ore şi zile de întărire. De asemenea, se comportă mai bine la temperaturi ridicate şi are rezistenţă la gelivitate (îngheț/dezgheț) şi la coroziune. În schimb, nu rezistă la acțiunea acizilor concentrați şi a alcaliilor (hidroxizii metalelor alcaline). Datorită proprietăţilor specifice, domeniul de utilizare a cimentului aluminos este limitat. Se folosește la producerea betoanelor cu rezistenţe mari şi întărire rapidă pe timp de iarnă, cu condiția ca temperatura să nu depășească 30 o C în timpul exploatării. De asemenea, se utilizează la diferite lucrări supuse mediilor agresive din industria alimentară, chimică, textilă, precum şi la obținerea betoanelor refractare cu agregate potrivite (şamotă/cromit/magnezit/calcinat etc.), utilizate la căptușirea cuptoarelor industriale ce lucrează la temperaturi înalte de o C. Clasificarea principalelor tipuri de ciment Portland, în detaliu, se regăsește în Anexa 1. Elemente legate de standardizarea și omologarea cimentului sunt incluse în Anexa D Declarația de performanţă şi marcajul CE pentru ciment Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE 11 (Regulamentului (UE) nr. 305/2011), intrat în vigoare la 1 iulie 2013, defineşte obligațiile producătorilor, distribuitorilor şi importatorilor de produse pentru construcţii, referitor la întocmirea declaraţiei de performanţă 12 şi aplicarea marcajului CE. În baza Regulamentului (UE) nr. 305/2011, pentru produsele pentru construcții care fac obiectul unor standarde armonizate sau care sunt conforme cu o evaluare tehnică europeană eliberată pentru acestea, fabricantul are obligaţia să întocmească o declarație de performanță şi să aplice marcajul CE. Declarația de performanță (DoP), document ce însoţeşte produsul, trebuie să conțină caracteristicile esențiale şi cele de performanţă declarate ale produsului, cu referire la specificațiile tehnice relevante (standard european armonizat sau ETA 13 ). Marcajul CE se aplică pe acele produse pentru construcții pentru care fabricantul a întocmit o declarație de performanță. 11 Regulament preluat în legislația naţională prin HG nr. 1236/2012 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare. 12 Regulamentul (UE) nr. 305/2011 introduce noţiunea de declaraţie de performanţă CE, ce înlocuieşte noţiunea de declarație de conformitate CE. 13 ETA - European Technical Assessments. 30

31 Marcajul CE este un indicator al conformității unui produs, din punct de vedere al caracteristicilor şi cerinţelor de bază, cu legislația UE şi permite libera circulație a produselor pe piața europeană. Aplicarea marcajului CE pe un produs asigură validitatea comercializării acelui produs în Spaţiul Economic European (EEA 14 ) - cele 28 state membre ale UE şi Islanda, Norvegia, Liechtenstein), precum și în Turcia. Aceasta se aplică şi produselor fabricate în ţări terțe, dar vândute in EEA şi Turcia. Conform art. 13 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011, importatorii de produse pentru construcții au obligaţia de a introduce pe piața UE numai produse conforme cu cerințele regulamentului. Înainte de a introduce un produs pentru construcții pe piață, importatorii trebuie să se asigure că evaluarea și verificarea constanței performanței au fost efectuate de către fabricant, că produsul deţine declarația de performanță şi marcajul CE. În UE, comercializarea cimentului, ce face obiectul unor standarde armonizate, se face cu respectarea Regulamentului (UE) nr. 305/2011. Astfel, orice tip de ciment trebuie marcat şi însoţit de certificat de performanţă CE. Întocmirea declaraţiei de performanţă şi marcarea produselor se face, în România, după aceleaşi reguli ca şi în UE. Marcajul naţional de conformitate a produselor cu cerinţele esenţiale prevăzute în reglementările tehnice române CS, a fost admis până la data aderării României în UE. Ordonanţa Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor (OG nr. 20/2010), cu modificările şi completările ulterioare, abrogă reglementările naţionale privind conformitatea produselor (Legea nr. 608 / 2001 privind evaluarea conformităţii produselor) şi transpune legislaţia europeană în domeniu (Regulamentul (CE) nr. 765/2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93) în legislaţia naţională. Astfel, OG nr. 20/2010 stabileşte măsurile pentru aplicarea unitară a legislaţiei UE privind condiţiile de comercializare a produselor, evaluare a conformităţii produselor şi supraveghere a pieţei. 1.1.E Fabricarea cimentului impactul asupra mediului La nivel global, producţia de ciment este prognozată să ajungă la aproape 5 miliarde de tone în anul 2030, de cinci ori mai mare decât la nivelul anului În industria cimentului, procesele de fabricație implică un consum semnificativ de energie, dar și emisii de praf și gaze. În plus, cimentul nu este un produs ce se poate recicla. Combustibilii şi energia electrică sunt cele două tipuri principale de energie utilizate în producţia de ciment. Cererea de energie termică (combustibil) pentru producţia de clincher de ciment depinde de reacţiile chimice/mineralogice ale procesului de ardere a clincherului ( MJ/tonă 14 EEA - European Economic Area. 15 A blueprint for a climate friendly cement industry WWF International/ pag

32 de clincher). La energia termică necesară pentru uscarea şi preîncălzirea materiilor prime se adaugă cea pentru diferitele sisteme de cuptoare. Principalii utilizatori de energie electrică sunt utilajele pentru măcinare şi ventilatoarele de răcire, care însumează aproximativ 80% din consumul total de energie electrică. Necesarul de energie electrică variază între 90 şi 150 kwh/tonă de ciment. Atât arderea combustibililor folosiţi în procesul de producție, cât şi procesul de formare a clincherului implică emisii de CO2 - gaz cu efect de seră. Emisiile provin din decarbonatarea calcarului şi din arderea în cuptorul de clincher a diverșilor combustibili (tradiționali şi alternativi), pentru a obține energia termica necesară. La nivelul anului 2008, fiecare tonă de ciment produsă presupunea emiterea a aproximativ 0,89 tone de CO2. Principalele surse ale emisiilor de praf, în cadrul procesului de fabricare a cimentului, sunt procesul de pregătire a materiilor prime (unităţi pentru materia primă), unităţile de măcinare şi de uscare, procesul de ardere a clincherului, pregătirea combustibilului şi unitatea de măcinare a cimentului (instalaţii de măcinare). De asemenea, alte surse de praf sunt concasarea materiilor prime, benzile rulante şi lifturile pentru materii prime, depozitarea materiilor prime şi a cimentului, depozitarea combustibililor, expedierea cimentului (încărcarea). Prevenirea degajărilor de praf în atmosferă se poate face prin instalaţii de desprăfuire, filtre cu saci pentru colectarea prafului, colectarea prafului şi reintroducerea în procesul tehnologic. În anul 2015, emisiile de CO2 generate în procesul de fabricare a clincherului au contribuit cu aproximativ 4% din totalul emisiilor globale, iar emisiile din arderea combustibililor, în procesul de producție a cimentului, au atins aproximativ același nivel, astfel încât, în total, au însumat aproximativ 8% din emisiile globale de CO2 16. Totuşi, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) nu sunt direct proporţionale cu nivelul producţiei de ciment. Ultimele tehnologii în materie, ce folosesc un procent mai scăzut de clincher, au redus emisiile, în condiţiile în care cererea de ciment, la nivel mondial, creşte. Astfel, cu toate că emisiile de dioxid de carbon/tona de ciment produs s-au redus, cu aproximativ 20% în anul 2015 faţă de anul , creşterea producției implică un grad de poluare mai ridicat. Reducerea procentului de clincher utilizat pentru obţinerea cimentului este una dintre metodele cele mai eficiente aplicate de fabricile de ciment atât pentru conservarea resurselor naturale (materii prime şi combustibili utilizați), cât şi pentru reducerea emisiilor de CO2. Pentru obținerea cimenturilor compozite, clincherul este înlocuit parțial cu diverşi compuși minerali (rocă vulcanică, calcar, deșeuri, zgură granulată de furnal, cenușă de termocentrală), care au compoziție chimică asemănătoare cu acesta. De asemenea, reducerea noxelor se obţine şi prin folosirea biomasei, a combustibililor alternativi şi a echipamentelor ecologice tehnologie verde - în utilajele de producţie. 16 Trends in global CO2 emissions: 2016 Report - PBL Netherlands Environmental Assessment Agency edgar.jrc.ec.europa.eu/.../jrc-2016-trends-in-global-co2-emissions-2016-report , pag Ibidem 11, pag

33 În martie 2007, Consiliul European a aprobat obiectivul comunitar de a reduce cu 30% emisiile de GES, până în 2020 faţă de anul , prin două obiective cheie: diminuarea costului energiei nepoluante şi aducerea întreprinderilor din UE pe primul loc în sectorul tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon. Modul de acţiune al UE s-a bazat pe crearea unei pieţe de certificate de emisie de GES. Certificatele de emisii de GES, denumite generic certificate de carbon sau certificate de CO2, sunt drepturi tranzacționabile, reprezentând o tonă de dioxid de carbon neemisă. Comercializarea emisiilor de carbon reprezintă, de fapt, tranzacțiile efectuate cu certificatele de emisii de GES. În România, certificatele se tranzacţionează conform HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea se aplică emisiilor provenite din instalaţiile în care se desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute în Anexa 1 la HG, producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie de peste 500 de tone pe zi sau în alte cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi, fiind una dintre activităţile incluse în Anexă. În perioada , intensitatea emisiilor de GES a scăzut în toate statele membre. La nivelul anului 2010, în UE emisiile de GES se situau cu aproximativ 15,5% sub nivelul celor din 1990, pe când în România, în anul 2010 au fost emise 121,6 milioane de tone echivalent CO2, în scădere cu 52% comparativ cu anul , nivel aflat sub nivelul ţintă al UE pentru anul Scăderea emisiilor s-a datorat, în special, producției mai reduse de energie electrică și termică în sectorul public, precum și reducerii emisiilor generate de industriile prelucrătoare şi de sectorul transporturilor. Trendul descrescător s-a menţinut, astfel, în anul 2014, totalul emisiilor de GES ale UE, a fost cu 23% sub nivelul din 1990 și a scăzut cu 4% în comparație cu , schimbările tehnologice contribuind cel mai mult la reducerea nivelului emisiilor. La nivel global, în anul 1999, a fost demarat proiectul - Iniţiativa de Sustenabilitate în Industria Cimentului (Cement Sustainability Initiative - CSI), promovat de 22 de mari producători de ciment, care îşi desfăşoară activitatea în peste 100 de ţări şi a căror producţie însumează aproximativ 30% din producţia globală de ciment. Iniţiativa are o agendă de acţiuni care se focalizează mai ales pe monitorizarea şi reducerea emisiilor de GES, protecţia mediului, utilizarea responsabilă a combustibililor şi a materiilor 18 Consiliul European privind energia regenerabilă Obiectivele Europei în domeniul energiei regenerabile: 20% până în Studiu în cadrul proiectului POR - Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu Uniunea Europeană a Comisiei Naţionale de Prognoză, cod SMIS Evaluarea impactului reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră asupra economiei româneşti prin utilizarea relaţiilor tehnologice şi de interdependenţă dintre ramuri. 20 Raport al Comisiei privind progresele înregistrate în domeniul combaterii schimbărilor climatice, inclusiv raportul privind funcționarea pieței carbonului, raportul privind revizuirea Directivei 2009/31/CE privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și raportul bienal al Uniunii Europene în temeiul Convenției-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice - COM(2015) 576 final. 33

34 prime, sănătatea şi protecţia lucrătorilor, măsurarea şi îmbunătăţirea impactului activităţilor de producţie asupra terenului şi comunităţii locale. Principalii producători de ciment prezenţi pe piaţa românească HeidelbergCement România SA, CRH Ciment (România SA) şi Holcim România SA - sunt membri ai CSI. Pe parcursul acestui raport, se vor folosi variantele prescurtate ale denumirilor celor trei producători de ciment din România, astfel: HeidelbergCement România, CRH România și Holcim România. Toate fabricile de producție de ciment din România au fost construite înainte de 1990 cu capital integral românesc. Odată cu privatizarea industriei, din perioada , au fost intensificate eforturile pentru protecția mediului înconjurător. Noii proprietari, pe lângă capacitatea financiara şi experiența internațională, au adus şi un know-how important în sfera protecției mediului, ce s-a transpus în emisii de praf în atmosferă şi de GES sub normele europene. România a fost una dintre primele ţări din lume unde s-a introdus procedeul uscat pentru producția cimentului, economisindu-se astfel (cu costul unor mari investiții de producție) cantităţi semnificative de energie şi apă. Principalele măsuri şi instrumente folosite de către producătorii de ciment din România, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate prin proiectul CSI, ce au contribuit semnificativ la reducerea emisiilor de GES şi, implicit, la protecția mediului înconjurător au fost: crearea stațiilor ecologice de betoane ce permit reducerea spre zero a emisiilor de praf şi a zgomotului, reciclarea deșeurilor din beton şi refolosirea apei reziduale; reciclarea reziduurilor de beton proaspăt şi refolosirea apei reziduale; instalarea de sisteme moderne de desprăfuire pentru reducerea emisiilor de praf; măsuri de protecție a biodiversităţii în zonele din care se extrag mineralele necesare pentru producția cimentului; controlul consumului de apă intern, colectarea şi tratarea apei reziduale în decantoare; folosirea energiei termo-solară ca mijloc de încălzire şi producere a apei calde; substituirea combustibililor fosili cu cei alternativi pentru încălzirea cuptoarelor - produse şi reziduuri provenite atât din industria cimentului, cât şi din alte industrii (precum industria petrolieră, auto, agricultură, silvicultură, deșeuri municipale), cum ar fi: ulei uzat, cauciucuri uzate/anvelope, folii, cartoane, deșeuri din mase plastice, lemnoase şi petroliere; îmbunătățirea eficienței instalațiilor în scopul reducerii pierderilor de căldură. Un instrument de punere în practică a angajamentelor şi obiectivelor de dezvoltare durabilă şi de protecție a mediului înconjurător este standardul pentru managementul de mediu ISO 14001, adoptat în România ca SR EN ISO Scopul standardului este de a susține protecția mediului şi de a preveni poluarea printr-un management sistematic de mediu cu privire la zonele şi activitățile care au un impact asupra acestuia. ISO solicită unei organizații să declare ceea ce face în privința controlării şi reducerii impactului său asupra mediului 34

35 înconjurător, să realizeze ceea ce a declarat în politica sa de mediu şi să înregistreze realizările. Principalii producători de ciment din România deţin certificarea ISO Cu toate eforturile întreprinse, industria producției de ciment rămâne unul dintre sectoarele cu o contribuție importantă la emisiile de GES la nivel național. Conform verificărilor făcute de ANPM (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului) privind emisiile GES, fabricile de ciment se clasau în primele 27 de instalații din cele 228 inventariate 21 în anul 2009, respectiv din cele 234 inventariate ca nivel de emisii de GES. 1.1.F Prezentare succintă privind piaţa relevantă Piața relevantă a produsului Definirea pieţei relevante este un instrument de identificare şi de stabilire a graniţelor între care se exercită concurenţa dintre întreprinderi. Scopul definirii pieţei relevante este de a identifica produsele şi concurenţii existenţi ai întreprinderilor în cauză, concurenţi care sunt capabili să constrângă comportamentul respectivelor întreprinderi şi să le împiedice să acţioneze independent de presiunile unei concurenţe efective. Definirea pieţei relevante este fundamentală pentru toate domeniile acoperite de legislaţia în domeniul concurenţei, aplicarea acesteia nefiind posibilă fără referire la piaţa pe care se desfăşoară concurenţa. Cimentul este unul dintre cele mai importante materiale utilizate în construcții, datorită proprietăţilor sale superioare de întărire, odată ce este amestecat cu apă, precum și de legare a altor materiale pentru stabilitate și rezistență. Cimentul este utilizat ca material intermediar pentru producția de betoane, şape şi mortare, de produse din beton, pentru execuţia clădirilor civile şi industriale, execuţia drumurilor, a căilor ferate, a podurilor, a barajelor etc. Cimentul se împarte în două mari categorii: ciment gri și ciment alb. Principala diferență dintre cimentul alb și cel gri rezidă în calitatea superioară a calcarului utilizat pentru producerea cimentului alb. În plus, cimentul alb este utilizat în scopuri diferite (în mod deosebit, în lucrări de arhitectură, elemente decorative, finisaje, pardoseli albe și colorate), este produs într-o cantitate limitată și are un preţ mai ridicat decât al cimentului gri. În deciziile anterioare, în cazurile care au implicat sectorul cimentului, Consiliul Concurenţei a considerat că cimentul gri reprezintă o categorie distinctă de cimentul alb. În aceste cazuri, autoritatea de concurenţă a definit piaţa relevantă a producerii şi comercializării cimentului gri (care include toate sortimentele de ciment gri). Conform practicii decizionale a Comisiei Europene, piața cimentului gri a fost definită ca o piaţă unică şi distinctă de piața cimentului alb, fără a fi necesară o subsegmentare în funcţie de diferitele tipuri de ciment gri (CEM I - CEM V). În ceea ce priveşte modul de livrare a cimentului către clienţi, Comisia Europeană a admis posibilitatea unei subsegmentări a pieţei cimentului

36 gri în funcţie de modalitatea de livrare, în ciment gri vândut în saci şi ciment gri vândut vrac, însă a lăsat deschisă definiţia exactă a pieţei relevante. În investigația privind concentrarea economică Anglo American PLC / Lafarge S.A. (în continuare, denumită concentrarea economică Anglo/Lafarge), conform raportului final al autorității de concurență din Marea Britanie, a fost analizată, atât sub aspectul cererii, cât și sub aspectul ofertei, substituibilitatea între: (1) diferitele tipuri de ciment vrac; (2) diferitele modalități de ambalaj (vrac vs. saci) și (3) ciment importat și ciment produs intern. În privința primului aspect, s-a constatat că există un grad de substituibilitate din partea cererii între diversele tipuri de ciment, dar că abilitatea și dorința clienților de a trece de la CEM I la alte tipuri de ciment diferă în funcție de utilitatea finală. În ceea ce privește substituția sub aspectul ofertei, s-a constatat că producătorii de ciment par să aibă posibilități diferite de a obține materiile prime necesare pentru a produce CEM II și CEM III. În funcție de disponibilitatea acestor produse și cu condiția că dețineau facilitățile necesare, producătorii păreau să poată schimba ușor producția de la CEM I la alte tipuri de ciment. În ceea ce privește al doilea aspect, s-a constatat că există o substituibilitate foarte mică între ciment vrac și ciment saci. În acest sens, s-a decis ca, în scopul evaluării concentrării economice Anglo/Lafarge, cimentul vrac și saci aparțin de piețe relevante ale produsului diferite. Referitor la al treilea aspect, s-a ajuns la concluzia că, în scopul evaluării concentrării economice Anglo/Lafarge, nu era adecvată segmentarea pieței relevante a produsului în ciment domestic și ciment importat pe baza diferențelor de calitate sau de securitate luate în calcul. În această secțiune se aduce în discuție importanța substituibilității tocmai pentru a prezenta o serie de aspecte importante specifice substituibilității diverselor sortimente de ciment. Alegerea tipului de ciment de către client (consumator intermediar sau consumator final) se face luând în considerare atât aplicaţia finală ce urmează a fi obţinută, cât şi alţi factori legaţi de procesul de producţie, tehnologia utilizată ş.a. Cu toate acestea, conform deciziei 22 referitoare la investigația privind un posibil de abuz de putere dominantă desfășurată de către Consiliul Concurenței la nivelul sectorului de producere și comercializare a cimentului, s-a constatat că, din punct de vedere al compoziţiei, toate sortimentele de ciment din clasele I-V se obţin dintr-un singur produs intermediar, respectiv din clincher. Diferenţele între diversele sortimentele de ciment sunt date de adaosuri şi de eventuali aditivi. Totodată, s-a constatat că pe anumite intervale de rezistenţă, sortimentele de ciment cu clasa de rezistenţă 52,5 sunt substituibile cu 42,5, care la rândul lor sunt substituibile cu 32,5, de unde rezultă existenţa unei substituţii în lanţ între cimenturile grupate în funcţie de clasa de rezistenţă. Mai mult decât atât, s-a constatat că și sub aspectul caracteristicilor fizice și 22 DECIZIA nr. 60/

37 chimice, cimenturile de diferite tipuri și clase de rezistență sunt substituibile cu diverse alte tipuri de ciment și clase de rezistență. Ca urmare a analizei efectuate în cadrul investigației anterior menționate, Consiliul Concurenței a concluzionat că nici din punct de vedere al substituibilităţii la nivelul cererii şi nici din punct de vedere al substituibilităţii la nivelul ofertei, nu poate fi definită ca piaţă relevantă a produsului o piaţa distinctă pentru diversele sortimente de ciment. Acest element va avea o deosebită importanță în analiza ofertei pe sortimente de ciment produse și livrate de cei cinci producători de ciment de pe teritoriul României, care, aparent, nu își intersectează oferta pentru principalele sortimente de ciment vândute 23. Mai exact, un mecanism ce la prima vedere ar putea ridica suspiciuni din punct de vedere al concurenței 24, cum ar fi împărțirea pieței pe sortimente de ciment, se poate dovedi inofensiv în lumina substituibilității în lanț descrise mai sus. 25 O serie de analize în sensul identificării gradului de substituibilitate între diferitele sortimente de ciment, dar și pe diferitele tipuri și clase de rezistență și modalități de ambalaj (vrac vs. saci), au fost incluse în secțiunea dedicată tehnicilor statistice utilizate pentru analiza prețurilor 26. Piaţa relevantă geografică Dimensiunea pieţei geografice depinde de o serie de factori, în special de costurile de transport. Pentru ciment, ponderea costurilor de transport în preţul produsului este semnificativă. Raportul foarte scăzut preţ/masă limitează piaţa de desfacere a acestui produs, acesta fiind motivul pentru care analiza pieţei cimentului necesită o abordare zonală. În practica decizională anterioară, Consiliul Concurenţei a considerat că distanţa optimă până la care cimentul poate fi comercializat în condiţii de rentabilitate se calculează în raport cu amplasarea fabricilor faţă de beneficiarii care reprezintă ponderea cea mai însemnată a livrărilor de ciment, această distanţă având valoarea de max. 200 km, atât pentru transportul auto, cât şi pentru transportul pe cale ferată, pieţele geografice ale fiecărei fabrici fiind suprafeţele descrise de cercuri cu raza de cca. 200 km în jurul acestora 27. Totodată, având în vedere situaţia specifică a dispunerii fabricilor de ciment pe teritoriul României, autoritatea de concurenţă a considerat că, practic, piaţa geografică pentru fiecare dintre producătorii naţionali de ciment este reprezentată de reuniunea pieţelor geografice ale tuturor fabricilor de ciment deţinute. Astfel, pentru fiecare dintre cei trei mari producători de ciment, piaţa geografică aferentă producerii şi comercializării de ciment este reprezentată de întregul teritoriu al României. 23 Principalele sortimente de ciment în funcție de volumul vândut de fiecare producător de ciment. 24 Ipoteza conform căreia fiecare producător oferă și produce sortimente de ciment în scopul menținerii cotelor de piață simetrice, împărțind piața pe sortimente de ciment. 25 Pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea Pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea Piața relevantă geografică a fost analizată distinct, în secțiunea

38 Această regulă trebuie aplicată de la caz la caz, deoarece practica a demonstrat că pe distanţa strictă de 200 de km rutieri faţă de fabrică există numeroşi consumatori care nu se aprovizionează de la fabrica respectivă, motivul fiind traseele anevoioase ale căilor ferate şi ale reţelelor rutiere de acces, din cauza variatelor forme de relief. Figura 1.2. Zona de captare (200 de km față de punctele de interes) Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor disponibile Definită teoretic, piaţa geografică a cimentului ar putea fi redată printr-o suprafaţă circulară cu raza de 100 de km în jurul fabricii (ca proxy pentru a reprezenta grafic zona de captare de 200 km. în jurul fabricii), conform figurii anterioare. Conform practicii decizionale a Comisiei Europene, în cazul cimentului gri s-a considerat că piaţa relevantă geografică este reprezentată de zonele circulare cu raze de 150 şi 250 km în jurul facilităţilor de producţie, reflectând distanţa până la care producătorii de ciment pot vinde ciment în condiţii de eficienţă economică, iar pieţele astfel definite pot depăşi, în anumite circumstanţe, teritoriile naţionale. 38

39 1.2. Aspecte cheie Cimentul este un liant anorganic (mineral) hidraulic în formă de pulbere fină, care se foloseşte la prepararea betoanelor şi mortarelor, la execuţia prefabricatelor din beton, la lucrările de execuţie a clădirilor civile şi industriale, la execuţia drumurilor, căilor ferate, podurilor, barajelor, hidrocentralelor etc. Materiile prime principale utilizate pentru producerea cimentului sunt extrase, în general, din rocile de calcar, marno-calcar cretă și argilă. Acestea sunt obținute din carieră, prin diferite procedee de extracție, după care sunt transportate la fabrică, măcinate și omogenizate. Cimenturile sunt produse standardizate, ce se deosebesc prin compoziţia lor chimicomineralogică, fineţea de măcinare şi viteza de răcire. Cimentul Portland (silicios) este cel mai utilizat liant hidraulic din construcții, iar cimentul aluminos este folosit, în special, pentru betoane refractare, lucrări urgente de intervenţii, de reparaţii şi montaj, betonări pe timp de îngheţ. Având în vedere marea diversitate de tipuri de ciment existente, prin standarde s-a făcut distincția între cimenturile comune/uzuale şi cele speciale, adică cele cu adaosuri suplimentare sau proprietăți speciale. Majoritatea cimenturilor din România se produc în baza Standardului European SR EN 197-1:2011. Cimentul, ce face obiectul unor standarde armonizate, se comercializează numai marcat şi însoţit de certificat de performanţă CE. În industria cimentului, procesele de fabricație implică un consum semnificativ de energie, dar și emisii de praf și gaze, iar cimentul nu este un produs ce se poate recicla. În martie 2007, Consiliul European a aprobat obiectivul comunitar de a reduce cu 30% emisiile de GES, până în 2020, faţă de anul 1990, prin două obiective cheie: diminuarea costului energiei nepoluante şi aducerea întreprinderilor din UE pe primul loc în sectorul tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon. Modul de acţiune al UE s-a bazat pe crearea unei pieţe de certificate de emisie de GES, certificate ce se tranzacţionează şi în România, conform HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare. Odată cu privatizarea industriei cimentului, din perioada , au fost intensificate eforturile pentru protecția mediului înconjurător. Noii proprietari, pe lângă capacitatea financiara şi experiența internaționala au adus şi un know-how important în sfera protecției mediului, ce s-a transpus în emisii de praf în atmosferă şi de GES sub normele europene. România a fost una dintre primele ţări din lume unde s-a introdus procedeul uscat pentru producția cimentului, economisindu-se astfel (cu costul unor mari investiții de producție) cantități semnificative de energie şi apă. 39

40 Cu toate eforturile întreprinse, industria producției de ciment rămâne unul dintre sectoarele cu o contribuție importantă la emisiile de GES la nivel național. Conform verificărilor făcute de ANPM privind emisiile GES, fabricile de ciment se clasau în primele 27 de instalații din cele 228 inventariate în anul 2009, respectiv din cele 234 inventariate ca nivel de emisii de GES. Cimentul este un produs relativ omogen: deși există diferite tipuri de produse de ciment gri cu proprietăți diferite, există posibilitatea de substituire între diferite tipuri de ciment atât în ceea ce privește cererea, cât și oferta. În mod similar, deși cimentul vrac și saci sunt piețe distincte ale produselor, deoarece există o substituibilitate redusă a cererii între acestea, ele sunt produse din aceleași materiale, existând unele posibilități de substituire sub aspectul ofertei. Teoretic, pe anumite intervale de rezistenţă, sortimentele de ciment cu clasa de rezistenţă 52,5 sunt substituibile cu 42,5, care la rândul lor sunt substituibile cu 32,5, de unde rezultă existenţa unei substituţii în lanţ între cimenturile grupate în funcţie de clasa de rezistenţă. Nici din punct de vedere al substituibilităţii la nivelul cererii şi nici din punct de vedere al substituibilităţii la nivelul ofertei, în practica sa decizională Consiliul Concurenței nu a fost definită ca piaţă relevantă a produsului, o piaţa distinctă pentru diversele sortimente de ciment. În cazurile instrumentate de Consiliul Concurenței în domeniul producerii și comercializării cimentului, piaţa relevantă geografică a cimentului s-a definit ca având dimensiune naţională. 40

41 Capitolul 2. Linii directoare și tipuri de analize utilizate în raport 2.1. Modalitatea de colectare și prezentare a opiniilor participanților din industria cimentului Prima solicitare de informații transmisă de Consiliul Concurenței a vizat opiniile participanților pe piață privind o serie de aspecte legate de sectorul producerii și comercializării cimentului din România. Pentru a culege opiniile celor 8 participanți din industria cimentului, s-a apelat la o abordare relativ standard în cercetările bazate pe chestionare, respectiv exprimarea acestor opinii față de afirmații predefinite prin alegerea unor valori pe o scală. Cu titlu de exemplu, caseta de mai jos prezintă două afirmații ce au fost evaluate de participanții din industria cimentului, afirmații ce privesc evoluția așteptată a sectorului analizat. După cum se poate observa, afirmațiile au fost redactate într-un mod destul de tranșant, astfel încât respondenții să își formeze cu ușurință o părere față de acestea. Opinia respondenților a fost solicitată prin intermediul unei scale (Likert) în nouă puncte, scala fiind însoțită de unele indicații privind semnificația scorurilor 28. Vă rugăm să vă exprimați opinia față de o serie de afirmații ce privesc industria cimentului din România. Vă rugăm să parcurgeți cu atenție fiecare din afirmațiile de mai jos, întrucât unele dintre acestea se referă la situații existente acum pe piață, în timp ce altele se referă la așteptările dvs. privind evoluții viitoare sau chiar la situații ipotetice. Folosiți scala de mai jos pentru exprimarea acordului sau dezacordului dvs. față de fiecare afirmație: Dezacord total Dezacord parțial Nici acord, nici dezacord Acord parțial Acord total Așteptări privind evoluția pieței în următoarele luni Ex. 1. Ne aşteptăm ca nivelul preţului cimentului de pe piaţa internă să crească semnificativ în următorii 1-2 ani. Ex. 2. Prețul cimentului în România este semnificativ mai scăzut decât în alte țări. Opinia dvs (1-9) Societățile care activează în sectorul producerii și comercializării cimentului din România reprezintă cei mai informați respondenți, fiind astfel în măsură a oferi o perspectivă relevantă privind sectorul analizat. Răspunsurile primite de Consiliul Concurenței de la participanții de pe piață vor fi sintetizate în tabele similare cu Tabelul 2.1. Tabelele vor indica atât media răspunsurilor primite, cât și coeficientul de variație (CV) al valorilor alese de respondenți pe scală. Mediile aritmetice calculate pe baza răspunsurilor 28 Dat fiind că scala are un număr impar de valori, dar și faptul că respondenților nu le-a fost oferită și opțiunea Nu știu/nu răspund, este posibil ca punctul de mijloc al scalei să reprezinte un loc de refugiu, ce este în general ales de cei care nu au formată o opinie solidă față de o anumită afirmație. 41

42 primite vor oferi o imagine privind percepția de ansamblu a principalilor 7 participanți de pe piață pentru perioada analizată. Valorile medii vor fi însoțite de prezentarea coeficientului de variație, care va oferi o imagine asupra relevanței mediei. Numit și coeficient de omogenitate, CV este o măsură adimensională a dispersării unei serii de date față de tendința sa centrală (reprezentată, cel mai adesea, prin media seriei) 29. CV se calculează prin raportarea abaterii standard (σ) la nivelul mediu al seriei de distribuţie (xm) și se exprimă procentual: CV=σ/xm*100. De obicei, se consideră că CV<35% este un indicator al unei colectivități omogene, în timp ce CV<17% este văzut a indica o populaţie foarte omogenă. Altfel spus, valori ale CV sub pragul de 35% (în mod ideal sub 17%) sunt considerate a indica existenţa unei singure tendinţe în cadrul seriei de date (în speţă, a unei păreri împărtășite de mai mulți producători de ciment). Drept consecință, în aceste cazuri media calculată are semnificaţia așteptată în mod uzual, fiind o măsură reprezentativă pentru această unică tendinţă centrală a seriei. Valori ale CV peste pragul de 35% indică faptul că media calculată trebuie privită cu precauție, aceasta fiind rezultatul unor păreri diferite ale respondenților (cu cât valoarea CV este mai ridicată, cu atât divergențele între respondenți sunt mai pronunțate). Pentru exemplul 1. din caseta anterioară, valoarea medie din Tabelul 2.1 se află în stânga punctului de mijloc al scalei foarte aproape de acesta, în timp ce pentru exemplul 2. valoarea medie este plasată în dreapta punctului de mijloc al scalei. Pentru primul exemplu valoarea medie indică o relativă incertitudine a respondenților. Această valoare arată faptul că respondenții nu se așteaptă la modificări majore în ceea ce privește nivelul prețului cimentului de pe piața internă în următorii ani. Valoarea medie obținută pentru al doilea exemplu indică faptul că respondenții sunt relativ de acord că prețul cimentului în România este semnificativ mai scăzut decât în alte țări. Tabelul 2.1. Exemplu de prezentare a opiniilor respondenților Afirmații evaluate Indicator Ex. 1. Ex. 2. Medie 4,75 6,75 CV 31% 21% Valorile CV indicate în tabel sunt plasate sub pragul critic de 35%, arătând faptul că mediile calculate poartă semnificația așteptată și sunt indicatori adecvați ai tendințelor centrale prezente în cele două serii de date. Altfel spus, valorile medii din tabelul anterior nu par a fi calculate pe baza unor răspunsuri foarte diferite unele faţă de celelalte chiar dacă există variație în opiniile respondenților, seriile de date sunt relativ omogene, ceea ce face ca mediile să fie reprezentative. 29 Pentru detalii, vezi Statistică de Alexandru Isaic-Maniu, Constantin Mitruț și Vergil Voineagu, Editura Universitară, 2003 şi Statistică și Econometrie de Tudorel Andrei, Editura Economică,

43 2.2. Teoria afectării concurenței 30 Tipurile de analize și modalitatea de investigare a sectorului producerii și comercializării cimentului în România, utilizate pe parcursul acestui raport, au urmărit obținerea unei imagini cât mai clare pentru cele trei aspecte considerate cheie conform liniilor directoare trasate în cadrul ghidului de realizare a investigațiilor de piaţă al autorității de concurență din Marea Britanie 31 și anume: (4) Caracteristicile pieței investigate și rezultatele mecanismelor de piață; (5) Definirea pieței relevante; (6) Evaluarea sub aspect concurențial. În ceea ce privește primul aspect menționat, caracteristicile pieței luate în considerare au fost analizate individual, în capitole distincte, punându-se accent pe cotele de piață, caracteristicile produsului comercializat, analiza cererii și a profilului clienților, cadrul legal și de reglementare ce se aplică pieței de referință, practicile specifice industriei și istoricul pieței, inclusiv evoluțiile recente sub aspect concurențial, dar și alte evoluții considerate relevante. În ceea ce privește analiza mecanismelor de piață și rezultatele obținute în sectorul investigat, au fost evaluate aspecte legate de costuri, prețuri, profitabilitate, sortimentele oferite și calitate. În ceea ce privește prețul și profitabilitatea, tipurile de analize avute în vedere în acest raport sunt: evoluții comparative ale prețurilor diverselor sortimente de ciment, aplicate clienților de pe teritoriul României, clienților din UE și extracomunitari; evoluții comparative la nivelul prețului diverselor sortimene de ciment aferente clienților din grup față de cei independenți; evoluții comparative de prețuri pentru sortimentele de ciment comune producătorilor de ciment; evoluții comparative la nivel de costuri; evoluțiile marjelor de profit net și profit operațional. Practica Consiliului Concurenței în ceea ce privește piața relevantă a fost tratată sumar în capitolul 1, în timp ce, în secțiunile 7.2. și 8.4., pentru a scoate în evidență câteva aspecte cheie legate de piața relevantă, atât sub aspect geografic, cât și al produsului, s-au estimat ariile de captare pentru o fabrică de ciment de pe teritoriul României și s-au prezentat tehnici statistice de analiză a prețurilor în sensul aprecierii gradului de substituibilitate între diversele sortimente de ciment. Pentru a nu se omite elemente definitorii în evaluarea modului în care funcționează concurența în sectorul investigat, au fost trasate câteva teorii ale prejudiciului 32. Din cele cinci surse principale din care pot deriva prejudicii sub aspect concurențial, așa cum sunt enumerate în ghidul de realizare a investigațiilor de piaţă al autorității de concurență din 30 Eng. Theories of Harm. 31 Ghidul autorității de concurență din Marea Britanie - Market Investigation References: Competition Commission Guidelines, O teorie a prejudiciului este o ipoteză pentru cât de dăunătoare ar putea fi efectele generate de comportamentele descrise într-o piață sub aspect concurențial și cum ar putea afecta negativ consumatorii. 43

44 Marea Britanie 33, au fost identificate cel puțin 4 teorii ale prejudiciului, de care trebuie să se țină cont când se analizează sectorul producerii și comercializării cimentului în România: (5) Teoria afectării concurenței 1: nivelurile ridicate de concentrare și barierele la intrare înseamnă că furnizorii pot exercita putere de piață; (6) Teoria afectării concurenței 2: coordonarea între producători împiedică, restrânge sau denaturează concurența; (7) Teoria afectării concurenței 3: integrarea pe verticală și comportamentul de excludere; (8) Teoria afectării concurenței 4: anumite aspecte legate de reglementare au ca efect prevenirea, restrângerea sau denaturarea concurenței. Fiecare aspect analizat a fost investigat în lumina acestor teorii, iar concluziile aferente se regăsesc în capitolul de concluzii. Teoria afectării concurenței 1 (TAC1) se referă la faptul că furnizorii individuali au putere de piață pe piețele relevante ca urmare a concentrării ridicate a pieței și a barierelor la intrare. Astfel de furnizori ar avea capacitatea de a stabili prețuri mai mari decât în alte situații sau de a reduce calitatea produselor oferite ca urmare atât a concurenței limitate din partea altor furnizori, cât și a amenințării reduse de intrare sau extindere pe piață a concurenților. Teoria afectării concurenței 2 (TAC2) face referire la coordonarea dintre furnizori care denaturează sau restrânge concurența la nivelul pieței relevante pentru unul sau mai multe sortimente de ciment. Coordonarea apare atunci când, ca urmare a interacțiunii repetate cu rivalii, furnizorii de pe piață optează pentru o strategie de evitare sau de limitare a concurenței între aceștia, deoarece sunt conștienți de faptul că o concurență acerbă cu rivalii poate genera profituri mai mici decât dacă ar reuși să limiteze concurența sau să evite în totalitate concurența cu alți participanți pe piață. Rezultatul comportamentului coordonat este că prețurile sunt mai mari (sau calitatea produselor oferite este redusă) decât în alte condiții. În lumina acestei teorii, în speţă se va evalua dacă factorii structurali și condițiile de piață favorizează coordonarea, modul în care întreprinderile de pe piață operează și dacă rezultatele observate sunt cel mai bine explicate prin comportamentul coordonat sau necoordonat. În acest sens, în raport a fost analizată măsura în care rezultatele observate pe piață sunt consecințe ale coordonării prin preț, prin sortimentele de ciment livrate sau prin împărțirea geografică a pieței. Teoria afectării concurenței 3 (TAC3) pornește de la ipoteza conform căreia integrarea verticală afectează în sine costurile furnizorilor, astfel încât este puțin probabil ca furnizorii neintegrați să poată concura eficient cu furnizorii integrați. O altă ipoteză este aceea că un furnizor integrat (care acționează unilateral sau mai mulți furnizori integrați care acționează colectiv) crește prețul cimentului, cu efectul reducerii marjelor furnizorilor neintegrați, astfel încât furnizorii neintegrați sunt excluși de pe piață. 33 Cele 5 surse principale care pot genera prejudicii sub aspect concurențial sunt: (a) puterea de piață unilaterală; (b) barierele la intrare și extindere; (c) comportamentul coordonat; (d) relațiile verticale; și (e) inerția consumatorilor. 44

45 Teoria afectării concurenței 4 (TAC4) se referă la integrarea în amonte și posibila afectare a concurenței pe piața agregatelor de carieră sub aspectul reglementărilor, mai exact, sub aspectul modului de obținere a licențelor de exploatare a agregatelor de carieră. 45

46 Capitolul 3. Reglementări aplicabile în industria cimentului Întreprinderile chestionate au fost invitate să precizeze care sunt reglementările specifice existente (atât naționale, cât și europene), ce impun industriei cimentului respectarea anumitor cerinţe. Conform răspunsurilor primite în cadrul investigaţiei sectoriale, în funcţie de obiectul acestora, principalele reglementări pot fi împărţite în următoarele categorii: A. Norme de mediu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului 34, cu modificările şi completările ulterioare Ordonanța de urgență este actul normativ în baza căruia poate fi adoptata legislația subsecventă în domeniul protecţiei mediului. Aceasta definește cerinţele necesare pentru derularea legală a activităților (spre exemplu, aviz de mediu 35, acord de mediu 36, autorizaţie de mediu 37, autorizaţie integrată de mediu 38, autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră 39 ), cerințele pentru procedura de reglementare, regimul substanţelor şi preparatelor periculoase, regimul deșeurilor, protecția apei, solului şi așezărilor umane etc. Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale 40 Legea are ca scop prevenirea şi controlul integrat al poluării rezultate din activităţile industriale, stabilind condiţiile pentru prevenirea sau, în cazul în care nu este posibil, pentru reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, precum şi pentru prevenirea generării deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său. Conform acestei legi, este interzisă operarea fără autorizaţie integrată de mediu/autorizaţie de mediu a oricărei instalaţii sau instalaţii de ardere, instalaţii de incinerare a deşeurilor sau 34 Publicată în Monitorul Oficial al României (MO) nr / Actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. 36 Actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect. 37 Actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare al unei activităţi existente sau al unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune. 38 Actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, cu informarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; autorizaţia poate fi emisă pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator. 39 Actul administrativ emis de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin care se stabilesc obligaţiile privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră; de asemenea, se stabileşte obligaţia de a returna anual în conturile din Registrul unic al emisiilor de gaze cu efect de seră un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, monitorizate şi verificate pentru anul anterior. 40 Publicată în MO nr. 671/

47 instalaţii de coincinerare. Obţinerea autorizaţiilor presupune îndeplinirea unor multiple cerinţe, printre care valorile limită de emisii pentru un număr de poluanţi. Autorizaţia integrată de mediu/autorizaţia de mediu se emite pentru una sau mai multe instalaţii sau părţi ale instalaţiilor exploatate de către acelaşi operator pe acelaşi amplasament. În situaţia în care o autorizaţie integrată de mediu/autorizaţie de mediu vizează două sau mai multe instalaţii, aceasta prevede condiţii care să asigure că fiecare instalaţie îndeplineşte cerinţele acestei legi. Hotărârea de Guvern nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră 41, cu modificările şi completările ulterioare Actul normativ implementează schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră 42 cu scopul reducerii emisiilor, prin care sunt monitorizate emisiile de gaze cu efect de seră şi este impusă obligația de restituire a unui număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu numărul total de emisii provenite de la instalaţia respectivă, stabilite în conformitate cu cerinţe specifice. Schema de comercializare se bazează pe principiul limitează şi comercializează, fiind un instrument utilizat în cadrul politicii Uniunii Europene referitoare la schimbările climatice. Prin acest act legislativ național a fost transpusă Directiva 2003/87/CE 43. La nivel naţional a fost înfiinţat 44 un registru, prin care se asigură, printre altele: operarea în registru, astfel încât să se asigure evidenţa certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră emise, transferate, achiziţionate, anulate, precum şi a operaţiunilor cu unităţi de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute de Protocolul de la Kyoto; realizarea operaţiunilor de deschidere, întreţinere, blocare, deblocare a conturilor în registrul naţional; accesul la registru al titularilor de conturi, împuterniciţilor acestora, al verificatorilor, precum şi al publicului; blocarea conturilor operatorilor care nu restituie, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră corespunzător cantităţii totale de emisii de gaze cu efect de seră generate în anul anterior. 41 Publicată în MO nr. 554/ Certificat de emisii de gaze cu efect de seră - titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită şi care este transferabil. 43 A Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al UE (JO) L 275/ În baza acesteia, Comisia Europeană a emis Decizia nr. 2011/278/UE, care se aplică alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera pentru instalațiile staționare (şi instalațiilor de ciment cu o anumită capacitate de producte) începând cu anul 2013 şi Decizia nr. 2014/746/UE, prin care a fost creată o listă cu sectoarele care trebuie să primească certificate de emisii de gaze cu efect de seră, cu titlu gratuit, printre care şi sectorul ciment, pentru evitarea expunerii la riscul de relocare. 44 Prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi operarea registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră (Publicat în MO nr. 680 / ), cu modificările și completările ulterioare. 47

48 Legea nr. 104/2011 calitatea aerului înconjurător 45, cu modificările şi completările ulterioare Titularul de activitate are obligația de a aplica şi respecta cerinţele impuse de lege, precum: anunţă, de îndată, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului la producerea unor avarii, accidente, incidente, opriri/porniri accidentale etc.; aplică măsurile de reducere a emisiilor de poluanţi în aer, cuprinse în planurile de calitate a aerului; la declanşarea de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului a planului de acţiune pe termen scurt, ia măsuri urgente şi eficace de reducere a emisiilor de poluanţi în aer în conformitate cu planul, astfel încât concentraţia acestora în aerul înconjurător să fie redusă până la atingerea nivelului valorii-limită, inclusiv prin oprirea temporară a activităţii, dacă este cazul; informează autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului în cazul înregistrării depăşirii valorilorlimită de emisie impuse prin actele de reglementare. Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată 46, cu modificările şi completările ulterioare Aceasta lege stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora. Aceasta implică încadrarea deşeurilor generate şi a celor acceptate la coprocesare în fabricile de ciment potrivit catalogului European al deşeurilor, o gestiune responsabilă a deşeurilor, implicând printre altele colectarea separată pe categorii a deşeurilor. Costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor se suportă de către producătorul de deşeuri sau, după caz, de deţinătorul deşeurilor. Legea transpune în legislaţia naţională Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile. Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje 47, cu modificările şi completările ulterioare Legea reglementează gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului. Se admite introducerea pe piaţă numai a ambalajelor care îndeplinesc cerinţele esenţiale prevăzute în lege. Operatorii economici sunt obligaţi să introducă pe piaţă numai ambalaje la care suma nivelurilor concentraţiilor de plumb, cadmiu, mercur şi crom hexavalent prezente în ambalaj sau în componentele acestuia nu depăşeşte 100 de părţi/milion raportat la greutate; operatorii economici producători de ambalaje şi/sau de produse ambalate au obligaţia să utilizeze un sistem de marcare şi identificare pentru ambalaje (etc.). 45 Publicată în MO nr 452 / Publicată în MO nr. 220/ Publicată în MO nr. 809/

49 De asemenea, legea stabilește măsuri pentru reutilizarea, reciclarea şi valorificarea deșeurilor de ambalaje stabilește ţintele minime de valorificare pentru deșeurile de ambalajele puse pe piaţă. Hotărârea de Guvern nr. 1061/ privind transportul deşeuri periculoase şi nepericuloase 48 Actul normativ stabileşte procedura de reglementare şi control al transportului deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice 49, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul se fundamentează pe principiul conform căruia sectorul industrial trebuie să producă, să importe sau să utilizeze substanțe sau să le introducă pe piață în mod responsabil și cu prudență, astfel încât să se evite, în condiții previzibile în mod rezonabil, efectele adverse asupra sănătății umane și a mediului. Conform regulamentului, trebuie colectate toate informațiile disponibile și relevante privind substanțele ca atare, în preparate sau în articole, pentru a contribui la identificarea proprietăților periculoase ale acestora și ar trebui comunicate sistematic recomandări privind măsurile de administrare a riscurilor prin intermediul lanțurilor de aprovizionare, în măsura în care aceasta se dovedește a fi necesară în mod rezonabil, astfel încât să se evite efectele adverse asupra sănătății umane și a mediului. Răspunderea pentru administrarea riscurilor prezentate de substanțe revine persoanelor fizice sau juridice care produc, importă, introduc pe piață sau utilizează substanțele respective. Prin urmare, obligația impusă producătorilor și importatorilor este și aceea să furnizeze date privind substanțele pe care le produc sau pe care le importă, să utilizeze datele respective în vederea evaluării riscurilor pe care le prezintă substanțele în cauză, precum și să elaboreze și să recomande măsuri adecvate de administrare a riscului. Pentru a asigura respectarea efectivă a acestor obligații, operatorii care solicită înregistrarea ar trebui să prezinte agenției un dosar care să conțină toate informațiile menționate mai sus. Circulația substanțelor înregistrate pe piața internă trebuie permisă. Astfel, regulamentul impune producătorilor de ciment obligații referitoare la clasificarea şi etichetarea produselor, întocmirea şi furnizarea unei fişei cu date de securitate, preînregistrarea/înregistrarea în cazul utilizării anumitor substanțe (ex. zgură, cenușă etc.), aplicarea restricțiilor privind conţinutul maxim de crom solubil ce poate fi conţinut de ciment. 48 Publicată în MO nr. 672/ Publicat în JO L 396/

50 Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE 50 Regulamentul instituie un registru al emisiilor și transferurilor de poluanți la nivel comunitar ( PRTR european ) sub forma unei baze de date electronice accesibile publicului și stabilește regulile sale de funcționare, în scopul de a pune în aplicare Protocolul CEE-ONU privind registrele emisiilor și transferului de poluanți și de a facilita participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul, precum și de a contribui la prevenirea și reducerea poluării mediului. Operatorul fiecărei unități care întreprinde una sau mai multe dintre activitățile specificate în anexa I a regulamentului (inclusiv instalații de producție de clinchere de ciment) este obligat să raporteze anual autorității competente cantitățile și să precizeze dacă informațiile se bazează pe măsurători, calcule sau estimări, ale emisiilor în aer, apă și sol ale oricărui poluant specificat în regulament, pentru care se depășește valoarea pragului aplicabil specificat, transferuri în afara amplasamentului ale deșeurilor periculoase în anumite cantităţi, transferuri în afara amplasamentului al anumitor poluanţi în apele reziduale destinate tratării pentru care se depășește o anumită valoare a pragului. Informațiile includ date privind emisiile și transferurile care rezultă ca totaluri ale tuturor activităților deliberate, accidentale, periodice sau neperiodice. Regulamentul (UE) nr. 601/2012 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului 51, cu modificările şi completările ulterioare Se stabilesc norme pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră și a datelor de activitate, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, pentru perioada de comercializare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră a UE care începe la data de 1 ianuarie 2013 și pentru perioadele de comercializare următoare. Regulamentul stabilește metodologia de monitorizare a emisiilor de CO2 din cadrul instalațiilor staționare din care fac parte şi instalațiile de ciment. Regulamentul (UE) nr. 600/2012 privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră şi a rapoartelor privind datele tonă-kilometru şi acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului 52 Prin regulament sunt stabilite normele de verificare a emisiilor de CO2 din cadrul instalațiilor staționare (printre care şi instalațiile de ciment) de către verificatori independenți, acreditați conform acestui regulament. 50 Privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE, publicat în L 33/ Publicat în JO L 181/ Publicat în JO L 181/

51 B. Norme privind calitatea produselor Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii 53, republicată Legea reglementează documentele care trebuie să însoţească produsele pentru construcţii la introducerea pe piaţă. Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe fundamentale aplicabile: a) rezistenţă mecanică şi stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător; d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare; e) protecţie împotriva zgomotului; f) economie de energie şi izolare termică; g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale. În sensul legii, factorii implicaţi sunt: investitorii, proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanţii, cercetătorii, proiectanţii, verificatorii de proiecte atestaţi, experţii tehnici atestaţi, auditorii energetici pentru clădiri atestaţi, responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi, diriginţii de şantier autorizaţi, producătorii/fabricanţii de produse pentru construcţii, reprezentanţii autorizaţi ai acestora, importatorii, distribuitorii de produse pentru construcţii, organismele de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, organismele de evaluare tehnică europeană în construcţii, organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcţii, laboratoarele de analize şi încercări în construcţii. Hotărârea de Guvern nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată 54, cu modificările şi completările ulterioare Actul normativ reglementează cerințele esențiale aplicabile construcțiilor care pot influența caracteristicile tehnice ale unui produs și care trebuie îndeplinite la introducerea pe piață a produselor destinate utilizării în construcții. De asemenea, aceasta prevede și răspunderea producătorului sau a reprezentantului autorizat pentru atestarea conformității produselor. Regulamentul (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului 55, cu modificările şi completările ulterioare Acest regulament stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă sau punere la dispoziţie pe piaţă a produselor pentru construcţii. Dispoziţiile sunt armonizate în privinţa modului de exprimare a performanţei produselor pentru construcţii referitor la caracteristicile lor esenţiale şi privind utilizarea marcajului CE aplicat pe respectivele produse. * * * Suplimentar, există anumite standarde de produs şi certificări privind managementul calităţii: spre exemplu, Standardul ISO 14001, SR EN Ciment. Partea 1: Compoziție, specificații şi 53 Publicată în MO nr. 765/ Publicată în MO nr. 487/ Publicat în JO L 88/

52 criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale; SR EN 197-1/A1 - Ciment. Partea 1: Compoziție, specificații şi criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale; SR EN Ciment. Partea 2: Evaluarea conformității; SR EN Ciment. Partea 4: Compoziție, specificații şi criterii de conformitate pentru cimenturi de furnal cu rezistenţă inițială mică; SR EN Ciment. Compoziție, specificații şi criterii de conformitate ale cimenturilor speciale cu căldura de hidratare foarte redusă; SR EN Ciment pentru zidărie. Partea 1: Compoziție, specificații şi criterii de conformitate; SR EN 13043/AC - Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafețelor utilizate la construcția șoselelor, aeroporturilor şi a altor zone cu trafic. C. Norme de exploatare şi gestionare a zăcămintelor naturale Legea minelor nr. 85/ , cu modificările şi completările ulterioare şi legislaţia secundară 57 Referitor la aceste reglementări specifice industriei extractive, aplicabile şi industriei cimentului: - activităţile miniere se efectuează numai în baza unor acte emise de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), respectiv licenţe de concesiune pentru exploatarea substanţelor minerale utile, permise de exploatare, licenţe de explorare, permise de prospecţiune, avize la,,programele anuale de exploatare ; - titularii de licenţe sau permise trebuie să elaboreze pe parcursul activităţilor miniere, documentaţii tehnice şi economice pentru realizarea producţiilor aprobate prin licenţă; - trebuie plătite anual taxe pentru activităţile miniere; - trebuie plătite trimestrial redevenţe miniere pentru produsele miniere extrase; - trebuie obţinute autorizaţii de mediu şi de folosinţă a apelor de la autorităţile de mediu şi de gospodărire a apelor; - trebuie întocmite planuri şi proiecte tehnice pentru refacerea mediului şi se execută lucrări de refacere a mediului afectat prin exploatarea resurselor minerale; 56 Publicat în MO nr. 197/ H.G. nr. 1208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, publicată în MO nr. 772 / ; H.G. nr. 350/2015 privind reactualizarea valorii taxelor pentru activitățile miniere, prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003, publicată în MO nr. 359 / ; Ordinul Preşedintelui ANRM nr. 116/1998 privind aprobarea Instrucţiunilor tehnice pentru închiderea minelor/carierelor, publicat în MO 27/ , cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul Preşedintelui ANRM nr. 187/2002 pentru aprobarea Criteriilor privind conţinutul documentaţiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine şi cariere/balastiere, publicat în MO nr. 824 / ; Ordinul Preşedintelui ANRM nr. 197/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind executarea lucrărilor de cadastru de specialitate în domeniul extractiv minier, publicat în MO nr. 64/ ; Ordinul Preşedintelui ANRM nr. 122/2006 privind aprobarea Metodologiei de atestare a competenţei tehnice a persoanelor juridice care întocmesc documentaţii şi/sau execută lucrări de cercetare geologică, lucrări de exploatare a petrolului şi a resurselor minerale şi de expertizare, precum şi a persoanelor fizice care întocmesc documentaţii şi/sau execută lucrări de cercetare geologică şi de expertizare;ordinul Preşedintelui ANRM nr. 47/2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind elaborarea şi avizarea programelor anuale de exploatare, publicat în MO nr. 551/ ; Ordinul Președintelui ANRM nr. 198/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind modul de evidenţă, raportare, calcul şi plată a taxei pe activitatea minieră şi a redevenţei miniere, publicat în MO nr. 648/ ; Ordinul Preşedintelui ANRM nr. 138/2010 privind aprobarea tarifelor percepute pentru actele eliberate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale în domeniul minier, publicat în MO nr. 677/06.10.;Ordinul Preşedintelui ANRM nr. 202/2013 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind aplicarea şi urmărirea măsurilor stabilite în planul de refacere a mediului, în planul de gestionare a deşeurilor extractive şi în proiectul tehnic de refacere a mediului, precum şi modul de operare cu garanţia financiară pentru refacerea mediului afectat de activităţile miniere, publicat în MO nr. 1/

53 - titularii de licenţe sau permise nu trebuie să transporte, să folosească, să manipuleze şi să depoziteze deşeuri şi substanţe periculoase sau toxice, radioactive sau orice alte substanţe poluante, decât cu respectarea prevederilor legale; - trebuie constituite garanţii de mediu pentru fiecare carieră, garanţii care vor fi utilizate de ANRM (după încetarea exploatării) pentru refacerea mediului, în cazul în care titularul licenţei nu a executat aceste lucrări. D. Norme privind securitatea şi sănătatea în muncă Legea securității şi sănătăţii în muncă nr. 319/ , cu modificările şi completările ulterioare şi normele sale de aplicare 59 Reglementarea stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii. Hotărârea de Guvern nr. 1218/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimic, cu modificările şi completările ulterioare 60 Reglementarea stabileşte cerinţele minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lor, care provin sau pot proveni din efectele agenţilor chimici prezenţi la locul de muncă ori ca rezultat al oricărei activităţi profesionale care implică agenţi chimici. Hotărârea de Guvern nr. 1093/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni în muncă 61, cu modificările și completările ulterioare Prevederile acestei hotărâri au ca obiect de reglementare protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, care apar sau este posibil să apară prin expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. Aceste prevederi constituie cerinţe minime domeniu. Hotărârea de Guvern nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare Publicată în MO nr. 646/ Hotărârea de Guvern nr. 1425/ , publicată MO nr. 882/ , cu modificările şi completările ulterioare. 60 Publicată în MO nr. 845/ Publicat ă în MO nr.757/ Publicată în MO nr.713/

54 Hotărârea de Guvern nr. 493/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot 63, cu modificările şi completările ulterioare. Cadrul legal impune întreprinderilor active în industria cimentului respectarea anumitor cerinţe (de mediu, privind calitatea produselor, exploatarea şi gestionarea zăcămintelor naturale şi securitatea şi sănătatea în muncă), parte dintre acestea constituind bariere la intrarea şi la ieşirea de pe piaţă. Modul în care acestea afectează concurența a fost tratat distinct în capitolul dedicat barierelor la intrarea și ieșirea de pe piața cimentului. 63 Publicată în MO nr. 380/

55 Capitolul 4. Istoricul concurențial al industriei cimentului Istoricul concurențial la nivel european Concentrări economice În perioada ianuarie 2010-septembrie 2017, Comisia Europeană (denumită în continuare Comisia) a analizat 12 concentrări economice 64 în domeniul producţiei de ciment 65. Dintre acestea, în şase cazuri, Comisia a decis să nu se opună implementării operaţiunilor, un caz a fost realocat autorităţii de concurenţă din Marea Britanie, două concentrări au fost acceptate cu condiţii, două operaţiuni au fost autorizate în urma derulării de investigaţii aprofundate (faza 2) şi o concentrare economică a fost interzisă. Cele şase concentrări economice pentru care Comisia a decis să nu se opună implementării acestora au fost: Cazul M CSN/CIMPOR (2010); Cazul M.6265 CSN/AG CEMENTOS BALBOA/CORRUGADOS AZPEITIA/CORRUGADOS LASAO/STAHLWERK THURINGEN (2011); Cazul M MITTAL INVESTMENTS/CERTAIN UK ASSETS OF ANGLO AMERICAN AND LAFARGE (2012); Cazul M REGGEBORGH/KONINKLIJKE VOLKER WESSELS STEVI (2013); Cazul M CRH/HOLCIM LAFARGE DIVESTMENT BUSINESS (2015); Cazul M LONE STAR FUND / XELLA INTERNATIONAL (2017). Mai multe detalii legate de aceste cazuri, se regăsesc în Anexa 4.1. La nivelul altor state europene se remarcă incidența ridicată a implicării producătorilor de ciment în practici sancționate de autoritățile de concurență. În continuare, enumerăm o parte din acestea: , Germania, 6 întreprinderi au fost sancţionate cu circa 600 milioane euro pentru împărţire de piaţă şi de fixare a preţului în perioada ; , Polonia, 7 întreprinderi au fost sancţionate cu circa 100 milioane euro pentru împărţire de piaţă şi fixarea preţului în perioada ; , Spania, 5 întreprinderi au fost sancţionate cu circa 11 milioane de euro; , Ungaria, 8 întreprinderi au fost sancţionate cu circa 12,3 milioane dolari pentru împărţire de piaţă în perioada ; , Spania, 13 întreprinderi şi o persoană fizică au fost sancţionate cu circa 6 milioane euro pentru fixarea preţului pe o perioadă de 15 ani; , Italia, 11 întreprinderi, un comerciant de ciment şi o asociație de întreprinderi au fost sancţionate cu 184 milioane de euro pentru fixare de preţ şi schimb de informaţii sensibile în perioada în perioada Cod NACE C.23.5 Fabricarea cimentului, varului şi ipsosului. 55

56 Istoricul concurențial al principalilor agenți economici din industria cimentului la nivelul României în perioada În anul 2005, ca urmare a unei investigaţii, Consiliul Concurenţei a sancţionat 66 cu amendă producătorii de ciment din România, respectiv Lafarge Romcim SA, Holcim (România) SA şi Carpatcement Holding SA, pentru încălcarea prevederilor Legii concurenţei, prin participarea la un cartel de fixare a preţurilor pe piaţa naţională a cimentului. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat decizia Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte societatea Carpatcement Holding SA. De asemenea, în anul 2005, Consiliul Concurenţei a sancţionat 67 societatea Holcim (România) SA pentru neîndeplinirea obligaţiilor şi a condiţiilor impuse prin decizia 68 de autorizare condiţionată a concentrării economice realizate de această societate prin achiziţionarea Alcim SA Aleşd. Ca urmare a unei plângeri transmise de societatea Prefab SA, în anul 2009 Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie având ca obiect un posibil abuz de poziţie dominantă al societăţii Lafarge Ciment (România) SA pe piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R din România. Autoritatea de concurenţă a respins plângerea Prefab SA, întrucât aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea Legii concurenţei de către Lafarge Ciment (România) SA, care să justifice impunerea de sancţiuni de către Consiliul Concurenţei. În anul 2016, Consiliul Concurenţei a emis o decizie de neobiecţiune 69 privind concentrarea economică ce urma să se realizeze de producătorul de ciment CRH Ciment (România) SA prin preluarea controlului unic direct asupra producătorului de betoane CRH Comnord SA. Anterior realizării acestei concentrări economice, CRH Comnord SA era controlată în comun de CRH Ciment (România) SA şi Comnord SA. În cadrul procedurii de analiză a tranzacţiei anterior menţionate, autoritatea de concurenţă a constatat că o concentrare economică anterioară, respectiv cea prin care, în anul 2001, Lafarge Romcim SA şi Comnord SA au preluat controlul în comun asupra Lafarge Comnord SA, nu a fost notificată şi autorizată de Consiliul Concurenţei. Cu privire la concentrarea economică realizată în anul 2001, Consiliul Concurenţei, ca urmare a derulării unei investigaţii, a sancţionat întreprinderile CRH Ciment (România) SA şi Comnord SA pentru punerea în aplicarea a acestei concentrării economice înainte de notificarea şi de autorizarea acesteia de către Consiliul Concurenţei. La data realizării concentrării economice denumirea CRH Ciment (România) SA era Lafarge Romcim SA, iar denumirea CRH Comnord SA era Lafarge Comnord SA. În anul 2015, Grupul CRH a preluat controlul unic asupra tuturor activităților Grupului Lafarge în România, concentrarea economică fiind autorizată de Comisia Europeană 70. Activele Grupului Lafarge din România, achiziţionate de Grupul CRH, au făcut parte din pachetul de active propuse spre dezinvestire, ca urmare a autorizării condiţionate de către Comisia Europeană a 66 Prin Decizia nr. 94/ Prin Decizia nr. 96/ Prin Decizia nr. 221/ Decizia nr. 75/ Decizia din data de în cazul COMP/M.7550 CRH/Holcim Lafarge Divestment Business. 56

57 concentrării economice ce a avut loc prin dobândirea controlului unic de către Holcim Ltd., Elveţia, asupra Lafarge SA, Franţa Decizia din data de în cazul COMP/M.7252 Holcim/Lafarge. 57

58 Capitolul 5. Sectorul producerii și comercializării cimentului din perspectiva ofertei 5.1. Producerea cimentului la nivel global Creșterea importanței companiilor multinaționale la nivel mondial şi numărul mare de producători regionali au determinat schimbări majore în industria globală a producerii cimentului. În prezent, aceasta este dominată de un oligopol de companii multinaționale, care deţine o parte importantă a capacităţilor mondiale de producţie. La începutul anului 2017, la nivel global, funcționau peste 2000 de fabrici de ciment integrate. Procesul de globalizare la nivelul întregii industrii și sporirea eficienței operaționale au fost evidente în ultimii ani, în special prin concentrarea economică dintre Holcim Ltd, Elveția şi Lafarge SA, Franța, pentru formarea companiei LafargeHolcim, precum și achiziționarea, finalizată în octombrie 2016, a Italcementi S.p.A, Italia, de către HeidelbergCement AG, Germania. Contribuţia în PIB-ul mondial al industriei cimentului este semnificativă. În anul 2016, industria cimentului a contribuit cu 1,9% în PIB-ul Uniunea Europeană (UE28). 72 În anul 2015, conform publicației Global Cement Directory , industria mondială a cimentului a fost dominată de 6 producători. Primii 10 producători de ciment din anul 2015, clasificați în funcție de capacitățile de producție şi numărul de fabrici de ciment deținute, sunt prezentați în tabelul următor. Tabelul 5.1. Top producători de ciment din 2015 Poziţie Companie Ţara de origine Capacitate de producţie (milioane tone/an) Nr. fabrici 1 LafargeHolcim Elveţia/Franţa Anhui Conch China CNBM (Sinoma) China HeidelbergCement Germania Cemex Mexic Italcementi Italia China Resources China Taiwan Cement Taiwan Eurocement Rusia Votorantim Brazilia Sursa: The Global Cement Directory

59 1,600 1,700 1,800 1,950 2,130 2,310 2,550 2,770 2,840 3,060 3,310 3,600 3,800 4,080 4,180 4,100 4,200 În topul producătorilor ciment se află 2 companii europene - LafargeHolcim şi HeidelbergCement, 3 companii chinezeşti şi una mexicană. Producția de ciment depinde de evoluția sectorului de construcții și urmează, în general, trendul PIB-ului unei țări. În perioadele de dezvoltare economică, creșterea cererii de ciment se datorează, în principal, proiectelor de infrastructură, din construcții şi industrie. Perioadele de stagnare sau declin economic afectează, în sensul reducerii cererii, sectorul producerii cimentului. La nivel global, în perioada , producția de ciment a crescut, cu o rată medie anuală de creștere de 6,2%, ajungând în anul 2016 la milioane de tone, față de milioane de tone produse în anul Graficul 5.1. Producția globală de ciment (milioane tone, în perioada *) ) mil. tone 4,500 4,000 3,500 3,000 2,500 2,000 1,500 1, Anul *) 2016 date preliminare Sursa: În perioada de boom economic, , pe fondul creșterii puternice a cererii de ciment, producția globală a înregistrat o rată medie anuală de creștere de 9,2%, în principal, datorită investițiilor în infrastructura din țările în curs de dezvoltare. Criza financiară şi recesiunea economică din perioada au determinat deteriorarea piețelor de credit şi scăderea drastică a investițiilor. Cererea de ciment a scăzut, atenuând astfel trendul crescător al producției la nivel global. În anul 2015, trendul crescător al producției de ciment a fost întrerupt, aceasta înregistrând o scădere cu 1,9% față de anul anterior, reducere cauzată de China cea mai mare producătoare de ciment la nivel mondial. China, care deține peste 55% din producția mondială de ciment, în 74 Date estimate, sursa: 59

60 perioada , a înregistrat în anul 2015 un declin drastic al producției cu 6% comparativ cu În anul 2016, producția de ciment a Chinei a crescut cu 2,6% față de anul anterior, în special, datorită creșterii cererii de ciment pentru proiectele de infrastructură şi construcții rezidențiale. Implicit, a crescut producția şi la nivel mondial, atingând milioane de tone, puțin peste cea a anului 2014 şi cu 3% mai mare decât cea a anului 2015, datorită ponderii de 57% pe care producția de ciment a Chinei o deține în totalul la nivel mondial. Producția de ciment în principalele țări producătoare, în perioada , este redată în următorul grafic. Graficul 5.2. Producția de ciment pe țări producătoare (milioane tone, în perioada *) ) China India UE SUA Turcia Vietnam Brazilia Rusia Arabia Saudita Iran Indonezia Egipt Japonia Corea de Sud Restul lumii *) *) 2016 date preliminare Sursa: Positions & Publications 60

61 Producerea cimentului la nivel UE28 În contextul creșterii, din ultimii 16 ani, a producției mondiale de ciment, în UE28 aceasta a avut un trend crescător, cu o medie anuală de 2,3%, în perioada , intrând însă în declin din anul 2008, odată cu începutul crizei economice. Astfel, în perioada , producția europeană de ciment a suferit o contracție medie anuală de 6,6%. O explicație pentru scăderea producției este tendința descendentă pentru investițiile în construcții noi şi orientarea către renovări, întrețineri de clădiri rezidențiale şi non-rezidențiale, ce a implicat o cerere mult mai mică de ciment. Graficul 5.3. Producția de ciment, la nivel mondial și UE28 (milioane tone, în perioada *) ) mil. tone UE28 Productia mondiala Anul *) 2016 date preliminare Sursa: Cembureau Activity Report 2016 Așa cum se poate observa şi din graficul următor, în perioada nivelul producției europene de ciment s-a menținut la 167 milioane de tone, consumul fiind orientat către finalizarea proiectelor de construcții începute înainte de criză şi stopate din cauza acesteia. O ușoară tendință de revigorare se observă în anul 2016, în special în baza noilor investiții în construcții civile. Datele preliminare pentru anul 2017, respectiv prognoza pentru anul 2018 estimează consumul de ciment în UE28, pentru perioada , în creștere cu 2,4% în anul 2017, respectiv cu 3,5% în , fată de anul anterior. 75 Cembureau Activity Report 2016, pag Positions & Publications 61

62 Graficul 5.4. Producția de ciment în UE28 (milioane tone, în perioada *) ) mil. tone Anul *) 2016 date preliminare Sursa: Cembureau Activity Report 2016 Din punct de vedere al ponderii în producția globală, producția de ciment la nivelul UE28 a avut o scădere drastică în ultimii 16 ani, astfel, în anul 2016, a reprezentat numai 4,1%, față de 14,4% în anul Scăderea a fost cauzată atât de reducerea cererii la nivelul UE, cât şi de expansiunea producției în China şi a cererii în statele în curs de dezvoltare din afara Europei. Graficul 5.5. Structura producției globale de ciment (%, în anul 2010, respectiv anul 2016 *) ) *) 2016 date preliminare Sursa: Cembureau Activity Report

63 5.3. Producerea cimentului în România Principalii producători din România În prezent, piața românească a producerii şi comercializării cimentului este caracterizată de un oligopol format din două dintre cele mai mari grupuri la nivel global, respectiv LafargeHolcim, prin Holcim (România) SA (Holcim România), şi HeidelbergCement, prin HeidelbergCement România SA (HeidelbergCement România) Alături de aceștia, începând cu anul 2015, a intrat pe piaţă Grupul CRH, prin CRH Ciment (România) SA (CRH România), ca urmare a preluării activelor deţinute de Grupul Lafarge în România. Holcim România 76 Întreprinderea Holcim România este membră a Grupului LafargeHolcim, grup rezultat în urma dobândirii controlului unic de către Holcim Ltd., Elveţia, asupra Lafarge SA, Franţa 77. Grupul Holcim este activ în peste 70 de ţări, în principal, în domeniul producerii de materiale de construcții ciment, agregate, beton şi asfalt. Grupul Holcim a intrat pe piața românească în anul 1998, prin dobândirea controlului asupra societăţii Cimentul SA Turda. Ulterior, în anul 2000, Grupul Holcim a mai achiziţionat 2 societăţi active în sectorul cimentului, respectiv Alcim SA Aleșd 78 şi Cimus SA Câmpulung. În prezent, Grupul Holcim deţine şi operează în România, prin intermediul Holcim România, 2 fabrici de ciment în Aleşd şi Câmpulung, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 13 staţii ecologice de betoane, 3 staţii de agregate, 2 staţii de lianţi speciali şi 3 terminale de ciment în București, Turda și Roman. HeidelbergCement România 79 HeidelbergCement România face parte din Grupul german HeidelbergCement, activ în circa 60 de ţări la nivel mondial, în domeniul producerii de materiale de construcţii, în principal, agregate, ciment şi betoane. Odată cu preluarea, în anul 2016, de către HeidelbergCement AG, Germania, a Italcementi S.p.A., Italia, Grupul HeidelbergCement a devenit numărul 1 în producția de agregate, numărul 2 în producția de ciment și numărul 3 în producția de betoane, la nivel mondial. Grupul HeidelbergCement şi-a început activitatea pe piaţa românească în anul 1998, prin achiziţionarea societăţii Moldocim SA Bicaz (Taşca) şi prin înfiinţarea a 2 staţii de betoane, la Timişoara şi la Bucureşti. Ulterior, în sectorul producerii de cimentul din România, Grupul Concentrarea economică a fost autorizată de Comisia Europeană prin decizia din data de cazul COMP/M.7252 Holcim/Lafarge. 78 De la Lafarge Romcim SA

64 HeidelberCement a mai dobândit controlul asupra a doi producători de ciment: Casial Deva SA Chişcădaga 80, în anul 2000, şi Romcif SA Fieni 81, în anul În prezent, HeidelbergCement România deține 3 fabrici de ciment, situate la Tașca, Fieni și Chișcădaga, 21 de stații de betoane, 7 cariere și 5 balastiere de agregate. Compania produce și comercializează ciment și betoane, precum și agregate de carieră și de balastieră. Totodată, Grupul HeidelbergCement mai este prezent în România prin următoarele societăţi: Carpat Cemtrans SRL societate specializată în transportul cimentului; Carpat Beton Servicii Pompe SRL - societate specializată în transportul și pomparea betonului; Recyfuel SRL societate specializată în pre-tratarea și livrarea deșeurilor pentru valorificare energetică în fabricile de ciment. CRH România 82 CRH România face parte din Grupul CRH, societatea-mamă a Grupului fiind CRH plc., Irlanda. Întreprinderile din cadrul Grupului CRH desfăşoară activităţi la nivel mondial în 37 de țări, în domeniul materialelor de construcții şi serviciilor conexe, dar şi în alte domenii. În anul 2015 Grupul CRH a preluat controlul unic asupra tuturor activităților Grupului Lafarge în România 83. Activele Grupului Lafarge din România, achiziţionate de Grupul CRH, au făcut parte din pachetul de active propuse spre dezinvestire, ca urmare a autorizării condiţionate, de către Comisia Europeană, a concentrării economice ce a avut loc prin dobândirea controlului unic de către Holcim Ltd., Elveţia, asupra Lafarge SA, Franţa. Ca urmare a achiziției din anul 2015, Grupul CRH a intrat în top 3 al celor mai mari jucători din industria materialelor de construcții din lume și a devenit numărul 2 la nivel mondial pe piața de agregate. Grupul francez Lafarge a intrat pe piaţa din România în anul 1998, prin dobândirea controlului asupra societăţii Romcim SA 84, societate care opera 6 fabrici producătoare de diferite sortimente de lianţi minerali: ciment, var, ipsos și produse asociate din azbociment. Aceste fabrici erau: Romcim Medgidia, Romcim Hoghiz, Romcim Târgu Jiu, Romcim Aleșd, Romcim Aghireș și Romcim Oradea. În prezent, Grupul CRH este prezent în România prin intermediul întreprinderii CRH România, CRH RMX & Agregate SRL şi Recy-Eco Combustibil SRL. 80 Întreprindere controlată anterior de Lasselsberger GmbH. 81 Întreprindere controlată anterior de Tagrimpex SRL Bucureşti Concentrarea economică a fost autorizată de Comisia Europeană prin Decizia din data de cazul COMP/M.7550 CRH/Holcim Lafarge Divestment Business. 84 Întreprindere controlată anterior de Fondul Proprietăţii de Stat. 64

65 Grupul CRH operează două fabrici de ciment la Medgidia și Hoghiz, o stație de măcinare la Târgu-Jiu, precum și o rețea de terminale de ciment, cariere, balastiere, depozite de agregate și stații de betoane. Totodată, în România, Grupul CRH mai controlează următoarele întreprinderi: Elpreco SA societate producătoare de BCA, țiglă, pavele și borduri, tuburi și cămine; Ferrobeton România SRL societate producătoare de prefabricate. Alţi producători din România Pe piața producerii şi comercializării cimentului din România, alături de întreprinderile anterior menţionate, activează şi alte întreprinderi ce dețin unități mai mici de producere a cimentului. Ceminter International SA Ceminter International SA (Ceminter România) deține, din anul 2008, un terminal de ciment în Portul Constanța, ce dispune de o instalație de descărcare şi o instalație de omogenizare. Întreprinderea desfășoară activități de import, descărcare, depozitare, fabricare şi distribuție de ciment. Cemrom SA Cemrom SA (Cemrom), întreprindere cu capital 100% românesc, a intrat pe piață în anul 2010 şi deține o stație ecologică de măcinare în localitatea Corbu, județul Constanța. Întreprinderea desfășoară activități de producere şi comercializare de ciment. Începând cu anul 2011, întreprinderea a realizat 2 proiecte majore de investiții. Astfel, în perioada , printro investiție de aproximativ 11 milioane de lei, a fost realizată o extindere a capacității de producție pe linia tehnologică de măcinare, ambalare, paletizare şi expediție ciment, iar în perioada , printr-o investiție de aproximativ 9 mil. de lei, a fost realizată extinderea liniei tehnologice de transport şi îmbunătățirea fluxului de alimentare cu materii prime. Totodată, din același grup fac parte alte 2 întreprinderi ce activează pe piețele din amonte şi aval ale producerii cimentului: Cemart Invest (Cemart), activă pe piaţa extracției şi comercializării agregatelor de carieră şi Soceram SA (Soceram) care produce şi comercializează materiale de construcții BCA, cărămizi şi blocuri ceramice, lianți hidraulici, filer de calcar şi mortare. Evoluții privind producția de ciment Industria cimentului în România debutează în anul 1890, odată cu intrarea în funcțiune a primei fabrici de ciment, în Brăila. În anul 1950 numărul fabricilor ajunsese la 10, situație ce a rămas neschimbată până la sfârșitul anului Astfel, în anul 1989, România cu 10 fabrici de ciment, cu o capacitate de producție de cca. 17 milioane de tone/an, producea 12,2 milioane de tone de ciment. În perioada , producția a scăzut drastic, ajungând în 1992 la 50% față de nivelul anului 1989, respectiv 6,3 milioane de tone, nivel ce s-a menținut până în anul

66 În perioada , industria românească de ciment a fost integral privatizata, aceasta fiind preluată de cei mai mari producători mondiali de ciment din aceea perioadă: Lafarge, Holcim şi HeidelbergCement. În intervalul mai , unele fabrici de ciment au fost tranzacționate între agenţii economici din sectorul privat, ajungându-se la configuraţia actuală. În prezent, fiecare producător principal de ciment deține câte 3 unități de producție astfel repartizate: CRH România 2 fabrici de ciment - Medgidia şi Hoghiz + o stație de măcinare la Tg. Jiu; HeidelbergCement România - 3 fabrici de ciment - Bicaz, Deva şi Fieni; Holcim România - 2 fabrici de ciment - Aleșd şi Câmpulung Muscel + o stație de măcinare la Turda. În plus, în sud-estul țării există 2 unități de producere de ciment ale: Ceminter România un terminal de ciment, ce include o instalație de descărcare și o instalație de omogenizare de ciment în portul Constanţa; Cemrom o stație de măcinare în localitatea Corbu, judetul Constanţa. Figura 5.6. Amplasarea geografică a unităților de producție Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producătorii de ciment 66

67 Ținând cont de dimensiunile geografice ale țării şi de numărul de unități de producție deținute de către fiecare producător principal, se poate considera că instalațiile de producere a cimentului sunt relativ uniform repartizate pe teritoriul României. Nordul, sudul și vestul țării pot fi aprovizionate, cu ușurință, de către oricare din cei 3 producători principali, iar estul atât de către HeidelbergCement, cât şi de către unitățile de producție din Dobrogea. Figura 5.7. Capacitatea de producție (axa din stânga, tone/an) și gradul de utilizare a acestora (axa din dreapta, %) pentru producătorii de ciment din România, [ ] Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători Se observă o diferență majoră între producători, în ceea ce privește atât capacitatea de producție în funcțiune (tone/an), cât și gradul de utilizare a capacității de producție 85. Astfel, Holcim România a folosit capacitățile de producție în funcțiune în proporție de [ ], în perioada analizată. Producătorii mici de pe piață, Ceminter România şi Cemrom, au utilizat între [ ] - [ ], respectiv între [ ] - [ ]. Acest lucru a determinat investigarea măsurii în care cei doi producători de ciment mai mici, care nu sunt integrați în totalitate pe verticală, pot fi excluși de pe piață de cei trei producători principali de ciment. Această analiză este inclusă în secțiunea 6.3. dedicată comportamentului producătorilor de ciment integrați pe verticală și posibilului efect de excludere a concurenților care nu sunt integrați vertical. Mai mult decât atât, se poate observa o asimetrie la nivelul principalilor trei producători de ciment, atât sub aspectul capacităților de producție în funcțiune, cât și sub aspectul gradului de utilizare a capacităților de producție, aceasta fiind mai accentuată comparând Holcim România cu ceilalți doi producători ([ ]mii de tone capacitatea de producție în funcțiune/an 85 Mai multe detalii sunt incluse în Anexa

68 față de [ ]mii de tone pentru CRH România și [ ]mii de tone pentru HeidelbergCement România). Interesant este faptul că producătorul cu cea mai mare capacitate de producție funcțională o folosește în proporție de [ ]- [ ]față de producătorul cu cea mai redusă capacitate de producție, care o utilizează în proporții mult mai mari, între [ ]și [ ]. Conform informațiilor obținute de la producătorii de ciment, industria producției de ciment este caracterizată de costuri fixe foarte ridicate. În acest context, o rată mai mare de utilizare a capacităților de producție permite producătorului de ciment să acopere mai bine costurlle sale fixe și să iși crească profitabilitatea. În același timp, atingerea unei rate foarte mari de utilizare a capacității de producție poate avea, de asemenea, conform declarațiilor unor producători de ciment, anumite efecte negative, unul dintre acestea fiind riscul producerii unei defecțiuni sau chiar a unor avarii severe, în măsura în care echipamentul sau instalațiile ar fi suprasolicitate. De asemenea, ulterior unei perioade de utilizare susținute, procesul de întreținere devine mai extins, astfel încât să includă verificarea completă a tuturor echipamentelor și instalațiilor și să asigure înlocuirea echipamentului, în măsura în care este necesar (rata înaltă de utilizare poate duce la scurtarea duratei de funcționare preconizate). Datorită acestor aspecte și a faptului că rata de utilizare depinde de o serie de factori atât generali, cât și specifici fiecărui producător în parte, nu apreciem ca problematică asimetria ratelor de utilizare a capacităților de producție, ci dimpotrivă, asimetria cu privire la ratele de utilizare este rezonabilă și deloc surprinzătoare. Situația atipică ce se dorește investigată este dată de menținerea cotelor de piață aproape identice și relativ constante pe întreaga perioadă analizată în ciuda numeroaselor elemente asimetrice, fluctuante și imprevizibile identificate, inclusiv asimetria la nivel de rate de utilizare a capacităților de producție. Echipa de investigație a considerat important de analizat modul în care cei trei producători de ciment reușesc să identifice separat, independent de concurenții săi, exact acea capacitate de producție care să determine cote de piață aproape identice pe întreaga perioadă investigată. Criza financiară, din perioada , resimțită la nivelul întregii economii românești, a afectat şi sectorul construcțiilor. Căderea pieței imobiliare şi scăderea pe ansamblu a investițiilor au condus la diminuarea activității din construcții, cu efecte directe asupra industriei fabricării materialelor de construcții și, implicit, asupra producției de ciment din acea perioadă. Producția de ciment din România a înregistrat o diminuare severă în perioada , în anul 2010, înregistrându-se o valoare a producției de 7 milioane de tone, cu aproape 35,5% mai mică decât cea a anului În perioada , odată cu redresarea economiei, se observă o creștere a producției de ciment, cu o medie anuală de 8,4%, față de anul În anul 2013, vânzările de ciment au fost influențate negativ de absența proiectelor mari de construcții, pe segmentul infrastructurii şi pe cel imobiliar, determinând o reducere, cu aproximativ 9%, a producției, față de anul anterior. 68

69 Începând cu anul 2014, odată cu revigorarea investițiilor private, a proiectelor rezidențiale și nerezidențiale, producția de ciment a crescut, în perioada , cu o medie anuală de 6,3% față de anul În anul 2016, producția realizată a fost de numai 8 milioane de tone, în scădere cu aproape 5% faţă de anul anterior, dar peste nivelul anului 2010, aşa cum se poate observa şi din graficul următor. O cauză a acestei scăderi a fost blocarea proiectelor de infrastructură. Cifrele realizate în primele 6 luni ale anului ,7 milioane de tone, nu arată o variație semnificativă a producției în 2017, față de

70 Figura 5.8. Producția *) de ciment din România (milioane tone şi % față de 2010, **) ) Milioane tone luni 3.7 % 116% 118% 120% 115% 107% 109% 100% *) exclusiv clincher **) 2016 şi 2017 date preliminare Sursa: prelucrări proprii ale datelor primite de la INS Din punct de vedere al ponderii în producția la nivel UE28, producția de ciment a României se menține în marja de 4-5% din total UE28, în perioada

71 Figura 5.9. Producția de ciment, la nivel UE28 şi România (milioane tone, în perioada *) ) mil. tone UE 28 RO Anul Livrările producției naționale de ciment *) 2016 date preliminare Sursa: prelucrări proprii ale datelor primite de la INS 86 În perioada , peste 96% din producția de ciment a fost livrată către piața internă, exporturile nedepășind 3% din producție, în scădere în ultimii doi ani analizați, în timp ce stocurile (calculate ca diferență între producție şi livrări) s-au menținut la 1% în perioada , pentru ca, în anul 2016, să crească la 4%. Analizând datele preliminare ale primelor 6 luni din 2017, se observă o scădere a livrărilor interne. Figura Livrările producției *) naționale de ciment ( %, în perioada luni 2017 **) ) 100% 98% 96% 94% 92% 90% 88% 86% 84% 82% 80% 1% 1% 2% 2% 3% 1% 4% 0% 8% 1% 97% 96% 97% 96% 91% luni livrari piata interna livrari piata externa stocuri***) *) exclusiv clincher **) 2016 şi 2017 date preliminare ***) calculate ca diferenţă între producţie şi livrări Positions & Publications 71

72 Sursa: prelucrări proprii ale datelor primite de la INS Exporturile de ciment românesc au fost neglijabile, atât ca volum, cât şi ca valoare, în perioada 2013 S În anul 2016, exporturile de ciment au însumat 31,64 mii de tone, la o valoare de 11,7 milioane de lei, respectiv 11 mii de tone, la o valoare de 5 milioane de lei în S În perioada luni 2017, 80% din livrările externe au fost către Ungaria, respectiv 16% către Bulgaria şi 3% către Moldova. Figura Livrările *) producției naționale de ciment pe piața externă ( %, în perioada luni 2017 **) ) MOLDOVA, 3% altele, 1% BULGARIA, 16% UNGARIA, 80% UNGARIA BULGARIA MOLDOVA altele *) exclusiv clincher **) 2016 şi 2017 date preliminare Sursa: prelucrări proprii ale datelor primite de la INS 72

73 Oferta de ciment Oferta de ciment, în România, din perioada 2013 S12017, provine, în proporție de peste 93% din producția internă. Disponibilitatea pe scară largă a materiilor prime şi costurile ridicate de transport favorizează producția internă de ciment în detrimentul importurilor. Lista tipurilor de ciment produse, în prezent, în România se regăseşte în Anexa 5.2. Cimentul importat a avut o pondere nesemnificativă în structura pieței românești de ciment, ceea ce implică faptul că piața este independentă de bunurile externe. Importurile de ciment (exclusiv clincher) nu au fluctuat notabil în perioada 2013 S12017, nedepășind 3% din totalul ofertei, în termeni fizici, în ultimii doi ani analizați. Figura Oferta de ciment pentru piața internă (milioane tone şi %, luni 2017 *) ) *) 2016 date estimate **) calculate ca diferenţă între producţie şi livrări Sursa: prelucrări proprii ale datelor primite de la INS Industria de ciment bine dezvoltată permite producătorilor locali să satisfacă cererea de ciment pe piața locală în întregime, importurile de ciment neconstituind un factor ce poate influența dinamica pieței pe termen scurt sau mediu. Sursele importurilor de ciment din perioada 2013 S12017, au fost: Turcia 53%, Bulgaria 22%, Ucraina 15%, Germania 6% şi Slovacia 2%. 73

74 Figura Importurile de ciment *) (%, luni 2017 *) ) GERMANIA, 6% SLOVACIA, 2% altele, 3%, 0 UCRAINA, 15% TURCIA, 53% BULGARIA, 22% *) exclusiv clincher **) 2016 şi 2017 date preliminare Sursa: prelucrări proprii ale datelor primite de la INS Balanța comercială pentru ciment În perioada 2013 S12017, Romania a fost un importator net de ciment, atât ca valoare, cât şi ca volum. Exportul de ciment a înregistrat creștere numai în anul 2014, în perioada analizată. În termeni valorici, deficitul comercial a variat de la 27 milioane de lei în anul 2014, la 60 milioane de lei în anul 2016, respectiv în termeni fizici, de la 18 mii de tone în anul 2014, la 217 mii de tone în anul

75 Figura Balanța comercială pentru ciment (mii tone) 300 importuri (mii tone) exporturi (mii tone) S Sursa: prelucrări proprii ale datelor primite de la INS, 2016 şi 2017 date preliminare Figura Balanța comercială pentru ciment (milioane lei) importuri (mil lei) exporturi (mil lei) S Sursa: prelucrări proprii ale datelor primite de la INS, 2016 şi 2017 date preliminare 75

76 5.4. Aspecte cheie Industria globală a producerii cimentului este dominată de un număr restrâns de companii multinaționale, care deţin o parte importantă a capacităţilor mondiale de producţie. La începutul anului 2017, la nivel global, funcționau peste de fabrici de ciment integrate. Procesul de consolidare la nivelul întregii industrii și sporirea eficienței operaționale au fost evidente în ultimii ani, în special prin concentrarea dintre Holcim Ltd. şi Lafarge SA pentru formarea companiei LafargeHolcim, precum și achiziționarea Italcementi S.p.A. de către HeidelbergCement AG. Piața românească a producerii cimentului este caracterizată de un oligopol format din 3 dintre cei mai mari producători de ciment la nivel global: LafargeHolcim, prin Holcim România, HeidelbergCement, prin HeidelbergCement România, și CRH Irlanda, prin CRH România. Referitor la gradul de utilizare a capacităților de producție, se observă o diferențe importante între producătorii integrați în totalitate pe verticală și restul producătorilor. Totodată, se poate observa o asimetrie importantă la nivelul principalilor trei producători de ciment, atât sub aspectul capacităților de producție în funcțiune, cât și sub aspectul gradului de utilizare a capacităților de producție, aceasta fiind mai accentuată comparând Holcim România cu ceilalți doi producători ([ ]mii de tone capacitatea de producție în funcțiune/an față de [ ]mii de tone pentru CRH România și [ ]mii de tone pentru HeidelbergCement România). Interesant este faptul că producătorul cu cea mai mare capacitate de producție funcțională are gradul de utilizare redus, între [ ] și [ ] față de producătorul cu cea mai redusă capacitate de producție, care o utilizează în proporții mult mai mari, între [ ] și [ ]. Datorită faptului că rata de utilizare depinde de o serie de factori atât generali, cât și specifici fiecărui producător în parte, nu apreciem ca problematică asimetria ratelor de utilizare a capacităților de producție, ci dimpotrivă, asimetria cu privire la ratele de utilizare este rezonabilă și deloc surprinzătoare. Situația atipică ce se dorește investigată este dată de menținerea cotelor de piață aproape identice și relativ constante pe întreaga perioadă analizată în ciuda numeroaselor elemente asimetrice, fluctuante și imprevizibile identificate, inclusiv asimetria la nivel de rate de utilizare a capacităților de producție. Vânzările de ciment, în volum şi valoare, ale principalilor producători de pe piața românească au avut, în perioada 2012 S12017, o evoluție fluctuantă. La nivel global, în perioada , producția de ciment a crescut, cu o rată medie anuală de creștere de 6,2%, ajungând în anul 2016 la milioane de tone, față de milioane de tone produse în anul În perioada , nivelul producției europene de ciment s-a menținut la 167 milioane de tone, consumul fiind orientat către finalizarea proiectelor de construcții începute înainte de 87 Date estimate, sursa: 76

77 criză şi stopate din cauza acesteia. O ușoară tendință de revigorare se observă în anul 2016, în special în baza noilor investiții în construcții civile. Prognoza consumului de ciment în UE28, pentru perioada , este de creștere cu 2,4% în anul 2017, respectiv cu 3,5% în 2018, fată de anul anterior. Din punct de vedere al ponderii în producția globală, producția de ciment la nivelul UE28 a avut o scădere drastică în ultimii 16 ani, astfel, în anul 2016, a reprezentat numai 4,1%, față de 14,4% în anul Scăderea a fost cauzată atât de reducerea cererii la nivelul UE, cât şi de expansiunea producției în Chinei şi a cererii în statele în curs de dezvoltare din afara Europei. Producția de ciment din România a înregistrat o diminuare severă în perioada , în anul 2010 înregistrându-se o valoare a producției de 7 milioane de tone, cu aproape 35,5% mai mică decât cea a anului În perioada , se observă o fluctuație a acesteia, creștere în primii 2 ani şi scădere în anul Vânzările de ciment au fost influențate negativ de absența proiectelor mari de construcții, pe segmentul infrastructurii şi imobiliarelor, determinând o reducere, cu aproximativ 9% a producției în 2013 față de anul anterior. Producția de ciment a crescut în perioada , cu o medie anuală de 6,3% față de anul În anul 2016, producția realizată a fost de numai 8 milioane de tone, în scădere cu aproape 5% faţă de 2015, o cauză a acestei scăderi fiind blocarea proiectelor de infrastructură. Evoluția producției în primele 6 luni ale anului ,7 milioane de tone, nu arată o variație semnificativă față de aceeași perioadă a anului În perioada , peste 96% din producția de ciment a fost livrată către piața internă, exporturile nedepășind 3% din producție. Exporturile de ciment românesc au fost neglijabile, atât ca volum, cât şi ca valoare, în perioada 2013 S Oferta de ciment în România, din perioada 2013 S12017, provine, în proporție de peste 93%, din producția internă. Disponibilitatea pe scară largă a materiilor prime şi costurile ridicate de transport favorizează producția internă de ciment în detrimentul importurilor. Cimentul importat a avut o pondere nesemnificativă în structura pieței românești de ciment, ceea ce implică faptul că piața este independentă de bunurile externe. În perioada 2013 S12017, România a fost un importator net de ciment, atât ca valoare, cât şi ca volum. 77

78 Capitolul 6. Industria cimentului din România - o perspectivă teoretică și analiza sub aspect concurențial 6.1. Industria cimentului abordarea teoretică Teoria microeconomică clasică a dezvoltat o serie de modele explicative pentru a descrie modul cum diverse structuri de piață funcționează. Chiar dacă sunt relativ abstracte, aceste modele teoretice sintetizează anumite trăsături întâlnite, într-o măsură mai mare sau mai mică, în practică, asigurând astfel un cadru conceptual mai bun pentru înțelegerea și analiza fenomenelor ce se manifestă pe diverse piețe, atât la nivelul pieței per total, dar și al agenților economici care acționează pe respectivele piețe (producători și consumatori). Atunci când sunt caracterizate modelele de piață, cele mai importante caracteristici surprinse în literatura de specialitate fac referire la numărul de agenți ai cererii și ai ofertei, omogenitatea produsului, calitatea informațiilor de care dispun agenții economici, drepturile de proprietate, barierele la intrarea și la ieșirea de pe piață, costurile de tranzacție, externalitățile. Chiar dacă toate aceste caracteristici sunt importante, în cazul de față, datorită particularității analizei se va prezenta o scurtă listă de modele de piață a căror principală caracteristică o reprezintă numărul de producători (participanții care formează oferta) activi pe respectiva piață. Piața cu concurență perfectă constituie un tip ideal de organizare a activității economice, atât din perspectiva agenților economici de pe piață, cât și din perspectiva decidenților de politici economice (în special a autorităților de concurență), datorită eficienței alocative care o caracterizează. Piața cu concurență perfectă este un model pur teoretic de piață care, în general, se consideră a avea următoarele trăsături principale: Pe piață activează foarte mulți vânzători și cumpărători, fiecare de mică dimensiune; Produsele oferite de diverșii vânzători sunt perfect omogene; Drepturile de proprietate sunt bine definite; Nu există bariere la intrarea sau ieșirea de pe piață a vânzătorilor și cumpărătorilor; Factorii de producție beneficiază de mobilitate perfectă pe termen lung; Participanții pe piață beneficiază de informație perfectă și simetric distribuită; Nu există costuri de tranzacționare, toate costurile fiind de producție sau de transport; Nu există externalități, nici din partea consumului, nici din partea producției; Producătorii care intră pe piață preiau prețul pieței; Consumatorii sunt raționali; Economiile de scară nu sunt crescătoare. Evident, toate aceste condiții sunt foarte greu de satisfăcut concomitent în practică, fapt pentru care doar anumite piețe se apropie întrucâtva de caracteristicile piețelor cu concurență perfectă. Câteva exemple le-ar putea constitui piețele bursiere (cele de mărfuri și ale activelor financiare cu capitalizare ridicată). Concurența monopolistică se aseamănă cu piața cu concurență perfectă în ceea ce privește numărul mare de firme active și ușurința intrării pe piață (bariere limitate la intrare). Spre deosebire de piața competitivă însă, produsele oferite de diverșii vânzători au caracteristici 78

79 diferite (sunt diferențiate). Eterogeneitatea produsului conferă fiecărui vânzător o oarecare putere de piață, ceea ce înseamnă că aceste firme nu mai preiau prețul de piață, ca pe piața cu concurență perfectă, ci pot stabili prețul de vânzare în funcție de cererea individuală cu care se confruntă. Cărțile de economie conțin un număr mare de exemple ce prezintă trăsăturile pieței cu concurență monopolistică: restaurantele, cărțile, filmele, software-ul, industria textilă, producerea mobilei etc. Oligopolul implică un număr redus de vânzători, protejați de intrarea pe piață a altor concurenți de diverse caracteristici ale funcționării pieței care determină apariția unor bariere la intrare. Un număr redus de producători conduce, inevitabil, la presupunerea că cel puțin câțiva dintre participanții pe piață dețin o cotă semnificativă a acesteia. În cazul oligopolului, modelele teoretice tratează situațiile când se tranzacționează atât produse omogene, cât și produse diferențiate, aceste diferențe reflectându-se asupra modului în care se manifestă concurența între producători (prin cantitate, respectiv prin preț). Câteva exemple de piețe cu structură de oligopol oferite în mod curent: piața aluminiului, piaţa cimentului, piaţa carburanților, piaţa serviciilor de telefonie sau de curierat. Monopolul este o altă structură de piață pur teoretică, aflată la polul opus față de piața cu concurență perfectă. Piața cu structură de monopol este caracterizată de prezența unui singur vânzător, care are putere deplină de piață. Monopolistul este singurul care decide asupra cantității pe care să o ofere pe piață și asupra prețului la care să vândă produsul său, existența sa depinzând în mod intrinsec de existența barierelor la intrarea pe piață 88. Intensitatea concurenței în cazul monopolului este minimă (de fapt, nulă), tocmai din cauza barierelor insurmontabile la intrarea pe această piață, monopolistul fiind perfect protejat de acțiunile altor firme. În vreme ce piața cu concurență perfectă și monopolul sunt structuri teoretice de piață, asemănarea cu situațiile existente în economie putând fi doar aproximată, celelalte două modele de piață, respectiv concurența monopolistică și oligopolul, sunt structuri descriptive, caracteristicile lor corespunzând majorității piețelor din economie. Analizele autorităților de concurență se axează de multe ori asupra barierelor la intrarea pe piață, existența acestor bariere reprezentând o diferență semnificativă între modelul oligopolului și cel al pieței cu concurență monopolistică. Astfel, în timp ce piața cu concurență monopolistică presupune intrarea relativ facilă pe piață, cu impact direct asupra numărului de concurenți, piața cu structură de oligopol presupune existența unor restricții semnificative, ce îngreunează intrarea pe piață a altor producători. Numărul redus de firme pe piața cu structură de oligopol crește interdependența dintre acestea, crescând astfel importanța comportamentului și interacțiunilor strategice între participanții pe piață. În teoria economică sunt detaliate principalele tipuri de rezultate la care se poate ajunge pe o piață de oligopol, necooperante și cooperante, cel din urmă fiind cel mai nociv din perspectiva consumatorilor. Drept consecință, se consideră că situația de oligopol 88 În general, se au în vedere trei situații care generează bariere la intrarea pe piață a altor concurenți, acestea conducând la trei forme de monopol: monopolul asupra resurselor, monopolul creat de autorități și monopolul natural. 79

80 atenuează caracterul concurențial al piețelor, fapt pentru care autoritățile de concurență își propun monitorizarea atentă a acestora, în vederea depistării și prevenirii comportamentelor care ar putea afecta interesul consumatorilor. Graficul următor prezintă cele patru modele de piață descrise succint mai sus, ordonate în funcție de intensitatea presiunii concurențiale care se manifestă pe fiecare din acestea. Figura 6.1. Creșterea presiunii concurențiale pentru cele patru modele uzuale de piață Oligopol Concurență monopolistică Concurență perfectă Monopol Deși în practică este greu ca un singur model de piață să descrie o industrie, de obicei acestea prezentând caracteristici specifice mai multor modele, în acest caz particular, producția și comercializarea cimentului are trăsăturile unui oligopol. Principalele caracteristici care conduc la această concluzie vizează: - Intrarea și ieșirea pe piață, care în acest caz se realizează greoi, existând multiple cauze care contribuie la acest lucru (acestea sunt detaliate în secțiunea imediat următoare). - Numărul de producători pe piață este redus. Deși în literatura de specialitate nu este precizată o valoare la care să se raporteze aprecierea a ceea ce reprezintă un număr redus de jucători pe o piață, aceasta caracteristică poate fi interpretată coroborat cu o altă trăsătură specifică oligopolului, interdependența. - Interdependența dintre jucători apare când aceștia au o dimensiune considerabilă, iar orice acțiune a lor va afecta rezultatul total al pieței (spre deosebire de concurența perfectă sau cea monopolistică unde producătorii sunt mult prea mici pentru a putea afecta în vreun fel rezultatele pieței). Astfel, fiecare producător va ține cont și de posibilele acțiuni ale celorlalți jucători, integrând aceste așteptări în propriile decizii. 80

81 6.2. Caracteristici ale sectorului sub aspect concurențial În această secțiune sunt prezentate rezultatele obținute în urma analizei aspectelor ce țin de structura pieței investigate. În următoarele secțiuni se vor prezenta performanțele obținute pe piață de principalii producători de ciment și aspectele privind conduita acestora, relevante sub aspect concurențial. Toate aceste elemente vor fi evaluate din perspectiva teoriilor de afectare a concurenței prezentate anterior. În ceea ce privește structura pieței, pentru a evalua teoriile prejudiciilor legate de puterea de piață și coordonare s-a avut în vedere, la nivel agregat (toate sortimentele de ciment la vrac și ciment în saci), de următoarele aspecte considerate relevante sub aspect concurențial: (1) Barierele la intrare și extindere (2) Cotele de piață și fluctuația acestora (3) Gradul de concentrare (4) Caracteristicile produsului (5) Caracteristicile consumatorului de ciment (6) Capacitatea de producție (7) Integrarea pe verticală (8) Importurile de ciment (9) Alte aspecte relevante legate de structura pieței. Barierele la intrarea și ieșirea de pe piață Au fost identificate două posibile modalități de intrare și/sau de extindere pe piața producerii de ciment din România și anume: (1) Ridicarea sau extinderea unei fabrici de ciment în România (2) Ridicarea sau extinderea unei stații de măcinare. În evaluarea oportunității intrării și/sau a extinderii pe piața investigată s-au analizat atât opiniile participanților pe piață, cât și istoricul intrărilor și ieșirilor, constatările obținute prin ambele abordări fiind relatate în continuare. În prima parte a acestei secțiuni este analizată opinia întreprinderilor active din sectorul producerii și comercializării cimentului din România cu privire la modul cum acestea percep barierele la intrarea pe această piaţă, precum și pe cele la ieșirea de pe piaţă. Cu toate acestea, abordarea curentă nu include opinia companiilor care au dorit să intre pe această piață și nu au reușit. Astfel, în continuarea acestei secțiuni vor fi prezentate opiniile celor 8 întreprinderi cărora le-au fost adresate solicitări de informații. În vederea efectuării acestui demers s-au avut în vedere aprecierile calitative ale actorilor de pe această piață cu privire la: o barierele de reglementare (avize și norme legale specifice sectorului de activitate); o barierele financiare (costuri specifice); o alte tipuri de bariere (acces la resurse, reputație etc.). 81

82 Afirmațiile ce privesc barierele la intrarea pe piață sunt enunțate în caseta de mai jos. Același tip de afirmații s-a folosit atât pentru evaluarea barierelor la intrare, cât și a celor la ieșire. Barierele de reglementare sunt foarte restrictive Barierele financiare sunt foarte restrictive Alt tip de bariere sunt foarte restrictive Opinia dvs. (1-9) Aceste afirmații au fost evaluate pe o scară în 9 puncte, unde valoarea 1 reprezintă dezacordul total, iar valoarea 9 reprezintă varianta opusă, acordul total. Dată fiind structura chestionarului aplicat întreprinderilor active din industria cimentului, valoarea 1 corespunde celei mai favorabile situații (lipsa barierelor), în timp ce valoarea 9 corespunde celei mai nefavorabile situații (barierele la intrare sunt foarte ridicate și pot afecta semnificativ intrarea unor noi jucători). Pentru o conturare mai clară a imaginii pe care întreprinderile o au asupra barierelor la intrare, a fost calculat atât coeficientul de variația (CV), cât şi media răspunsurilor oferite de întreprinderi. CV arată, în acest caz, omogenitatea răspunsurilor primite și, implicit, relevanța mediei calculate. În tabelul de mai jos se poate observa că percepția agenților economici activi pe această piață este aceea că cel mai mare impediment în calea pătrunderii pe această piață sunt barierele de ordin financiar. Așa cum se poate observa și din analiza CV, percepția în privința barierelor financiare este relativ omogenă în rândul întreprinderilor. Tabel 6.1. Percepția medie a respondenților cu privire la barierele de intrare Opinia cu privire la următoarele afirmații Barierele de reglementare sunt foarte restrictive Medie CV 37% 37% 37% 38% 35% Barierele financiare sunt foarte restrictive Medie CV 19% 19% 20% 16% 16% Alt tip de bariere sunt foarte restrictive Medie CV 61% 61% 61% 61% 61% Sursa: prelucrări proprii pe baza răspunsurilor participanților pe piață De-a lungul perioadei analizate barierele de reglementare au fost percepute la niveluri constante în primii trei ani, urmate de o ușoară creștere în 2016 și o ameliorare în anul curent. 82

83 Aproximativ aceeași evoluție au avut-o și barierele financiare, însă, chiar și după ameliorarea acestora din anul 2017, se situează tot la un nivel considerabil mai mare. În privința barierelor de reglementare, precum și a altor tipuri de bariere, acestea nu sunt percepute la nivel de medie ca fiind foarte restrictive, impresia generală fiind ușor mai optimistă decât o poziție neutră. Dat fiind faptul că în această industrie dimensiunea agenților economici influențează considerabil modul în care aceștia acționează pe piață, au fost analizate separat și opiniile celor mai mari trei întreprinderi, care cumulează peste 90% din totalul producției de ciment la nivel național. În cazul celor mai mari actori de pe piață se poate observa o diferență de percepție în privința barierelor de intrare pe piață. Tabel 6.2. Percepția medie a celor mai mari trei actori activi pe piață cu privire la barierele de intrare Opinia cu privire la următoarele afirmații Barierele de reglementare sunt foarte restrictive medie CV 9% 9% 9% 9% 9% Barierele financiare sunt foarte restrictive medie CV 6% 6% 6% 6% 6% Alt tip de bariere sunt foarte restrictive medie CV 78% 78% 78% 78% 78% Sursa: prelucrări proprii pe baza răspunsurilor participanților pe piață În cazul barierelor financiare nu există o diferență considerabilă, însă se poate observa, în mod clar, o percepție mai nefavorabilă în cazul barierelor de reglementare. Cel mai probabil acest fapt este cauzat de dimensiunea companiilor și, implicit, a unei plaje mai largi și mai intense de reglementări cărora acestea trebuie să se supună (în special reglementări de mediu). De asemenea, se poate observa o percepție mult mai favorabilă, dar mai neomogenă, comparativ cu media industriei, în cazul altor bariere, acest aspect datorându-se tot dimensiunii mari pe care aceste întreprinderi o au, coroborate cu faptul că sunt integrate vertical, eficientizând astfel procesul de producție (accesul la resurse este perceput de unele companii, în special cele de dimensiuni mai reduse, ca o barieră la intrare). Dimensiunea barierelor la intrare percepute de fiecare întreprindere trebuie tratată în concordanță cu dimensiunea activității pe care aceasta intenționează să o desfășoare. o Varianta cea mai redusă, din punct de vedere al dimensiunii unității de producție, este terminalul de import, care se găsește într-un port. Investiția financiară este de dimensiuni reduse (pentru standardul industriei), iar alte elemente de reglementare nu afectează în mod considerabil intrarea (autorizațiile de construcție pot fi obținute într- 83

84 o o o o manieră facilă, iar această activitate nu presupune emisia de substanțe poluante, ceea ce implicit nu presupune obținerea unor serii de avize în acest sens). Stațiile de măcinare presupun o investiție mai mare decât terminalul de import. În cazul acestora, pe lângă reglementările suplimentare și resursele financiare necesare mai ridicate și accesul la resurse poate reprezenta o barieră la intrarea pe piață. Cea mai amplă formă de organizare a activității în această industrie o reprezintă o fabrică integrată. În acest caz, pe lângă aspectele de reglementare (avize de construire, avize privind conformarea cu standardele în materie de emisii etc.), există și o componentă financiară considerabilă care trebuie luată în calcul. O astfel de investiție este estimată la nivelul sutelor de milioane de euro, acest lucru presupunând, pe lângă un cost inițial ridicat, și o perioadă lungă de recuperare a investiției (estimată la aproximativ de ani). Conform Asociației Europene a Cimentului (Cembureau) 89, costul unei fabrici de ciment depășește 150 de milioane de euro pe fiecare milion de tone de capacitate anuală. Aspectul capitalului substanțial necesar inițial, coroborat cu faptul că, pe întreaga perioada analizată capacitatea de producție a fost excedentară, se constituie în bariere reale extrem de importante la intrarea pe piața producerii și comercializării cimentului în România. În vederea analizării posibilelor evoluții ale acestei industrii, au fost evaluate opiniile principalilor actori prezenţi pe piaţa producerii şi comercializării cimentului din România și cu privire la posibilele bariere la ieșirea de pe această piață. Structura întrebărilor a fost similară cu cea în cazul barierelor la intrare, astfel că rezultatele se pot interpreta în aceeași manieră. Comparativ cu barierele la intrare, în cazul barierelor la ieșire se poate observa o percepție mult mai favorabilă în cazul reglementărilor și a altor bariere, ieșirea de pe piață fiind considerată de agenții economici activi mai facilă din acest punct de vedere. Barierele financiare rămân în continuare ridicate din perspectiva actorilor din industrie, din cauza costurilor irecuperabile pe care ieșirea de pe piață le-ar presupune. Chiar și vânzarea acestor active specifice poate conduce la recuperarea cu greu a unor astfel de costuri, din cauza numărului redus de cumpărători potențiali

85 Tabel 6.3. Percepția medie a respondenților cu privire la barierele la ieșirea de pe piață Opinia cu privire la următoarele afirmații Barierele de reglementare sunt foarte restrictive medie CV 62% 62% 62% 62% 62% Barierele financiare sunt foarte restrictive medie CV 34% 34% 34% 34% 34% Alt tip de bariere sunt foarte restrictive medie CV 80% 80% 84% 84% 84% Sursa: prelucrări proprii pe baza răspunsurilor participanților pe piață În cazul ieșirii de pe piață se observă o diferență semnificativă de percepție între actorii activi pe piața producerii şi comercializării cimentului în funcție de dimensiunea acestora. Astfel, agenții economici mai mici percep mult mai facilă ieșirea de pe piață, datorită unei înzestrări mai reduse cu active specifice. Cu toate acestea, percep acest proces ca unul care ar genera costuri semnificative (raportate la dimensiunea activității lor). Tabel 6.4. Percepția medie a celor mai mari trei actori activi pe piață cu privire la barierele la ieșirea de pe piață Opinia cu privire la următoarele afirmații Barierele de reglementare sunt foarte restrictive medie CV 62% 62% 62% 62% 62% Barierele financiare sunt foarte restrictive medie CV 0% 0% 0% 0% 0% Alt tip de bariere sunt foarte restrictive medie CV 0% 0% 0% 0% 0% Sursa: prelucrări proprii pe baza răspunsurilor participanților pe piață La nivelul barierelor financiare, jucătorii mai mari consideră barierele financiare un obstacol mult mai mare la ieșirea de pe piață. În principiu acest lucru este generat pe fondul următorilor factori: 85

86 - raritatea potențialilor cumpărători (agenți economici care să dispună de resursele financiare și manageriale pentru a realiza o astfel de tranzacție), - imposibilitatea relocării unei fabrici de ciment, - costurile semnificative necesare pentru respectarea obligațiilor de mediu la închiderea capacităților de producție, - specificitatea activelor folosite în producția de ciment, care pot fi convertite foarte greu sau deloc în scopul producției altor bunuri. În concluzie, acest sector de activitate este caracterizat de mobilitate scăzută a ofertei, determinată de o serie de bariere la intrare (care ulterior devin și bariere la ieșire) prin generarea unor costuri irecuperabile foarte mari, specifice modului de funcționare a sectorului. Cea mai complexă facilitate de producție a cimentului (o fabrică de producție integrată vertical) este caracterizată de bariere considerabile la intrarea pe piață. O listă neexhaustivă a acestor bariere este reprezentată de: - dependență de proximitatea față de materia primă, - costuri de implementare foarte ridicate, - reglementări de mediu extensive, - perioadă lungă de recuperare a investiției. Ulterior construirii unei fabrici de ciment, investiția inițială considerabilă, coroborată cu perioada lungă de recuperare a investiției se transformă în factori (bariere) care încetinesc/descurajează procesul de ieșire de pe o astfel de piață. De asemenea, acestor considerente li se adaugă și necesitatea îndeplinirii unor cerințe de mediu în vederea închiderii unei astfel de unități de producție. În ceea ce privește barierele privind extinderea unei facilități de producție existente, costurile inițiale sunt mult reduse. Cu toate acestea, se apreciază că extinderea capacității de producție peste limita actuală depinde de investiții considerabile, iar riscurile asociate de restul elementelor, deși considerabil reduse, nu sunt eliminate. Același raționament poate fi asociat și modalității de intrare/extindere pe piața producerii de ciment prin ridicarea unei stații de măcinare. 86

87 Figura 6.2. Evoluția numărului de producători de ciment din România 7 6 Intră pe piață Ceminter cu un terminal de ciment în portul Constanța Intră pe piață Cemrom cu o stație ecologică de măcinare în localitatea Corbu CRH România intră pe piața din România preluând activele deținute inițial de Lafarge Ciment (România) Sursa: prelucrări proprii Numărul relativ constant de producători și puținele intrări înregistrate în industria cimentului (3 în perioada ) confirmă nivelul ridicat al barierelor la intrare pe această piață, așa cum s-a demonstrat anterior. Evoluția cotelor de piață ale producătorilor și comercianților de ciment din România În cele ce urmează, cotele de piață ale producătorilor de ciment sunt calculate atât pe baza valorii livrărilor pe piața internă, cât și pe baza volumului acestora (tone de ciment). Chiar dacă evaluarea din perspectiva valorii livrărilor ar putea fi considerată mai relevantă pentru aprecierea puterii de piață a producătorilor de ciment, se consideră că cele două abordări sunt complementare și pot conduce la formarea unei mai bune imagini asupra evoluției participanților din sectorul analizat. Graficul de mai jos prezintă situația cotelor de piață la jumătatea anului 2017, calculate în funcţie de valoarea livrărilor. Se remarcă faptul că primii 3 producători dețin aproximativ 93% din totalul livrărilor de ciment de pe teritoriul României. 87

88 Figura 6.3. Cotele de piață în sectorul producerii și comercializării cimentului (% din valoare livrări, ) CRH România HeidelbergCement România Holcim România Ceminter Cemrom UNYE CEM Cimsarom Soceram Importuri Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de INS și de participanții din piață Figura 6.4. Evoluția anuală a cotelor de piață în sectorul producerii și comercializării cimentului (% din valoare livrări, ) 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 6luni Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de participanții de pe piață 88

89 Figura 6.4. prezintă evoluția anuală din perioada a cotelor de piață calculate pe baza valorii livrărilor. Este de remarcat tendința de ușoară întărire a prezenței pe piață a irlandezilor de la CRH 90 România (de la [ ] la [ ]) și Holcim România (de la [ ] la [ ]) în detrimentul germanilor de la Heidelberg România (care pierd [ ] puncte procentuale în aceeași perioadă). Tot din Figura 6.4, se poate constata că primii 3 producători de ciment au fost aceiași pe întreaga perioadă analizată, singura diferență fiind înlocuirea din momentul concentrării economice Holcim Ltd. - Lafarge SA a poziției Lafarge România cu CRH România. Cota cumulată de piață a acestor companii depășește 91% în orice moment al intervalului de timp analizat (rata și gradul de concentrare a industriei cimentului din România sunt prezentate în secțiunea următoare). Evoluția gradului de concentrare pe piața producerii și comercializării de ciment din România Sectorul producerii și comercializării cimentului din România este unul static, în perioada analizată având loc o singură concentrare economică, operaţiune în urma căreia CRH România a dobândit controlul unic asupra tuturor activităţilor Grupului Lafarge din România. În general, evaluarea numerică a gradului de concentrare a unei piețe se realizează prin calcularea unor indicatori care țin cont de cotele de piață ale participanților 91. În această secțiune, se va analiza concentrarea sectorului producerii și comercializării cimentului din România, apelând la ratele de concentrare și la indicele Herfindahl-Hirschman. Ratele de concentrare (CRn) se calculează ca sumă a cotelor de piață individuale pentru primii n participanți pe o piață. Astfel, indicatorul CR3 va reprezenta în continuare suma cotelor primilor trei producători de ciment, în timp ce indicatorul CR5 va fi calculat ca sumă a cotelor de piață pentru cei cinci producători de ciment din România. O rată de concentrare mai ridicată indică o mai mare apropiere a pieței analizate de modelul oligopolului, accentuând temerile autorităților de concurență în ceea ce privește existența și impactul unor eventuale comportamente anticoncurențiale pe acea piață. Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) este indicatorul cel mai frecvent utilizat de către autoritățile de concurență pentru evaluarea gradului de concentrare a unei piețe. HHI se calculează ca sumă a pătratelor cotelor de piață ale tuturor participanților 92, ceea ce înseamnă că indicatorul se poate situa între valori foarte mici, apropiate de 0 (pentru piața cu concurență perfectă) și (pentru cazul monopolului). În ceea ce privește catalogarea piețelor din punct de vedere al concentrării măsurate prin prisma HHI, Comisia Europeană consideră că HHI<1.000 indică o piață slab concentrată, 90 Până în 2015 cota de piaţă a aparținut grupului Lafarge, pentru ca după concentrare economică realizată în anul 2015 să fie cea aferentă grupului CRH. 91 Cota de piață, în general determinată atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, este considerată a fi un bun indicator al puterii de piață al întreprinderilor. 92 Modalitatea de calcul a HHI implică faptul că acest indicator acordă o importanță sporită întreprinderilor care au cote mai mari de piață. 89

90 1.000<HHI<2.000 indică o piață cu concentrare medie, în timp ce valori ale HHI>2.000 sunt asociate piețelor puternic concentrate 93. La fel ca mai sus, piețele cu un grad mai ridicat de concentrare sunt considerate a fi mai expuse la apariția comportamentelor anticoncurențiale, iar în cazul în care astfel de comportamente apar pe piață, efectele lor negative asupra consumatorilor sunt considerate a fi mai nocive. La fel ca în secțiunea anterioară, pentru completitudinea imaginii de ansamblu, se vor calcula indicatorii gradului de concentrare folosind cotele de piață calculate atât pe baza valorii livrărilor pe teritoriul României, cât și pe baza volumului acestora. În anul 2015 a intrat pe piață CRH România, preluând activele Grupului Lafarge ca urmare a angajamentelor asumate de părți și acceptate de Comisia Europeană în cadrul operațiunii de concentrare economică dintre Holcim Ltd şi Lafarge SA. La nivelul României, transferul activelor Lafarge România către CRH România a fost total, astfel că, din punct de vedere structural, industria nu s-a schimbat. Pe seriile de date prezentate în continuare, informațiile sunt asociate activelor productive care stau în spatele producției de ciment, astfel că datele pentru CRH România sunt disponibile pentru întreg intervalul, în perioada aceste active aflânduse în proprietatea Lafarge România. De asemenea, și în cazul Holcim - Lafarge, rezultatele sunt aferente activelor pe care Holcim le deținea în România înaintea fuziunii celor două grupuri și pe care a ales să le păstreze și după asumarea angajamentelor structurale propuse de către Comisia Europeană. Situația la nivelul anilor 2013 SI 2017 este prezentată în Figura 6.5. Din prelucrările datelor obținute în urma solicitărilor de informații reiese că gradul de concentrare este foarte ridicat. Toți indicatorii de concentrare sugerează o puternică concentrare la nivelul primilor trei mai jucători. CR3 este constant în jurul valorii de 90% pentru întreaga perioadă analizată. Pe fondul creșterii cotei cumulate de piață a principalilor trei concurenți, nivelul HHI a crescut de la 2819 la 2954, având în vedere volumul de ciment livrat și de la 2867 la 2979, luând în calcul valoarea livrărilor de ciment. În orizontul de timp analizat, aceștia au acaparat trei puncte procentuale suplimentare din piață în cazul volumelor livrate și două puncte procentuale suplimentare în cazul valorii livrărilor. 93 Din perspectiva autorităților de concurență din Statele Unite, pragurile HHI relevante sunt și 2.500, fapt pentru care piețele cu concentrare medie sunt considerate cele cu valori ale HHI între și 2.500, în timp ce valori ale HHI>2.500 sunt asociate piețelor puternic concentrate. 90

91 Figura 6.5. Evoluția indicatorilor de concentrare pentru sectorul producției și comercializării cimentului. (HHI reprezentat pe axa din dreapta și CR3 și CR5 reprezentate pe axa din stânga) EVOLUȚIA CONCENTRĂRII (CR AXA STÂNGA, HHI AXA DREAPTA) 100% 98% 96% 94% 92% 90% 88% S1 CR3 Volume 91% 92% 94% 94% 94% CR3 Vânzări 92% 92% 95% 94% 94% CR5 Volume 97% 97% 98% 97% 96% CR5 Vânzări 97% 97% 97% 97% 96% HHI Volume 2,819 2,844 2,984 2,947 2,954 HHI Vânzări 2,867 2,886 3,000 2,963 2,979 3,050 3,000 2,950 2,900 2,850 2,800 2,750 2,700 Sursa: calcule și prelucrării proprii pe baza datelor furnizate de participanții de pe piață Din punct de vedere al dimensiunii, cele trei mari companii (CRH România, Holcim România și Heidelberg România) sunt foarte apropiate, fiecare având o cotă de piață cuprinsă între [ ] și [ ] la jumătatea anului Această simetrie reprezintă un element de risc din perspectiva puterii de negociere și interdependențelor care se creează între aceste companii, din punct de vedere structural crescând riscul apariției unor forme de coordonare a activităților. Acest risc este cu atât mai crescut cu cât cotele de piață sunt relativ stabile în timp, fluctuațiile sunt reduse și nu există schimbări în ierarhia la nivelul industriei. În acest sens, pentru a suplimenta analiza la nivelul cotelor de piață au fost analizate și pozițiile relative ale celor trei companii la nivelul industriei. Figura 6.6. arată că, după momentul intrării CRH România pe piață, s-au produs schimbări în ierarhia existentă (în condițiile funcționării CRH România cu aceleași active ca și Lafarge România), acest eveniment fiind unul de natură destabilizatoare, generând o presiune concurențială suplimentară. 91

92 Figura 6.6. Ierarhia anuală a primilor trei concurenți (în funcție de volum și valoare vânzări) Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producători Situația structurală la nivelul sectorului producției de ciment se datorează în mare parte infrastructurii de care aceste întreprinderi dispun, acestea fiind integrate vertical. În condițiile unor bariere la intrare considerabile (așa cum au fost identificate în secțiunea anterioară), se estimează că nu vor avea loc intrări în viitorul apropiat, iar cei trei producători de ciment principali nu vor fi îndepărtați de pe primele poziții. În acest moment se poate constata că, indiferent de fluctuațiile pieței și independent de fluctuațiile înregistrate chiar la nivelul producției și vânzărilor individuale ale principalilor trei producători de ciment, cotele de piață ale acestora nu fluctuează semnificativ. Cu alte cuvinte, pe întreaga perioadă analizată, cotele de piață ale principalilor trei producători de ciment se mențin aproximativ egale în ciuda modificărilor din piață din aceeași perioadă, inclusiv pe fondul fluctuațiilor la nivelul livrărilor de ciment. 92

93 6.3. Integrarea pe verticală a principalilor producători de ciment și efectul de închidere a pieței Integrarea pe verticală Integrarea pe verticală reprezintă extinderea unei întreprinderi către activități complementare, realizate anterior de furnizori sau clienți, prin achiziționarea de companii din amonte sau aval, cu scopul creșterii profitabilității. Prin integrarea verticală, se pot realiza economii de scală şi de gamă, reducerea costurilor de producție, controlul piețelor de desfacere şi al prețurilor de vânzare corespunzătoare diferitelor activități integrate. Întreprinderile integrate pe verticală își pot asigura o aprovizionare cu materii prime în condiții avantajoase şi o cerere constantă pentru produsele lor. Astfel, integrarea în amonte a furnizorilor garantează întreprinderii o aprovizionare constantă cu materii prime, la termenele de livrare stabilite, în cantitățile solicitate şi cu respectarea caracteristicilor de calitate cerute. În plus, prin integrarea în amonte, întreprinderea își asigură un control al costurilor aprovizionării cu materii prime, dar şi al prețurilor de vânzare al acestora către terți (inclusiv concurenți). Integrarea în aval asigură întreprinderii controlul asupra circuitelor şi costurilor de distribuție a produselor. Integrarea pe verticală reprezintă unul dintre factorii economici care, potrivit literaturii de specialitate 94, favorizează apariția înțelegerilor anticoncurențiale. Autoritățile de concurență privesc operațiunile de concentrare economică pe verticală ca fiind pro-competitive, considerându-se că aduc beneficii consumatorilor, prin scăderea costurilor, organizarea mai eficientă a procesului de producție sau de distribuție, deschiderea mai mare spre investiții. Cu toate acestea, s-a observat că acest tip de concentrări economice poate ridica probleme anticoncurențiale, de exemplu, prin excluderea competitorilor de pe piețele în cauză, împiedicarea accesului concurenților la produsele legate printr-o relație verticală, afectând astfel concurența, cu urmări negative asupra consumatorilor. Conform rezultatelor empirice, procesul de producere a cimentului este caracterizat de economii de scară substanțiale, atât în ceea ce privește capitalul, cât și în ceea ce privește resursele umane. Acest lucru a generat și o anumită particularitate a pieței producerii şi comercializării cimentului, şi anume, integrarea pe verticală a principalilor producători. În vederea eficientizării procesului de producție, a reducerii costurilor şi facilitării accesului la resurse şi la canalele de distribuție, principalele întreprinderi active pe piața producerii cimentului sunt integrate pe verticală, deținând capacități de producție, atât pe piețele din amonte față de ciment ale extracției/prelucrării şi comercializării agregatelor minerale de 94 Dr. Christopher DECKER, Economics and the enforcement of European Competition Law (Edward Elgar, Cheltenham, 2009, XXII+288p.). 93

94 carieră, cât şi pe cele din aval față de ciment ale producerii şi comercializării betoanelor, mortarelor şi șapelor, prefabricatelor din beton. În plus, cele 3 mari întreprinderi active pe piața producerii şi comercializării cimentului Holcim România, CRH România şi HeidelbergCement România sunt prezente şi pe alte 3 piețe conexe - producerea şi comercializarea agregatelor minerale de balastieră, a filerului de calcar, respectiv a lianților hidraulici speciali/rutieri (HeidelbergCement România nu produce astfel de lianți). Atât filerul de calcar, cât şi lianții hidraulici se produc în fabricile de ciment. Agregatele minerale sunt materiale utilizate în industria construcțiilor, la fabricarea betoanelor, mortarelor și șapelor, prefabricatelor din beton, mixturilor asfaltice, fundațiilor și straturilor de drumuri rutiere, precum și la construcții de căi ferate. Agregatele minerale se împart în două segmente distincte agregate de balastieră (nisip şi pietriș) şi agregate de carieră (piatră brută, calcar, bazalt, granit etc.). Agregatele minerale de balastieră sunt produse finite - nisipuri şi pietrișuri - ce se obțin prin prelucrarea balastului de râu extras din albia sau terasa râurilor. Nisipurile și pietrișurile se folosesc la fabricarea betoanelor, mortarelor și șapelor, la realizarea prefabricatelor din beton, la tencuieli, la fabricarea mixturilor asfaltice, la fundații și straturi de drumuri rutiere, în industria mortarelor și adezivilor, sub formă de amestec de agregate nelegate sau legate hidraulic, precum și la construcții de căi ferate. Filerul de calcar este un produs obținut prin uscarea şi măcinarea rocilor calcaroase şi conține un grad ridicat de carbonat de calciu (min. 90%). Se utilizează ca adaos de bază în masele bituminoase, adezivi şi mortare utilizate în domeniul construcțiilor, în producția de beton autocompactant şi arhitectural, în industria energetică în procesul de desulfurare a gazelor de ardere, în industria chimică la producerea de detergent şi în domeniul hidrotehnicii ca agregat pentru anrocamente în lucrări hidrotehnice. Lianții hidraulici speciali/rutieri se prezintă sub formă de pulbere formată din amestecuri de compuşi organici, clincher de ciment Portland, zgură de furnal, varuri şi alţi compuşi, în conformitate cu standardele tehnice în vigoare. Lianții hidraulici speciali/rutieri sunt utilizați în infrastructura de transport rutier, lucrări geotehnice speciale, construcții civile şi industriale şi lucrări hidrotehnice. 94

95 Figura 6.7. Piețele din amonte, aval şi conexe Notă: schema reflectă situația cea mai frecvent întâlnită în ceea ce privește integrarea pe verticală a principalilor producători Sursa: Consiliul Concurenţei Piețele din amonte ale extracţiei/prelucrării şi comercializării agregatelor minerale de carieră Integrarea pe piețele din amonte, ale materiilor prime, conferă avantaj producătorilor de ciment, în sensul că aceștia îşi pot proporționa producția de materii prime, destinată terților, în funcție de prioritățile lor de afaceri şi nu de cererea pe piață. Agregatele minerale reprezintă concreșteri minerale în diferite formații naturale, care intră în compoziția betoanelor, mortarelor sau a altor materiale aglomerate cu un liant. Piața de agregate minerale se împarte în două segmente distincte cea a agregatelor de balastieră și cea a agregatelor de carieră. - agregatele minerale de balastieră sunt produse finite, ce se obțin prin prelucrarea balastului de râu extras din albia sau terasa râurilor. Domeniile de utilizare a agregatelor de balastieră sunt: betoane, prefabricate din beton, șape, precum şi fundații de straturi şi drumuri rutiere. - agregatele minerale de carieră se obțin prin sfărâmarea rocilor (andezit, bazalt, calcar, calcar cristalin, dacit, granit etc.) în bucăți mici obținute prin concasare, granulare și selecționare, cu 95

96 ajutorul unor utilaje specifice, în fracții cu dimensiuni standard. Carierele sunt exploatări deschise din care se extrag roci masive necesare în industria construcțiilor. Agregatele de carieră sunt produse cu caracteristici fizico-mecanice superioare agregatelor de balastieră. Prețul acestora este mai mare comparativ cu cel al agregatelor de balastieră, inclusiv din cauza costului mai mare de producție. Totodată, echipamentele și procesul de producție în cazul agregatelor de carieră sunt diferite față de instalațiile de sortare folosite la producerea agregatelor de balastieră. Din punct de vedere al caracteristicilor şi utilizării, se pot produce betoane din agregate de carieră, dar preţul acestor produse este mai mare în comparaţie cu cel al betoanelor produse cu agregate de balastieră. Caracteristicile fizice şi mecanice cerute pentru agregatele utilizate la fabricarea betoanelor standard sunt inferioare celor aferente agregatelor de carieră, nefiind justificată creşterea de preţ cauzată de substituirea agregatelor de balastieră cu cele de carieră. În practica decizională anterioară, în ceea ce priveşte produsele agregate minerale, Consiliul Concurenţei a definit pieţe relevante ale produsului distincte, respectiv piața producerii și comercializării de agregate de balastieră şi piaţa producerii şi comercializării de agregate de carieră (în cazuri particulare fiind definite pieţe relevante pentru anumite agregate minerale de carieră). În practica sa decizională, Comisia Europeană a considerat, de asemenea, că există două pieţe distincte în cazul agregatelor minerale, în cele din urmă definirea pieţelor rămânând deschisă. Potrivit Raportului Consiliului Concurenţei privind investigația sectorială pe piața lucrărilor de construcții de drumuri şi autostrăzi 95, piața producerii și comercializării agregatelor minerale este o piață fragmentată din punct de vedere geografic, fiind alcătuită din piețe locale în jurul carierelor/balastierelor. Agregatele minerale sunt produse voluminoase, cu costuri de transport ce reprezintă un cuantum semnificativ din prețul de livrare. Prin urmare, nu este eficient din punct de vedere economic pentru cumpărător să îşi procure agregatele minerale de la o distanţă mai mare de 50 km 96 de locul în care le va utiliza, transportul acestora pe o distanţă de km faţă de sursa de furnizare dublând practic preţul final al produsului. În acest sens, cumpărătorul poate fi considerat un client captiv pe piețele locale ale agregatelor minerale. În practica decizională anterioară, Consiliul Concurenţei a considerat că piaţa relevantă geografică a agregatelor de balastieră are o dimensiune locală, fiind limitată la o rază de circa km în jurul facilităţilor de producţie (balastierelor). Chiar dacă, teoretic, se pot comercializa agregate de balastieră la distanţe mai mari, costul rezultat din transportul pe aceste distanţe determină o creştere a preţului de vânzare. În ceea ce priveşte practica decizională a Comisiei Europene, aceasta a considerat că piaţa geografică a pieţelor de agregate minerale este reprezentată de cercuri cu raze de km faţă de facilităţile de producţie În cazul transportului agregatelor minerale pe cale rutieră. 96

97 Piețele din aval ale producerii şi comercializării betoanelor de ciment, mortarelor şi șapelor Betonul constituie unul dintre principalele materiale folosite în domeniul construcţiilor. Betoanele se obţin în urma întăririi unor amestecuri bine omogenizate de liant (ciment), agregate (nisip şi pietriş), apă şi aditivi (substanţe chimice care îmbunătăţesc anumite proprietăţi ale betonului), fiind utilizate pentru lucrări civile şi industriale, pentru lucrări de drumuri etc. Din punct de vedere al caracteristicilor, utilizării şi preţului, betoanele nu se pot substitui cu alte produse. Betonul poate fi produs în: - instalaţii fixe pentru betoane (stații de betoane); transportul betonului la locul de punere în operă se asigură cu autobasculante sau autobetoniere, distanța de transport fiind însă limitată, pentru a se evita segregarea și uscarea excesivă a betonului. - instalații mobile, la locul de punere în operă. Cererea pe piaţa producerii şi comercializării betoanelor este reprezentată de constructorii de lucrări civile, industriale şi de construcţii de drumuri. În funcţie de cerinţele diferiţilor clienţi, pot fi produse mai multe tipuri de betoane, dar care conţin, în principal, aceleaşi materii prime (amestec de agregate, ciment şi apă) şi care sunt produse în aceleaşi facilităţi de producţie. În general, deciziile de cumpărare ale clienţilor nu sunt influenţate de eforturile producătorilor de betoane de a-şi diversifica gama de produse şi, ca atare, betonul poate fi considerat un produs relativ omogen. Din punct de vedere al ofertei, există o substituibilitate mare între diferitele tipuri de betoane, având în vedere că producerea betonului implică, în esență, aceleași materii prime și are loc în aceeaşi facilitate de producţie. În practica decizională anterioară, Consiliul Concurenţei a considerat că nu este necesară segmentarea pieţei pe tipuri de betoane, astfel încât piaţa relevantă a produsului a fost definită ca fiind piața producerii și comercializării de betoane. Această definire este în acord cu practica decizională a Comisiei Europene. În cazul întreprinderilor producătoare de betoane, distanţa până la care betoanele pot fi transportate către beneficiari este de circa km în jurul facilităţilor de producţie, întrucât betonul este un material perisabil ce nu poate fi transportat la distanţe mai mari. Teoretic, se pot face livrări şi la distanţe mai mari, dar costurile sunt mult mai ridicate, în principal, din cauza aditivilor speciali folosiţi în scopul întârzierii întăririi betonului. În fapt, parametrul real în funcţie de care se defineşte piaţa geografică este timpul parcurs de la staţia de betoane la client, timp care poate fi transpus în diferite distanţe în funcţie de gradul de urbanizare a zonei sau de fluiditatea traficului. Timpul în care poate fi transportat betonul este limitat la 1-2 ore. În practica decizională anterioară, Consiliul Concurenţei a considerat că piaţa geografică relevantă aferentă producerii şi comercializării de betoane are o dimensiune locală, fiind limitată la o rază de circa km în jurul facilităţilor de producţie (staţiilor de betoane). 97

98 Conform practicii decizionale a Comisiei Europene, producerea betonului a fost definită ca o piaţă a produsului distinctă, având o dimensiune geografică locală, dată de zona circulară cu o rază de km în jurul facilităţilor de producţie. În deciziile recente 97, Comisia Europeană a considerat că piaţa producerii şi comercializării betoanelor are o dimensiune locală, definită ca zona circulară cu raza de 25 km în jurul fiecărei facilităţi de producţie. Șapele reprezintă amestecuri pe bază de ciment şi nisip, ce sunt utilizate în lucrări de pardoseli interioare, simple sau armate, construcții noi, transformări, reparații, îmbrăcăminți în cadrul construcțiilor civile şi industriale. Mortarele reprezintă amestecuri pe bază de ciment şi nisip, utilizate în lucrări de zidărie și tencuială, la interior și exterior, în cadrul construcțiilor civile şi industriale, sistemelor de panouri și structuri prefabricate etc. Tabelul 6.5. Facilități de producție ale principalilor producători de ciment, pe piețele din amonte, aval și conexe, operaționale în anul 2016 Nr. crt. Întreprindere Piețe amonte Piețe aval Nr. cariere Nr. balastiere Nr. betoniere 1. Holcim România HeidelbergCement România CRH România Cemrom (prin Cemart, societate din grup) 1 Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători Pentru a observa intensitatea concurenței pe piața exploatării resurselor minerale de calcar, în continuarea este prezentată distribuția numărului de licențe pentru calcar industrial și de construcții active în procedura de aprobare, licențe de exploatare active și permise de exploatare active, pe județe. 97 Cazul M.7054 Cemex/Holcim Assets, 9 Septembrie 2014, pct

99 Figura 6.8. Distribuția numărului de licențe pentru calcar industrial și de construcții active în procedura de aprobare, licențe de exploatare active și permise de exploatare active, pe județe Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor obținute din raportul generat online pe site-ul ANRM 98, Pentru calcarul industrial și de construcții, la data de erau active 36 de licențe în procedura de aprobare, 23 de licențe de exploatare și 31 de permise de exploatare distribuite pe teritoriul României conform Figurii 6.8. Județele în care producătorii de ciment au deținut astfel de licențe și permise sunt redate în graficul din continuare. 98 Licențe/Permise în derulare Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale 99

100 Figura 6.9. Distribuția numărului de licențe pentru calcar industrial și de construcții active în procedura de aprobare, licențe de exploatare active și permise de exploatare active, în județele unde sunt prezenți și producătorii de ciment Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor obținute din raportul generat online pe site-ul ANRM 99, Licențe/Permise în derulare Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale 100

101 Piețele din amonte, aval şi conexe ale Holcim România Holcim România deține, în prezent, facilități de producție pe piețele din amonte, aval şi conexe pieței producției cimentului. Figura Facilități de producere ale Holcim în România Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producători Pe piețele din amonte, Holcim România este prezentă pe piața extracției şi comercializării agregatelor de carieră, iar pe cele din aval pe piaţa producerii şi comercializării betoanelor de ciment. Calcarul, folosit ca materie primă în producerea cimentului este obținut de către Holcim România din carierele proprii. Pentru întreaga perioadă analizată, ponderea cifrei de afaceri obținută din vânzările de produse de balastieră și de calcar nu depășește [ ]. Holcim România a fost prezent pe piața agregatelor de carieră, înregistrând vânzări de calcar către terți. De asemenea, Holcim România este prezentă şi pe piețele producerii şi comercializării agregatelor de balastieră, filerului de calcar, respectiv a lianților hidraulici speciali. 101

102 Figura Structura cifrei de afaceri, în perioada 2012 S Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători În perioada analizată, peste [ ] din cifra de afaceri a Holcim România a fost obținută din vânzările de ciment, iar cel puțin [ ] din vânzările de filer, lianți speciali şi betoane. Vânzările de agregate s-au menținut la [ ] din cifra de afaceri. În perioada , ponderea cifrei de afaceri obținută din vânzările de ciment în total cifră de afaceri a avut o evoluție fluctuantă, cu un minim de [ ] în anul 2012 şi un maxim de [ ] în anul Scăderea ponderii la [ ], înregistrată în anul 2015, a fost parțial recuperată în anul următor, în detrimentul celei obținute din vânzările de filer, lianți speciali şi betoane. 102

103 Piețele din amonte, aval şi conexe ale HeidelbergCement România HeidelbergCement România deține, în prezent, facilități de producție pe piețele din amonte, aval şi conexe pieței producției cimentului. Figura Facilități de producere ale HeidelbergCement în România Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producători Pe piețele din amonte, întreprinderea este prezentă pe piața extracției şi comercializării agregatelor de carieră, iar pe cele din aval pe piața producerii şi comercializării betoanelor de ciment, șapelor şi mortarelor. Producția de calcar este realizată doar în carierele asociate celor trei fabrici integrate de ciment pe care le operează HeidelbergCement România, și anume: - Fabrica Tașca (jud. Neamț) - Cariera Bicaz Chei, aflată la 19 km de fabrică; - Fabrica Chișcădaga (jud. Hunedoara) Cariera Măgura Feredeului, aflată la 8 km de fabrică; - Fabrica Fieni (jud. Dâmbovița) - Cariera Lespezi, aflată la 29 km de fabrică. De asemenea, întreprinderea este prezentă şi pe piețele producerii şi comercializării agregatelor de balastieră şi filerului de calcar. Pentru întreaga perioadă analizată, ponderea cifrei de afaceri obținută din vânzările de produse de balastieră și de calcar nu depășește [ ]. 103

104 HeidelbergCement România a înregistrat vânzări de calcar și filer de calcar către terți. Figura Structura cifrei de afaceri, în perioada 2012 S Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători În perioada analizată, peste [ ] din cifra de afaceri a HeidelbergCement România a fost obținută din vânzările de ciment. Începând cu anul 2015, întreprinderea obține cifră de afaceri şi din activitățile de pe piețele din amonte şi aval. Ponderea vânzărilor de filer, lianți şi betoane, în total vânzări, crește de la [ ] în anul 2015, la [ ] în 2016, respectiv a vânzărilor de agregate de la [ ] în 2015, la [ ] în 2016, în detrimentul celei obținută din vânzarea cimentului. 104

105 Piețele din amonte, aval şi conexe ale CRH România CRH România deține, în prezent, facilități de producție pe piețele din amonte, aval şi conexe pieței producției şi comercializării cimentului. Figura Facilități de producere ale CRH în România Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producători Pe piețele din amonte, întreprinderea este prezentă pe piața extracției şi comercializării agregatelor de carieră, iar pe cele din aval pe piaţa producerii şi comercializării de betoane de ciment, șape, mortare, BCA, țiglă, pavele, borduri, tuburi, cămine și prefabricate din beton (prin întreprinderile Elpreco şi Ferrobeton, membre ale grupului). Cu excepția anului 2015, calcarul, folosit ca materie primă în producerea cimentului a fost obținut integral, de către CRH România, din carierele proprii. Pentru întreaga perioadă analizată, ponderea cifrei de afaceri obținută din vânzările de produse de balastieră și de calcar sunt sub [ ]. CRH România a fost prezent pe piața agregatelor de carieră, înregistrând vânzări de calcar către terți. De asemenea, întreprinderea este prezentă şi pe piețele producerii şi comercializării agregatelor de balastieră, filerului de calcar, respectiv a lianților hidraulici rutieri. 105

106 Figura Structura cifrei de afaceri, în perioada 2012 S Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători În perioada analizată, peste [ ] din cifra de afaceri a CRH România a fost obținută din vânzările de ciment şi lianți, vânzările de filer şi betoane situându-se în intervalul [ ], în timp ce vânzările de agregate au fost sub [ ]. Piețele din amonte şi aval ale Cemrom Cemrom este prezentă pe piața din amonte a producerii şi comercializării cimentului prin întreprinderea Cemart Invest, ce aparține grupului şi este activă pe piaţa extracției şi comercializării agregatelor de carieră. În perioada 2013 S1 2017, [ ] din calcarul folosit ca materie primă în producerea cimentului a fost achiziționat de la Cemart. Tabel 6.6. Ponderea achizițiilor de calcar de la întreprindere din grup, în perioada 2013 S S S CEMART [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] Pe piața din aval, Cemrom produce şi comercializează mortare. Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători Aproximativ [ ] din producția de ciment şi de mortare a Cemrom este livrată către firma din grup Soceram. Soceram produce şi/sau comercializează materiale de construcții BCA, cărămizi şi blocuri ceramice, lianți hidraulici, filer de calcar şi mortare. 106

107 Restrângeri ale concurenței pe piețele extracției şi prelucrării agregatelor minerale Extracția şi prelucrarea agregatelor minerale în România se face conform prevederilor Legii minelor nr. 85 din 18 martie , cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea minelor). Potrivit Legii minelor, resursele minerale 101 situate pe teritoriul României şi al platoului continental în zona economică a ţării din Marea Neagră fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. Autoritatea competentă pentru gestionarea, în numele statului, a rezervelor de resurse minerale ale ţării este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). În baza Legii minelor, activităţile miniere se concesionează 102 persoanelor juridice române sau străine ori se dau în administrare 103 instituţiilor publice de către ANRM. Concesiunea minieră reprezintă o operaţiune juridică, prin care statul, reprezentat de ANRM, în calitate de concedent, transmite pentru o perioadă determinată unei persoane, în calitate de concesionar, dreptul şi obligaţia de a executa, pe riscul şi cheltuiala proprie, activităţi miniere având ca obiect resursele minerale, în schimbul unei redevenţe miniere pentru exploatare şi al unei taxe pe activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale. Actele de dare în administrare sau în concesiune prevăzute în Legea minelor, în funcție de felul operațiunilor ce urmează să fie executate, sunt, în principal, următoarele: a) permisul de prospecțiune; b) licența de dare în administrare pentru explorare; c) licența de concesiune pentru explorare; d) licența de dare în administrare pentru exploatare; e) licența de concesiune pentru exploatare; f) permisul de exploatare; g) acordul ANRM privind asocierea titularului cu alte persoane juridice; 100 Publicată în MO nr. 197 din 27 martie Substanţă naturală din scoarţa terestră, formată în urma proceselor geologice, utilizabilă ca atare sau prin prelucrare în activitatea economico-socială; în aria de reglementare a Legii sunt incluse următoarele resurse minerale: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi disperse, sărurile haloide, substanţele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, nămolurile şi turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le însoţesc, apele minerale naturale (gazoase şi plate), apele minerale terapeutice, precum şi produsul rezidual minier din haldele şi iazurile de decantare, apele subterane potabile şi industriale pentru activităţile de prospecţiune, explorare, determinare şi evidenţă a rezervelor. 102 Concesiune minieră operaţiune juridică prin care statul transmite pentru o perioadă determinată unei persoane dreptul şi obligaţia de a executa, pe risc şi cheltuială proprie, activităţi miniere având ca obiect resursele minerale ce cad sub incidenţa Legii minelor, în schimbul unei redevenţe miniere pentru exploatare şi al unei taxe pe activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale 103 Dreptul acordat de stat, prin autoritatea competentă, unei instituţii publice de a efectua activităţi miniere în baza unei licenţe sau a unui permis. 107

108 h) aprobarea ANRM privind transferul unei licențe de concesiune de explorare sau de exploatare către altă persoană juridică. În activitatea de concesionare a resurselor minerale se parcurg următoarele etape: ANRM stabileşte, prin ordin, lista perimetrelor pentru executarea activităților miniere care urmează să se concesioneze, listă care se publică în Monitorul Oficial al României; iniţiativa concesiunii activităților miniere poate aparţine ANRM ori persoanelor juridice române sau străine interesate; ANRM organizează concursul public de oferte, în vederea desemnării agentului economic concesionar câştigător; pentru concesionarea efectivă a activității miniere se încheie o licență minieră, între ANRM şi agenţii economici desemnați câștigători, după care, licențele încheiate sunt supuse aprobării Guvernului şi produc efecte la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern, prin care acestea au fost aprobate. Concesionarea resurselor minerale are în vedere 3 tipuri de activităţi: prospecțiune; explorare; exploatare. 1. Activitatea de prospecțiune De cele mai multe ori, activităţile de explorare şi exploatare a resurselor minerale sunt precedate de prospecţiuni 104. Aceste activităţi sunt realizate după obţinerea unor permise neexclusive acordate de ANRM, pe baza primirii unei solicitări scrise, pentru perimetre definite prin coordonate topogeodezice. Permisele de prospecţiune pot acoperi o perioadă de maximum 3 ani, fără posibilitatea reînnoirii şi sunt condiţionate de plata anuală a unei taxe. Titularul permisului de prospecțiune poate solicita inițierea unui concurs public de oferte pentru obținerea unei licențe de explorare. 2. Activitatea de explorare Explorarea 105 se realizează în baza unei licenţe 106 exclusive acordate pentru oricare dintre resursele minerale descoperite în perimetru 107. Lista perimetrelor de explorare se stabileşte de către ANRM, prin ordin care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 104 Ansamblul de studii şi lucrări de suprafaţă care se realizează pentru identificarea posibilităţilor existenţei unor acumulări de resurse minerale. 105 Ansamblul de studii şi activităţi pentru identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare. 106 Act juridic prin care se acordă concesionarea/darea în administrare a activităţilor miniere de explorare/exploatare. 107 Aria corespunzătoare proiecţiei la suprafaţă a conturului părţii din scoarţa terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de prospecţiune, explorare, respectiv de exploatare, precum şi suprafeţele necesare desfăşurării activităţilor de prelucrare, preparare a resurselor minerale şi de stocare a produselor reziduale miniere. 108

109 Acordarea licenței se realizează prin concurs public de oferte, organizat de ANRM, la care pot participa persoane juridice române sau străine interesate. În acest context, trebuie menţionat faptul că, la evaluarea ofertelor, deţinătorii de permise de prospecțiune beneficiază de punctaj suplimentar la evaluarea ofertelor. Pe baza licenței de explorare pot fi executate studii şi lucrări specifice necesare identificării zăcămintelor de resurse/rezerve minerale, evaluării din punct de vedere cantitativ şi calitativ a acestora şi pentru determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare. Scopul lucrărilor de explorare este de a fundamenta decizia cu privire la oportunitatea valorificării zăcământului, de a furniza datele necesare proiectării şi executării lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare, cu menţinerea unui grad de asigurare cu resurse/rezerve minerale corespunzător exploatării. Lucrările de explorare cuprind lucrări geochimice, geofizice, de cartare geologică, lucrări miniere (şanţuri, cariere, abataje, puţuri miniere, galerii, suitori etc.), foraje (de la suprafaţă şi din subteran), documentaţii corespunzătoare acestora, studii şi cercetări tehnologice în fazele de laborator, pilot şi semiindustrială, precum şi de exploatare experimentală. Licența de explorare se acordă pentru o durată de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani, în limitele perimetrului acordat, cu plata anticipată, în fiecare an, a taxei pe activitatea de explorare şi constituirea unei garanții financiare corespunzătoare pentru refacerea mediului, stabilită prin proiectul de refacere a mediului. Prelungirea duratei de valabilitate a acesteia, în limita perimetrului acordat, se face prin prezentarea la ANRM a raportului corespunzător perioadei iniţiale de valabilitate a licenţei, însoţit de programul de explorare suplimentar pentru perioada solicitată, în condiţiile executării integrale a programului de explorare convenit prin licenţă. Acordarea licenţei de explorare este condiționată de plata anticipată, în fiecare an, a taxei pe activitatea de explorare şi de constituirea unei garanţii financiare corespunzătoare pentru refacerea mediului. Intrarea în vigoare a licenţelor de explorare aprobate se realizează după publicarea Ordinului Preşedintelui ANRM în Monitorul Oficial al României. 3. Activitatea de exploatare Licenţa de exploatare 108 pentru oricare din resursele minerale descoperite este exclusivă şi poate fi acordată în două moduri: prin câştigarea unui concurs public de ofertă organizat de ANRM sau în mod direct, prin negociere, la cererea titularului licenţei de explorare. Lista perimetrelor de exploatare se stabileşte de către ANRM, prin ordin care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Excepţii de la regulă: 108 Ansamblul de lucrări executate în subteran şi/sau la suprafaţă pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea şi livrarea acestora în forme specifice. 109

110 în cazul rocilor utilizabile în construcții (categorie ce include calcarul industrial şi cel de construcţie), acumulărilor de turbă sau a aurului din aluviuni ce pot fi extrase în cantităţi determinate, pe termen de până la un an 109. În aceste cazuri, autoritatea competentă emite permise de exploatare 110 primului solicitant; rocile utilizabile în construcţii, turba şi apele minerale, situate pe suprafeţe de teren aflate în proprietatea persoanelor fizice, pot fi folosite de către proprietarul suprafeţei numai dacă nu fac obiectul unei concesiuni existente şi numai pentru nevoile proprii, fără drept de comercializare. Folosirea este scutită de la plata taxelor şi a redevenţelor legale, cu condiţia încunoştinţării autorităţii competente prin organele sale teritoriale. Prin licenţa de exploatare se stabilesc: durata acesteia, perimetrul de exploatare, cantitatea de rezerve propusă a fi exploatată, tipurile de produse miniere, obligaţiile titularului în baza planului de dezvoltare a exploatării şi a planului de refacere a mediului. Titularul licenţei va plăti anual o taxă pe activitatea de exploatare şi o redevenţă minieră şi va constitui o garanţie financiară pentru refacerea mediului. Licenţele de exploatare intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii de Guvern de aprobare a acestora. Începerea activităților miniere prevăzute în licența de exploatare se autorizează în scris de către ANMR, în termen de până la 180 de zile de la intrarea în vigoare a licenței, după prezentarea de către titular, cumulativ, a următoarelor documente: dovada plății taxei pe activitatea minieră; dovada constituirii garanției financiare pentru refacerea mediului. Rocile utilizabile în construcții şi acumulările de turbă pot fi extrase de către persoane fizice sau juridice în cantități determinate, pe termen de până la un an, fără drept de prelungire şi pe bază de permis de exploatare 111 emis de ANRM. Permisul se eliberează primului solicitant. 109 Conform Instrucţiunilor ANRM din 30 aprilie 2009 privind eliberarea permiselor de exploatare, publicate în M.O. nr. 333 / , cu modificările şi completările ulterioare. 110 Permis de exploatare - actul juridic emis de ANRM prin care se acordă dreptul de exploatare a unor cantități determinate de roci utile, turbă şi aur aluvionar, în condiţiile art. 28 şi 30 din Legii minelor. 111 Permisul de exploatare este actul juridic emis de ANRM, prin care se acordă dreptul de exploatare a unor cantităţi determinate de roci utilizabile în construcţii, acumulări de turbă sau aur din aluviuni. Dreptul de exploatare pe bază de permis se acordă: a) pentru rocile utilizabile în construcţii, acumulările de turbă şi aurul din aluviuni care nu sunt cercetate şi înregistrate ca rezerve şi/sau ca resurse valorificabile în Fondul naţional de resurse/rezerve minerale (F.N.R./R.) şi care nu constituie obiectul unei concesiuni/dări în administrare la data solicitării permisului de exploatare; b) pentru rocile utilizabile în construcţii şi acumulările de turbă care au constituit obiectul unei activităţi de explorare nefinalizate (sau sunt cercetate şi înregistrate ca rezerve/resurse grupa "afară de bilanţ") şi care nu constituie obiectul unei concesiuni/dări în administrare la data solicitării permisului de exploatare; b) pentru rocile utilizabile în construcţii şi acumulările de turbă care au fost cercetate, dar neînregistrate ca rezerve şi/sau ca resurse valorificabile în F.N.R./R., sau au fost înregistrate ca rezerve/resurse grupa "afară de bilanţ" şi care nu constituie obiectul unei concesiuni/dări în administrare la data solicitării permisului de exploatare; c) pentru nisipuri şi pietrişuri din albiile minore ale cursurilor de apă şi din cuvetele lacurilor, care nu constituie, la 110

111 Pentru exploatările de nisipuri şi pietrişuri din albiile minore ale râurilor permisele de exploatare se eliberează după obţinerea avizelor prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul gospodăririi apelor. Licenţa de exploatare se acordă pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani 112, aceasta intrând în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului de aprobare a acesteia. Procedurile de acordare a licenței de exploatare sunt complexe şi de lungă durată. Conform Raportului de audit al performanței privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada , al Curții de Conturi, privind un număr de 453 licențe de exploatare (344 licențe negociate și semnate de ANRM anterior anului 2011 și 109 licențe negociate și semnate de ANRM în perioada ), nu au intrat în vigoare ca urmare a faptului că acestea nu au fost aprobate printr-o hotărâre a Guvernului, așa cum prevede art. 21 din Legea minelor. Dintre acestea, pentru un număr de 364 de licențe de exploatare semnate şi negociate ANRM nu a inițiat procedura de avizare, pentru a fi ulterior supuse aprobării Guvernului. Astfel, conform Raportului menționat anterior, în perioada , doar 8 licențe de exploatare, semnate înainte de anul 2011, respectiv 2,27% din totalul licențelor au fost aprobate prin hotărâre a Guvernului. Titularul licenţei de exploatare poate solicita prelungirea duratei de valabilitate a acesteia, în limita perimetrului acordat, prin prezentarea la ANRM a raportului corespunzător perioadei iniţiale de valabilitate a licenţei, însoţit de programul de explorare suplimentar pentru perioada solicitată, în condiţiile executării integrale a programului de explorare convenit prin licenţă şi cu respectarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea minelor. Actul normativ nu prevede o limită în timp până la care concesionarul se poate bucura de prelungirea succesivă a dreptului de exploatare. Cu alte cuvinte, deţinătorul licenţei are posibilitatea de a o păstra pe o durată nedeterminată, până la epuizarea resurselor/rezervelor minerale exploatabile din perimetrul acordat, odată ce îndeplineşte condiţiile cerute de lege. data solicitării permisului de exploatare, obiect al unei concesiuni/dări în administrare şi sunt cercetate şi înregistrate ca rezerve şi/sau ca resurse valorificabile în F.N.R./R.; d) pentru rocile utilizabile în construcţii şi acumulările de turbă, exclusiv titularului licenţei de explorare, după acceptarea de către ANRM a raportului final de explorare, iar licenţa de exploatare nu este încheiată la data solicitării permisului de exploatare. În acest caz, se poate acorda permis de exploatare o singură dată; e) pentru rocile utilizabile în construcţii şi acumulările de turbă înregistrate ca rezerve şi/sau ca resurse valorificabile în F.N.R./R., dacă dreptul de exploatare a acestora a constituit obiect al unui concurs public de ofertă, conform legii, pentru care nu a fost depusă cel puţin o ofertă; f) pentru rocile utilizabile în construcţii şi acumulările de turbă, dacă este încheiată licenţă de concesiune/dare în administrare pentru exploatare, neaprobată prin hotărâre a Guvernului la data solicitării permisului de exploatare; permisul de exploatare se acordă exclusiv titularului licenţei de concesiune/dare în administrare pentru exploatare - Conform Instrucţiunilor ANRM din 30 aprilie 2009 privind eliberarea permiselor de exploatare, publicate în M.O. nr. 333 / , cu modificările şi completările ulterioare. 112 Art. 20, alin (2) din Legea minelor. 111

112 De asemenea, dacă titularul licenţei de exploatare face dovada extinderii zăcământului de substanţe minerale utile, care face obiectul licenţei, dincolo de limitele perimetrului de exploatare acordat prin licenţă, acesta poate solicita extinderea perimetrului, numai după expirarea duratei iniţiale de valabilitate a licenţei sau după epuizarea resurselor/rezervelor minerale exploatabile din perimetrul acordat iniţial, în condiţiile în care extinderea nu se suprapune peste o altă concesiune/dare în administrare. Elementul de bază al celor două tipuri de licenţe (de explorare şi exploatare) este faptul că asigură exclusivitatea derulării activităților doar de către agenții economici titulari de licenţă. Valorificarea resurselor minerale românești ridică o serie de probleme în ceea ce priveşte modalitatea dobândirii dreptului de exploatare, dar şi perioada de acordare a acestui drept. Exploatarea resurselor minerale este unul dintre domeniile în care concurența se manifestă la intrarea pe piaţă. Odată acest drept câştigat, exploatarea resurselor minerale în perimetrul concesionat SAU pentru care a fost acordată licenţa de exploatare rămâne, în principiu, închisă până la expirarea dreptului sau a resurselor existente. În plus, specificitatea acestei activităţi impune existenţa unor bariere la intrarea pe piaţă, ce sunt de natură legală (obţinerea de atestări ale ANRM), dar şi economică (existenţa unei anumite capacităţi tehnice şi financiare). În anumite condiţii, titularii licenţelor se pot schimba înainte de expirarea perioadei de valabilitate a licenţelor. Astfel, atunci când titularul unei licenţe îşi modifică statutul prin reorganizare, vânzare sau alte motive, aceasta va fi acordată prin act adiţional succesorilor legali ai titularului, în baza contractului dintre părţi sau a hotărârii judecătoreşti. Este de remarcat faptul că această situaţie favorizează noul proprietar faţă de ceilalţi concurenţi pentru obţinerea licenţei în cauză, deoarece acesta intră pe piaţă fără a fi supus rigorilor procedurilor de obţinere a licenţei/permisului în cauză. O altă modalitate de schimbare a titularului licenței constă în transferul acesteia către o altă persoană juridică, dar numai cu aprobarea prealabilă scrisă a autorității competente. Orice transfer realizat fără aprobare scrisă este nul de drept. În schimb, legea prevede faptul că licența de dare în administrare nu este transferabilă. În luna noiembrie 2017, a fost transmisă Consiliului Concurenței pentru analiză şi punct de vedere o propunere de modificare a Legii minelor. La începutul lunii februarie 2018, proiectul de lege se afla în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Economiei. În proiectul de modificare a Legii minelor, concesiune minieră nu se mai acordă prin licențe, ci prin contracte de concesiune minieră Conform proiectului Legii minelor, art. 6, reprezintă actul juridic prin care se acordă concesionarea activităților miniere de explorare/exploatare care prevede drepturile şi obligațiile părților. 112

113 În propunerea de proiect a Legii minelor, nu apar modificări în procedura de acordare a permiselor de prospecțiune şi a celor de explorare. În schimb, în proiect se prevăd proceduri simplificate de acordare a contractelor de concesiune pentru exploatare. Contractul de concesiune pentru explorare înlocuiește licența de explorare prevăzută în Legea minelor aflată în vigoare. Acesta se acordă câștigătorului unui concurs public de ofertă organizat de ANMR, pentru o durată de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani, în limitele perimetrului acordat. Durata de acordare nu s-a modificat față de Legea minelor în vigoare. La solicitarea unei instituții publice, contractul de concesiune pentru explorare se poate acorda prin dare în administrare. Contractul de concesiune pentru exploatare (ce înlocuiește licența de exploatare) este un contract exclusiv şi poate fi acordat: direct titularului contractului de concesiune pentru explorare, la solicitarea acestuia, pentru oricare din resursele minerale explorate; prin contract de concesiune de dare în administrare unei instituții publice, la solicitarea acesteia; prin câștigarea unui concurs public de ofertă organizat de ANRM. Inițiativa concesiunii activităților miniere de exploatare poate aparține ANMR sau persoanelor juridice interesate. Contractul de concesiune pentru exploatare se încheie în formă scrisă şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a ordinului președintelui ANRM de aprobare al acestuia, prevedere ce se aplică şi contractelor/licențelor de exploatare încheiate şi aflate în curs de aprobare la data intrării în vigoare a noii legi. Începerea activităților miniere prevăzute în contractele de concesiune se autorizează în scris de către ANMR, în termen de până la 270 de zile de la intrarea în vigoare a contractului, după prezentarea de către titular, cumulativ, a următoarelor documente: dovada plății taxei pe activitatea minieră; dovada constituirii garanției financiare pentru refacerea mediului; certificatul de atestare fiscală; avizul ANRM pentru programul anual de lucrări de explorare/exploatare; acordul proprietarului/administratorului terenului sau documentul privind dreptul de folosință a suprafețelor necesare executării activității miniere. Conform proiectului de modificare a Legii minelor, contractul de concesiune pentru exploatare se acordă pentru maximum 30 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 10 ani, prevedere ce se aplică şi licențelor de exploatare în vigoare. Față de Legea minelor în vigoare, proiectul de modificare a acesteia propune schimbări importante în: 113

114 modul de acordare a concesiunii - licența de explorare/exploatare se înlocuiește cu contractul de explorare/exploatare; contractul de concesiune pentru exploatare intră în vigoare prin ordin al președintelui ANRM, față de forma actuală de intrare în vigoare a licențelor de exploatare prin hotărâre de Guvern de aprobare a acestora; termenul de acordare a contractului de concesiune pentru exploatare se extinde de la maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani, la maximum 30 de ani, cu de la drept de prelungire pe perioade succesive de câte 10; termenul de autorizare a începerii activităților miniere prevăzute se extinde de la 180 de zile, în prezent la 270 de zile. 114

115 6.4. Evaluarea industriei cimentului din România prin intermediul Indicelui Agregat de Presiune Concurențială În cazul oligopolului, dezvoltarea disciplinei teoria jocurilor 114 a condus la îmbunătățirea instrumentarului de analiză a comportamentelor strategice. Astfel, o abordare simplistă sugerează că, în cazul unei interacțiuni singulare, agenții economici se vor concura între ei. În schimb, în cazul în care interacțiunile sunt repetate, iterațiile vor genera informații suplimentare pentru concurenți, permițându-le să se observe reciproc și să ajungă la rezultate similare cu cele cooperante, chiar și în lipsa expresă a coordonării (coordonare tacită). În literatura de specialitate sunt identificate patru elemente necesare și suficiente pentru apariția și menținerea unei coordonări tacite: 1) perceperea într-o manieră similară și reciprocă a termenilor coordonării (punct focal, strategii de semnalizare a deciziilor etc.); 2) existența unor mecanisme de pedepsire a trișorilor; aceste mecanisme trebuie să fie credibile, să poată fi aplicate rapid și să descurajeze abaterile de la termenii mutual acceptați; 3) existența unui mecanism de monitorizare reciprocă; 4) existența unor bariere la intrare. Desigur, condițiile de apariție a unor coordonări tacite sunt influențate de o multitudine de alți factori în afara celor care sunt prezentați în secțiunea anterioară. Astfel de factori pot face referire, pe lângă aspectele structurale, și la alte caracteristici ale pieței analizate: gradul de transparență, omogenitatea produsului, impactul inovației asupra dezvoltării pieței, elasticitatea cererii la preț ș.a. De exemplu, un grad ridicat de concentrare favorizează coordonarea, în timp ce diferențierea produselor sau inovarea îngreunează astfel de comportamente. O parte dintre acești indicatori sunt surprinși și analizați în Indicele Agregat de Presiune Concurențială (IAPC) 115, dezvoltat în cadrul Consiliului Concurenței. IAPC sintetizează un fenomen complex și multidimensional, cel al concurenței, prin intermediul unei singure valori. Acest indicator își propune să măsoare gradul în care o anumită industrie se apropie de o situație ideală, care facilitează pe deplin manifestarea liberă a concurenței, în interesul consumatorilor. Indicatorul agregat cuantifică înclinarea spre concurență a industriilor analizate pe baza unui set de 20 de indicatori specifici, folosiți în mod uzual de autoritățile de concurență și evaluați prin prisma informațiilor disponibile intern la nivelul Consiliului Concurenței. Pentru detalii privind proiectul IAPC al Consiliului Concurenței, a se vedea articolele lui Păun și Prisecaru (2013, 2014) 116, în care este tratată in extenso metodologia de calcul. 114 Teoria jocurilor este definită ca studiul modelelor matematice de interacțiune strategică (caracterizată sumar de conflict sau cooperare) între indivizi raționali. 115 O prezentare mai ampla a IAPC este disponibilă în rapoartele anuale ale Consiliului Concurenţei privind concurența în sectoarele cheie. 116 Disponibile la adresele 115

116 O valoare scăzută în sine nu presupune implicit existența unui comportament coordonat în cazul agenților economici din acest sector, ci, mai degrabă, reprezintă un risc structural al respectivei industrii. De asemenea, înregistrarea unui scor ridicat al acestui indicator nu presupune lipsa riscurilor sau a unor posibile comportamente anticoncurențiale. De-a lungul evaluării IAPC, de la momentul implementării sale și până în prezent, industria cimentului a înregistrat cele mai scăzute valori ale acestui indicator. Valorile sunt prezentate în figura de mai jos. Figura Valorile IAPC pentru piața producerii și comercializării cimentului în România Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producători Notă: în stânga este prezentat scorul IAPC pentru comparația cu cel aferent pieței prefabricatelor din beton și producției și comercializării țiglelor metalice; în dreapta este reprezentat IAPC pentru piața producerii și comercializării cimentului în evoluție. Față de rezultatul agregat, care este, de regulă, singurul prezentat în materialele anuale ale Consiliului Concurenţei, figura de mai sus prezintă o situație descompusă pe trei mai categorii de indicatori ce contribuie la scorul total al IAPC: structură, simetrie și comportament. Se poate observa că, din punct de vedere al structurii, scorul este foarte apropiat de nivelul agregat. Trebuie precizat că cele trei sub-dimensiuni ale IAPC nu au ponderi egale în calculul final. Ponderile sunt determinate de numărul de indicatori atribuiți fiecărei sub-dimensiuni, astfel structura are cea mai mare pondere (60%), în timp ce atributele pentru simetrie și comportament au fiecare câte 20%. Din punct de vedere al simetriei se remarcă un scor foarte scăzut, acesta datorându-se faptului că în cazul acestei industrii există trei mari jucători, foarte apropiați ca dimensiuni. Mai mult decât atât, specificul industriei impune foarte multe similarități în ceea ce privește modelul de business

117 Unul dintre principalele motive pentru care scorul structural este atât de scăzut îl reprezintă existența barierelor la intrarea pe piață. La rândul lui acest factor influențează alți factori, conducând astfel la o reducere insurmontabilă a scorului IAPC. Un alt factor luat în considerare la elaborarea scorului IAPC este existența unui organism în genul celui descris de CIROM și apartenența actorilor principali din industrie în cadrul acestuia. Conform propriilor declarații, CIROM asigură cadrul unei informări permanente a membrilor săi cu privire la acte normative care interesează activitatea acestora, organizează dezbateri sau manifestări cu caracter tehnico-ştiinţific. CIROM reprezintă, susţine şi apără interesele legitime ale membrilor săi, în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane juridice şi fizice, în raport cu obiectul şi scopul său de activitate, atât în plan naţional, cât şi internaţional, potrivit propriului statut şi în acord cu prevederile legislaţiei aplicabile. În ceea ce privește apartenența la organizaţii profesionale în domeniul producerii şi comercializării de ciment și relaţia cu acestea, s-au constatat, din informaţiile furnizate de producătorii de ciment, mai multe aspecte importante. Obligațiile ce revin membrilor CIROM potrivit statutului sunt următoarele: i) să promoveze obiectivele organizaţiei patronale şi să sprijine organizaţia în realizarea sarcinilor sale; ii) să respecte prevederile statutului organizaţiei patronale şi hotărârile Adunărilor Generale şi să le ducă la îndeplinire; iii) să respecte şi să promoveze normele de etică profesională şi regulile de concurenţă în activitatea lor şi în relaţiile cu ceilalţi membri; iv) să militeze pentru creşterea prestigiului organizaţiei patronale în ţară şi străinătate; v) să achite cotizaţia datorată în cuantumul, la termenele şi condiţiile stabilite prin statutul organizaţiei patronale. HeidelbergCement România SA este membru al CIROM. HeidelbergCement România comunică CIROM, o dată pe an, după aprobarea situaţiilor financiare, cifra de afaceri a societăţii pentru anul anterior, în scopul stabilirii de către CIROM a cotizaţiei anuale și a drepturilor de vot aferente. Din partea HeidelbergCement România, procesul de comunicare cu CIROM se realizează prin intermediul unei persoane de contact din cadrul direcției juridice. HeidelbergCement România este membru și în următoarele asociații/organizații: - Asociaţia de Standardizare din România (ASRO); - Asociaţia Naţională de Codificare a Articolelor, Serviciilor şi Locaţiilor în Sistem GS1 (GS1 România); 117

118 - Consiliul Investitorilor Străini (FIC); - Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România); - Camera de Comerţ Româno-Americană (AmCham România); - Camera de Comert şi Industrie Bucureşti (CCIB); - Confederaţia Patronală din Industria României (CONPIROM); - Patronatul Producătorilor de Agregate Minerale (PPAM); - Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT). HeidelbergCement România nu furnizează niciun fel de informații față de aceste asociații/organizații. HOLCIM România și CRH România sunt membri CIROM. Conform informațiilor transmise, cu excepția cifrei de afaceri nete, pe baza căreia se calculează contribuția Holcim România, în calitate de membru al CIROM, acesta nu raportează niciun fel de date către CIROM. Scorul structural foarte scăzut plasează industria cimentului pe ultimul loc în ierarhia bazată pe IAPC, conform graficului de mai jos. Acest lucru nu presupune neapărat existența unui comportament coordonat în cazul agenților economici din acest sector, ci, mai degrabă, reprezintă o predispoziție structurală ridicată asociată industriei cimentului de apariție a comportamentelor coordonate. 118

119 Figura Ierarhia pe baza valorilor IAPC a industriilor analizate, 2017 IAPC SERVICIILE DE CONSULTANŢĂ IT COMERCIALIZAREA DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE CANALELE TV CU PLATĂ SERVICIILE DE ARHITECTURĂ SERVICII IT DE OUTSOURCING DISTRIBUŢIA AUTOVEHICULELOR >3,5T PENTRU PRODUCŢIA ŞI COMERCIALIZAREA BĂUTURILOR FURNIZAREA ENERGIEI ELECTRICE SERVICII DE CLOUD (INFRASTRUCTURĂ) DISTRIBUŢIA PIESELOR DE SCHIMB PENTRU TRANSPORTUL RUTIER DE MĂRFURI PRODUCŢIA ŞI COMERCIALIZAREA MEDICAMENTELOR SERVICIILE AVOCAŢIALE SERVICII DE ACCES LA INTERNET DE MARE VITEZĂ SERVICIILE DE INTEGRARE IT SERVICIILE AUDITORILOR FINANCIARI DISTRIBUŢIA AUTOTURISMELOR SERVICIILE PRACTICIENILOR ÎN INSOLVENȚĂ PRODUCŢIA ŞI COMERCIALIZAREA ŢIGLELOR METALICE PROCESAREA ŞI COMERCIALIZAREA LAPTELUI PRODUCŢIA ŞI COMERCIALIZAREA BERII RETRANSMISIA PROGRAMELOR TV SERVICIILE DE TELEFONIE FIXĂ TRANSPORTUL FEROVIAR DE MĂRFURI SERVICIILE DE TELEFONIE MOBILĂ PRODUCŢIA ŞI COMERCIALIZAREA ULEIULUI DE FLOAREA PRODUCŢIA ŞI COMERCIALIZAREA ENERGIEI ELECTRICE COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE (RETAIL ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ SERVICIILE BANCARE ASOCIATE CONTURILOR CURENTE PRODUCŢIA ŞI COMERCIALIZAREA ŢIGARETELOR ASIGURĂRILE AUTO FACULTATIVE ASIGURĂRILE AUTO DE RĂSPUNDERE CIVILĂ ASIGURĂRILE DE LOCUINŢE DISTRIBUŢIA CU AMĂNUNTUL A CARBURANŢILOR TRANSPORTUL FEROVIAR DE CĂLĂTORI DISTRIBUŢIA DE FILME CĂTRE CINEMATOGRAFE DISTRIBUŢIA ENGROSS DE MEDICAMENTE SERVICIILE BANCARE ASOCIATE CARDURILOR DE CREDIT DISTRIBUŢIA CU AMĂNUNTUL A PRODUSELOR SERVICIILE BANCARE ASOCIATE CARDURILOR DE DEBIT PRODUCŢIA GAZELOR NATURALE SERVICIILE NOTARIALE PRODUCŢIA ŞI COMERCIALIZAREA CIMENTULUI 60.9% 60.1% 58.7% 55.6% 54.9% 53.4% 51.5% 50.4% 50.2% 48.1% 47.3% 46.9% 46.4% 46.4% 45.8% 45.5% 45.5% 43.9% 43.4% 41.6% 41.5% 41.0% 40.6% 40.5% 39.8% 38.9% 37.9% 37.7% 37.1% 36.6% 36.3% 35.9% 35.4% 34.2% 33.7% 32.6% 31.6% 31.2% 28.8% 28.3% 28.0% 27.1% 25.2% 20.7% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% Sursa: prelucrări proprii 119

120 6.5. Aspecte cheie Numărul relativ constant de producători și puținele intrări înregistrate în industria cimentului (3 în perioada ) confirmă nivelul ridicat al barierelor la intrare pe această piață, așa cum s-a demonstrat anterior. Barierele la intrare pe piața producerii cimentului în România sunt foarte ridicate indiferent de modalitatea de intrare/extindere aleasă, principalele elemente identificate fiind: - dependență de proximitatea față de materia primă, - costuri de implementare foarte ridicate, - reglementări de mediu extensive, - perioadă lungă de recuperare a investiției. Barierele la intrare ridicate constituie un motiv de îngrijorare atât în asociere cu posibilitatea exercitării puterii de piață, cât și a coordonării. Trebuie avut în vedere și faptul că nici actualii jucătorii nu se pot extinde cu ușurință din cauza barierelor existente în acest sens. S-a constatat că cei trei producători principali de ciment dețin cumulat, pe întreaga perioadă analizată, cote cuprinse între 91% și 95%. Indicele Herfindahl-Hirschman a fost calculat și valoarea acestuia confirmă faptul că piața producerii şi comercializării cimentului din România este foarte concentrată. Din punct de vedere al dimensiunii, cele trei mari companii (CRH România, Holcim România, HeidelbergCement România) sunt foarte apropiate, fiecare având o cotă de piață cuprinsă între [ ] și [ ] la jumătatea anului Această simetrie reprezintă un element de risc din perspectiva puterii de negociere și interdependențelor care se creează între aceste companii, din punct de vedere structural crescând riscul apariției unor forme de coordonare a activităților. Acest risc este cu atât mai crescut cu cât cotele de piață sunt relativ stabile în timp, fluctuațiile sunt reduse și nu există schimbări în ierarhia la nivelul industriei. Indiferent de fluctuațiile pieței și independent de modificările înregistrate chiar la nivelul producției și vânzărilor individuale ale principalilor trei producători de ciment, cotele de piață ale acestora nu au fluctuat semnificativ în perioada analizată. Cu alte cuvinte, pe întreaga perioadă analizată, cotele de piață ale principalilor trei producători de ciment se mențin aproximativ egale în ciuda modificărilor din piață din aceeași perioadă, inclusiv pe fondul fluctuațiilor la nivelul livrărilor de ciment. În vederea eficientizării procesului de producție a cimentului, a reducerii costurilor şi facilitării accesului la resurse și producerii produselor pe bază de ciment, principalele întreprinderi active pe piața producerii cimentului sunt integrate pe verticală, deținând capacități de producție, atât pe piețele din amonte ale extracției/prelucrării şi comercializării agregatelor minerale, cât şi pe cele din aval ale producerii şi comercializării betoanelor, mortarelor şi șapelor, prefabricatelor din beton. 120

121 În plus, cele 3 mari întreprinderi active pe piața producerii cimentului Holcim România, CRH România şi HeidelbergCement România sunt prezente şi pe alte 2 piețe - producerea şi comercializarea filerului de calcar, respectiv a lianților hidraulici speciali/rutieri (HeidelbergCement România nu produce astfel de lianți). Atât filerul de calcar, cât şi lianții hidraulici se produc în fabricile de ciment. Alte autorități de concurență 117 descriu un comportament al companiilor integrate pe verticală în sensul limitării accesului rivalilor la clienți sau pe o piață locală. În cazul în care strategia are succes, rivalii pot fi excluși de pe piață (blocarea totală a pieței) sau nu pot concura efectiv (blocarea parțială). În speţă, niciunul dintre agenții economici care produc sau comercializează ciment nu a pretins și nici nu s-au identificat indicii că producătorii integrați pe verticală furnizează ciment într-un mod care ar putea afecta în mod direct producătorii care nu sunt integrați. În schimb, au fost identificate situații, conform declarațiilor anumitor producători de ciment care, neproducând clincher, se văd obligați să importe cantitățile necesare de clincher pentru a putea rămâne competitivi. Necesitatea de a se aproviziona din import este dată de situația în care clincherul achiziționat de la furnizorii de pe teritoriul României (concurenții acestora pe piața producerii și comercializării cimentului) s-a dovedit inferior din punct de vedere calitativ. În alte cuvinte, producătorii de ciment integrați în amonte, furnizează clincher către concurenții lor la o calitate inferioară, astfel încât aceștia să fie nevoiți să folosească o cantitate mai mare de clincher pentru a obține aceeași cantitate de ciment, costurile de producere ale aceleiași cantități de ciment fiind, implicit, mult mai mari. Integrarea în amonte și posibila afectare a concurenței pe piața agregatelor de carieră a fost analizată și sub aspectul reglementărilor, mai exact, sub aspectul modului de obținere a licențelor de exploatare a agregatelor de carieră. Concluziile la care s-a ajuns sunt prezentate în continuare: procedura de acordare a licențelor/contractelor de explorare este concurențială; concurența pe piața exploatării resurselor minerale se manifestă doar la intrarea pe piață; procedurile de dare în administrare unei instituții publice, a perimetrelor de prospecţiune, explorare sau de exploatare ar putea constitui o limitare a accesului pe piață şi, implicit, o îngrădire a concurenței, datorită faptului că se acestea se atribuie la solicitarea instituției publice; procedurile de acordare a licențelor de exploatare sunt complexe şi de lungă durată; prin noul proiect de lege se propune simplificarea acestora; acordarea dreptului de exploatare, în mod direct deținătorilor de licențe/contracte de explorare ar putea restrânge, de asemenea, concurența pe piața exploatării resurselor minerale; urmare a dreptului exclusiv de exploatare conferit de contractul de concesiune pe un anumit perimetru, piața exploatării resurselor minerale respective rămâne, în principiu, închisă până la expirarea dreptului de exploatare sau a resurselor existente; 117 Autoritatea de concurență din Marea Britanie, Aggregates, cement and ready-mix concrete market investigation, raport final

122 există bariere la intrarea pe piața exploatării resurselor minerale, ce sunt de natură legală (obținerea de atestări ale ANRM), dar şi economică (existenta unei anumite capacități tehnice şi financiare); procedura de acordare de către ANRM a permiselor de exploatare în cazul rocilor utilizabile în construcţii şi al acumulărilor de turbă sau a aurului din aluviuni, ar putea constitui o limitare a accesului pe piață şi, implicit, o îngrădire a concurenței, datorită faptului că se atribuie primului solicitant; perioada îndelungată (maximum 20 de ani), pentru care se acordă licenţa de exploatare, precum şi dreptul de prelungire, nelimitat, pe perioade succesive de câte 5 ani, blochează accesul la piață şi poate conduce la închiderea acesteia pe o perioadă nedeterminată sau până la epuizarea resursei exploatabile pentru care s-a acordat licența; conform propunerii de modificare a Legii minelor perioada pentru care se încheie contractul de concesiune în vederea exploatării se mărește la maximum 30 de ani, cu dreptul de prelungire succesivă a acesteia de câte 10 ani. Scorul structural foarte scăzut plasează industria cimentului pe ultimul loc în ierarhia bazată pe IAPC. Acest lucru nu presupune neapărat existența unui comportament coordonat în cazul agenților economici din acest sector, ci, mai degrabă, reprezintă o predispoziție structurală ridicată asociată industriei cimentului de apariție a comportamentelor coordonate. 122

123 Capitolul 7. Sectorul producerii și comercializării cimentului din perspectiva cererii 7.1. Caracteristici relevante cu privire la clienții principalilor producători de ciment În această secțiune este analizată cererea de ciment din două perspective: prima relatează rezultatele analizei realizate pe baza informațiilor furnizate de producătorii de ciment, iar cea de-a doua surprinde o analiză calitativă a opiniei întreprinderilor active din sectorul producerii și comercializării cimentului cu privire la modul cum acestea evaluează interacțiunea cu clienții în vederea obținerii unei imagini clare în ceea ce privește profilul consumatorului de ciment. Perioada surprinsă în analiză este ianuarie 2013 iunie Analiza privind clienții de ciment, conform datelor furnizate de producătorii de ciment, a relevat următoarele aspecte: (1) Numărul clienților producătorilor de ciment are o evoluție ascendentă în perioada analizată, fiind situat între valoarea minimă de 1801 de clienți, înregistrată în anul 2013, și valoarea maximă de 1990 de clienți, înregistrată în anul 2016; Tabelul 7.1. Număr total de clienți pentru toate sortimentele de ciment (2013 Sem I 2017) CRH România HeidelbergCement România HOLCIM România Ceminter România Cemrom Număr total clienți Sem. I 2017 [ ] Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producătorii de ciment (2) Concluzii legate de segmentarea clienților: La nivelul Holcim România, s-a putut constata că principalele segmente de clienți pentru ciment sunt: producători independenți de beton, produse din beton și mortar 118 ([ ] din vânzările înregistrate în 2016), comercianți cu ridicata și cu amănuntul 119 ([ ] din vânzările înregistrate în 2016), constructori de clădiri civile, industriale și lucrări de infrastructură 120 ([ ] din vânzările înregistrate în 2016); distribuitorii dețineau, la nivelul anului 2016, [ ] din totalul vânzărilor de ciment Fabricarea produselor din beton pentru construcții; 2363 Fabricarea betonului; 2364 Fabricarea mortarului Comerț cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de construcție și echipamentelor sanitare; Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare; Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor. 123

124 Figura 7.1. Principalele segmente de clienți pentru Holcim România ca pondere a segmentului de activitate a clienților în total livrări (%, 2016) Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producătorii de ciment La nivelul HeidelbergCement România se observă, conform graficului de mai jos, că principalele segmente de clienți sunt, în ordinea importanței ca pondere a segmentului de activitate a clienților în total livrări: producătorii de betoane cu o pondere cuprinsă între [ ] și [ ], comercianții cu procente ce au variat între [ ] și [ ], constructorii ce au reprezentat între [ ] și [ ]. Figura 7.2. Principalele segmente de clienți pentru HeidelbergCement România ca pondere a segmentului de activitate a clienților în total livrări (%, 2012 Sem I. 2017) S1_ [ ] % 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de HeidelbergCement România 124

125 - La nivelul CRH România, se pot remarca următoarele: (i) segmentele principale de clienți pentru ciment vrac sunt: producătorii de prefabricate, producatori de betoane și producătorii de mortare uscate; (ii) segmentele principale de clienți pentru ciment saci sunt: distribuitorii (clienți cu forță de vânzări proprie care vând cimentul în rețeaua lor de distribuție), retailerii (depozite de tip one-stop shop) și DIY (clienți de tip do-it-yourself). Figura 7.3. Principalele segmente de clienți pentru CRH România ca pondere a segmentului de activitate a clienților în total livrări (%, 2016) Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de CRH România (3) Alte concluzii relevante cu privire la comportamentul și preferințele clienților care au achiziționat ciment: - La nivelul Holcim România, majoritatea clienților 121 au achiziționat ciment pe o perioadă de minimum 3 ani, ceea ce demonstrează faptul că cererea pentru ciment tinde să fie pe termen lung. Acest aspect caracterizează în special clienții mari și mijlocii, dacă se are în vedere cantitatea de ciment achiziționată (top 30 de clienți ai Holcim România reprezintă peste [ ] din vânzările înregistrate în perioada analizată și sunt clienți Holcim România pentru întreaga perioadă, demonstrând tendința de a se aproviziona cu ciment lunar) Pentru HeidelbergCement România, în perioada 2013 semestrul I 2017, majoritatea clienților 123 au achiziționat ciment pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani, ceea ce confirmă faptul că cererea pentru ciment tinde să fie pe termen lung; clienții 121 Din cei 1050 clienți care au achiziționat ciment de la Holcim România, în perioada analizată, aproximativ [ ] s- au aprovizionat timp de cel puțin 2 ani, [ ] pentru o perioadă de minimum 3 ani, respectiv [ ] timp de minimum 4 ani. 122 Mai multe detalii legate de principalii clienți ai Holcim România, din perioada ianurie 2013 iunie 2017, se regăsesc în Anexa Aproximativ [ ] din clienții HeidelbergCement România s-au aprovizionat cu ciment pe o perioadă de minimum 2 ani, [ ] timp de minimum 3 ani, respectiv [ ] timp de minimum 4 ani. 125

126 principali (top 100 în funcție de cantitatea de ciment achiziționată în toată perioada analizată, reprezentând aproximativ [ ]) se aprovizionează cu ciment lunar În ceea ce privește CRH România, din totalul de [ ] de clienți care au achiziționat ciment în perioada 2013 semestrul I 2017, aproximativ [ ] au achiziționat ciment pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani 125, întărind concluzia că cererea pentru ciment este pe termen lung; frecvența de aprovizionare cu ciment pentru clienții principali (top 100 în funcție de cantitatea de ciment achiziționată în toată perioada analizată, reprezentând aproximativ [ ]) este lunară La nivelul Ceminter România, din totalul de 202 de clienți care au achiziționat ciment în perioada 2013 semestrul I 2017, aproximativ [ ] au achiziționat ciment pe o perioadă mai mică de 2 ani; top 50 de clienți în funcție de cantitatea de ciment achiziționată în toată perioada analizată au reprezentat [ ] din volumul total al livrărilor 127, ceea ce arată că baza de date a clienților Ceminter România a fost mult mai concentrată față de cea a celor trei producători de ciment principali. - Cemrom a livrat către Soceram SA, societate din grup, [ ] din totalul livrărilor din perioada semestrul I (4) Doar un procent redus de clienți se aprovizionează cu ciment de la mai mulți furnizori simultan. Conform Anexei 7.5, clienții comuni tind să fie marile lanțuri de magazine pentru materiale de construcții. În vederea efectuării analizei privind opinia producătorilor de ciment, s-au avut în vedere aprecierile calitative ale principalilor 8 participanți de pe această piață cu privire la anumite aspecte care au fost identificate ca fiind relevante. Afirmațiile ce privesc interacțiunea dintre respondenți și consumatorii de ciment sunt enunțate în caseta de mai jos. Relaţia cu clienţii Opinia dvs. (1-9) 1. În relaţia cu clienţii se lucrează numai pe bază de contracte. 2. Majoritatea contractelor cu clienţii sunt încheiate pe termen mai mare de 1 an. 3. Clienţii sunt numai persoane juridice din România. 4. Clienţii sunt în principal distribuitori/angrosişti. 3. Costurile cu transportul produselor sunt incluse în preţ. 4. Costurile cu transportul produselor sunt evidenţiate separat pe factură. 124 Mai multe detalii legate de principalii clienți ai HeidelbergCement România, din perioada ianuarie 2013 iunie 2017, se regăsesc în Anexa Aproximativ [ ] din clienții CRH România s-au aprovizionat cu ciment pe o perioadă de minimum 2 ani, [ ] timp de minimum 3 ani, respectiv [ ] timp de minimum 4 ani. 126 Mai multe detalii legate de principalii clienți ai CRH România, din perioada ianuarie 2013 iunie 2017, se regăsesc în Anexa Mai multe detalii legate de principalii clienți ai Ceminter România, din perioada ianuarie 2013 iunie 2017, se regăsesc în Anexa

127 5. Clientul se angajează, periodic, la achiziţionarea de produse de o anumită valoare. 6. Cererea de produse fluctuează semnificativ în anumite perioade ale anului. 7. Criteriului calității produsului oferit este cel mai important în fidelizarea clienților. 8. Criteriul proximității față de locul de desfacere este cel mai important în fidelizarea clienților. 9. Criteriul celui mai avantajos preț este cel mai important în fidelizarea clienților. 10. Acordăm discount-uri de volum/logistică/plăți în avans/transport foarte des pentru fidelizarea clienților. Aceste afirmații au fost evaluate pe o scară în 9 puncte, unde valoarea 1 reprezintă dezacordul total, iar valoarea 9 reprezintă varianta opusă, acordul total. Dată fiind structura chestionarului aplicat întreprinderilor active din industria cimentului, valoarea 1 corespunde celei mai favorabile situații (lipsa barierelor), în timp ce valoarea 9 corespunde celei mai nefavorabile situații (bariere la intrare sunt foarte ridicate și pot afecta semnificativ intrarea unor noi jucători). Pentru o conturare mai clară a imaginii pe care producătorii de ciment o au asupra afirmațiilor incluse în cererile de informații, a fost calculat atât coeficientul de variație (CV), cât şi media răspunsurilor oferite de întreprinderi. CV arată, în acest caz, omogenitatea răspunsurilor primite și, implicit, relevanța mediei calculate. În tabelul de mai jos se poate observa că percepția agenților economici activi pe această piață este că cel mai important criteriu în fidelizarea clienților îl constituie prețul, calitatea și, într-o măsură mult mai mică, criteriul proximității față de locul de desfacere. Așa cum se poate observa și din analiza CV, percepția în privința criteriilor relevante în atragerea clienților este relativ omogenă în rândul producătorilor de ciment. Tabelul 7.2. Percepția medie a respondenților cu privire la afirmațiile privind relația cu clienții Opinia medie privind anumite afirmații legate de relația cu clienții MEDIE CV În relaţia cu clienţii se lucrează numai pe bază de contracte. 8,4 8% Majoritatea contractelor cu clienţii sunt încheiate pe termen mai mare 2,9 86% de 1 an. Clienţii sunt numai persoane juridice din România. 6,3 41% Clienţii sunt în principal distribuitori/angrosişti. 5,0 52% Costurile cu transportul produselor sunt incluse în preţ. 6,1 34% Costurile cu transportul produselor sunt evidenţiate separat pe factură. 3,1 61% Clientul se angajează, periodic, la achiziţionarea de produse de o anumită 3,9 70% valoare. Cererea de produse fluctuează semnificativ în anumite perioade ale anului. 8,4 10% 127

128 Criteriului calității produsului oferit este cel mai important în fidelizarea clienților. Criteriul proximității față de locul de desfacere este cel mai important în fidelizarea clienților. Criteriul celui mai avantajos preț este cel mai important în fidelizarea clienților. Acordăm discount-uri de volum/logistică/plăți în avans/transport foarte des pentru fidelizarea clienților. 7,4 18% 5,8 29% 7,5 21% 4,9 43% Sursa: prelucrări proprii pe baza răspunsurilor întreprinderilor Valoarea foarte mare înregistrată de CV cu referire la evidențierea costurilor de transport separat pe factură, indică faptul că acest lucru este valabil doar în anumite situații, de exemplu pentru clienții care își transportă singuri marfa. Valoarea ridicată indicată de CV în cazul acordării de discount-uri de volum/logistică/plăți în avans/transport pentru fidelizarea clienților poate fi consecința confuziei create de termenul de fidelizare, unii respondenți apreciind referirea la fidelizarea clienților în sensul atragerii acestora și în sensul creșterii interesului manifestat de clienți pentru sortimentele de ciment comercializate, în timp ce alți respondenți au formulat răspunsurile din perspectiva efectului de fidelizare, așa cum este referit acest concept în Orientările privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante. În ceea ce privește durata contractelor, respondenții au păreri diametral opuse ceea ce indică faptul că la anumiți respondenți, majoritatea contractelor sunt încheiate pe termen mai mare de 1 an, în timp ce la alții predomină contractele pe termen scurt ([ ] fiind în dezacord total cu afirmația Majoritatea contractelor cu clienţii sunt încheiate pe termen mai mare de 1 an ). Valorile mediei pentru afirmațiile Clienţii sunt numai persoane juridice din România și Clienţii sunt în principal distribuitori/angrosişti foarte apropiate de valoarea de mijloc indică faptul că respondenții manifestă incertitudine față de aceste aspecte. Acest lucru, coroborat cu valori mari ale CV pentru aceleași afirmații, indică faptul că la nivel de industrie nu predomină un anumit tip de client, pentru unii producători cei mai importanți clienți care achiziționează ciment fiind comercianții cu amănuntul și cu ridicata de materiale de construcții, în timp ce pentru alți producători de ciment, clienții principali au fost reprezentați de categoriile de consumatori de ciment bussiness to bussiness sau B2B. Nici între clienții persoane fizice și juridice nu se poate face o delimitare concretă când se face referire la categoria predominantă la nivel de industrie, urmând același raționament. Și în acest caz, notă discordantă creează [ ], care sunt în dezacord cu afirmația făcută, restul respondenților apreciind că majoritatea clienților sunt persoane juridice. Teoria economică spune că atunci când principalii clienți sunt reprezentați de consumatori de ciment bussiness to bussiness, crește gradul de predictibilitate pentru cererea viitoare, motiv pentru care apreciem că, cel puțin la nivel teoretic, cererea pentru ciment este previzibilă pe termen scurt, clienții principali preferând să achiziționeze ciment cu frecvență lunară, revenind la același producător pentru perioade lungi de timp. O serie de argumente aduse de producătorii de ciment demonstrează că, în practică, cererea nu este previzibilă nici pe termen scurt. 128

129 În cele ce urmează enumerăm aceste argumente: - chiar dacă contractectele sunt încheiate pe perioade lungi de timp (peste un an), clienții nu se angajează să cumpere o anumită cantitate prestabilită de produse dea lungul întregii perioade contractuale; - în cazul produselor la vrac, volumele vândute depind, în general, de existența proiectelor (din infrastructură etc.). Este general cunoscut că, în România, în repetate rânduri pe parcursul ultimilor 10 ani, astfel de proiecte, deși anunțate de autoritățile publice, au fost abandonate în cele din urmă chiar înainte de data de începere anunțată ori intr-un stadiu timpuriu al implementării proiectului, evoluția proiectelor de infrastructură având cea mai mare pondere în cererea totală de piață; - în ceea ce privește proiectele care fac obiectul achizițiilor publice/licitațiilor, se poate lua în calcul volumul proiectat numai dacă fiecare licitație este în final atribuită contractantului cu care producătorul respectiv de ciment a plasat o ofertă, cererea fiind astfel total imprevizibilă; - clienții plasează, în mod normal, comenzi lunare care pot varia de la o luna la alta. În plus, anumiți producători de ciment afirmă că se confruntă cu următoarea situație: se plasează și înregistrează comenzi în sistem, însă acestea nu sunt colectate efectiv de clienți de la locurile de livrare, cantitățile pierdute astfel variind între 100 de tone și 1000 de tone (în vârf de sezon). Acest aspect se adaugă la descrierea situației atipice asociate acestui sector și anume menținerea, pe întreaga perioadă analizată, a unor cote de piață aproape identice și relativ constante, în ciuda numeroaselor elemente imprevizibile ce au caracterizat sectorul în perioada investigată Aria de captare Pentru ciment, ponderea costurilor de transport în prețul produsului este semnificativă. Raportul foarte scăzut preț/masă limitează piața de desfacere a acestui produs, motiv pentru care analiza pieței cimentului necesită o abordare zonală. 129

130 Pentru producătorii în care livrările sunt preponderent DAP 128, distanța optimă până la care cimentul poate fi comercializat în condiții de rentabilitate este determinată în raport cu amplasarea fabricilor, față de beneficiarii care reprezintă ponderea cea mai însemnată a consumatorilor. Pentru clienții producătorilor în care livrările sunt preponderent EXW 129, prețul alături de calitatea serviciilor (inclusiv onorarea termenelor de livrare) sunt principalele criterii de luat în calcul în alegerea furnizorului de ciment. Ambele criterii au la bază distanța de livrare, costurile cu transportul cimentului fiind considerabile. Calitatea cimentului este comparabilă, în percepția clienților, cel puțin la nivelul celor trei mari producători de ciment, justificând, astfel, tendința clienților de a se aproviziona cu ciment de la cel mai apropiat furnizor. Sunt situații care arată că societăți din cadrul grupului unui producător de ciment preferă să achiziționeze ciment pe termen lung de la alt producător de ciment, care este situat în apropierea acestuia. În România, transportul pe cale rutieră a unei tone de ciment costă, în medie, pentru perioada 2013 S1 2017, între 12 lei și peste 70 de lei, în funcție de distanța parcursă și de modalitatea de livrare a cimentului sau alte criterii specifice fiecărui producător 130. Pentru clienții care au transportat ciment la o distanță de maximum 350 de km, costul mediu pentru transportul unei tone de ciment a fost peste 35 de lei pentru producătorii la nivelul cărora s-a putut întreprinde o astfel de analiză. Astfel, în ceea ce privește calculul tarifelor de transport aplicate de HeidelbergCement România, s-a folosit o grilă de prețuri care cuprinde prețul de transport al unei tone de ciment pentru cursa dus-întors a autovehiculului. Așadar, pentru fiecare 10 km reali se percep [ ] lei/tona de ciment saci și [ ]lei/tona de ciment vrac. Punctul de pornire este pentru distanța reală până la destinatar de 10 km maxim, corespunzătoare tarifelor de [ ]lei/tona de ciment sac și [ ]lei/ tona de ciment vrac. Acest lucru înseamnă că pentru primii 100 de km transportul unei tone de ciment costă între [ ] lei și [ ] lei, ajungând între [ ] lei și [ ] lei pentru 200 km, în jur de [ ] lei pentru 300 de km și aproximativ [ ] lei pentru curse de 350 km dus-întors. La nivelul Holcim România, conform datelor furnizate de producător, transportul unei tone de ciment a costat, în medie, între [ ] lei și [ ] lei pentru distanțe cuprinse între 50 km și 400 km. Clienții care s-au regăsit în aria de captare de maxim 200 km au plătit, în medie, [ ]lei/tonă, iar cei situați la maxim 300 km au plătit, în medie, [ ]lei/tona de ciment transportată. Costul mediu aferent transportului unei tone de ciment estimat pentru peroada 2013 S a fost [ ]lei/100 km, ceea ce reprezintă, în medie, [ ] din prețul mediu aferent unei tone de ciment. Clienții Ceminter România au plătit, în medie, între [ ]lei și [ ]lei să transporte o tonă de ciment pe o distanță de 100 km. 128 Delivered at Place - vânzătorul acoperă toate costurile pentru livrarea și descărcarea mărfurilor la terminalul stabilit. 129 Ex Works - produsul și riscurile se transferă cumpărătorului, inclusiv plata transportului și costul asigurării de la poarta fabricii vânzătorului. 130 În funcție de condițiile de livrare, anumiți producători nu dețin informațiile legate de transportul cimentului de la punctul de desfacere la destinația finală, implicit de distanța parcursă și costurile aferente. 130

131 În cazul cimentului, această distanță diferă între producători și chiar la nivel de producător, între diversele unități de producție deținute. Numitorul comun pentru toți participanții de pe piața producerii și comercializării cimentului se referă la modalitatea de transport preferată de clienți și anume transportul auto și transportul feroviar. Pentru ambele modalități de transport, informaţiile furnizate de producătorii de ciment din România privind aria de captare sau distanța pe care clienții sunt dispuși să o parcurgă pentru a achiziționa cimentul sunt prezentate în graficele de mai jos. Potrivit acestor informaţii, distanţele la care se poate transporta cimentul sunt mari (de exemplu, peste 800 km). De asemenea, se poate constata că fiecare dintre cei cinci producători din România vinde ciment în aproape toate regiunile țării. În alte cuvinte, având în vedere situația specifică a dispunerii fabricilor de ciment pe teritoriul României și faptul că majoritatea clienților (peste 60%) se regăsesc în suprafața reprezentată de o izodistanță definită la aproximativ 350 km în jurul fabricii, se poate afirma că, definită teoretic, piața geografică a cimentului poate fi reprezentată de aria descrisă de o izodistanță definită la 350 de km rutieri în jurul punctului de desfacere. Practic însă, se poate constata că un procent semnificativ de clienți (până la 40%) se regăsesc la distanțe chiar mai mari de punctul de desfacere decât cea definită mai sus. Coroborând acest lucru cu faptul că două fabrici ale aceluiași agent economic își pot acoperi cererile în mod reciproc ( își încrucișează livrările ) și existența unui număr destul de ridicat de terminale de ciment vrac și depozite de ciment saci pe întreg teritoriul țării, se constată că piața geografică a cimentului, pentru fiecare dintre agenții economici producători de ciment, se definește ca o reuniune a piețelor geografice ale tuturor fabricilor de ciment deținute, inclusiv depozitele acestora, ceea ce reprezintă, în fapt, aproximativ teritoriul întregii țări. Pe parcursul acestui raport se face referire la aria de captare (izodistanța) a unei unități de producere de ciment sau punct de desfacere. Aceasta face referire la reuniunea tuturor posibilelor rute aflate la distanța pe care este dispus să o parcurgă clientul mediu pentru a transporta cimentul achiziționat de la punctul de desfacere la destinație. În cele ce urmează sunt ilustrate izodistanțele și județele preponderent deservite de unitățile de producție pentru fiecare producător de ciment din România. 131

132 Figura 7.2. Izodistanțe pentru toate unitățile de producție de ciment din România Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producătorii de ciment Rezultă așadar că, cel puțin pentru principalii producători de ciment 131, piața geografică este reprezentată de întregul teritoriu al României. Acest lucru este susținut și de rezultatele analizelor privind frecvența absolută și frecvența relativă cumulativă a clienților la nivel de producător, în funcție de distanța parcursă pentru transportul cimentului de la punctul de desfacere la destinația finală. Aceste analize au putut fi efectuate la nivelul anumitor producători, în limita datelor puse la dispoziție de aceștia 132, iar rezultatele se regăsesc în Anexa HeidelbergCement România, CRH România, Holcim România. 132 În funcție de condițiile de livrare, anumiți producători nu dețin informațiile legate de transportul cimentului de la punctul de desfacere la destinația finală, implicit detalii legate de distanța parcursă și costurile aferente. 132

133 HeidelbergCement România Figura 7.3. Județele preponderent deservite de livrările interne ale HeidelbergCement România Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de HeidelbergCement România Pe parcursul perioadei analizate, HeidelbergCement România nu are livrări intracomunitare sau extracomunitare. Livrările interne ale HeidelbergCement România deservesc preponderent anumite județe, conform figurii de mai sus, dar, în perioada analizată, se poate constata că HeidelbergCement România livrează în [ ]. Conform informațiilor furnizate de HeidelbergCement România, majoritatea clienților săi care achiziționează ciment se află în aria de: Tot conform informațiilor furnizate de producător, distanța între fabrică și locația clientului nu este relevantă în condițiile în care oferta HeidelbergCement România este franco beneficiar. Totodată, întrucât prețurile sunt negociate franco beneficiar, ponderea costurilor de transport, precum și durata acestuia sunt irelevante pentru clienți. Pentru acesta contează onorarea comenzii sale în condițiile de timp agreate. Holcim România Figura 7.4. Județele preponderent deservite de livrările interne ale Holcim România Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Holcim România 133

134 Pe parcursul perioadei analizate, livrările intracomunitare ale Holcim România au ca destinație unică [ ]. În aceeași perioadă, Holcim România nu are livrări extracomunitare. Livrările interne ale Holcim România deservesc preponderent anumite județe, conform figurii de mai sus, dar, în perioada analizată, se poate constata că Holcim România livrează în [ ]. Conform informațiilor furnizate de Holcim România, majoritatea clienților se află în aria de: Conform rezultatelor analizelor proprii pe baza datelor furnizate de producător, relatate și în graficul prezentat în continuare 133, s-a putut constata că, pe întreaga perioadă analizată, peste [ ] din clienții care au achiziționat ciment se aflau în aria de captare sub 200 de km, în timp ce [ ] din clienți erau incluși în aria descrisă de o izodistanță definită la 350 de km față de fabrică. Distanța medie parcursă de clienții Holcim România a fost puțin peste [ ]km pentru perioada 2013 S1 2017, distanța medie maximă parcursă atingând valoarea de [ ] km, anumiți clienți parcurgând chiar peste [ ] km în anul 2016 pentru transportarea cimentului de la punctul de desfacere. Figura 7.5. Frecvența relativă cumulativă, situația Holcim România, 2013-S Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producător CRH România Figura 7.6. Județele preponderent deservite de livrările interne ale CRH România Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de CRH România 133 Pentru mai multe informații, a se vedea Anexa

135 În perioada analizată, livrările intracomunitare ale CRH România au ca destinație unică [ ]. Pe parcursul perioadei analizate, CRH România are și livrări extracomunitare înregistrate către [ ]. Livrările interne ale CRH România deservesc preponderent anumite județe, conform figurii de mai sus, dar, în perioada analizată, se poate constata că CRH România livrează în [ ]. Conform informațiilor furnizate de CRH România, majoritatea clienților se află în aria de: Tot conform informațiilor furnizate de producătorul de ciment, atât terminalele de ciment vrac, cât și depozitele de ciment saci au fost poziționate în zone specifice pentru a optimiza costurile logistice și pentru a asigura o viteză de reacție mai mare în servirea clienților. De asemenea, acestea permit acumularea unor stocuri de siguranță pentru a răspunde mai bine perioadelor de vârf ale cererii. O altă motivație dată de producător pentru plasarea geografică a acestora se referă la diminuarea riscurilor de sănătate și siguranță în muncă asociate transportului rutier, prin reducerea distanțelor medii de transport. Conform rezultatelor analizei frecvenței absolute și relative cumulative, prezentate în graficul de mai jos 134, s-a putut constata că, pe întreaga perioadă analizată, doar [ ] din clienții CRH România care au achiziționat ciment se aflau în aria de captare sub 200 de km, în timp ce aproximativ [ ] din clienți erau incluși în aria descrisă de o izodistanță definită la 350 de km față de fabrică. Distanța medie parcursă de clienții Holcim România a fost aproximativ [ ] km pentru perioada 2013 S1 2017, anumiți clienți parcurgând chiar peste [ ] km pentru transportarea cimentului de la punctul de desfacere. Figura 7.7. Frecvența relativă cumulativă, situația CRH România, 2013-S Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de CRH România 134 Pentru mai multe informații, a se vedea Anexa

136 CEMROM Figura 7.8. Județele preponderent deservite de livrările interne ale CEMROM Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de CEMROM Pe parcursul perioadei analizate, Cemrom nu are înregistrate nici livrări intracomunitare, nici livrări extracomunitare. Zona deservită preponderent de Cemrom este [ ], conform graficului de mai sus. Conform informațiilor furnizate de Cemrom, majoritatea clienților interni se află în aria de: Ceminter România Figura 7.9. Județele preponderent deservite de livrările interne ale Ceminter România Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ceminter România Livrările intracomunitare ale Ceminter România au ca destinație unică [ ]. Pe parcursul perioadei analizate, Ceminter România nu are livrări extracomunitare. Conform hărții de mai sus, Ceminter România deservește clienți din [ ] țării. În urma analizei ariilor de captare aferente perioadei 2013 S1 2017, care s-a putut efectua strict pe baza informațiilor obținute din facturi, nu s-au identificat indicii concrete cu privire la împărțirea geografică la nivelul celor trei producători de ciment. Aceștia, datorită faptului că își pot încrucișa livrările și datorită numărului ridicat de depozite de ciment saci și terminale pentru ciment vrac dispuse strategic pe teritoriul țării, reușesc, la prima vedere, să deservească aproape toate regiunile României. 136

137 Cu toate acestea, datorită faptului că pentru unii producători de ciment predomină livrarea în condiții ex works, aceștia nu au deținut informații legate de distanța parcursă pentru toate facturile, unii producători susținând că nu dețin aceste informații, iar informația ce poate fi obținută pe baza facturilor referitoare la adresa clientului se referă la sediul social al acestuia, ce poate fi diferită de destinația de livrare a cimentului achiziționat. În plus, în urma informațiilor culese din piață, atât de la producătorii de ciment, cât și de la clienții acestora, s-a putut constata predispoziția clienților de a achiziționa ciment pe teren lung de la cel mai apropiat punct de desfacere. Sunt situații care arată că societăți din cadrul grupului unui producător de ciment preferă să achiziționeze ciment pe termen lung de la alt producător de ciment, care se întâmplă să fie poziționat la o distanță geografică mai mică de acesta. Sunt clienți cu putere de negociere mare, pentru care distanța nu este un criteriu important, prețul negociat de aceste societăți incluzând și costurile aferente livrării (costul de transport, costul cu descărcarea cimentului în silozuri, taxe și alte cheltuieli aferente livrării), dar, în același timp, sunt și societăți care declară că distanța este cel mai important criteriu, aceștia căutând furnizori de ciment poziționați la o distanță maximă de 100 de km față de punctul de livrare. Așadar, nu se poate elimina din calcul posibilitatea de împărțire a pieței geografice între producătorii de ciment, criteriul distanță fiind extrem de important în alegerea furnizorului de ciment Evoluții legate de vânzări Mărimea pieței cimentului se ridică anual, în perioada , la peste milioane de lei. Trendul ascendent al perioadei , este urmat de o scădere în anul 2016, cu 8% față de anul anterior. În perioada analizată, importurile nu depășesc 4% din valoarea totală a pieței. Figura Mărimea pieței cimentului *) (milioane lei, luni 2017 **) ) luni 2017 valoare livrari din prod. interna valoare importuri *) exclusiv clincher 137

138 **) 2016 şi 2017 date preliminare Sursa: prelucrări proprii ale datelor primite de la INS În anul 2016, piața românească de ciment a avut venituri totale de 2162 milioane lei, reprezentând livrările de ciment din producția internă şi importurile. Tendința în anul 2017 pare a fi de menținere sau ușoară scădere față de anul anterior, în S12017 veniturile livrărilor de ciment atingând nivelul de 983 milioane lei. Ca pondere în PIB-ul anual, piața cimentului, în valoare, nu depășește 0,3% în perioada supusă analizei. Cimentul este materia primă folosită în principal pentru produse intermediare necesare în construcții, motiv pentru care cererea pentru ciment derivă din cererea pentru construcții. Livrările de ciment, la nivel de producător Pentru a observa evoluția livrărilor principalilor producători de ciment, în această secțiune vor fi prezentate, comparativ, cantitățile livrate în perioada 2013 S1 2017, defalcate atât pe categorii de clienți - interni, externi sau UE; clienți din grup sau terți, cât și pe sortimentele principale de ciment CEM I, CEM II, CEM III. Informații suplimentare privind evoluția livrărilor defalcate pe sortimentele de ciment produse de fiecare din cei cinci producători de ciment se regăsesc în Anexele 7.7 și 7.8. Figura Analiza comparativă a livrărilor de ciment la intern (tone, 2013 S1 2017) LUNI 2017 Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producători 138

139 Din graficul de mai sus, se poate constata că livrările la intern ale principalilor trei producători de ciment descriu un trend ascendent, cu excepția HeidelbergCement România, care menține un nivel constant al livrărilor interne. De menționat, de asemenea, este faptul că, pentru fiecare moment surprins în analiză, livrările interne realizate de cei trei producători sunt foarte apropiate. Livrările mult mai reduse ale Ceminter România și Cemrom s-au diminuat considerabil în 2016 față de Figura Analiza comparativă a livrărilor de ciment către clienții din UE (tone, luni 2017) LUNI 2017 Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producători Spre deosebire de situația descrisă de livrările la intern, livrările către UE pentru cei cinci producători sunt aproape nesemnificative: dacă [ ] nu livrează decât la intern, restul producătorilor livrează către UE cantități modeste de ciment comparativ cu propriile livrări de ciment la intern, cele mai mari cantități fiind livrate de [ ] în perioada Conform Anexei 7.7, se pot constata următoarele aspecte relevante cu privire la evoluția livrărilor de ciment pentru diversele sortimente de ciment și categorii de clienți: CEM I) - Acest sortiment a fost livrat, în perioada analizată, cu precădere de [ ], livrările înregistrate de aceștia fiind, în orice moment surprins în analiză, comparabile ca volum; - [ ] au înregsitrat livrări modeste pentru acest sortiment de ciment; 139

140 CEM II) - Situația livrărilor interne diferă foarte puțin de cea a livrărilor totale, CEM I fiind livrat în UE doar de [ ] și, în cantități modeste, de [ ]; - Cele mai semnificative livrări către clienții din grup pentru CEM I au fost înregistrate la nivelul lui [ ], rolurile inversându-se pentru categoria de clienți dinafara grupului, pentru care [ ] și [ ] livrează cea mai mare parte a sortimentului CEM I. - CEM II a fost principalul sortiment livrat în perioada analizată, fiind livrat de toți cei cinci producători de ciment, livrările înregistrate de principalii trei producători de ciment fiind, în orice moment surprins în analiză, comparabile ca volum; - Situația livrărilor interne diferă foarte puțin de cea a livrărilor totale, CEM II nefiind livrat în UE de [ ], iar [ ] livrând în cantități modeste către clienții din UE, în perioada analizată; - Cele mai semnificative livrări către clienții din grup pentru sortimentul CEM II au fost înregistrate la nivelul lui [ ] pentru întreaga perioadă, [ ] livrând către clienții din grup doar în perioada ; - Cea mai mare parte a livrărilor sortimentului CEM II a fost livrat către clienții dinafara grupului pentru cei trei mari producători de ciment, aceștia livrând volume comparabile de CEM II pentru fiecare moment surprins în analiză. CEM III) - Acest sortiment a fost livrat, în perioada analizată, doar de [ ] și [ ], cel din urmă înregistrând cele mai mari valori până în anul 2015, după acest an livrările sortimentului CEM III devenind comparabile ca volum între cei doi producători și mult mai reduse; - Livrările sortimentului CEM III către UE au fost modeste și au fost înregistrate doar la nivelul lui [ ]; - Pentru ambii producători ce au livrat sortimentul CEM III, în perioada analizată, cea mai mare parte a livrărilor a fost înregistrată către clienții dinafara grupului. 140

141 Ciclicitatea cererii Așa cum se poate constata din graficul de mai jos, cererea pentru ciment este ciclică, aceasta fiind, pentru fiecare an surprins în analiză, mai mare în trimestrele II și III și mai mică în trimestrele I și IV. Acest lucru este în concordanță cu perioadele de primăvară și vară propice construcțiilor. Figura Evoluția lunară a vânzărilor de ciment (tone, 2013 S1 2017) Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producători Totodată, s-a putut constata că există un grad de predictibilitate ridicată a cererii viitoare pentru diverse produse utilizate în construcții și, implicit, pentru ciment prin licitațiile pentru proiecte de construcții la scară largă, care pot începe cu câțiva ani înainte de începerea proiectului de construcție. Furnizorii de ciment pot fi abordați de societățile de construcții care cer cotații încă din etapa de licitație, oferindu-le o anumită predictibilitate acestora asupra cererii viitoare de ciment. Cu toate acestea, chiar și în cazul în care furnizorii de ciment nu sunt abordați de societățile de construcții în etapa de licitație, aceștia pot să evalueze nevoile de ciment pentru proiectele de construcții prin citirea documentelor de licitație, uneori publicate. Așadar, elementele precizate mai sus permit producătorilor de ciment să înțeleagă suficient de bine cererea pe termen scurt, astfel încât, chiar și în condițiile în care cererea pentru ciment ar fi volatilă ca urmare a dependenței acesteia de condițiile economice generale, producătorii de ciment sunt capabili să estimeze mișcările cererii pe termen scurt. 141

142 7.4. Analiza măsurii în care există coordonare prin sortimentele de ciment livrate Această secțiune este dedicată analizei măsurii în care situația descrisă la nivelul sectorului cimentului (cote de piață simetrice generate pe fondul capacităților de producție în funcțiune și gradului de utilizare al acestora foarte diferite) poate fi o consecință a coordonării la nivelul sortimentelor de ciment livrate. Concret, se încearcă analiza măsurii în care producătorii de ciment pot ține captivi clienții, producând și livrând doar anumite sortimente de ciment. La nivelul sortimentelor de ciment livrate se sesizează, la o primă evaluare, faptul că peste 90% din vânzări sunt reprezentate de trei, maximum, patru sortimente de ciment, care nu se suprapun între principalii producători. Rezultatele analizei întreprinse la nivelul sortimentelor de ciment, arată faptul că sortimentele cele mai vândute, în funcție de volumul livrărilor din perioada analizată, nu se intersectează la nivelul celor cinci producători de ciment, acest lucru ridicând suspiciuni cu privire la o posibilă coordonare prin cantitățile livrate pe sortimente de ciment, producătorii de ciment reușind astfel să mențină cote de piață simetrice împărțind piața pe sortimente de ciment. Pentru întreaga perioadă analizată, situația vânzărilor pe sortimente de ciment este surprinsă în graficele de mai jos. 142

143 Figura Sortimente de ciment vândute de CRH România (tone, 2013 S1-2017) S Figura Sortimente de ciment vândute de Holcim România (tone, 2013 S1 2017) S

144 Figura 7.3. Sortimente de ciment vândute de HeidelbergCement România (tone, 2013 S12017) S Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de producătorii de ciment Mecanismul descris mai sus, ce la prima vedere ar putea ridica suspiciuni din punct de vedere al concurenței, se poate dovedi inofensiv în lumina substituibilității în lanț ce ar putea caracteriza diversele sortimente de ciment pe criterii de rezistență. Motiv pentru care s-a procedat la o analiză aprofundată a substituibilității între diversele sortimente de ciment livrate de producători și s-au trimis solicitări de informații către principalii clienți ai acestora în scopul observării măsurii în care aceștia ar putea utiliza alte sortimente pentru aceeași aplicație finală. Deși, conform analizei substituibilității din secțiunea 8.4, se observă indicii privind existenţa unei substituţii în lanţ între cimenturile grupate în funcţie de clasa de rezistenţă, informațiile obținute din piață demonstrează, însă, faptul că, în funcție de aplicația finală, fiecare client are rețete specifice ce presupun un anume sortiment de ciment. Renunțarea la aceste sortimente în favoarea altora, presupune, evident, schimbarea rețetei, ceea ce implică: 1. Timp de testare și implementare ridicat (este estimat între 2 luni și până la 1 an, depinzând de complexitatea rețetei de fabricație și de linia de fabricație folosită în producție); 2. Costurile de implementare ridicate; 3. Probleme privind limitarea de stocare (clienții sunt nevoiți să utilizeze cât mai puține sortimente de ciment care să poată fi folosite pe orice linie de fabricație astfel încât flexibilitatea să fie maximă). 144

145 Așadar, deși pot exista, teoretic, sortimente de ciment substituibile din punct de vedere tehnic, iar alegerea sortimentului de ciment reprezentă inițial voința clientului fundamentată pe diverse considerente interne și nu rezultatul dintr-o stare de fapt inevitabilă, costurile pentru a schimba rețeta ulterior, implicit pentru a trece la alt sortiment de ciment, sunt foarte mari. 145

146 7.5. Aspecte cheie Teoria economică spune că atunci când principalii clienți sunt reprezentați de consumatori de ciment bussiness to bussiness, crește gradul de predictibilitate pentru cererea viitoare, motiv pentru care apreciem că, cel puțin la nivel teoretic, cererea pentru ciment este previzibilă pe termen scurt, clienții principali preferând să achiziționeze ciment cu frecvență lunară, revenind la același producător pentru perioade lungi de timp. Numeroasele argumente aduse de producătorii de ciment demonstrează că, în practică, cererea nu este previzibilă nici pe termen scurt. Acest aspect se adaugă la descrierea situației atipice asociate acestui sector și anume menținerea, pe întreaga perioadă analizată, a unor cote de piață aproape identice și relativ constante pe întreaga perioadă, în ciuda numeroaselor elemente imprevizibile ce au caracterizat sectorul în perioada investigată. Principalele segmente pentru clienții producătorilor de ciment sunt: producători independenți de beton, produse din beton și mortar, comercianți cu ridicata și cu amănuntul, constructori de clădiri civile, industriale și lucrări de infrastructură. Clienții producătorilor de ciment din România tind să achiziționeze de la un singur producător simultan. Clienții comuni tind să fie marile lanțuri de magazine pentru materiale de construcții. În România, transportul pe cale rutieră a unei tone de ciment costă, în medie, pentru perioada 2013 S1 2017, între [ ] lei și peste [ ] lei, în funcție de distanța parcursă și de modalitatea de livrare a cimentului sau alte criterii specifice fiecărui producător. Pentru clienții care au transportat ciment la o distanță de maximum 350 de km, costul mediu pentru transportul unei tone de ciment a fost peste [ ] lei pentru producătorii la nivelul cărora s-a putut întreprinde o astfel de analiză. Din informațiile primite de la producătorii de ciment, se poate constata că distanțele pe care se poate transporta cimentul sunt mari (în medie, peste 500 de km pentru perioada 2013 S1 2017). De asemenea, se poate constata că fiecare dintre cei trei producători principali din România vând ciment în aproape toate regiunile țării, dar este evidentă preponderența clienților situați în aria descrisă de o izodistanță definită la 350 de km rutieri în jurul punctului de desfacere. În urma analizei ariilor de captare pe baza facturilor, nu s-au identificat indicii concrete cu privire la împărțirea geografică la nivelul celor trei producători de ciment. Aceștia, datorită faptului că își pot încrucișa livrările și datorită numărului ridicat de depozite de saci și terminale pentru ciment vrac dispuse strategic pe teritoriul țării, reușesc să deservească aproape toate regiunile României. În urma informațiilor culese din piață, atât de la producătorii de ciment, cât și de la clienții acestora, s-a putut constata tendința clienților de a achiziționa ciment de la cel mai apropiat punct de desfacere. Prețul alături de calitatea serviciilor (inclusiv onorarea termenelor de livrare) sunt principalele criterii de luat în calcul în alegerea furnizorului de ciment. Ambele criterii au la bază distanța de 146

147 livrare, costurile cu transportul cimentului fiind considerabile. Calitatea cimentului este comparabilă, în percepția clienților, cel puțin la nivelul celor trei mari producători de ciment, justificând, astfel, tendința clienților de a se aproviziona cu ciment de la cel mai apropiat furnizor. Sunt situații care arată că societăți din cadrul grupului unui producător de ciment preferă să achiziționeze ciment pe termen lung de la alt producător de ciment, care se întâmplă să fie poziționat la o distanță geografică mai mică de acesta. Sunt clienți cu putere de negociere mare, pentru care distanța nu este un criteriu important, prețul negociat de aceste societăți incluzând și costurile aferente livrării (costul de transport, costul cu descărcarea cimentului în silozuri, taxe și alte cheltuieli aferente livrării), dar, în același timp, sunt și societăți care declară că distanța este cel mai important criteriu, aceștia căutând furnizori de ciment poziționați la o distanță maximă de 100 de km față de punctul de livrare. Așadar, nu se poate elimina din calcul posibilitatea de împărțire a pieței geografice între producătorii de ciment, criteriul distanță fiind extrem de important în alegerea furnizorului de ciment. Mărimea pieței cimentului se ridică anual, în perioada , la peste milioane de lei. Piața producerii și comercializării cimentului din România nu are fluctuații semnificative de volum sau valoare. În perioada analizată, importurile nu depășesc 4% din valoarea totală a pieței. În anul 2016, piața românească de ciment a avut venituri totale de milioane de lei, reprezentând livrările de ciment din producția internă şi importurile. Tendința în anul 2017 pare a fi de menținere sau ușoară scădere față de anul anterior, în S12017, veniturile livrărilor de ciment atingând nivelul de 983 milioane de lei. Livrările la intern ale principalilor trei producători de ciment descriu un trend ascendent, cu excepția HeidelbergCement România, care menține un nivel constant al livrărilor interne. De menționat, de asemenea, este faptul că, pentru fiecare moment surprins în analiză, pentru cei trei producători nivelurile vânzărilor interne sunt foarte apropiate. Livrările mult mai reduse ale Ceminter Internaţional și Cemrom s-au diminuat considerabil în 2016 față de Cererea pentru ciment este ciclică, aceasta fiind, pentru fiecare an surprins în analiză, mai mare în trimestrele II și III și mai mică în trimestrele I și IV. Acest lucru este în concordanță cu perioadele de primăvară și vară propice construcțiilor. Gradul de predictibilitate privind cererea pe termen scurt este foarte ridicat, ceea ce permite producătorilor de ciment să estimeze mai ușor evoluția cererii, cel puțin pe termen scurt. Implicația sub aspect concurențial este dată de faptul că situația descrisă poate contribui la creșterea transparenței asupra relației dintre consumator și cumpărător. Baza de clienți pentru producătorii de ciment principali nu este concentrată, dar volumul livrărilor aferent primilor 20 de clienți reprezintă minimum 30% din totalul livrărilor de ciment, în timp ce top 100 clienți însumează minimum 60% din totalul livrărilor de ciment ca volum, făcând monitorizarea relațiilor client-vânzător mult mai ușoară. Se apreciază că pierderea unui client nu are implicații 147

148 severe asupra profitului, cu excepția clienților principali. Aceste aprecieri nu sunt valabile și pentru Ceminter România și Cemrom, care au un număr redus de clienți foarte importanți, pierderea unuia dintre aceștia putând să afecteze profitul semnificativ. Rezultatele analizei întreprinse la nivelul sortimentelor de ciment arată faptul că sortimentele cele mai vândute nu se intersectează pe criterii tehnice la nivelul principalilor producători de ciment de pe teritoriul României. Acest aspect poate constitui un indiciu ce descrie mecanismul prin care producătorii de ciment reușesc să mențină cote de piață simetrice prin împărțirea pieței pe sortimente de ciment. Acest mecanism, însă, se poate dovedi inofensiv datorită substituibilității în lanț ce caracterizează sortimentele de ciment pe diverse intervale de rezistență, ceea ce ar îngreuna modul prin care producătorii pot ține captivi anumiți clienți. Informațiile obținute din piață demonstrează, însă, faptul că, în funcție de aplicația finală, fiecare client are rețete specifice ce presupun un anume sortiment de ciment, iar renunțarea în favoarea altui sortiment de ciment presupune costuri ridicate. 148

149 Capitolul 8. Rezultatele pieței 8.1. Evoluția indicatorilor de stabilitate și performanță ai principalilor producători 135 de ciment din România Figura 8.1. Evoluția cifrei de afaceri, obținută din vânzarea cimentului, a principalilor producători (lei față de anul anterior, 2012 S1 2017) Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor furnizate de producători Figura 8.2. Evoluția cifrei de afaceri, obținută din vânzarea cimentului, a principalilor producători (% față de anul anterior, 2012 S1 2017) Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor furnizate de producători 135 În acest capitol, datele pentru CRH România din perioada reprezintă date ale companiei Lafarge România, companie preluată de CRH România în anul

150 Vânzările de ciment ale principalilor producători de pe piața românească au avut, în perioada 2012 S12017, o evoluție fluctuantă. Astfel, pe fondul scăderii vânzărilor totale de ciment în anul 2013, Cemrom a înregistrat o creștere a acestora cu aproape 50% față de anul 2012, Holcim România o ușoară creștere de 2%, în timp ce pentru ceilalți producători, valoarea vânzărilor s-a diminuat. În perioada , vânzările cumulate de ciment au crescut, Holcim România şi CRH România înregistrând o creștere pe întreaga perioada, HeidelbergCement România şi Cemrom o evoluție fluctuantă față de anul anterior, de creștere în anul 2014 şi de scădere în 2015, în timp ce vânzările Ceminter România au avut o evoluție descendentă, valoarea acestora ajungând în anul 2015 la 56% din valoarea vânzărilor anului În anul 2016, pe fondul blocării proiectelor mari de investiții în infrastructură şi construcții civile, vânzările totale de ciment au scăzut. Numai Ceminter România a înregistrat o creștere de 28% față de anul 2015, pentru ceilalți mari producători scăderea fiind de aproximativ 4%. Tendința de scădere a vânzărilor se menține şi în S Figura 8.3. Evoluția volumului livrărilor de ciment (tone, în perioada 2013 S1 2017) Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor furnizate de producători Volumul livrărilor totale de ciment a crescut în perioada cu o rată medie anuală de 8%, înregistrând o scădere în anul 2016, cu aproximativ 5% față de anul anterior. În S12017, livrările au atins 46% din cele ale anului anterior, ceea ce presupune că tendința de scădere se menține şi în anul Evoluția volumului livrărilor pe fiecare producător de ciment este similară cu cea a cifrelor de afaceri, indicând astfel adaptarea ofertei la cererea de ciment a pieței. 150

151 Figura 8.4. Evoluția profitului net al principalilor producători (lei, în perioada 2012 S1 2017) Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor publice de pe site-ul MFP În perioada 2012 S12017, doar 2 producători de ciment au obținut profit net în fiecare an - CRH România, cu marje nete cuprinse între 11% şi 19% şi HeidelbergCement România, cu marje nete cuprinse între 9% şi 19%. În anul 2016, pe fondul reducerii vânzărilor, marja netă de profit a scăzut de la 16% în anul 2015, la 14% în 2016 pentru HeidelbergCement România, respectiv de la 12% în 2015 la 11% în 2016, pentru CRH România. Holcim România a înregistrat pierdere în perioada , pierderea reprezentând 4% în anul 2012 şi 1% în 2013 din cifra de afaceri netă. Începând cu anul 2014, în condițiile creșterii volumului şi valorii vânzărilor de ciment din perioada , întreprinderea a înregistrat profit, marja netă a acesteia având un trend ascendent, de la 7% în anul 2014, la 11% în anul În anul 2016, marja de profit netă a atins nivelul de 13%, pe fondul declinului volumelor de ciment livrate. Ceminter România a suferit pierderi, în fiecare an în perioada , pierderi ce variază de la 38% în 2013, până la 8% în anul 2016 din cifra de afaceri netă, în contextul declinului volumelor de ciment livrate şi a cifrelor de afaceri, în perioada În anul 2016, vânzările de ciment cresc, atât în volum, cât şi în valoare, față de anul 2015, iar pierderea în procente din cifra de afaceri netă scade de la 15% în 2015 la 8% în Situația financiară a Cemrom, în perioada , nu diferă mult de cea a Ceminter România. În perioada , întreprinderea a înregistrat profit de 4% din cifra de afaceri netă numai în anul 2014, în restul perioadei pierderea variind între 16% şi 1%. În cazul Cemrom, investițiile majore realizate, în perioada , de aproximativ 9 milioane de lei, ar putea explica lipsa profitului în 4 din cei 5 ani analizați. 151

152 În cazul Ceminter România însă, deși situația financiară pare a se îmbunătății în 2016, pierderile înregistrate consecutiv în ultimii 5 ani, pierderi ce se mențin şi în S1 2017, vin în contextul lipsei investițiilor majore ce ar putea justifica aceste pierderi. Figura 8.5. Ponderea anuală a profitului/pierderii *) în cifra de afaceri netă (%, ) *) pierderea este evidențiată ca pondere negativă în grafic Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor publice de pe site-ul MFP Marja operațională de profit pentru HeidelbergCement România a descris o evoluție ascendentă în perioada , fiind cuprinsă între [ ] și aproape [ ]. CRH România a înregistrat, cu excepția lui 2013 ([ ]), marje operaționale cuprinse între [ ] și [ ]. Marjele operaționale pentru Holcim România se situau între [ ] și [ ] 136. Conform Bloomberg Intelligence, la nivelul pieței de ciment globale, marja operațională a avut maximul de puțin peste 9% pentru aceeași perioadă. Numărul mediu de angajați al principalilor producători, în perioada 2012 S12017, a avut o evoluție fluctuantă, cei 3 mari producători de ciment Holcim România, HeidelbergCement România şi CRH România, înregistrând, în perioada analizată, peste 450 de angajați în fiecare an. Holcim România, pe fondul scăderii livrărilor de ciment şi a pierderilor rezultate, şi-a redus cu aproape 20% numărul mediu de angajați, la 748, în anul 2014, față de anul Din 2014 până în prezent, numărul de angajați s-a menținut în intervalul de angajați. HeidelbergCement România, a înregistrat, de asemenea, o reducere a numărului mediu de angajați, cu aproape 10%, în anul 2014, față de 2012, de la 790 de angajați în anul 2012, la 722 în anul În perioada 2015 S12017, cu toate că livrările de ciment au scăzut anual, atât în valoare, cât şi în volum față de anul anterior, numărul de angajați a crescut cu 4% în anul 2015, 136 Conform informațiilor funizate de producători, marja operațională se referă la CA aferentă activității de producere a cimentului. 152

153 față de 2014, şi, semnificativ, cu 26% în 2016, față de În S1-2017, numărul de angajați se menține la valoarea anului 2016, respectiv 943. În perioada , numărul mediu de angajați ai CRH România s-a menținut aproape constant, fluctuând nesemnificativ, în jurul valorii de 460. În anul 2016, se observă o creștere cu 6,5% față de anul În schimb, în S12017 întreprinderea a înregistrat un număr de 849 de angajați, în creștere semnificativă cu 73% față de anul anterior. Figura 8.6. Evoluția numărului mediu de angajați al producătorilor de ciment (2012 S1 2017) Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători 8.2. Prețul cimentului Prețul de producător la nivelul UE Prețul de producător pentru ciment a variat mult între statele membre ale UE. Raportul dintre cele mai mari și cele mai scăzute prețuri de producție pentru cimentul Portland a fost mai mare de 2:1 (Marea Britanie, cu cel mai mare preț de producător și Polonia, Portugalia, România, Croația, Italia și alte țări cu cel mai mic preț). Raportul dintre cele mai mari și cele mai scăzute prețuri de producție pentru alte cimenturi hidraulice s-a ridicat la 9:1 (Marea Britanie, cu cel mai mare preț de producător și Italia, cu cel mai mic preț). Tabelul 8.1. Prețurile de producător pentru ciment (în funcţie de țară, 2015, EUR pe kg) PRODCOM Ciment Portland Alte cimenturi hidraulice Mediana 0,07 0,07 UE28 0,07 0,08 UE27 0,07 0,08 Austria 0,08 n/a Belgia 0,07 n/a Bulgaria 0,06 n/a Republica Cehă 0,06 n/a 153

154 Croaţia 0,06 n/a Danemarca 0,11 n/a Germania 0,07 0,07 Estonia 0,07 n/a Irlanda 0,1 n/a Grecia 0,07 n/a Spania 0,07 0,1 Franţa 0,11 0,12 Italia 0,06 0,06 Cipru n/a n/a Letonia n/a n/a Lituania 0,06 n/a Luxemburg n/a n/a Ungaria n/a n/a Malta n/a n/a Olanda n/a n/a Polonia 0,06 0,07 Portugalia 0,06 n/a România 0,06 n/a Slovenia n/a n/a Slovacia 0,06 n/a Finlanda 0,09 n/a Suedia n/a n/a Regatul Unit 0,12 0,51 Sursa: IndexBox Marketing and Consulting; Romania: Cement Market Report. Analysis and Forecast to 2025, ediția 2017 Notă: rezultatele obținute pe baza datelor furnizate în această secțiune, trebuie interpretate cu o mare rezervă, deoarece datele necesare pentru anumite state nu au fost disponibile. În România, prețurile de producție pentru cimentul Portland se situează printre nivelurile minime; pentru alte cimenturi hidraulice, datele disponibile nu au fost suficiente pentru a putea calcula valoarea aferentă pentru România. Conform raportului IndexBox Marketing and Consulting 137, la nivelul UE, prețurile de producător pentru ciment destinat pieței interne au menținut o tendință destul de stabilă pe termen lung, din 2013 până la mijlocul lui 2017, deși s-au înregistrat fluctuații anuale. Anterior, în 2009, s-a înregistrat o scădere bruscă a prețurilor ce a continuat în 2010, când, până la sfârșitul anului, prețurile au atins un nivel minim. Din 2011, prețurile au început să se redreseze. Începând cu mijlocul anului 2013, creșterea a fost înlocuită de o ușoară scădere, iar această tendință a persistat până în 2017, deși, în anumiţi ani, s-au înregistrat perioade de creștere minoră pe termen scurt, urmate imediat de scăderi. 137 Romania: Cement Market Report. Analysis and Forecast to 2025, ediția

155 Figura 8.8. Indicele preţului de producător pentru ciment destinat pieței interne Sursa: IndexBox Marketing and Consulting; Romania: Cement Market Report. Analysis and Forecast to 2025, ediția 2017 Notă: Din cauza lipsei datelor complete și fiabile, graficul este construit folosind valoarea medie pentru țările care au avut valori disponibile. După vârfurile înregistrate în primul trimestru al anului 2010, prețurile practicate de producători pentru cimentul destinat pieţei externe au scăzut până la sfârșitul anului După acest moment, prețurile au crescut până la mijlocul anului 2012, urmând ca, în perioada , acestea să aibă fluctuaţii ample. De la jumătatea anului 2015, tendința s-a stabilizat, dar, începând cu anul 2016, a început declinul constant al prețurilor, cel mai puternic fiind înregistrat în primul trimestru al anului Din trimestrul II 2016, prețurile au continuat să scadă la rate moderate, înregistrându-se fluctuații trimestriale periodice. Figura 8.9. Indicele preţului de producător pentru ciment destinat pieței externe Sursa: IndexBox Marketing and Consulting; Romania: Cement Market Report. Analysis and Forecast to 2025, ediția

156 Notă: Din cauza lipsei datelor complete și fiabile, graficul este construit folosind valoarea medie pentru țările care au avut valori disponibile. Așadar, deși prețul mediu al cimetului este scăzut și a descris o evoluție descendentă pentru întreaga perioadă analizată, se poate constata că prețul cimentului destinat pieței externe scade într-o manieră mult mai accelerată. La nivelul unui sortiment de ciment cu aceleași criterii tehnice, actorii din piață se concurează, cel mai adesea, prin preț, calitatea cimentului fiind, în general, percepută de clienți la un nivel comparabil între producătorii principali de ciment. Comportamentul principalilor producători de ciment și politica de preț, precum și analiza comparativă a evoluției prețurilor sortimentelor de ciment sunt analizate în secțiunea următoare. Canalele comerciale pentru ciment la nivelul României Având în vedere faptul că nivelul prețului diferă în funcție de canalul comercial, în această secțiune vor fi prezentate aspectele importante legate de canalele de distribuție pentru ciment pe teritoriul României, în vederea observării modului de formare a prețului. În prima parte vor fi prezentate canalele comerciale importante, pentru ca în a doua parte să fie trasată structura prețului cimentului. Canale comerciale importante Producători/exportatori Producătorii de ciment sunt, de regulă, fabrici de dimensiuni medii, dotate cu toate echipamentele tehnologice necesare. În general, producția de ciment tinde să se bazeze pe resursele de materii prime ce respectă nivelul de calitate necesar. Gama și calitatea cimentului depind de disponibilitatea materiilor prime: calcar, argilă și ghips. De obicei, exportatorii achiziţionează produsele producătorilor și le comercializează în străinătate (nu în țara în care activează producătorii). Importatori De obicei, importatorii de ciment lucrează cu consumatorii mari de ciment și beneficiază de economiile de scară ale cantităților mari de ciment pe care le comercializează. Aceştia cunosc bine modul de funcţionare a piețelor și, prin urmare, pot prezenta producătorilor pe care îi reprezintă informații specifice despre produsele pentru care există cerere. 156

157 Distribuitori/angrosiști Distribuitorii și angrosiștii livrează produsele atât către comercianții cu amănuntul, cât și către consumatorii B2B138. De multe ori, aceştia achiziționează produse în cantități mari. În principal, aceştia vizează produsele gata fabricate, de o calitate variată. Principalul avantaj al distribuitorilor este extinderea rețelei de contacte. Producători de amestecuri uscate pentru construcții Cimentul este utilizat pe scară largă în procesul de fabricație a amestecurilor uscate pentru construcţie, cum ar fi lianții și toate tipurile de tencuieli, mortar și materiale similare de finisare. Prin urmare, producătorii de astfel de produse sunt consumatori majori de ciment pe piața B2B. De regulă, aceştia sunt întreprinderi mari și mijlocii, ce înregistrează o producție la scară largă. Aceste întreprinderi sunt clienți profitabili datorită cererii lor stabile pentru volume mari de produse achiziționate. Pentru aceste întreprinderi, cei mai importanți factori ce influenţează decizia de cumpărare sunt calitatea și un program stabil de livrare a cimentului, deoarece fiabilitatea propriei producții și a reputației de afaceri depind de acești factori. Producători de beton și de produse din beton Producătorii de beton şi de produse din beton sunt principalii consumatori de ciment, deoarece produsele din beton sunt utilizate pe scară largă în construcția clădirilor rezidențiale și industriale. De regulă, acestea sunt întreprinderi mijlocii legate geografic de un anumit oraș sau regiune. Caracteristicile acestor consumatori sunt tipice consumatorilor B2B: au nevoie de o aprovizionare stabilă şi certă, precum și de o înaltă calitate consistentă a achiziţiilor; în aceste condiții, astfel de întreprinderi sunt clienți profitabili ca urmare a volumelor mari de ciment consumate. Societăți de construcții Societățile de construcții sunt direct implicate în construcția de clădiri și infrastructură. Acestea pot utiliza ciment atât pentru lucrări proprii, cât și pentru lucrări externe. De obicei, societățile de construcție importante sunt interesate de planificarea pe termen lung a livrărilor mari de loturi și, în consecință, se concentrează, în principal, pe colaborarea cu producătorii. Companiile mici de construcții și constructorii privați sunt mai flexibili în ceea ce privește plasarea comenzilor pentru livrările de ciment, în conformitate cu proiectele de construcție actuale sau viitoare; acestea vizează cu precădere piețele locale, care creează oportunități de afaceri pentru distribuitori și agenți. Comercianți Uneori, cimentul este utilizat în cantități mici de consumatori privați, pentru nevoi personale de lucrări de construcție și reparații. Ca regulă, în astfel de cazuri, cimentul este cumpărat din rețele specializate de vânzare cu amănuntul, DIY (Do It Yourself) sau din puncte de vânzare 138 Principalii consumatori B2B de ciment sunt: producătorii de beton, constructorii pentru lucrări de construcții civile și industriale, constructorii pentru lucrări de infrastructură. 157

158 similare. Majoritatea comercianților cu amănuntul nu lucrează pe bază de comision, adăugând marja proprie în funcție de tipul de produs comercializat. Comercianții cu amănuntul importanți vând în cantități mai mari, ceea ce le conferă o anumită putere de negociere în relaţia cu producătorii. De obicei, producătorii, pot obține marje mai mari atunci când lucrează cu magazine/lanțuri specializate; cu toate acestea, pentru producătorii mari este mai ușor să stabilească relații comerciale pe termen lung cu retaileri mari, deoarece, de obicei, aceştia din urmă necesită volume mai mari de produse, pe care producătorii mari le pot furniza. Dezvoltarea recentă a comerțului digital și accesul facil la internet au transformat canalele comerciale tradiționale, permițând tuturor celor de mai sus să lucreze mai eficient. Figura din continuare ilustrează principalele canale comerciale. Pe parcursul lanțului comercial pot exista mici variații cum ar fi prezența atât a distribuitorilor, cât și a angrosiștilor etc. Figura Canalele comerciale Importator Producători de beton şi de produse din beton Distribuitori/ Angrosiști Producători de amestecuri uscate pentru construcţii Societăți de construcții Producător/ Exportator Retaileri de materiale de construcţii Constructori privaţi Structura preţului pentru ciment Structura prețurilor variază în funcție de diferitele tipuri de canale comerciale. Cu cât lanțul de aprovizionare este mai complicat (cu cât există mai mulți intermediari între producător și clientul final), cu atât este mai mare prețul final al produsului. Fiecare jucător din structură își adaugă marja proprie, care se reflectă în prețul final. În ceea ce privește importurile extracomunitare, structura prețurilor include şi taxele vamale, alte taxe, costurile de logistică și de vămuire. Figura de mai jos prezintă cea mai întâlnită structură comercială, împreună cu marjele adăugate de fiecare jucător la preţul final al cimentului. 158

159 Figura Structura preţului pentru ciment Producător/ Exportator/ Importator 60-70% din preţul final* Angrosist/ Distribuitor 30-40% din preţul final * Consumator B2B Preţul final Retailer Consumator al retailer-ului 30-40% din Preţul final preţul final Notă: În cazul vânzărilor cu amănuntul, se adaugă un intermediar suplimentar sub forma unui comerciant cu amănuntul, care implică costuri pentru livrarea produselor și întreținerea spațiilor comerciale. Aceasta crește prețul final și reduce cota producătorului în prețul final. Evoluția prețului cimentului la nivelul României Pentru a reda o imagine cât mai clară a modului în care a evoluat prețul cimentului în perioda 2013 S1 2017, în această secțiune, vor fi prezentate, pentru fiecare producător, grafice comparative cu evoluția prețului pentru principalele sortimente de ciment vândute la vrac și sac, atât pentru cimentul livrat către terți, cât și pentru cimentul livrat în grup, sau pentru cimentul livrat către clienți din UE, extracomunitari sau de pe teritoriul României. În acest sens, au fost analizate toate facturile înregistrate de producători în perioada 2013 S pentru toate sortimentele de ciment. Principalele concluzii privind evoluția prețului mediu lunar pentru diversele sortimente de ciment la nivelul Holcim România sunt: - clienții din grup sunt, în totalitate, din UE, în timp ce toți clienții interni sunt independenți; - prețul pentru sortimentul de ciment CEM I la sac a oscilat destul de puțin în jurul valorii medii de [ ] lei/tonă, pe parcursul celor 4 ani și jumătate analizați, crescând de la nivelul minim de [ ] lei/tonă în ianuarie 2013 la [ ] lei/tonă în iunie 2017; - între prețul pentru sortimentul de ciment CEM I la vrac livrat către grup, la nivelul UE și cel livrat către terți la intern, se observă o diferență importantă în defavoarea clienților dinafara grupului, implicit cei de pe teritoriul României: prețul pentru sortimentul de ciment CEM I, la vrac, livrat către terți a fost constant, în intervalul analizat menținânduse între valoare minimă de [ ] lei/tonă și maximă de [ ] lei/tonă, în timp ce prețul CEM I la vrac livrat către grup, la nivelul UE a evoluat în intervalul [ ] [ ] lei/tonă; - prețul pentru sortimentul de ciment CEM II la sac a oscilat destul de puțin în jurul valorii medii de [ ] lei/tonă, în perioada analizată înregistrând valoarea minimă de [ ] lei/tonă și valoarea maximă de [ ] lei/tonă; 159

160 - între prețul pentru sortimentul de ciment CEM II la vrac livrat către grup, la nivelul UE, și cel livrat către terți la intern, se observă o diferență importantă în defavoarea clienților dinafara grupului, implicit a celor de pe teritoriul României: prețul pentru sortimentul de ciment CEM II la vrac livrat către terți s-a menținut în jurul valorii medii de [ ] lei/tonă, în timp ce prețul pentru CEM II la vrac livrat către grup, la nivelul UE, a înregistrat o valoare medie de [ ] lei/tonă. Figura Evoluția prețului mediu lunar la ciment pentru Holcim România, CEM I (lei/tonă, ian iun. 2017) [ ] Figura Evoluția prețului mediu lunar la ciment pentru Holcim România, CEM II (lei/tonă, ian iun. 2017) [ ] Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători Principalele concluzii privind evoluția prețului mediu lunar pentru diversele sortimente de ciment la nivelul HeidelbergCement România sunt: - modul în care au fost transmise datele nu permite defalcarea sortimentelor de ciment între modalitățile de ambalare, motiv pentru care nivelul prețului pentru tona de ciment obținut pentru HeidelbergCement România va fi comparat cu cel al altor producători doar când se estimeaza prețul mediu pe sortiment de ciment, incluzând ambele modalități de ambalare; de asemenea, nici comparația între prețul mediu calculat pentru tona de ciment la nivelul tuturor clienților din grup și cel calculat pentru clienții din afara grupului nu este relevantă deoarece pot fi cantități diferite de ciment ambalate la sac și la vrac pentru cele două categorii de clienți, iar diferențele de preț sunt semnificative între diferitele modalități de ambalare, astfel încât diferența de preț între categoriile de clienți poate fi mai degrabă influențată de aceste diferențe decât de categoria din care face parte clientul; 160

161 - toți clienții care achiziționează ciment sunt de pe teritoriul României, prețul mediu pentru tona de ciment CEM I fiind relativ constant în perioada analizată, minimul înregistrat fiind de [ ] de lei/tonă, iar maximul de [ ] lei/tonă; - prețul mediu pentru tona de ciment CEM II oscilează între minimul de [ ] lei/tonă și maximul de [ ] lei/tonă; - prețul mediu pentru tona de ciment CEM III oscilează foarte puțin în perioada analizată în intervalul [ ] lei/tonă [ ] lei/tonă. Figura Evoluția prețului mediu lunar la ciment pentru HeidelbergCement România, CEM I (lei/tonă, ian iun. 2017) [ ] Figura Evoluția prețului mediu lunar la ciment pentru HeidelbergCement România, CEM II (lei/tonă, ian iun. 2017) [ ] Figura Evoluția prețului mediu lunar la ciment pentru HeidelbergCement România, CEM III (lei/tonă, ian iun. 2017) [ ] Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători Principalele concluzii privind evoluția prețului mediu lunar pentru diversele sortimente de ciment la nivelul CRH România sunt: 161

162 - referitor la prețul mediu lunar pentru sortimentul de ciment CEM I, la vrac, nu se observă diferențe semnificative nici între prețul de livrare către toți clienții din grup față de restul clienților, nici între prețul cimentului livrat la intern și cel către UE; prețul mediu lunar pentru sortimentul de ciment CEM I la vrac a variat foarte puțin în jurul valorii de [ ] lei /tonă, în perioada analizată; - CRH România nu furnizează sortimentul de ciment CEM I, la sac, către clienți din grup; prețul pentru sortimentul de ciment CEM I la sac s-a menținut, în cea mai mare parte a perioadei analizate peste valoarea de [ ] lei/tonă, atingând pentru o perioadă scurtă (luna martie 2015) maximul de [ ] lei/tonă, iar în perioada martie-iunie 2017 prețul mediu lunar a fost redus chiar sub pragul de [ ] lei/tonă datorită unei situații atipice 139 ; - În ceea ce privește sortimentul de ciment CEM II, la vrac, prețul mediu lunar a avut valori cuprinse între [ ] lei/tonă și [ ] lei/tona de ciment, cu diferențe nesemnificative atât când se compară prețul aplicat clienților interni față de cei din UE, cât și când se compară prețul aplicat clienților din grup față de cei dinafara grupului; singura diferență se observă la nivelul prețului mediu pentru sortimentul CEM II la vrac aplicat clienților terți din UE 140, care este sub nivelul altor categorii; - Cum era de așteptat, prețul mediu pentru sortimentul CEM II, la sac, este peste nivelul înregistrat de sortimentul CEM II, la vrac, pe parcursul întregii perioade analizate, ambele înregistrând un trend descendent Prețul mediu lunar pentru sortimentul CEM III are o evoluție descendentă în perioada analizată 142, indiferent de categoria de clienți; nu se observă diferențe semnificative nici între prețul de livrare către clienții din grup față de restul clienților, nici între prețul cimentului livrat la intern și cel la extern. Figura Evoluția prețului mediu lunar la ciment pentru CRH România, CEM I (lei/tonă, ian iun. 2017) [ ] 139 În perioada februarie-iunie 2017, CRH România a vândut sortimentul de ciment CEM I, la sac, doar unui client din UE și unui client intern, prețul mediu lunar obținut din facturile către clientul din UE fiind foarte scăzut (între [ ] lei/tonă și [ ] lei/tona de ciment). 140 În perioada februarie-iunie 2017, prețul mediu lunar pentru categoria CEM II la vrac clienți terți din UE a fost mult redus față de restul perioadei analizate, când a variat între [ ] lei/tonă și [ ] lei/tona de ciment. 141 Spre comparație, media pentru întreaga perioadă surprinsă în analiză la nivelul CEM II vrac a fost [ ] lei/tonă față de media de [ ] lei/tonă pentru CEM II sac; prețul mediu CEM II vrac a scăzut treptat de la maximul de [ ] lei/tonă, la minimul de [ ] lei/tonă, față de prețul mediu CEM II sac, care, de la maximul de [ ] lei/tonă, a ajuns la [ ] lei /tonă în S Prețul mediu pentru sortimentul CEM III, vrac, oscilează între valoarea maximă de [ ] lei/tonă și valoare minimă de [ ] lei/tonă. 162

163 Figura Evoluția prețului mediu lunar la ciment pentru CRH România, CEM II (lei/tonă, ian iun. 2017) [ ] Figura Evoluția prețului mediu lunar la ciment pentru CRH România, CEM III (lei/tonă, ian iun. 2017) [ ] Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători Principalele concluzii privind evoluția prețului mediu lunar pentru diversele sortimente de ciment la nivelul Ceminter România sunt: - În ceea ce privește sortimentul de ciment CEM II la vrac prețul mediu lunar a avut valori cuprinse între [ ] lei/tonă și [ ] lei/tona de ciment, cu o ușoară tendință de descreștere până în anul 2016, pentru ca în S să revină la nivelul din anul 2013 pe fondul creșterii prețului mediu la intern pentru CEM II vrac. - Se observă diferențe nesemnificative când se compară prețul mediu pentru sortimentul CEM II vrac aplicat clienților interni față de cei din UE, media pentru întreaga perioadă fiind de [ ] lei/tona de ciment pentru clienții din UE și de [ ] lei /tona de ciment pentru clienții interni. - Cum era de așteptat, prețul mediu pentru sortimentul CEM II la sac este peste nivelul înregistrat de sortimentul CEM II la vrac pe parcursul întregii perioade analizate, înregistrând un trend descendent, astfel încât în S converge la prețul mediu intern pentru sortimentul CEM II vrac. Figura Evoluția prețului mediu lunar la ciment pentru Ceminter România, CEM II (lei/tonă, ian iun. 2017) [ ] Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători 163

164 Evoluții comparative ale prețului pentru diversele sortimente de ciment Figura Analiza comparativă a prețului mediu anual CEM I pentru toți producătorii de ciment (lei/tonă, 2013 S1 2017) [ ] Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători Conform graficului de mai sus, se poate observa că prețul pentru sortimentul CEM I este relativ constant pentru întreaga perioadă analizată, cu o ușoară tendință descendentă pentru CRH România, HeidelbergCement România și Ceminter România, în timp ce la nivelul Holcim România, prețul mediu anual CEM I a crescut ușor în aceeași perioadă. Cemrom nu a livrat CEM I în perioada analizată. Ca ierarhie, se remarcă [ ] ca având cel mai ridicat preț pentru CEM I, urmat de [ ]. Figura Analiza comparativă a prețului mediu anual CEM II pentru toți producătorii de ciment (lei/tonă, 2013 sem. I 2017) [ ] Sursa: prelucrări proprii ale informațiilor primite de la producători 164