Ce se mai întâmplă în Colinele Transilvaniei. Cristina Iliescu, Destinația Colinele Transilvaniei

Transcriere

1 Gazeta Noiembrie - Decembrie, 2017 Ianuarie, 2018 Ce se mai întâmplă în Colinele Transilvaniei Cristina Iliescu, Destinația Colinele Transilvaniei Ne bucurăm să vă povestim în fiecare ediție ce mai facem și cum încercăm să contribuim la o viață mai bună sau măcar mai frumoasă, aici, în Colinele Transilvaniei. De data aceasta, ne lăudăm că am reușit să aducem și în zona noastră o iniţiativă frumoasă, începută în 2013 de unul dintre regizorii de teatru extrem de talentați ai noii generații, Victor Olăhuţ, care a montat în teatre importante din ţară: Teatrul Național Cluj, Teatrul Național Sibiu sau Teatrul Municipal Baia Mare. Ideea proiectului Cultură-n Şură e simplă: o trupă de teatru își amenajează decorul și luminile în curțile sătenilor și joacă gratuit un spectacol pentru toți membrii comunității. Pentru că șura era în trecut, nu numai un loc de depozitare, ci și un loc de socializare, la joc sau la alte evenimente ale satului, nu putea să rămână în uitare o veșnicie. Așa că, am redeschis apetitul pentru Cultură în șură, printr-o serie de șase reprezentații de teatru profesionist, pentru toate vârstele. Piese premiate și actori tineri au venit în Colinele Transilvaniei și au încântat publicul numeros adunat în fiecare seară în fața șurii. De exemplu, piesa Cerere în căsătorie a luat premiul pentru cel mai bun spectacol si cel mai bun actor la Fesivalul Comic 7B, Buzău (2016). Distribuția spectacolelor a inclus actori premiați ai tinerei generații, ca Florentina Năstase (nominalizată în 2016 la premiul Uniter pentru cea mai bună actriță în rol secundar) sau actori pe care îi vedeți la televizor în seriale de comedie (de exemplu: Grigore Marin). Pregătite cu grijă, din timp, în perioada august octombrie, s-au jucat reprezentații în 6 sate diferite din județul Brașov, unde ne-am bucurat de susținerea financiară a Consiliului Județean și de cea logistică din partea primăriilor și, mai ales a unor oameni minunați, care locuiesc în aceste sate. Caravana noastră a trecut, pe rând, prin: Şona, comuna Mândra, în șura din curtea familiei Frăţilă, s-a jucat piesa Cerere în căsătorie, pe 25 August Şoarş, în șura din curtea casei parohiale evanghelice s-a jucat piesa Cerere în căsătorie, pe 27 August Cincu, în șura din curtea familiei Bică, s-a jucat piesa Experimentul, pe 1 septembrie Seliștat, în șura din curtea casei parohiale evanghelice, s-a jucat piesa Experimentul, pe 2 septembrie Dăişoara, comuna Ungra în șura din curtea familiei Borcoman s-a jucat piesa Experimentul, pe 16 septembrie Jibert, căminul cultural (din motive legate de vremea neprielnică), s-a jucat piesa Doctor fără voie, pe 24 septembrie Le mulțumim gazdelor noastre încă o dată, pe această cale, ne bucurăm nespus că i-am cunoscut și ne înclinăm în fața acestor oameni, care s-au implicat trup și suflet și au făcut posibile, aceste frumoase evenimente și minunate amintiri ale comunității în care locuiesc: Asociația Șona Noastră și familia Frățilă din Șona, domnului preot evanghelic Johannes Klein, doamnei Anca Batiu din Șoarș, familiilor prof. Șodolescu și Bică din Cincu, familiilor Borcoman și Buboia din Dăișoara. Mulțumiri și echipei artistice: Asociația Cultură-n Șură, Teatrul Podul, Teatrul de Artă București. Sperăm să putem împărtăși această bucurie în cât mai multe sate în De aceea, lucrăm de zor și încercăm să aducem anul viitor, de cum se face cald, evenimente culturale în șuri în satele de pe Valea Târnavei Marii sau pe Valea Hârtibaciului, dar și în alte sate din fostul scaun al Rupei. Florin Bucuțea, Cultură-n Șură, Colinele Transilvaniei Aceste câteva fotografii pot să vă dea doar o mică idee despre atmosfera frumoasă pe care au trăit-o locuitorii din Șona, Cincu, Seliștat, Șoars, Jibert și Dăișoara, urmărind teatru / Cultură în Șură.

2 CALENDAR RELIGIOS NOIEMBRIE BRUMAR ORTODOX 8 Mi ) Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Dezlegare la ulei şi vin) 11 S Sf. M. Mc. Mina; Sf. Mc. Victor, Vichentie şi Ştefanida; Sf. Cuv. Teodor Studitul 12 D ) Sf. Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu; Sf. Ioan cel Milostiv, Patr. Alexandriei; Sf. Cuv. Nil Pustnicul 13 L ) Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, Arhiep. Constantinopolului; Sf. Cuv. Mc. Damaschin 15 Mi ) Sf. Cuv. Paisie de la Neamţ; Sf. Mc. şi Mărt. Gurie, Samona şi Aviv (Inceputul Postului Naşterii Domnului)(Post) 21 Ma ( ) Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post) (Dezlegare la peşte) 23 J ) Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul- Vâlcea; Sf. Ier. Amfilohie, ep. Iconiei, şi Grigorie, ep. Acragandelor (Dezlegare la peşte) 25 S ) Sf. M. Mc. Ecaterina; Sf. M. Mc. Mercurie (Odovania Praznicului intrării în Biserică a Maicii Domnului) (Dezlegare la peşte) 30 J ) Sf. Ap. Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României; ) Sf. Ier. Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la peşte) ROMANO-CATOLIC 1 Mi Toţi Sfinţii 2 J Pomenirea Tuturor Credincioşilor Răposaţi 9 J Sfinţirea Bazilicii Din Lateran 26 D Cristos, Regele Universului 30 J Sf. Andrei, Ap. GRECO-CATOLIC 8 Mi Sf. Arhangheli Mihail și Gavril și Toate Cetele Puterilor Cerești 14 Ma Sf. Ap. Filip. 16 J Sf. Ap. și Ev. Matei. 21 Ma Intrarea În Templu A Maicii Domnului. 30 J Sf. Ap. Andrei REFORMAT CALVIN 1 Mi Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor 2 J Pomenirea Credincioşilor Răposaţi 11 S Sfântul Martin 21 Ma Intrarea în Biserică a Maicii Domnului 26 D Cristos, Regele Universului 30 J András, Sfântul Andrei EVANGHELIC LUTERAN 1 Mi Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor 2 J Pomenirea Credincioşilor Răposaţi 11 S Sfântul Martin 21 Ma Intrarea în Biserică a Maicii Domnului DECEMBRIE UNDREA / NINGAU ORTODOX 3 D ) Sf. Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica şi Căldaruşani; Sf. Prooroc Sofronie; Sf. Mc. Teodor, Arhiep. Alexandriei (Dezlegare la peşte) 4 L Sf. M. Mc. Varvara; Sf. Cuv. Ioan Damaschin (Dezlegare la peşte) 5 Ma ) Sf. Cuv. Sava cel Sfinţit; Sf. Mc. Anastasie; Sf. Cuv. Mc. Cosma Atonitul (Dezlegare la peşte) 6 Mi ) Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peşte) 7 J ) Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf. Ambrozie, Ep. Mediolanului (Dezlegare la peşte) 12 Ma ) Sf. Ier. Spiridon, Ep. Trimitundei;Sf. Mc. Sinet; Sf. Ier. Alexandru, ep. Ierusalimului (Dezlegare la peşte) 13 Mi ) Sf. Ier. Dosoftei, mitropolitul Moldovei; Sf. M. Mc. Evstratie, Auxenţie, Evghenie, Mardarie şi Orest; Sf. Mc. Lucia fecioara (Dezlegare la ulei şi vin) 18 L ) Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian şi Zoe; Sf. Ier. Modest, patriarhul Ierusalimului (Dezlegare la peşte) 22 V ) Sf. Ier. Petru Movilă, Mitr. Kievului; Sf. M. Mc. Anastasia; Sf. Mc. Hrisogon şi Teodota (Zi aliturgică) (Numai seara, grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte de făină) 24 D Sf. Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Crăciunului) (Dezlegare la ulei şi vin) 25 L ( ) Naşterea Domnului (Crăciunul) 26 M A doua zi de Crăciun; ( ) Soborul Maicii Domnului; ) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei 27 M A treia zi de Crăciun; ) Sf. Ap. Întâiul Mc. şi Arhid. Ştefan; Sf. Cuv. Teodor Marturisitorul (Harţi) ROMANO-CATOLIC 3 D Duminica 1 din Advent 8 V Neprihănita Zămislire 10 D Duminica a 2-a din Advent 17 D Duminica a 3-a din Advent 24 D Duminica a 4-a din Advent 25 L Naşterea Domnului (Crăciunul) 26 Ma SF. Ştefan, primul martir, PP 27 Mi SF. Ioan, ap. şi ev. 28 J SS. Prunci Nevinovaţi, m. 31 D SF. Familie: Isus, Maria şi Iosif GRECO-CATOLIC 6 Mi Sf. Aep. Nicolae De La Mira Liciei, Făcătorul De Minuni 9 S Conceperea Preasfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (Neprihănita Zămislire) 25 L Nașterea Domnului Nostru Isus Hristos Crăciunul 26 Ma A II-A ZI DE CRĂCIUN. Serbarea Maicii Domnului. 27 Mi A III-A ZI DE CRĂCIUN. Sf. arhid. m. Ștefan; Sf. cuv. Teodor. Harți 28 J Sf m. arși de vii în Nicomidia. 29 V Sf. prunci uciși de Irod; Sf. cuv. Marcel Achimitul. Harți. REFORMAT CALVIN 6 Mi Miculaş (Sf. Nicolae) 13 Mi Sf. Lucia 24 D Ajunul Crăciunului 25 L Crăciunul 26 Ma Sfântul Ștefan 31 D Sfânta Familie EVANGHELIC LUTERAN 25 L Crăciunul 26 Ma Sfântul Ștefan IANUARIE GERAR ORTODOX 1 L ( ) Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; Sf. Ier. Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei (Anul Nou) 6 S ( ) Botezul Domnului (Boboteaza) 7 D ) Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului Duminica după Botezul Domnului (Începutul propovăduirii Domnului) 10 M ) Sf. Sf. Cuv. Antipa de la Calapodeşti; Sf. Grigorie, Ep. Nissei; Sf. Ier. Dometian, episcopul Melitinei; (Post) 11 J Sf. Cuv. Teodosie cel Mare, începătorul vieţii de obşte; Sf. Cuv. Vitalie 17 M ) Sf. Cuv. Antonie cel Mare; Sf. Cuv. Antonie cel nou din Veria (Dezlegare la ulei şi vin) 18 J ) Sf. Ier. Atanasie şi Chiril, arhiepiscopii Alexandriei 20 S Sf. Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc. In, Pin şi Rin; Sf. Mc. Vas şi Eusebiu 25 J ) Sf. Ier. Grigorie Teologul, arhiepiscopul Constantinopolului; ) Sf. Bretanion episcopul Tomisului 27 S Aducerea moaştelor Sf. Ier. Ioan Gură de Aur; Sf. Marciana împărăteasa 30 M ) Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur; Sf. Sfinţit Mc. Ipolit, ep. Romei NOIEMBRIE: ROMANO-CATOLIC 1 D SF. MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 6 S EPIFANIA DOMNULUI 7 D BOTEZUL DOMNULUI GRECO-CATOLIC 4 J Adunarea celor 70 Apostoli. Sf. cuv. Teoctist. Harți. 6 S Botezul Domnului (Boboteaza). Sfințirea Mare a apei. Harți. 7 D Sf. Pf. Ioan Botezătorul. Sf. Nichita de Remesiana, Apostolul daco-romanilor. 30 Ma Sf. Trei Ierarhi: Vasile Cel Mare, Grigore Teologul Și Ioan Gură De Aur; REFORMAT CALVIN 6 S Epifania Domnului 7 D Botezul Domnului 20 S Martirul Sebastian EVANGHELIC LUTERAN 6 S Epifania Domnului 7 D Botezul Domnului Târg general Marpod (2.11) Cinema Culinar, Sibiu (2.11) Festivalul Marțian Negrea, Valea Viilor, jud. Sibiu (3-5.11) Lăsata secului pe Târnave (5.11) Ars Hungarica, Sibiu ( ) Târg de animale Brădeni (8.11) Transylvania Home Cooking (8.11) Târg general Vurpăr (15.11) Cinema Culinar, Sibiu (16.11) Târgul de Crăciun Sibiu ( ) Târg general Dumbrăveni (17.11) Târg general Alțâna (18.11) Winter Brunch, Sibiu (19.11) Târg de animale, Agnita (21.11) Ansamblul Trei scaune - spectacol în limba maghiară, Mediaș (22.11) Expoziție de fotografie Mediașul în Epoca de aur, Mediaș (22.11) DECEMBRIE Winter Brunch, Sibiu (3.12) Târg general Ațel (4.12) Colindatul de Sf. Nicolae, Chirpar (5.12) Winter Brunch, Sibiu (17.12) Târg de animale Agnita (19.12) Cete de colindatori: Cincșor, Șona, Bunești, Retiș, Mihăileni, Alțâna, Saschiz (24.12) Balul Feciorilor, Rupea (26.12) IANUARIE EVENIMENTE LOCALE Colindatul Ionilor, Chirpar (7.01) Ziua urșilor și burduhoșilor, Cârța (8.01) Winter Brunch, Sibiu (14.01) Foșnic, Balul însuraților: Rupea, Jibert (24.01) Winter Brunch, Sibiu (28.01) Festivalul Cetelor de Feciori, Jibert (5-7.01) Fuga Lolelor, Agnita (28.01) Cultură și filozofie la Cincșor ( ) 2

3 CE ESTE SPECIFICUL LOCAL? DE CE SĂ ÎL RESPECTĂM? NOI VREM CASE MODERNE, SĂ TRĂIM ÎN SECOLUL XXI, NU ÎN EVUL MEDIU! S unt replici pe care le auzim des în munca de teren, prin cele 130 de sate din Colinele Transilvaniei. De aceea, vorbim azi despre specificul local: unii vor să îl păstreze, pentru alții este o povară, neînțeles pe deplin și cauză de conflicte între autorități și cei ce vor să își renoveze casa. Respectarea specificului local nu înseamnă să trăim ca în secolul XVI, ci să ținem cont de câteva aspecte importante, testate de generații și motiv pentru care avem în sate case ce stau în picioare de câteva sute de ani: 1 Amplasarea pe lot și sistemul constructiv Gospodăria cuprinde: casa de locuit, acareturile pentru animale, acareturile pentru depozitarea produselor agroalimentare, împrejmuirea, poarta și fântâna. Clădirile în gospodărie sunt dispuse pe lot în formă de I sau L, rar în U, pe conturul liniei de proprietate. În satele săsești, străzile sunt organizate liniar în jurul cetăților, iar în satele românești avem străzi sinuoase, cu insule și intrări, în jurul cărora sunt grupate 3 4 gospodării. Casa săsească are fațada principală pe limita de proprietate de la stradă, dispusă cu latura lungă sau cu cea scurtă, și e urmată, în prelungire, de șoproane pentru unelte agricole și de șuri mari, dispuse transversal pe lot, care despart curtea de grădină. Șurile sunt construite pe cadre de lemn din schelet de stejar și căpriori din brad. La gospodăriile săsești, grajdurile sunt dispuse în prelungirea caselor; la cele românești, ele sunt amenajate ca o încăpere distinctă în șură. Există 3 și excepții: în Richiș, Nocrich, Veseud sau Moșna, șurile sunt poziționate de-a lungul lotului, în continuarea grajdului. La Moșna avem case poziționate în spatele curții, iar șurile se află la stradă. de a proteja și o inscripție ce se afla deasupra ferestrelor, în colțurile frontonului, în rozetă, în nișele de pe fronton, în lateralul ferestrelor de pe fațadă sau pe poarta din zidărie. Cu variații de la sat la sat, casa de locuit include un demisol, cu pivniță pe întreg conturul clădirii, care comunică cu parterul (compus din două sau trei încăperi) printr-o scară și un pridvor din lemn. Casa este construită din pereți de piatră și cărămidă la nivelul pivnițelor, și din cărămidă, la nivelul superior și la frontoane. Zidurile de piatră (60 80 cm grosime) sunt alcătuite, la casele mai vechi, din două rânduri de piatră, între care este dispus un strat de cm de moloz (lut și spărturi din cărămidă), cu rol de izolație termică. În satele locuite în trecut majoritar de români sau de maghiari (Săsăuș, Grânari), găsim încă mici case din lemn. Pardoseala și tavanul sunt din grinzi de stejar, rareori din brad, dispuse transversal, iar închiderile orizontale, din scândură de brad. În multe cazuri, grinda a doua de la fereastră sau tocul de la intrarea în pivniță sunt inscripționate cu numele sau inițialele proprietarului, luna și anul construcției. La nivelul frontoanelor și al fațadelor, găsim tipuri diferite de construcție, tipul mai vechi de construcție fiind cel cu fronton triunghiular și cu pinion teșit, prevăzut cu două guri de aerisire și iluminare a podului. Dispusă în axa frontonului, se află, în multe cazuri, o rozetă sau o nișă. Cele două sau trei ferestre de la fațadă sunt protejate de intemperii printr-o streașnă acoperită cu țiglă, cu rol Planimetria complexă a unei gospodării săsești: casă de locuit în formă de L cu pridvor, șopron pentru car, grajd, șură, șopron pentru utilajele agricole, coșer și căsuță de locuit bătrânească Planimetria complexă a unei gospodării românești: casă de locuit în formă de L cu pridvor, cuptor, șpron, grajd și șură. 2 Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri de iluminare și ventilație ce țin cont de climă, de relief și de tehnici locale de lucru Acoperişul tradiţional este în două ape (rareori în patru), are pantă scurtă la nivelul

4 înălţimea pereţilor e egală cu cea a acoperişului. 4 Traveele de fațadă în acord cu scara clădirilor învecinate, ca percepție umană Liniile principale ale faţadelor sunt determinate de linia de coamă, linia de streaşină, pridvorul și fundaţia. Elementele de conturare a ferestrelor pentru construcţiile tencuite şi pentru cele din cărămidă au vădite influenţe din zona orăşenească. După același model, tencuiala este colorată, iar motivele ornamentale se grupează la cornişe şi în jurul ferestrelor. Detalii decorative mai apar la anexele gospodăreşti, la obloane, la stâlpi, la streșini, la pazie, la capetele de grinzi, și contribuie la imaginea de ansamblu a peisajului rural. Aproape toate casele sunt prevăzute cu pridvor, plasat pe latura dinspre curte. 5 Raportul plin gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor și a ferestrelor pinionului teșit, cu pantă corespunzătoare reliefului în care se află (pantă înaltă). Este acoperit cu țiglă de tip solzi, paie, rar șindrilă. Alte materiale folosite pentru alcătuirea învelitorii, în funcţie de specificul aşezării, mai sunt: olanele, stuful sau trestia, paiele sau cocenii. Şarpanta este din lemn, cu îmbinări, crestături şi cuie din lemn sau metal. Respectarea specificului local ia în calcul însorirea sau orientarea vânturilor, însă, din păcate, construcţiile noi nu mai ţin cont de asta, ceea ce a influenţat şi durabilitatea lor în timp. Streșinile supradimensionate și înlocuirea ţiglei tradiționale cu tablă, țiglă din beton sau cu alte materiale inferioare calitativ, dar ieftine, nu şi-au dovedit durabilitatea în timp şi nu sunt compatibile cu factorii de climă și mediu din zonă. Rezultatul? Economia la materiale este anulată de necesitatea întreținerii sau refacerii lucrării mult mai devreme decât dacă se respecta specificul local. Culorile acoperişurilor vechi sunt naturale: nuanţe natur de brun-cărămiziu și se încadeză în peisajul agrar din jur. Învelitorile din materiale noi nu au culori definite, sunt saturate şi discrepante în ansamblul aşezării. Acoperişul tradiţional nu e folosit ca spaţiu locuibil și nu beneficiază de lucarne sau alte goluri funcţionale. La casele noi, el are timpane, lucarne cu forme diverse, nespecifice, neproporţionate, însă adesea prost orientate cardinal, cu numeroase vicii constructive în zonele de tangenţă la panta acoperişului, ce crează probleme mari în timp, la nivel de infiltrare. 3 Gabaritele / proporțiile conforme sau soluții ecologice de secol XXI Casa tradiţională are un singur nucleu compoziţional, în care armonia şi echilibrul sunt date de proporţiile dintre înălţimea peretelui şi a acoperişului şi de întrepătrunderea dintre spaţiile închise ale locuirii şi spaţiile semideschise, care fac legătura cu lumea înconjurătoare. În funcţie de tipul de construcţie, se întâlnesc următoarele proporții: înălţimea pereţilor e mai mică decât înălţimea acoperişului; înălţimea pereţilor e egală cu jumătate din înălţimea acoperişului, în special la anexe; Ferestrele, împărțite în canaturi în formă de cruce sau în șase canaturi sunt cu geamuri duble, care izolează bine clădirile. Cu un rol important în conturarea imaginii casei tradiționale, ferestrele și tâmplăria (uși, porți, obloane) sunt realizate din lemn aparent sau sunt vopsite cu vopsele pe bază de ulei de in sau pe bază de rășini. În unele situaţii, dimensiunile tradiţionale ale ferestrelor nu mai corespund necesităţilor utilizării actuale a spaţiilor, ceea ce duce la tendinţa de a le mări dimensiunile. Cu dorința de a avea case ca în Vest, din nefericite, au apărut goluri de dimensiuni şi forme lipsite de specific local, incoerente unele cu altele, dictate, de multe ori, de ferestrele cumpărate la mâna a doua. Efectul? Se slăbește stabilitatea axei frontonului, riscând să apară fisuri. Pentru construcțiile noi, trebuie păstrat raportul plin/gol al construcțiilor tradiționale, ceea ce nu înseamnă că trebuie folosite dimensiunile tradiționale, ci pot fi creați pereți vitrați de dimensiuni mari, care să corespundă unei necesități mari de iluminat zenital, în acord cu funcțiunea propusă. Se recomandă alternarea golurilor mici cu pereți vitrați. Nu se recomandă lucarne cu forme rotunde, triunghiulare, trapezoidale Text și fotografii preluate din Ghidul de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural Zona săsească, realizat de Grupul Rural al Ordinul Arhitecţilor din România. 4

5 PUNCTELE GASTRONOMICE LOCALE - O OPORTUNITATE PENTRU MICILE GOSPODĂRII CE VOR SĂ LUCREZE ÎN TURISM ȘI NU NUMAI de Cristina Iliescu, Destinația Colinele Transilvaniei Poate unii dintre dumneavoastră au auzit despre această inițiativă, ei bine, ea este deja o realitate. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a creat posibilitatea de înființare și autorizare a Punctelor Gastronomice Locale. Această inițiativă poate fi de interes pentru pensiunile care nu au autorizată unitatea de servire a mesei sau pentru turo-peratorii care vor să ofere o masă la localnici. Punctele Gastronomice Locale sunt planificate să înceapă să funcţioneze de la începutul anului Câteva caracteristici ale Punctelor Gastronomice Locale: constituirea într-o formă de organizare juridică, de tipul Asociaţie Familială, Persoană Fizică Autorizată sau Societate Comercială meniu zilnic cu o gamă sortimentală restrânsă specific zonei în care îşi desfăşoară activitatea alimentele să fie preparate numai de către proprietar, sau de către membrii familiei acestuia, iar starea de sănătate a acestora trebuie să fie verificată periodic Important de precizat: Meniul punctelor gastronomice este diferit de cel al restaurantelor. Punctul gastronomic local va avea un meniu zilnic cu o gamă sortimentală restrânsă (cel mult 2 feluri de ciorbe sau supe, 2 feluri principale si eventual 2 feluri de desert), specific zonei în care îşi desfăşoară activitatea. Va fi obligatoriu preparat şi oferit pentru consum în decursul aceleiaşi zile. Metodele de preparare ale meniului vor fi pe cât posibil tradiţionale, respectându-se condiţiile de igienă în momentul preparării. Materiile prime din care se prepară alimentele trebuie să provină numai din unităţi autorizate /înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, punându-se accentul pe acele produse autohtone, specifice zonei în care punctul gastronomic îşi desfăşoară activitatea: Carnea proaspătă şi preparatele din carne: numai din abatoare autorizate, unde se asigură permanenţă prin personal specializat sanitar veterinar; din centre de sacrificare în cadrul fermelor (în special pentru păsări); puncte de tăiere, chiar şi mobile; măcelării sau carmangerii (pentru produsele din carne) din localitate. Laptele: direct din fermele de animale producătoare de lapte, inclusiv stâne; Produsele lactate: din centrele de prelucrare a laptelui independente sau integrate în ferme (căşăriile); Ouăle: direct din fermele de găini ouătoare sau centre de colectare ouă; Peştele: direct de la pescari înregistraţi sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, sau din centre de colectare sau puncte de debarcare a peştelui; Vânatul: de la un centru de colectare a vânatului; Mierea: direct de la stupine, sau din centre pentru colectarea sau extracţia mierii. Toate aceste condiții sunt necesare pentru a se asigura trasabilitatea materiilor prime și a ingredientelor din care se prepară și se servesc produsele finite. Prima condiţie, având în vedere aceste tipuri de activităţi depăşesc cadrul consumului privat, este necesitatea obţinerii documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu Ordinul ANSVSA nr.111/2008. De ce trebuie să mai țineți cont: Incintele care distribuie produse alimentare trebuie să respecte următoarele caracteristici: - să fie amplasate, concepute, construite, curatate si menținute în bună stare - să se evite riscul de contaminare de către animale și dăunători - să se utilizeze materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune și netoxice Punctul Gastronomic Local trebuie să aibă: - Instalații și echipamente: de spălare și de uscare a mâinilor în condiții de igienă care să asigure apă caldă/rece în cantitate suficientă grupuri sanitare și vestiare igienice de dezinfecție a a instrumentelor și echipamentelor de lucru - Mijloace și/sau spații adecvate: pentru păstrarea și controlul condițiilor de temperatură adecvată pentru produsele alimentare (frigider) în care produsele alimentare sunt curățate în condiții igienă corespunzătoare pentru depozitarea și eliminarea în condiții de igienă a deșeurilor și substanțelor periculoase și/sau necomestibile (coșuri de gunoi conforme, situate la distanță considerabilă fața de produsele preparate și colectate selectiv) Cererea tip poate fi accesată şi de pe site-ul secţiunea informaţii generale/înregistrare/autorizareunităţi/model-de-cerere-pentruînregistrare-vânzare-cu-amănuntul.doc. ( ) sau de la sediul DSVSA-urilor judeţene. Dosarul depus pentru obţinerea înregistrării sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor trebuie să conţină şi: schiţa locului de producere a alimentelor. copie după certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului comerţului. copie după actul de identitate. După această etapă, inspectorii din cadrul DSVSA judeţene vor efectua o vizită la locul de preparare al alimentelor, unde vor efectua evaluarea unităţii, dacă aceasta corespunde normelor generale pentru acest tip de activitate, stipulate în anexa II, Cap. III din Reg. CE.852/2004. În caz contrar se vor notifica proprietarului deficienţele constatate, precum şi termenele de remediere. (Vezi Reg.CE.852). 5

6 Călătoria păsărilor Fuciu Cătălin, Destinația Colinele Transilvaniei Cătălin Fuciu Barză neagră (Ciconia nigra) Gârlițe mari (Anser albifrons) Acvila țipătare mică (Aquila pomarina) Vara a trecut, iar toamna s-a așternut cu pași grăbiți. Natura se pregătește pentru sosirea iernii. Pretutindeni agitația intensă a naturii începe să scadă treptat. Încă de la sfârșitul verii, mii de păsări traversează cerul spre calde meleaguri îndepărtate, mai la sud. Uneori zboară așa de sus încât abia le observi, alteori, noaptea se aud țipete și zgomote ce vin din aer sau parcă dintr-o altă lume. Au de străbătut drumuri lungi, călătoria ascunde mari primejdii, dar ele nu se pierd cu firea, își pun toată nădejdea în aripile lor ușoare și sigure și în simțul lor unic, care le dezvăluie același drum an de an, fără busolă sau hartă. Toamna e blândă, zilele încă sunt călduroase dar totuși unele păsări ne-au părăsit de mult, iar altele se pregătesc de drum. De ce aceste plecări grăbite? Din cauza că, fiecare specie se îngrijește ca pe parcursul drumului să găsească suficientă hrană până la destinația finală. Încă din iulie, după ce a depus ultimul ou într-un cuib străin, femela de cuc (Cuculus canorus) își începe migrația spre miazăzi. O lună mai târziu, lăstunii de mal (Riparia riparia) își părăsesc cuiburile săpate în maluri și pornesc spre și ei la drum, tot spre sud. Una dintre cele mai îndrăgite specii de la noi, prigoria (Merops apiaster) pornește să migreze în Africa, până dincolo de deșertul Sahara. Adunate în stoluri mari, rândunelele fac exerciții de zbor cu viraje îndrăznețe. Până într-o zi, când: Primul stol de rândunele A pornit spre Dardanele... V. Eftimiu Graurii (Sturnus vulgaris) și-au trimis deja puii spre locurile de iernat. Este o minune că cei mici, care nu au văzut încă locurile unde vor ierna, desfășoară cu succes această călătorie. Frumoase sunt zilele de toamnă! Frunzișurile capătă nuanțe ruginii. Suntem înconjurați de-o explozie de culoare și totuși, odată cu plecarea păsărilor, un sentiment de ușoară tristețe pune stăpânire pe sufletul omului:... Peste vârf de rămurele Trec în toluri rândunele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele. Și se duc pe rând pe rând, Zarea lumii-ntunecând, Și se duc ca clipele, Scuturând aripele, Și mă lasă pustiit, Vestejit și amorțit Și cu doru-mi singurel De mă-ngîn numai cu el! (M. Eminescu) În destinația de ecoturism Colinele Transilvaniei, Lunca Oltului reprezintă principala rută de desfășurare a migrației. Aici, din fericire, pe întreagă perioadă a toamnei, este mare agitație, iar venirea iernii așează un calm incredibil peste toate luciurile de apă. În țările calde păsările sunt doar oaspeți trecători, căci o dată cu venirea primăverii, nu este putere care să le oprească din calea revenirii pe meleagurile noastre. 6

7 SĂ ADUCEM NATURA ÎN CASELE NOASTRE! de Nicoleta Toma, WWF România i o aducem zi de zi pe farfuriile noastre, iar toamna parcă se încăpățânează să ne îmbie privirile, să ne bucure simțurile și să ne gâdile papilele gustative mai mult ca celelate trei surori ale ei. Fie că o luam încet, la pas pe poteci de pădure sau pe muncite cărări în grădini suntem întâmpinați de o mulțime de culori. Când zic pădure și culoare, zic toam- na, iar primul lucru care îmi vin în minte sunt frumoasele ciuperci. Ghebe, crăițe,hribi,bureți. Ciuperci al căror colorit ne îndeamnă să credem că nu prea sunt comestibile și ciuperci care sunt numai bune de tras în tigaie. Eu zic să le admirăm pe toate deopotrivă și să luăm cu asalt tarabele piețelor care uitați ce bine s-au pregătit să ne convingă să le punem pe farfurie. Iar când zic gradină și culoare, toamnă... De ce oare dovleacul e primul la care mă gândesc? Să fie oare plăcinta de vină? Sau supele cremă? Mâncăruri sofisticate sau simple, dar și dovleci de toate mărimile și culorile la care nici nu ne-am fi gândit. Dovleci care nu bucură doar gusturile ci și ornează frumos cămările gospodinelor și orice colțișor al caselor noastre în care natura e binevenită. Csiszar Barna 7

8 MOȘ CRĂCIUN, PUTEREA BINELUI DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PÂNĂ ASTĂZI Ioana Cenușă, WWF Romania Unul dintre cele mai îndrăgite personaje ale fiecărui Crăciun este însuși Moș Crăciun sau Moș Gerilă, după cum îl mai cunoaștem. Crăciunul, așa cum îl știm noi astăzi, își are rădăcinile în perioada geto-dacilor. Moș Crăciun este o divinitate arhaică, reprezentarea lui Saturn senex sau Zeul Moș. Odată, în aceeaşi zi (25 decembrie) se sărbătoreau Saturnaliile romane. Saturnalia era inversarea rolurilor și libertăților sclavilor și stăpânilor. Sclavii aveau parte de un ospăț de care, de obicei, se bucurau doar stăpânii lor. Libertățile specifice Saturnaliei ofereau sclavilor posibilitatea de a face acte de lipsă de respect față de stăpânii lor, numite și vorbirea liberă ( Libertate de Decembrie ). De asemenea, cei bogați făceau daruri celor săraci pentru a cinsti epoca de aur a libertății, când zeul Saturn conducea lumea. Cu siguranță, obiceiul de dărui în ziua de Crăciun vine din această sărbătoare străveche. În tradiţiile populare, Moș Crăciun apare fie ca o zeitate cu puteri supranaturale, fie ca un om obişnuit (un bătrân, păstor cu barbă de omat, vecin cu Moş Ajun). De aici cred că vine și una dintre multele legende auzite în popor, cea a bătrânului păstor şi a câinelui său credincios. Se făcea că acesta căuta într-o seară un loc unde să poată înnopta. Și cum mergea el așa în gerul iernii, câinele a început să vorbească şi să-i spună că pe cer se află o stea foarte luminoasă, pe care ar trebui să o urmeze. Bătrânul a mers împreună cu animalul său credincios după lumina stelei, ajungând într-un loc unde se afla o femeie şi copilul ei nou-născut. Cum afară era foarte frig, vitele din grajd încercau să-i încălzească pe cei doi. Văzând acestea, păstorul i-a învelit pe femeie şi pe micuţul ei cu blana de oaie pe care o avea pe el şi s-a adăpostit printre mioarele sale pentru a se încălzi la rândul său. A doua zi dimineaţă, când a plecat din grajd, bătrânul a fost înconjurat de o lumină albă, care l-a dus în faţa lui Dumnezeu. Drept răsplată, păstorul a fost însărcinat de Dumnezeu să aducă bucurii oamenilor an de an, numindu-l Moş Crăciun. Moș Crăciun al zilelor noastre, însă, a început să primească această formă din anul 1800, când a devenit un simbol comercial. Acesta a fost înfățișat ca un bătrânel dolofan și rumen în obraji, cu chipul blând și barbă albă, înveșmântat în haine roșii împodobite cu nasturi negri și curea prinsă în jurul brâului. A fost așezat la casa lui în Laponia, la Polul Nord, unde este ajutat de șase spiriduși să pregătească milioane de cadouri celor mici și mari, cadouri pe care să le ducă în noaptea de ajun cu ajutorul unei sănii trase de nouă reni. Cu toate acestea, dincolo de legende și obiceiuri arhaice, nu trebuie să uităm că în fiecare dintre noi sălășuiește un Moș Crăciun, un păstor bătrân, ajutat de un câine credincios, care poate să ofere o mână d-e ajutor unui om în nevoie, care să împartă o fărâmă de bucurie cu un suflet nefericit din jurul lui. Iar în aceste gesturi mici și, aparent, neimportante poate sta cel mai frumos dar pe care cineva îl poate primi în ziua de Crăciun. TOP 10 CADOURI DE CRĂCIUN Și dacă tot vorbim de Crăciun, ne-am propus să aflăm și ce cadouri au cerut Moșului copiii din Colinele Transilvaniei. Și pentru că ne știm bine cu unii din spiridușii Moșului, i-am rugat să ne arate scrisorile cu dorințe, pe care le duc la Polul Nord, la atelierului lui Moș Crăciun. Am comparat, am calculat, am calculit și am pus cap la cap un top 10 al celor mai dorite cadouri și un top 5 al celor mai inedite cadouri pe care cei mici și mari le visează în Colinele Transilvaniei. Unele poziționări au fost previzibile, altele totale suprize, care ne-au bucurat. Pe scurt, copiii sunt nemaipomeniți! Au vise, vor să descopere, vor să se bucure de cele mai complicate tehnologii ale momentului, dar și de lucrurile simple cum sunt joaca și mișcarea în natură sau cititul. Sunt interesați de ce se întâmplă în jurul lor și au o voce. Dar să trecem la clasament: 1. Telefon mobil 2. La egalitate: a. Dulciuri, mai ales o anumită ciocolată mov și bomboane b. Tabletă / Laptop 3. Cărți (de școală, de povești, 4. La egalitate: a. Bicicletă b. Minge de fotbal c. Binoclu 1. Dragoste în familia mea și în lume 2. Miracole 3. Un ochean să văd stelele 4. Să fiu cu familia 5. Zăpadăăăăăăă!! P.S. Am pus și noi o vorbă bună la Moșul pentru ca cei mici să primească ce au cerut. 5. Hoverboard 6. Set de muzică / instrumente muzicale 7. La egalitate a. Mănuși și sac de box b. Kendama 8. Animăluțe de pluș 9. Jucării cu telecomandă (în principal mașini) 10. Un animal (cățel, pisică sau chiar un căluț) TOP 5 CADOURI INEDITE Mulțumim copiilor din cluburile Green Impact din Biertan, Alțâna și Nemșa- Moșna, dar și din școlile din Mediaș, Ce mai! Avem copii minunați, viitorul chiar că sună bine în Colinele Transilvaniei! Chirpăr și Alțâna. Multumim ajutoarelor de spiriduși: Ildiko Pocan, Codruța Schneider, Cristina Pârvu, Cristina Simion 8

9 OAMENI AI COLINELOR CU CINE NE MÂNDRIM de Mihaela Nechifor și Carmen Pădurean, WWF România - Cum ați devenit meșter popular? - Prima piesă din costumul popular lucrată a fost pentru fiul meu și mi-a plăcut atât de mult încât am renunțat la croitoria pe care am practicat-o peste 20 de ani. Neavând până atunci contact cu costumul popular a fost nevoie de documentare și cu cât aflam mai mult, eram mai încântată de eleganța și de diversitatea modelelor. - De ce să purtăm costume populare? - Este vorba de respect față de tradiții, dar și de aprecierea unui lucru de calitate. Prin metodele de lucru eu respect și promovez costumul popular, fie el românesc sau săsesc. De aceea, folosesc mult broderia manuală sau aplicațiile croșetate. - Ce sprijin, sau dimpotrivă, ce piedici ai avut la început de drum? - A fost greu să găsesc producători de materiale de calitate. Din păcate, materiile prime nu le mai pot achiziționa din comunitate, dar toate materialele sunt din județul Mureș. Am o regulă: dacă nu e posibil local, obligatoriu românesc. A fost mai greu până am reușit să fiu cunoscută în domeniu, dar prin prezența pe Facebook (Atelierul Simonei) și prin recomandarea clienților, reușesc să vând tot ceea ce lucrez. - Care este cea mai mare satisfacție de până acum? - Am un atelier și un portofoliu de produse, dar bineînțeles că doresc să dezvolt ceea ce am început, pentru că există cerere tot mai mare, produsele lucrate manual sunt tot mai apreciate. Îmi place să muncesc și din fericire lucrez ce îmi place. - Care sunt cuvintele care definesc un meșter de costume populare? - Simplitate, frumusețe și muncă multă. Carmen Padurean Îmi place să muncesc și din fericire lucrez ce îmi place! Simona Ciuban, Meșter popular din Cincșor Elena Neagu - artizan, gospodină, mamă și membru implicat în viața comunității Să tot fie vreo 5 ani de când am cunoscut-o pe Elena la o întâlnire. Auzisem de talentul ei, dar nu avusesem ocazia să o întâlnesc. Mi-a rămas imprimat în minte optimismul ei, voioșia și efervescență ei, cea a unui om care vrea să facă multe și care te cuprinde, fără să îți dai seama. În iulie anul acesta am întâlnit-o din nou. Și ca și când ne cunoșteam de-o viață, am început să povestim despre ce mai face ea, despre țesut, brodat, târguri și despre inițiativele femeilor din Mălâncrav. Din anul 2002 ea lucrează neîntrerupt în spatele războiului de țesut, vechi de peste 200 ani, moștenit de la bunica ei. Folosește fibre naturale: fire de bumbac și lucrează după tehnici furate din strămoși pentru a crea perdele, draperii, fețe de masă, prosoape, ștergare, cuverturi de pat, fețe de pernă și altele. Țesătura ei adună la un loc Vlad Dumitrescu amănunte personale, motive ornamentale și culori care sunt reprezentative pentru stilul de viață al satului în care trăiește, la confluența dintre dealurile Târnavelor și Valea Hârtibaciului. Când nu este la război sau când nu deretică prin casă, o poți întâlni la masa de lucru, în curte, unde în fiecare după-amiază se întâlnește cu alte doamne din sat care apreciază meșteșugul brodatului, al țesutului sau al croșetatului și care doresc să ducă mai departe acest meșteșug. Lucrează, povestesc și le ademenesc la masa lor cu plăcinte, gogoși sau siropuri pe celelalte fete și femei din sat care doresc să se inițieze în această artă. Țesutul, brodatul, croșetatul nu sunt lucru ușor și nici la îndemâna oricui, dar parcă în mâinile ei totul capătă altă dimensiune. Eram în toiul unei povești despre cum timp de 3 ani a ținut cursuri de inițiere în meserie și măiestrie unui grup de 15 fete de la Școala Populară de Artă din Sibiu și mă uitam uimită cu câtă ușurință face broderie cu iglița, fără măcar să se uite la model. Îmi spune râzând că asta este de obicei o activitate de seară, în timp de urmărește știrile. Elena Neagu te inspiră, îți dă încredere, te uimește și te înveselește. Și pot spune asta doar după două întâlniri cu ea. Îți dai seama câte aș putea descoperi într-un timp mai îndelungat? Dacă ești curios poți să treci prin Mălâncrav și să întrebi de ea. Ai toate șansele să o găsești după-amiaza însoțită de colegele și prietenele din sat brodând țesături și croșetând planuri de viitor pentru dezvoltarea comunității. 9

10 APICULTURA POVESTEA OMULUI ȘI A ALBINEI ÎN COLINELE TRANSILVANIEI de Mihaela Nechifor, WWF România Îţi aduci aminte de copilarie când îţi ungeai o felie mare de pâine cu multă miere, iar apoi o mâncai cu multă poftă lingându-te pe degete, faţă sau haine? Vorbeam zilele acestea cu niște prieteni despre ce anume ne pasionează și cum anume o pasiune patrunde în sufletul nostru şi rămâne acolo mult timp, poate pentru totdeauna. Așa s-a întâmplat și la Iulia Trif, apicultor din Marpod, sat care aparține de județul Sibiu, situat în partea sud-vestică a Colinelor Transilvaniei. Ea vede prin apicultură o modalitate potrivită de a trăi în armonie cu natura. Rolul polenizator al albinelor este un element important în viziunea ei și crede că acest proces nu trebuie alterat cu niciun fel de mecanisme sau intervenții care să contravină lucrurilor firești din natură. Vă prezentăm mai jos povestea de succes a Iuliei care ne destăinuie în câteva cuvinte relația ei cu acestă îndeletnicire. Cum a apărut dragostea pentru albine si pentru apicultură? Dragostea pentru albine a apărut încă din copilărie dar totul a început în anul 2010 când am primit cadou de la socri 2 stupi. De atunci îmi desfășor activitatea gestionând acum o stupină de 100 de familii. Activitatea de apicultură pe care o desfășurăm împreună eu și soțul meu este gestionată ca o afacere de familie începând de la pregătirea familiilor de albine iarna și până la comercializarea mierii. Se poate trăi din apicultură? în cazul de față din pasiuni? Se poate trăi decent cu 150 familii de albine sau cazul nostru cu 100 familii compensat cu o varietate cât mai mare de produse. O familie de albine poate produce o cantitate de kg de miere. Dacă la început am plecat la drum doar cu miere și polen poliflore, acum am ajuns la produse, din care amintesc: miere cu tinctura de propolis, complex apicol imuno regenerativ care contine miere polen si propolis, avem fagure cu miere, mix de miere cu semințe de dovleac sau cu miez de nucă, apoi avem tinctură de propolis de concentrație 30%, căpăceală cu miere în sezon de extracție. Unde vindeți produsele? Produsele se vând sâmbata la piața Huet din Sibiu, duminica la Piața Obor Sibiu, la festivaluri Rășinari și Albac pe timpul verii și brunch-urile de pe valea Hârtibaciului și din acestă vară și la magazinul pentru producători locali din Biserica Fortificată din Cincșor. Cum decurge o zi obișnuită din viața unui apicultor? Ziua începe cu verificarea familiilor și a reginei dacă are ouă proaspete și dacă necesită intervenție la modul că trebuie spart cuibul fie cu ramă foiță fie cu ramă veche la ouat. Ce însemană acest lucru? Înseamnă să parcurgi fiecare ramă din stupi și că ai material pregătit în prealabil, însa asta este o intervenție minoră, poti găsi situații neplăcute și să trebuiască să rupi familia și s-o desparți, să rupi botci de roire sau să faci stoloni ( familii formate din altele prin procedeul stolonare) sau alte lucrări de hranire, tratare și restrângerea cuibului. Care sunt problemele cu care se confrunta un apicultor? Problemele sunt de ordin financiar respectiv, resursele financiare alocate sectorului prin Programul Național Apicol au scăzut cu circa 60%. O altă problemă ar fi bolile, fenomenul furtișag și vremea nefavorabilă. Furtişagul se manifestă atunci când culegătoarele unei comunităţi mai puternice fură mierea şi polenul altei familii mai slabe. Din cauza instinctului puternic pentru cules, albina culegătoare, în lipsa culesului din natură, atrasă de mirosul mierii din familiile mai slabe, întreprinde această formă de cules. Albina hoaţă are un comportament caracteristic: zboară cu picioarele întinse, cu abdomenul ridicat şi cu părul de pe corp zbârlit. Îndeplinirea unui vis sau unei pasiuni de multe ori este o întreagă aventură.trebuie mereu să treci prin propriile temeri și chiar să le depășești. Cu toții suntem de acord că atunci când facem ceea ne pasionează, simțim că suntem fericiți, simțim că facem parte din ceva extraordinar. Oare tu ce pasiune ascunsă porţi în suflet? Ţi-ar plăcea să lucrezi ca şi mine cu albinele, să ai lângă casa ta propria afacere? Daca răspunsul este da atunci nu mai este timp de pierdut începe să-ți trăiești povestea..și nu oriunde, în Colinele Transilvaniei. DECI, SE POATE! PROIECT EUROPEAN ERASMUS+ LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ ALȚÂNA În perioada , Școala Gimnazială Alțâna a beneficiat de finanțare nerambursabilă, prin programul Erasmus+, pentru proiectul O școală pentru comunitate. Proiectul s-a situat pe locul 3 în țară și pe primul loc la nivel regional, asigurându-se fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Obiectivele proiectului s-au concentrat pe reducerea numărului de elevi care abandonează școala, dezvoltarea dimensiunii internaționale a școlii, consolidarea relației școală-părinți-comunitate, perfecționarea profesională a cadrelor didactice la nivel european, implicarea școlii în activități de cooperare la nivel internațional, creșterea motivației pentru învățare la elevi pentru a preveni abandonul școlar. Au fost realizate 9 stagii de formare internațională, în diferite țări europene: Slovenia, Marea Britanie, Spania, Italia, Croația, Germania, Cehia, Grecia. Temele abordate au fost variate: Părinți și copii: punți de comunicare, Prevenirea părăsirii timpurii a școlii, Învățarea prin joacă și experiența ludică, Reducerea abandonului școlar, Metode de predare inovative, Cercetează în interiorul tău, Dezvoltarea Școlii Europene: planificarea și managementul proiectelor Erasmus+, Managementul Resurselor Umane ). Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru educație, tineret și sport pe perioada Prin proiectul de mobilități, s-a oferit oportunitatea cadrelor didactice pentru schimb de experiență, transfer de bune practici, dar și dezvoltare profesională a personalului didactic, prin participarea la activități internaționale relevante în domeniul educației școlare. Responsabil de proiect -prof. Simion Cristina 10

11 LILIAC ȘI MOLIE UN JOC ANTRENANT, CE SPARGE RUTINA ȘI E TERIBIL DE AMUZANT Alemănuța Toader C opii, vă place sa va jucați? Oameni mari, vouă v-ar plăcea să vă mai jucați? Da, da, voi, oamenii mari, de ce nu? Vă prezentăm azi un joc la care garantăm râsul general, mișcarea și învățarea unor lucruri noi despre natură. LILIAC ȘI MOLIE este un joc energizant copiii, după ce vor juca acest joc, vor fi gata să participe la orice activitate va urma, deci poate fi folosit inclusiv de către profesori, ca pauză de deconcentrare și reconectare. Dar merge de minune și ca joacă în familie. Încercați doar! Mai întâi o mică introducere, mai bine spus, partea cu învățatul: Liliecii folosesc ecolocația, nu văzul (ei fiind aproape orbi, de fapt), pentru a depista insectele zburătoare, și anume, felul lor de mâncare preferat. Acest joc explică într-un mod simplu principiul ecolocației, precum și cum se adaptează animalele și relația prădător-pradă, generând ascultare atentă și concentrare din partea jucătorilor. 11 Jucătorii aleg un lider / moderator al jocului. Acesta aranjează ceilalți jucători într-un cerc cu diametrul de 5-6 metri și solicită 3-4 voluntari pentru Molii. Unul dintre liderii adulți sau un alt jucător, își asumă rolul de Liliac. Pentru ca jocul să fie palpintant pentru toată lumea, alegeți un liliac care sa se miște confortabil legat la ochi, să nu stea pe loc, fiindcă va trebui să fie capabil să zboare sigur pe el pentru a depista prada. Pentru a juca, atât moliile, cât și liliacul, care este legat la ochi, sunt așezați în interiorul cercului. Liliacul trebuie să atingă molia și folosește ecolocația pentru a o depista pentru a imita transmiterea semnalului de tip sonar, liliacul strigă Liliac-liliac-liliac. La fiecare strigare, moliile se pot mișca, cât și unde vor, în interiorul cercului. Treptat, liliacul va reuși să se apropie și să atingă una dintre molii. Jocul se încheie când liliacul prinde toate moliile. Ceilalți jucători formează un cerc pentru a ține moliile și liliacul în interior. Dacă liliacului îi e greu să prindă moliile, liderul cere jucătorilor din cerc să facă un pas înainte pentru a micșora cercul. Acest lucru poate fi repetat la intervale fixe, dacă liliacul nu avansează în capturarea prăzii. Liliacul poate folosi ecolocația mai rapid (ex Liliac - Liliac - - Liliac în loc de Liliac Liliac Liliac ), asta pentru că liliecii sălbatici fac acest lucru în realitate, pe măsură ce se apropie de pradă). Vă garantăm că cei care formează cercul se vor entuziasma primii, observând cum liliacul vânează molii, dar vă reamintim: în timpul jocului trebuie menținută liniștea pentru ca liliacul să audă vocile și pașii moliilor. Joc preluat din cartea Să împărtășim bucuria naturii Activități de conștientizare a naturii pentru toate vârstele de Jospeh Cornell, tipărită de Centrul Schubz de educație pentru dezvoltare durabilă, din Râșnov

12 REŢETA EDIŢIEI - LICHIUL LEGENDE ADUNATE DE COPII Pentru o ediție de sărbătoare, am ales patru rețete într-una, pe măsura perioadei de sărbătoare ce se apropie. Vorbim de plăcinta ce nu lipsea de pe mesele sașilor sau românilor din Colinele Transilvaniei, în special în perioada sărbătorilor de iarnă: Lichiul. Cunoscut ca lipiu, lichie, hencleș sau hanklich, lichiul merge de minune cu cafea, ceai sau chiar așa, simplu. Ingredientele necesare nu sunt pretențioase, însă totul stă în îndemânarea gospodinei. Foarte important, toate ingredientele trebuiesc folosite la temperatura camerei, nu proaspăt scoase din frigider sau din cămară. AȘADAR, PENTRU O TAVĂ, AI NEVOIE DE: ALUAT, care se prepară din: 1 plic de drojdie uscată (sau 25g/1 lingură de drojdie proaspătă) aprox 350 g făină 50g / 2-3 linguri de zahăr 2 ouă 1/2 cană de lapte 2 linguri de unt topit 2 linguri de ulei un vârfușor de cuțit de sare coajă rasă de lămâie UMPLUTURĂ, pe care o prepari din: 5 gălbenușuri de ou (albușurile nu se aruncă, poți mereu să le transformi într-o omletă ce nu îngrașă sau într-o spumă delicioasa) 250 g de smântână grasă, din aia dulce, de casă esență de vanilie sau zahăr vanilat, după gust Făina se cerne, apoi se adaugă sarea. Ben Mehedin, Cristina Iliescu, MyTransylvania Separat, se dizolvă drojdia în lapte călduț, se adaugă puțin zahăr și se lasă deoparte, la crescut, cam o jumătate de oră. Apoi se adaugă la faină, se mai pune puțin lapte calduț, se frământă, se adaugă zahărul, coaja de lămâie, untul şi uleiul, apoi se frământă în continuare, până când aluatul este elastic și nu se mai prinde de mâini. Se acoperă şi se pune la hodină, cam o oră, într-o zonă unde e cald, lângă sobă sau lângă un calorifer. După ce aluatul a crescut, se întinde pe plansă sau pe masa curată, peste care s-a presărat făină. Apoi, se împătureşte, se mai adaugă un pic de unt topit și se adună din nou, de câteva ori, ca să fie blatul zdravăn, dar să rămână pufos. VARIANȚIUNI: Clasic 1 - Se bat gălbenușurile spumă, se adaugă zahărul vanilat și smântâna. Se amestecă până se omogenizează Clasic 2 - O altă rețetă e doar cu ouă întregi, amestecate încet-încet, cu unt topit căldut (cam o cană). Se amestecă până se omogenizează. Compoziţia nu are voie să se taie şi e ideal dacă e preparată cu o zi înainte şi lăsată la frigider, să se întărească. Cu griș / prunce Se amestecă, pe foc, o cană cu lapte cu griş cât înghite, adică până se îngroaşă bine. Se adaugă vanilie, esenţă de rom, 7 linguri de zahăr, 1-2 gălbenuşuri și 2 albuşuri bătute spumă. Separat, se amestecă aproximativ 7 linguri de smântână cu 2 gălbenuşuri, se bat bine. Peste aluat, se întinde mai întâi crema de griş, apoi cea de smântână iar la final se pun, la distanţă de 5 centimetri una de alta, mici grămezi de marmeladă de prune sau prune tăiate. Se servesc calde sau de la fridiger, cu puțin zahăr pudră presărat înainte de a le mânca. LA MOARA VECHE Hotarul satului Alțâna este despărțit de hotarul satului Nocrich printr-un pârâu, numit Moara Veche, care se varsă în Hârtibaci. Se spune că aici se afla și o moară în care locuiau fantome. În fiecare noapte de 31 decembrie se auzeau mereu în apă și pe acoperiș, sunetele unor clopote nevăzute, lucru care îl tulbura nespus pe morarii, ce au locuit acolo de-a lungul vremii. La un moment dat, unul din morari (de loc, din Ilimbav, Marpod) nu a mai putut suporta aceste lucruri necurate, și a plecat. Peste noapte, moara a dispărut ca prin farmec, însă fantomele au rămas. La multă vreme după aceea, un om din Vurpăr a venit în vizită la Alțâna, dar l-a prins întunericul până să ajungă în sat. A găsit repede pe cineva să îl ajute și care mergea cu o urmă de lumină, înaintea lui, însă fără să rostească nici un cuvânt. Ore în șir a mers însoțit de acea lumină, până a ajuns la un loc mlăștinos, foarte aproape de Hârtibaci, nicidecum în sat, unde luminile s-au înmulțit. Atunci omul nostru și-a dat seama că fusese călăuzit de fantome. Cum a scăpat de a povestit sau ce s-a întâmplat mai departe, nu mai știe nimeni, așa de veche e povestea. Legendă culeasă de elevii Școlii Gimnaziale Alțâna în cadrul proiectului Valorificarea patrimoniului cultural prin activități educative, finanțat de Fundația Noi Orizonturi Dezvoltarea destinației de ecoturism Colinele Transilvaniei este finanțată prin intermediul programului Green Entrepreneurship Dezvoltarea Destinațiilor de Ecoturism din România, un program comun al Romanian-American Foundation și Fundația pentru Parteneriat. Publicația este concepută și editată de Unitatea de management a viitoarei destinaţii pentru ecoturism Colinele Transilvaniei, o iniţiativă a: Asociaţia Mioritics, Asociaţia Judeţeane de Turism Sibiu, WWF Romania, Fundaţia ADEPT Transilvania, Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET), GAL Dealurile Târnavelor, GAL Microregiunea Hârtibaciu, GAL Podişul Mediaşului, GAL Asociaţia Transilvană Braşov Nord, Biserica Evanghelică C.A. din Romania, Societatea Progresul Silvic prin Administrația Târnava Mare-Hârtibaci, Universitatea Leuphana Lüneburg și Asociaţia Monumentum. Date de contact editor: info@colineletransilvaniei.ro, (Tiraj: de exemplare. Tipărit pe hârtie reciclată.) Proiect implementat de: În parteneriat cu: Proiect finanțat de: Administraţia siturilor: SOCIETATEA PROGRESUL SILVIC, Dumbrăveni, str. Avram Iancu, nr. 12, jud. Sibiu, , Cod fiscal , Tel: ; Fax: ; a_tmh@yahoo.com