CUPRINS. Partea 4 Consultare, monitorizare şi evaluare.pag 71 Glosar abrevieri pag 74

Transcriere

1

2 CUPRINS Partea 1 Contextul Viziunea şcolii..pag 3 Prezentarea scopului/misiunii pag 3 Scurtă introducere despre şcoală... pag 4 Context european...pag 5 Context naţional.. pag 6 Obiective regionale şi locale....pag 8 Partea 2 Analiza de nevoi Analiza mediului extern.pag 10 Parteneriat şcoală-agent economic... pag 16 Analiza mediului intern..pag 18 Analiza SWOT pag 48 Partea 3. Planuri operaţionale pentru anul şcolar Planuri operaţionale. pag 51 Planuri operaţionale pag. 58 Planul de dezvoltare profesională a personalului...pag 66 Finanţarea planului de dezvoltare... pag 67 Partea 4 Consultare, monitorizare şi evaluare.pag 71 Glosar abrevieri pag 74

3 Partea 1 - CONTEXTUL VIZIUNEA ŞCOLII Liceul Tehnologic de Electronică şi Automatizări Caius Iacob Arad pregăteşte tinerii pentru o lume în schimbare, în pas cu progresul ştiinţei şi tehnicii. Deviza noastră este: Competenţă, Formare, Realizare profesională PREZENTAREA SCOPULUI/MISIUNII Misiunea şcolii noastre reprezintă un set de standarde generale, prin intermediul cărora şcoala încearcă să interpreteze şi să exprime interesele comunităţii pe care o serveşte. Pentru Liceul Tehnologic de Electronică şi Automatizări Caius Iacob Arad misiunea este : "Şcoala noastră trebuie să formeze tineri cu o cultură generală vastă, competenţi profesional în meseriile lor, capabili să se integreze la locul de muncă,viitori cetăţeni ai Europei. Şcoala va armoniza interesele comune ale elevilor, profesorilor, părinţilor şi a comunităţii locale spre finalităţile propuse prin standardele educaţionale şi profesionale specifice fiecărei specializări/meserii în care se realizează pregătirea în şcoală. O dată definită misiunea, in continuare este foarte important să se realizeze asimilarea ei de către profesori, elevi, părinţi şi alţi parteneri sociali în scopul coagulării unei identităţi specifice şcolii noastre. Motivarea misiunii scolii este uşor de înţeles dacă luăm în considerare profilul în care se pregătesc absolvenţii liceului nostru: telecomunicaţii, electronică şi automatizări şi electrotehnică. O bună pregătire în aceste specialităţi asigură dezvoltarea industriei în diferite domenii. 2

4 SCURTĂ INTRODUCERE DESPRE ŞCOALĂ Liceul Tehnologic de Electronică şi Automatizări Caius Iacob Arad este situat în vestul ţării şi pregăteşte forţa de muncă pentru sectorul industrial, asigurând nevoile de personal calificat pentru judeţul Arad. În cadrul şcolii, pregătirea elevilor se realizează atât pe ruta scurtă pentru calificarea tehnician în telecomunicaţii, tehnician în automatizări, tehnician în instalaţii electrice şi tehnician electrotehnist pe ruta progresivă de calificare. Ponderea mare a întreprinderilor de profil din zonele industriale ale judeţului justifică pe deplin aceasta formă de învăţământ, cât şi interesul mare manifestat de elevi pentru pregătirea în acest profil. Repere istorice Liceul Tehnologic de Electronică şi Automatizări Caius Iacob Arad este o şcoală cu o veche tradiţie de pregătire în meseriile cu specific CFR. A luat fiinţă în 1941 şi a funcţionat sub mai multe denumiri: - Şcoala tehnică de tracţiune - Şcoala profesională CFR - Liceul industrial nr.3 - Grupul Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate - Liceul Tehnologic de Electronică şi Automatizări Caius Iacob Municipiul Arad, unul dintre cele mai importante centre administrative, culturale şi sociale din vestul ţării, a fost printre primele localităţi româneşti care au beneficiat de avantajele aduse de calea ferată. Pentru ca dezvoltarea transporturilor feroviare să se facă într-un ritm cât mai rapid, a fost nevoie de o mână de lucru calificată în acest domeniu. Acest fapt, a determinat în anul 1922, înfiinţarea unei şcoli de ucenici ce funcţionează pe lângă depoul de locomotive Arad. În anul 1954, şcoala de ucenici a trecu în subordinea Ministerului Transportului, fuzionând cu şcolile de ucenici din Braşov, Dej şi Piteşti. Interesul mare pe care l-au manifestat tinerii din regiunea noastră pentru această unitate şcolară şi sârguinţa cadrelor didactice, au condus la înfiinţarea, în anul 1974, a liceului cu profil feroviar, pe lângă şcoala profesională existentă. 3

5 Posibilităţi de inserţie profesională tehnician de telecomunicaţii, în urma absolvirii ciclului superior al liceului pe ruta directă şi a examenului certificare a competenţelor profesionale pentru nivelul 4 de calificare tehnician în automatizări, în urma absolvirii ciclului superior al liceului pe ruta directă şi a examenului certificare a competenţelor profesionale pentru nivelul 4 de calificare tehnician în instalaţii electrice în urma absolvirii ciclului superior al liceului pe ruta directă şi a examenului de certificare a competenţelor profesionale pentru nivelul 4 de calificare tehnician electrotehnist, în urma absolvirii ciclului superior al liceului pe ruta progresivă şi a examenului de certificare a competenţelor profesionale pentru nivelul 4 de calificare electrician exploatare medie şi joasă tensiune în urma absolvirii clasei a XI-a, şcoală profesională şi a examenului de certificare a competenţelor profesionale pentru nivelul 3 de calificare CONTEXT EUROPEAN Dezvoltarea Uniunii Europene adaugă o nouă dimensiune şi un număr de schimbări şi oportunităţi în câmpul educaţiei şi formării. Dezvoltarea unei educaţii şi formări profesionale de mare calitate este crucială şi parte integrantă în strategia Consiliului European mai ales din punct de vedere al promovării includerii sociale, coeziunii, mobilităţii şi competitivităţii. Priorităţile strategice ale Declaraţiei de la Copenhaga aprobată de Consiliul Uniunii Europene sunt: Dimensiune europeană - întărirea dimensiunii Europene în VET cu scopul unei cooperări mai strânse pentru a facilita şi promova mobilitatea şi dezvoltarea cooperării inter-instituţionale, parteneriate şi alte iniţiative transnaţionale Transparenţă, informare şi îndrumare-creşterea transparenţei în VET prin implementarea şi raţionalizarea instrumentelor şi reţelelor informatice, Întărirea politicilor, sistemelor şi practicilor care susţin informarea, îndrumarea şi consilierea în statele membre, la nivelul educaţiei, formării şi angajării, mai ales cerinţele referitoare la accesul le învăţare, educaţie şi formare profesională, transferabilitate şi recunoaştere a competenţelor şi calificărilor cu scopul de a susţine mobilitatea geografică şi ocupaţională a cetăţenilor din Europa Recunoaşterea competenţelor şi calificărilor Întărirea cooperării cu partenerii sociali; Dezvoltarea unui set de principii privind validarea învăţării non-formale şi informale în scopul de a asigura o mai mare compatibilitate între diferite ţări şi diferite nivele Principalele obiective strategice europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale sunt: Acces la educaţie; Competenţe de bază, antreprenoriat şi limbi străine; Consiliere şi orientare profesională; Educaţie antreprenorială; Egalitatea de şanse; Formare formatori; Societate IT&C; Formare continuă (life-long learning); Nevoile identificate la nivel european se regăsesc ca atare şi la nivel naţional şi local. În 2009, ministrii învătământului din UE au convenit să se atingă cinci indicatori de referintă în materie de învătământ si formare până în 2020: 4

6 procentajul de abandon timpuriu al învătământului si formării trebuie să fie mai mic de 10 % (tinând cont de rata actuală de 14,4 %, aceasta ar însemna cel putin 1,7 milioane de abandonuri scolare în minus); procentajul persoanelor în vârstă de de ani cu educatie tertiară ar trebui să fie de cel putin 40 % (la rata actuală de 32,3 %, aceasta ar însemna 2,6 milioane de absolventi în plus); cel putin 95 % dintre copiii între patru ani si vârsta începerii învătământului primar obligatoriu ar trebui să beneficieze de educatie destinată copiilor de vârstă mică (în prezent, procentajul fiind de 92,3 %, atingerea acestui obiectiv ar însemna peste de copii de vârstă mică în plus în învătământ); procentajul tinerilor în vârstă de 15 ani cu competente insuficiente în materie de citire, matematică si stiinte ar trebui să fie mai mic de 15 % (de la aproximativ 20 % în prezent, pentru toate cele trei. Atingerea obiectivului ar însemna o scădere cu a numărului de tineri cu nivel scăzut al competentelor); o medie de cel putin 15 % adulti (grupă de vârstă 25-64) ar trebui să participe în învătare pe tot parcursul vietii (actualul procent este de 9,3 %. Atingerea obiectivului ar însemna încă 15 milioane de adulti în învătământ si formare). Sursa PLAI Contextul naţional Principalele domenii pe care se axează reforma învăţământului profesional şi tehnic, sunt următoarele: Generalizarea învăţării centrate pe elev Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici Dezvoltarea a curriculumului în acord cu cerinţele locale ale pieţei muncii Formarea continuă a personalului didactic Asigurarea calităţii educaţiei şi formării profesionale în învăţământul preuniversitar Orientarea şi consilierea profesională a tinerilor Dezvoltarea reţelelor informaţionale pentru educaţie Consolidarea capacităţii manageriale în educaţie Asigurarea şanselor egale în educaţie şi formare profesională Asigurarea condiţiilor de învăţare elevilor cu nevoi speciale Utilizarea ITC în predare şi învăţare Facilitarea participării la formare profesională a elevilor cu nevoi speciale Formarea continuă a personalului din învăţământ Modernizarea bazei materiale a unităţilor de învăţământ Promovarea parteneriatelor în cadrul Uniunii Europene prin programe finanţate din fonduri europene Creşterea numărului şi a calităţii materialelor suport pentru învăţare individuală diferenţiată, e-learning, etc Repere decizionale în reforma învăţământului preuniversitar După 2002 s-au produs la nivelul Uniunii Europene progrese fără precedent în realizarea efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei. Ridicând la rang de principiu respectarea identităţii naţionale, politica educaţională promovată la nivel european plasează întreaga dezvoltare a sistemelor educaţionale şi de formare profesională în perspectiva cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere. Reperele decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reformă a învăţământului preuniversitar din România sunt clar identificate atât în documentele programatice elaborate de 5

7 Guvernul României cât şi în cele elaborate de instituţiile europene, respectiv în documentele agreate în comun de Guvernul României şi instituţiile europene. Astfel: Programul de Guvernare. Educaţia de baza reprezintă fundamentul întregului edificiu cultural, profesional şi social al personalităţii umane, fiind un important factor de progres cultural, cu implicaţii directe asupra stării generale a resurselor umane. În acest sens, Programul de Guvernare afirmă în mod explicit Întrucât educaţia de bază şi componentele care o alcătuiesc evoluează continuu, programele din acest domeniu vor fi actualizate permanent şi adaptate diverşilor beneficiari: copiii preşcolari, elevii din ciclul primar, tinerii analfabeţi, adulţii cu o formare incompletă sau inadecvată, persoanele expuse la şomaj şi excludere socială. Evaluarea comună a priorităţilor de ocupare a forţei de muncă în România. Conform prevederilor Parteneriatului de Aderare România Uniunea Europeană, Guvernul României a realizat împreună cu Comisia Europeană o evaluare comună a priorităţilor pe termen scurt ale politicii de ocupare a forţei de muncă şi a pieţei muncii în România. În cadrul principalelor priorităţi identificate în politica de ocupare, cu referire la dezvoltarea resurselor umane şi, în mod specific, la formarea profesională iniţială şi continuă, au fost agreate măsuri concrete care vizează învăţământul preuniversitar În Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 din 2011 sunt referiri concrete referitoare la Învăţământul profesional şi tehnic din România. Învăţământul liceal tehnologic se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică, pentru calificări din Registrul national al calificărilor, actualizat periodic, în funcţie de nevoile pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale. Învăţământul liceal tehnologic se poate organiza şi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privaţi sau ai Agenţiei Nationale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza unor contracte de şcolarizare. Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificărilor. Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la operatorii economici ori institutiile publice cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizaţii-gazda din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională iniţiala. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăţământ aprobat. Operatorii economici care asigură, pe bază de contract cu unităţile de învăţământ, burse de şcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spaţiilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolvenţi pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit prevederilor legale. Învăţământul profesional se poate organiza în şcoli profesionale care pot fi unităţi independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaţionale validate de comitetele sectoriale. Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal cu frecvenţă redusă. Absolvenţii învăţămantului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului national al calificărilor. Programele de pregătire profesională, sunt organizate prin unităţile de învăţământ de stat şi sunt gratuite, în condiţiile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani. Durata şi conţinutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învăţământ, pe baza standardelor ocupaţionale, prin consultare cu angajatorii. 6

8 Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a calificării. Organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificări. Sursa PLAI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE Liceul Tehnologic de Electronică şi Automatizări Caius Iacob Arad este situat în regiunea de dezvoltare 5 Vest a ţării, are o poziţie geografică strategică fiind situat în oraşul Arad care este poarta de intrare în România dinspre Ungaria. În cadrul regiunii de dezvoltare 5 Vest a ţării, Liceul Tehnologic de Electronică şi Automatizări Caius Iacob Arad este situat în judeţul Arad care este una din cele patru unităţi teritoriale ale regiunii de Vest. În judeţul Arad, în baza studiului realizat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale se prefigurează până în anul 2013 o scădere a cererii de forţă de muncă pe activităţi economice cum ar fi: agricultură, silvicultură, energie electrică, termică, administraţie publică şi apărare, industrie extractivă, ceea ce ar implica o scădere a profilelor ocupaţionale din aceste activităţi şi creşterea numărului de absolvenţi în activităţi economice cu potenţial semnificativ de creştere în judeţ care se estimează a fi: industrie alimentară, comerţ, hoteluri şi restaurante, construcţii. Studiile privind piaţa muncii indică o scădere semnificativă a populaţiei şcolare în următorii ani, cu efecte imediate asupra şcolilor (în primul rând vor fi afectate şcolile de învăţământ primar şi gimnazial, dar mai târziu efectele scăderii populaţiei şcolare se vor resimţi şi la celelalte niveluri educaţionale). Rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile ÎPT să includă în oferta lor mai multe programe de recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii. Integrarea pieţelor va genera necesitatea ca 7

9 firmele să se adapteze concurenţei tot mai puternice, fiind favorizaţi cei care au un nivel de pregătire ridicat, cu o paletă mai largă de competenţe, dar şi cu o mobilitate profesională mare. Drept urmare, absolvenţii de învăţământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii vor trebui să aibă o pregătire mai largă pentru a putea a avea o mobilitate profesională ridicată şi pe de altă parte vor trebui să fie înzestraţi cu competenţe superioare pentru a fi competitivi. Dezvoltarea judeţului Arad este caracterizată printr-o mare diversificare industrială, ponderea fiind deţinută de industria prelucrătoare (90% din producţia industrială a judeţului Arad). Problemele principale cu care se confruntă judeţul sunt legate de declinul industriei grele, alimentare şi chimice. Principalele ramuri industriale sunt construcţia şi reparaţia materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători ), industria constructoare de maşini (Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producţia de aparatură şi instrumente de masură verificare şi control (Contor Group ), industria confecţiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului În anul 2009, ponderea populaţiei ocupate în industrie reprezenta 31,4% din totalul populaţiei ocupate la nivelul judeţului Arad, şi a urmat o linie ascendentă în anul 2010, înregistrând o pondere de 31,9%, cu 0,5 p.p. mai ridicată.judeţul Arad a înregistrat în anul 2008 o pondere a populaţiei ocupate în industria prelucrătoare 29,4%, iar în anul 2009 a scăzut cu 0,4 p.p. la 29,0%, cu o uşoară creştere de 0,7 p.p. la 29,7% în anul Este de evidenţiat faptul că din totalul populaţiei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, peste 90% îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare. Industria este cea mai stabilă din punct de vedere al locului de muncă. Ocupatiile în care se comunică un număr mare de locuri de muncă şi în mod repetat sunt următoarele : muncitor necalificat in industria confectiilor, confectioner asamblor articole textile, operator confect.ind.imbracaminte-tesaturi,tricot.,mat.sintetice, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, confectioner cablaje auto, lucrător control final, agent de securitate, lucrator pentru salubrizare căi publice, paznic, electrician echipamente electrice si energetice Cele mai relevante ocupaţii în ceea ce priveşte locurile de muncă vacante la nivel de judeţ solicitate de angajatori sunt: confecţioner asamblor articole textile, operator confecţioner industrial îmbrăcăminte ţesături,tricotaje,materiale sintetice, confecţioner cablaje auto, lucrător control final, agent de securitate, lucrător pentru salubrizare căi publice, paznic, electrician echipamente electrice si energetice, inginer mecanic, inginer producţie, inginer electronist, inginer construcţii civile, industriale şi agricole, şef serviciu aprovizionare-desfacere, consilier/ expert inspector/ referent/ economist în gestiunea economică Situaţia actuală şi proiecţia cererii şi ofertei de forţă de muncă pe termen mediu susţin necesitatea creşterii numărului de elevi şi pregătirea acestora în domenii cu potenţial competitiv, care au la bază tehnologii moderne, prin urmare devine necesară asigurarea unui nivel de pregătire tehnic corespunzător unei economii moderne. Conform proiecţiilor, ocupaţiile cu perspectivă de dezvoltare pe termen mediu sunt : tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi, meseriaşi şi muncitori calificaţi în construcţii şi asimilaţi, mecanici, montatori şi reparatori de maşini şi utilaje, montatori şi reparatori de aparate şi echipamente electronice şi electrotehnice, operatori la maşini, utilaje şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse, muncitori calificaţi în reglarea şi întreţinerea maşinilor şi instalaţiilor, lucrători calificaţi în servicii personale şi de protecţie, conducători de vehicole. Pe de altă parte, deoarece procesul de modernizare a economiei şi de adecvare a ei la mecanismele pieţei unice europene va impune o restructurare semnificativă a structurii economiei, este necesară asigurarea unei baze mai largi de cunoştinţe şi aptitudini care să permită absolvenţilor un grad crescut de flexibilitate pe piaţa muncii Sursa PLAI

10 9

11 Partea a 2- a ANALIZA DE NEVOI 2.1 ANALIZA MEDIULUI EXTERN ANALIZA P.E.S.T.E ( politic, economic, social, tehnologic şi ecologic) Politic: Şcoala se află în contextul politic actual, o societate în schimbare care este în căutarea şi promovarea valorilor reale, este supusă tranziţiei întregului sistem şi tuturor subsistemelor. Activitatea se desfăşoară având la bază Legea Învăţământului, Statutul personalului didactic, Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, ordinele şi notificările care susţin punerea în aplicare a reformei învăţământului, reforma managementului şcolar care vizează autonomia instituţiilor de învăţământ, pregătirea în domeniul managementului educaţional, raţionalizarea resurselor financiare şi umane. Economic: Din acest punct de vedere se constată la nivel naţional creşterea ratei şomajului pe fondul orientării tinerilor cu preponderenţă spre liceele teoretice şi nu spre şcolile profesionale, deşi cererea de locuri de muncă în diferite domenii depăşeşte oferta. Cu toate că legislaţia financiară permite atragerea de surse extrabugetare la nivelul unităţilor de învăţământ, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru şcoli este în continuare scăzut. Situaţia materială precară a multor părinţi este, în unele situaţii, cauza interesului scăzut faţă de şcoală al elevilor. Toţi aceşti factori economici au efecte grave: dezinteres, absenteism ridicat, chiar abandon şcolar (cu precădere în rândul copiilor romi). Tocmai de aceea impactul programelor sociale (supliment de hrană, manuale, rechizite gratuite, burse) este mare. Social: Implicarea într-o mică măsură a unor părinţi în procesul instructiv-educativ, plecarea altora să muncească în străinătate sau nivelul de trai scăzut al altora fac ca situaţiile problemă la învăţătură şi disciplină să fie soluţionate din ce în ce mai greu. O alta problemă socială este tendinţa mass-mediei de a prezenta preponderent aspectele negative din instituţiile de învăţământ, cu efecte negative pe termen lung, şcoala însă trebuie să facă eforturi pentru a le înlătura sau a le atenua prin exemple de bună practică. Tehnologic: Pe plan naţional şi mondial se constată un accent pus pe tehnologia informaţiei şi comunicării. S-au implementat diferite suporturi informatice necesare majorităţii disciplinelor din planul cadru, dar ţinând cont că toate clasele au de studiat disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării, cele câteva laboratoare existente în şcoli nu sunt suficiente. Existenţa unui informatician şi a unui cabinet de specialitate sunt favorabile pentru a răspunde cerinţelor elevilor şi a cadrelor didactice. Ecologic: Pe măsura ce tehnologia se perfecţionează, stilul nostru de viaţă se schimbă. Preocupările în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului se manifestă din ce în ce mai pregnant. Având în vedere, grija faţă de generaţiile viitoare, faţă de mediul în care trăim şi pe care trebuie să învăţăm să-l protejăm, riscurile ce apar ca urmare a creşterii poluării, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor, se impune informarea şi educarea tinerei generaţii şi din acest punct de vedere. Aspecte demografice-judeţul Arad Populaţia judeţului este caracterizată prin faptul că femeile sunt majoritare, este concentrată mai mult în mediul urban, decât în cel rural. Populaţia activă şi în vârstă de muncă reprezintă 69,26% din totalul populaţiei, în judeţul Arad. O pondere importantă în cadrul 10

12 populaţiei judeţului este ocupată şi de populaţia de până la 14 ani care reprezintă 15,52%, iar populaţia de peste 65 de ani reprezintă 15,42%. Din analiza structurii populaţiei în funcţie de naţionalitate se poate observa că diversitatea etnică rămâne o caracteristică puternică judeţului. Se mai poate observa creşterea procentului de cetăţeni români de naţionalitate română, diminuarea comunităţilor de maghiari şi germani, creştere uşoară a populaţiei de rromi. Judeţul se caracterizează printr-un spor negativ al populaţiei, spor care este dat de diferenţa foarte mare între numărul de născuţi vii şi numărul celor decedaţi într-un an. De asemenea, se mai poate urmări şi fenomenul de migraţiune externă a populaţiei din regiune. Astfel, majoritatea emigranţilor legali au avut un nivel ridicat de instruire şi calificare, au fost tineri, fără diferenţe semnificative de gen, preponderent persoane căsătorite. Dacă este să ne referim la evoluţia populaţiei judeţului Arad se poate spune că aceasta se înscrie în trendul general al populaţiei României şi anume unul descrescător. Totuşi, nu scăderea numărului populaţiei este aspectul cel mai îngrijorător, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste. Din analiza pe grupe mari de vârstă în perioada pronosticată se observă că toate grupele de vârstă analizate au valori sub media naţională indiferent de anul pe care îl luăm drept referinţă. Se mai remarcă o scădere constantă a populaţiei cuprinsă în grupa 0-14 ani. În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe sexe, se observă că nu există diferenţe majore în privinţa scăderii populaţiei feminine sau masculine. De asemenea, din prisma evoluţiei populaţiei preşcolare şi a celei şcolare se pot observa următoarele evoluţii: populaţia preşcolară (3-6 ani) a judeţului Arad se va diminua în perioada de prognoză cu circa 3281 de persoane; populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu de educaţie (populaţia din grupa 7-14 ani) va cunoaşte o scădere mai accentuată, fiind vorba despre o scădere aproximată la de persoane; populaţia între 15 şi 24 de ani se înscrie şi ea foarte bine în linia de scădere generală a populaţiei judeţului. Ea este categoria de vârstă cea mai afectată şi este prevăzută o diminuare de circa de persoane până în 2025 Sursa : PLAI al judeţului Arad Piaţa muncii Resursele de muncă la nivel naţional la sfarşitul anului 2010 au fost de 14047,6 mii persoane, din care la nivelul regiunii Vest 1275,3 mii persoane, iar în judeţul Arad 299,2 mii persoane. În ce priveşte populaţia ocupată civilă în regiunea Vest s-a înregistrat un număr de 808,3 mii persoane, judeţul Arad având 200,4 mii persoane. Numărul de şomeri înregistraţi a fost în judeţul Arad 11,1 mii persoane, la nivel regional 51,3 mii raportat la nivel naţional unde s-au înregistrat 627,0 mii persoane. În judeţul Arad populaţia activă civilă a fost 211,5 mii persoane din 859,6 mii persoane înregistrate la nivel regional. Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă la nivel naţional a fost 5049,3 mii persoane din care în regiunea Vest a fost 415,7 mii persoane iar judeţul Arad a înregistrat 87,7 mii. Rata de activitate a resurselor de munca în regiune, se poate observa în graficul de mai jos, este mai ridicată 67,4% decât cea la nivel naţional de 64,1% şi ambele mai scăzute decât cea de la nivelul judeţului Arad de 70,7% Rata de ocupare a resurselor de muncă a atins valoare ridicată în judeţul Arad, 67,0%, peste cea din regiune de 63,4%, respectiv cea la nivel naţional de 59,6%. Rata şomajului înregistrat pe Regiunea Vest a fost 7,4% cu 0,4 % mai ridicată decât cea pe România 7,0 % judeţul Arad a înregistrat 6,8% cu 0,6% o rată mai scăzută faţă de cea din regiune. 11

13 Evoluţia resurselor de muncă se prezintă ascendent, în judeţul Arad de la 292,8 mii în anul 2008 la 295,6 mii persoane în 2009,urmând aceeaşi linie la 299,2 mii în anul 2010, în regiunea Vest de la 1251,7 mii la 1262,0 mii persoane şi în anul 2010 s-au înregistrat 1275,3 mii persoane iar la nivel naţional de la 13875,9 mii persoane la mii. Referitor la numărul persoanelor ocupate în regiunea Vest se observă o scădere continuă de la 856,4 mii în 2008 la 808,3 mii persoane în În judeţul Arad se poate observa o uşoară creştere de la 199,7 mii în 2009 la 200,4 mii în anul Referitor la numărul şomerilor înregistraţi atât la nivel national, regional, cât şi judeţean a scăzut conform datelor statistice. În Regiunea Vest numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu 13,5 mii în 2010 faţă de anul 2009 (64,8 mii 51,3 mii). La nivelul judeţului Arad a scăzut cu 3,5 mii persoane de la 14,6 mii persoane în anul 2009 la 11,1 mii în anul Situaţia la nivel naţional se prezintă astfel: se constată o scădere semnificativă, se înregistrează cel mai mare număr 709,4 în anul 2009 faţă de anul 2008 când au fost doar 403,4 mii persoane dar în anul 2010 este mai scăzut cu 82,4 mii (627) raportat la anul În anul 2010 în judeţul Arad rata de activitate a fost 70,7 % a scăzut cu 1,8 p.p. faţă de 72,5% în 2009, iar în Regiunea Vest a urmat aceeaşi linie de scădere de la 69,9 % la 67,4% mai scăzută şi decât cea la nivel naţional de 71,1%. Rata de ocupare a avut o evoluţie descendentă în anul 2010 în judeţul Arad s-a înregistrat o rată de 71,2% în anul 2008, a scăzut cu 3,6% în anul 2009 (67,6%) şi cu 0,6% mai scăzută în anul 2010 (67,0%) iar comparativ la ultimul an mai uşor mai crescută cu 3,6% faţă de cea din regiune (63,4%). În perioada analizată rata şomajului a suferit o fluctuaţie semnificativă atât la nivel naţional 4,4% - 7,8%-7,0%, la nivel regional s-a înregistrat 3,8% -7,4%-6,0% cât şi în judeţul Arad de la 3,0%- 6,8% la 5,2%%. Sursa : PLAI al judeţului Arad Populaţia şcolară şi reţeaua de şcolarizare La nivelul anului 2010, din datele statistice se remarcă faptul că 23,3% din totalul populaţiei ocupate din judeţul Arad îşi desfăşura activitatea în agricultură, s-a înregistrat o scădere cu 0,3 p.p. faţă de anul precedent. La nivel de judeţ ponderea populaţiei ocupate în industrie a urmat o linie ascendentă în anul 2010, înregistrând o pondere de 31,9% din totalul populaţiei ocupate cu 0,5 p.p. mai ridicată, ponderea populaţiei ocupate în industria prelucrătoare a avut o uşoară creştere cu 0,7 p.p. în anul 2010 (29,7%). Este de evidenţiat faptul că din totalul populaţiei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, peste 90% îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare. Industria este cea mai stabilă din punct de vedere al locului de muncă. Datele demografice vor avea ca impact, pe termen scurt, reducerea numărului populaţiei active şi îmbătrânirea forţei de muncă. Acest aspect va crea o povară pentru sistemul de asigurări sociale şi de pensii. În acest sens creşterea ratei de participare a forţei de muncă la activitatea economică ar trebui să devină o prioritate strategică pentru dezvoltarea pieţei muncii 12

14 La nivel general, populaţia şcolară a României este în scădere. Populaţia în vârstă de şcolarizare (3-23 ani) s-a redus treptat în perioada Concomitent s-a produs şi reducerea populaţiei cuprinse în sistemul de educaţie. Tendinţa descendentă a populaţiei şcolare s-a păstrat şi la nivelul anului şcolar (totalul elevilor şi studenţilor a fost de 4174,4 mii în scădere cu 148,2 mii faţă de anul anterior), tendinţă manifestată şi la nivelul judeţului Arad (de la un total de în anul şcolar 2000/2001 ajungând la în 2009/2010). Acelaşi trend se constată şi în învăţământul gimnazial, numărul de elevi reducându-se cu 2,783 mii în faţă de anul precedent. Reducerea pe ansamblu a efectivelor şcolare corespunzătoare învăţământului primar şi gimnazial care va mai continua şi în următorii ani, conform prognozelor demografice are efecte directe asupra resurselor umane sub aspect cantitativ, precum şi în ceea ce priveşte structura reţelei şcolare, în special în mediul rural Efectivele de elevi din învăţământul secundar superior au înregistrat o tendinţă descendentă. La nivelul invăţământului liceal scăderea este de 2,72 mii elevi în faţă de anul anterior dar se constată o creştere accentuată în mediul rural. În învăţământul profesional se înregistrează o tendinţă descendentă în ambele medii de rezidenţă. Aceste tendinţe sunt urmare a măsurii de mărire a cifrei de şcolarizare în învăţământul liceal prin preluarea locurilor din cadrul SAM-urilor. PUNCTE TARI Analiza SWOT a mediului extern Planificarea strategică a ofertei de şcolarizare din IPT, realizată la nivel judeţean prin PLAI şi la nivelul unităţilor şcolare prin PAS Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare Rezultate pozitive ale diferitelor programe de elaborare de servicii de consiliere şi orientare derulate până în prezent Creşterea numărului de persoane active datorită migraţiei din alte judeţe Existenţa unor parteneriate viabile cu agenţi economici, autorităţi şi alte organizaţii care contribuie la integrarea socio-profesională a absolvenţilor Generalizarea utilizării instrumentelor de asigurare a calităţii în toate şcolile IPT Oferta de învăţământ superior permite accesul absolvenţilor de liceu, din tot judeţul Potenţial economic bun, tradiţie industrială, zone industriale Prezenţa investiţiilor din afara ţării Dezvoltarea infrastructurii de transport Distribuţia raţională pe teritoriul judeţului Arad a unităţilor ce şcolarizează în sistemul TVET Existenţa cadrelor didactice calificate pentru majoritatea domeniilor de calificare Număr mare de programe europene accesate de şcolile TVET (Leonardo da Vinci, Comenius, Erasmus+) Unităţile şcolare TVET sunt conectate la internet Comunicarea ISJ Arad unităţi TVET realizată prin internet pe forumul ISJ Arad PUNCTE SLABE Număr redus de unităţi şcolare IPT autorizate ca furnizori de educaţie a adulţilor Scăderea numărului de persoane active Scăderea populaţiei şcolare in perioada imediat următoare ceea ce implică şi scăderea numărului de clase pentru învăţământul TVET Incertitudinea din mediul economic şi baza de date deficitară duce la imposibilitatea 13

15 realizării unei prognoze reale Dotarea necorespunzătoare a majorităţii unităţilor şcolare TVET Deficit de personal calificat în unele zone rurale Nivelul scăzut al retribuţiilor din învăţământ nu stimulează atragerea de specialişti în domeniile prioritare Scăderea calităţii pregătirii/instruirii practice influenţată de dotarea cu echipamente învechite a atelierelor şi laboratoarelor din majoritatea unităţilor TVET Efectuarea instruirii practice în atelierele şcoală şi a laboratorului tehnologic cu clasa întreagă Mobilitatea geografică redusă a populaţiei şcolare pentru obţinerea unei calificări profesionale Deficitul de cadre didactice calificate pe domenii cum ar fi: electric, electronică automatizări, informatică, turism, transporturi rutiere, construcţii; OPORTUNITĂŢI Migrarea din alte judeţe a populaţiei active; Existenţa zonei libere Curtici, a zonei industriale şi a aeroportului internaţional; Corelarea curriculum-ului din învăţământul profesional şi tehnic cu cerinţele agenţilor economici. Existenţa unui patronat în creştere la nivel de judeţ; Existenţa unor fonduri prin programele U.E. precum şi posibilitatea accesării acestor fonduri. Autorizarea unităţilor TVET ca furnizori de formare profesională Organizarea periodică de către AJOFM Arad a bursei locurilor de muncă Motivarea financiară a agenţilor economici privind angajarea absolvenţilor Şcolarizarea elevilor la cererea agenţilor economici AMENINŢĂRI Insuficienta finanţare a învăţământului TVET; Efectele crizei economice mondiale Scăderea naturală a populaţiei; Lipsa motivaţiei; Migraţia spre vestul Europei; Depopularea zonelor rurale prin plecarea tinerilor; Îmbătrânirea populaţiei active care determină scăderea populaţiei şcolare; Incompatibilitatea unor prevederi legislative cu cerinţele reformei; Nerespectarea unor prevederi legislative din constrângeri financiare; Deficitul prognozat de personal calificat Scăderea calităţii instruirii practice în condiţiile unei baze materiale uzată fizic şi moral şi a desfăşurării activităţii cu efective mari de elevi(clasa întreagă); Abandonul şcolar din motive socio-economice; Degradarea spaţiilor de cazare şi masă din unităţile şcolare; Dezinteresul unor agenţi economici în încheierea de parteneriate cu unităţile şcolare Scăderea numărului de persoane active în favoarea celor inactive în special în cazul persoanelor de sex feminin Dezvoltarea parteneriatului şcoală-comunitate locală şi eficientizarea lucrului în parteneriat pentru sprijinirea şi dezvoltarea învăţământului tehnic şi profesional, este o preocupare constantă a echipei manageriale. O permanentă colaborare o are şcoala cu Consiliul reprezentativ al părinţilor în ceea ce priveşte: cadru favorabil desfăşurării sistemului de predare - învăţare. 14

16 program de pregătire suplimentară pentru elevi din clasele terminale program de remediere şcolară pregătire suplimentară a elevilor pentru concursuri şcolare tehnice acordarea unor recompense elevilor cu merite deosebite O situaţie a parteneriatelor întreprinse sistematic de şcoala noastră şi care urmează a fi continuate, se prezintă astfel: 15

17 Parteneriate şcoală agent economic HARTA PARTENERIATELOR ÎN ÎPT - anul școlar ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI Unitatea de învăţământ Localitate, adresa, tel, fax, Director - tel, Responsabil cu parteneriatele cu agenţii econbomicitel, mail DOMENIUL de formare profesională Liceul Tehnologic de Electronică şi Automatizări "Caius Iacob" Arad Arad, Piaţa Caius Iacob, nr. 1, Tel: Fax: lic_caiusiacob@yahoo.com website: Deac Lucica, tel: liccaiusiacob@yahoo.com Mureşan Maria, tel: maria.arad@yahoo.com CLASA / Calificarea 3) Număr de Denumirea completă AN DE elevi a partenerului de STUDII şcolarizaţi 4) practică cu care INVATAMANT esteîncheiată DE ZI 2) convenţie de practică 5) Nr. de elevi repartizați în practică 6) conform convențiilor cu agentul economic / instituția publică parteneră Date de contact ale agentului economic/instituția publică parteneră Adresă, tel, fax, , website Reprezentant legal/persoană de contact (Nume și prenume) Observaţii 9) Electronică- Automatizări a IX-a - 41 Electric - 21 Electronică- Automatizări a X-a - 36 SC. TRANSFORMATORUL S.A. SC. SPIACT CF ARAD S.A. SC. TRANSFORMATORUL S.A. 41 Arad, Str. Faurilor, Nr , tel: ing. Temelie Marinela 21 Arad, Calea 6 Vînători, Nr. 55, tel: ing. Curta Moise 36 Arad, Str. Faurilor, Nr , tel: ing. Temelie Marinela sprijină şcoala cu material didactic sprijină şcoala cu material didactic sprijină şcoala cu material didactic 16

18 Electric - 17 Electronică- Automatizări Electric Electronică- Automatizări Electric Electric Electric a XI -a a XII -a Clasa a IX-a inv. Prof. Clasa a X-a inv. Prof. tehnician de telecomunicaţii tehnician în automatizări tehnician în instalaţii electrice tehnician de telecomunicaţii tehnician în automatizări tehnician în instalaţii electrice electronist aparate şi echipamente electrician exploatare joasă tensiune SC. SPIACT CF ARAD S.A. SC. TELECOMUNICAŢII S.A. ZONA ÎNTREŢINERE ARAD SC. SISTRONIC CS S.R.L. SC. TRANSFORMATORUL S.A. SC. TELECOMUNICAŢII S.A. ZONA ÎNTREŢINERE ARAD 17 Arad, Calea 6 Vînători, Nr. 55, tel: ing. Curta Moise sprijină şcoala cu material didactic Arad, Piaţa Gării (Gara mare), tel: , nelu.buda61@yahoo.com Arad, Parc Industrial FN, tel: , e- mail: info@sistroniccs.ro Arad, Str. Faurilor, Nr , tel: Arad, Piaţa Gării (Gara mare), tel: , nelu.buda61@yahoo.com 16 SC. HELLA S.R.L. ARAD 16 Arad, Zona Industrială Vest, tel: SC. TRANSFORMATORUL S.A. SC. TRANSFORMATORUL S.A. SC. SPIACT CF ARAD S.A SC. SISTRONIC CS S.R.L 20 Arad, Str. Faurilor, Nr , tel: Arad, Str. Faurilor, Nr , tel: Arad, Calea 6 Vînători, Nr. 55, tel: Arad, Parc Industrial FN, tel: , e- mail: info@sistroniccs.ro ing. Buda Ioan ing. Ilca Todoruţ ing. Temelie Marinela ing. Buda Ioan ing. Deac Lucian ing. Temelie Marinela ing. Temelie Mariela ing. Buda Ioan ing. Ilca Todoruţ Reprezentant în comisii examen a oferit locuri de muncă pentru 5 absolvenţi sprijină şcoala cu material didactic Reprezentant în comisii examen a oferit locuri de muncă pentru 7 absolvenţi sprijină şcoala cu material didactic; oferă locuri de muncă pentru absolvenţi sprijină şcoala cu material didactic; oferă locuri de muncă pentru absolvenţi a oferit locuri de muncă pentru 5 absolvenţi Electric Clasa a XI-a inv. Prof. electrician exploatare joasă tensiune 21 SC. TRANSFORMATORUL S.A. 20 Arad, Str. Faurilor, Nr , tel: ing. Temelie Marinela sprijină şcoala cu material didactic 17

19 2.2 Analiza mediului intern ANALIZA REZULTATELOR ANULUI TRECUT Cele mai importante realizări ale anului şcolar sunt următoarele : continuarea unor parteneriate iniţiate anterior şi diversificarea parteneriatelor prin implicarea unor noi parteneri. în procesul de instruire realizat la nivelul şcolii; continuarea unor stagii de formare profesională a elevilor din învăţământul liceal şi cel profesional în centre de formare profesională din U.E., in cadrul proiectului Erasmus+, nr. proiect: RO01-KA , titlu proiect: Formare profesională în spaţiul european. Au beneficiat de finanţare europeană pentru efectuarea a 3 săptămâni de formare profesională, 64 elevi, în anii şcolari şi , în centrul de formare profesională ZAW Leipzig, Germania Derularea în bune condiţii a activităţilor organizate in săptămâna Să ştii mai multe, să fii mai bun Activităţi specifice de voluntariat in cadrul proiectului Strategia Naţională de Acţiune Comunitară, în colaborare cu ISJ Arad şi cu CJRAE Arad Derularea programului naţional Junior Achievement Romania pe diferite teme de interes Completarea dotării laboratoarelor de specialitate cu aparatură necesară realizării orelor de laborator Amenajarea laboratoarelor de specialitate Derularea unor proiecte pentru perfecţionarea cadrelor didactice Depunerea şi aprobarea proiectului ERASMUS+ în apelul Proiectul depus a fost aprobat cu contractat cu Agenţia Naţională cu Nr RO01-KA Vor beneficia de finanţare europeană pentru efectuarea a 3 săptămâni de formare profesională, 56 elevi, în anii şcolari şi , în centre de formare profesională Leipzig, Germania Curriculum Exigenţele noilor strategii educaţionale, privind curriculumul, vizează îmbinarea disciplinelor de cultură generală cu cele de specialitate. Cadrele didactice cunosc noua structură a curricululm-ului specific liceului tehnologic cât şi a şcolii de arte şi meserii, realizand, prin planificările calendaristice şi strategiile proiectate, adaptarea acestuia la realităţile şcolii şi claselor de elevi. Curriculum în dezvoltare locală, proiectat de profesorii şcolii vine în întâmpinarea nevoilor elevilor, specificului local, cerinţelor partenerilor sociali şi are elemente de interdisciplinaritate Calitatea procesului de predare-învăţare este asigurată prin: realizarea efectivă a obiectivelor proiectate la nivelul standardelor; autoevaluarea şi evaluarea formativă a progresului de învăţare; evaluarea. Problema aptitudinilor pedagogice vizează două direcţii majore măiestria didactică ca mod aptitudinal de predare; măiestria educaţională ca mod de fixare a unor relaţii optime şi eficiente cu elevi. Activitatea comisiilor metodice din şcoală a vizat următoarele direcţii: 18

20 organizarea procesului didactic utilizarea tehnicii de calcul calitatea documentelor de proiectare didactică concordanţă între planificare şi stadiul parcurgerii materiei organizarea pregătirii suplimentare, olimpiade şi concursuri, examene finale, asistenţe la ore activităţi de perfecţionare colaborare cu diverşi agenţi economici în vederea efectuării stagiilor de pregătire practică şi ofertă pentru angajare a absolvenţilor Din analiza activităţii catedrelor s-au evidenţiat următoarele aspecte din analiza testelor iniţiale şi a celor sumative s-au stabilit ţinte prevăzute în proiectarea didactică; învăţare centrată pe elev şi pe competenţe existenţa preocupărilor care să vizeze integrarea metodelor de autoevaluare, interevaluare şi feedback, în procesul de predare-învăţare alternarea metodelor de evaluare scrise-orale cu cele alternative (observaţia, lucrări practice, portofoliu, eseu) Astfel, profesorii urmăresc atât atingerea competenţelor specificate prin curriculum, mentinerea procentului ridicat de promavibilitate la examenele finale (bacalaureat, atestate profesionale), cât şi dezvoltarea unor valori si atitudini cum ar fi: grija fata de propria persoana (ed. fizica, dirigentie), dezvoltarea unei gândiri raţionale (matematica si ştiinţe ale naturii), argumentarea afirmaţiilor, respectul şi grija faţă de mediul în care trăim, toleranţa faţă de opinia celorlalţi (limba română, limbi straine, consiliere, geografie), ajutorul reciproc, exprimarea corectă, dezvoltarea spiritului de iniţiativă, a capacităţii de comunicare, a creativitatii. Folosirea materialelor curriculare şi a facilităţilor conversaţionale, ale calculatorului la o parte din discipline, eficientizează procesul de predare învăţare. Utilizarea metodelor active, participative, învăţarea diferenţiată, proiectarea unor situaţii de învăţare urmăreşte valorificarea experienţei elevilor, alocarea de resurse suplimentare (pregătire fişe de lucru, documentare, concepere materiale auxiliare, consumabile). Este de dorit ca profesorii noştri să devină din simpli transmiţători de informaţii, organizatori ai mediului de învăţare, accentul fiind pus pe implicarea activă a elevului în procesul de predare - învăţare. Această formare participativă pe care o implica învăţarea activă centrată pe elev, se regăseşte, dar nu total, în planurile de lecţie si în planificările didactice care au fost adaptate noii viziuni, dar şi in rezultatele la învăţătură, precum şi în diminuarea absenteismului Metode ca lucrul pe grupe de elevi, jocuri de rol, aplicaţii după un algoritm predefinit, activităţi experimentale şi lecţii asistate de calculator care sunt mai atractive, elevii învaţă să lucreze în echipă, să prezinte coerent rezultatele obţinute, îşi dezvoltă abilităţi de aplicare în practică a noţiunilor teoretice învăţate si se simt utili. La consiliere si orientare, dirigenţie, sunt interpretate teste de autocunoaştere ale elevilor. Metodele de evaluare folosite, metode tradiţionale şi alternative, urmăresc aprecierea obiectivă a gradului de implicare şi dobândire a competenţelor, motivarea elevilor şi încurajarea progreselor acestora. In general e folosită o evaluare ritmică profesorii ajutându-se uneori de fişe de observaţii, proiecte, portofolii. Activităţile pe care profesorii noştri la întreprind la clasă, se desfăşoară utilizând: calculatorul şi soft-urile educaţionale pentru diferite discipline navigare pe internet aparate, machete, planşe video şi casete video 19

21 biblioteca scolii Pentru a aplica eficient aceste metode, este nevoie de un mediu care să stimuleze învăţarea şi în acest sens se va continua dotarea sălilor de clasă, a laboratoarelor şi cabinetelor cu mobilier şi cu aparatură necesară desfăşurării orelor de specialitate. Ambianţa din şcoală este propice unui învăţământ de calitate, nefiind probleme de comunicare între membrii colectivului. Relaţia dintre profesor şi elev este transformată într-un dialog permanent fără să fie exclusă autoritatea profesorului. Datele statistice ale scolii demonstrează ca pregătirea elevilor care intră în sistemul nostru este medie şi pentru a obţine o calitate a acţiunii de învăţare este nevoie de o munca susţinută a profesorilor noştri şi de o permanentă monitorizare şi consiliere a elevilor. Deşi in comparaţie cu alte şcoli suntem la un nivel satisfăcător în ceea ce priveşte dotarea, pentru a răspunde standardelor cerute actului de învăţare, ne propunem ca în următorii ani să îmbogăţim şi să perfecţionăm dotarea cu materiale şi resurse didactice cu sprijinul comunităţii locale sau folosind resursele extrabugetare. Folosind toate aceste materiale şi resurse didactice care ţin cont de evoluţia diferitelor domenii, elevii pot aplica propriul lor mod de înţelegere a conţinutului, realizând produse intelectuale (proiecte, desene, machete, eseuri de prezentare). Sub îndrumarea profesorilor, acestea au devenit şi vor deveni în mare parte resurse didactice pentru generaţiile următoare. Şcoala noastră oferă următoarele calificări pentru absolvenţi: prin ruta educaţionala liceu tehnologic forma zi - (ruta directă): tehnician de telecomunicaţii, tehnician în automatizări, tehnician în instalaţii electrice prin ruta educaţionala liceu tehnologic forma seral- : tehnician electrotehnist prin ruta educaţionala liceu tehnologic forma zi-învăţământ profesionalelectrician exploatare joasă tensiune prin ruta educaţionala liceu tehnologic forma zi-învăţământ profesionalelectronist aparate şi echipamente Oferta noastră de formare este concretizată în raport cu nevoile de pe piaţa muncii, în raport cu nevoile comunităţii locale, în raport cu posibilităţile şcolii şi cu opţiunile elevilor şi ale părinţilor. În acest sens. Acţiunile întreprinse de scoală pentru alegerea calificărilor sunt: studii de piaţa; studii de resurse umane referitoare la tendinţele locale; analiza pe baza de chestionare; consultarea planurilor locale - PLAI; previziunile economice referitoare la dezvoltarea tehnicii Resurse materiale şi financiare Situaţia spaţiilor şcolare - spatiile şcolare sunt igienizate anual, sunt spaţioase si luminoase, incluzând 6 cabinete, 10 laboratoare, 20 săli de clasa, 3 ateliere si 1 bibliotecă cu peste volume ; Starea clădirilor - spatiile şcolare sunt distribuite in doua corpuri de clădire şi un atelier şcoală. De asemenea dispunem de o cantina şcolara şi de un internat ; În fiecare an şcolar îmbunătăţim spaţiile destinate procesului de învăţământ. Sălile de clasă au mobilier nou sau recondiţionat, sunt luminoase şi permanent le înfrumuseţăm. În ceea ce priveşte materialele didactice şi dotarea şcolii s-au constatat următoarele: Prin activităţile de autofinanţare, şcoala dispune de o dotare mulţumitoare în majoritatea cabinetelor şi laboratoarelor şcolii. S-au făcut unele noi achizişii pentru material didactic cultura de specialitate 20