CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALA$-DEVA (partea I)*

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALA$-DEVA (partea I)*"

Transcriere

1 CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALA$-DEVA (partea I)* Sta\iunea neolitica de care va fi vorba in aceste pagini este situaui pc malui stin~ al Mure!lului, in marginea de est a ora!?ului Deva, in cartierul Taua.la~. Aceasta a~ezare ne-a fast semnalata in vara anului de colegul Octavian Flnca. din'ctorul Muzeului din Deva. Numele de.,t.liuala$" (,lac mocirlos") se k3.1!a de umiditatea solului, provocata de infiltrat,iile subteranc ale apelor Mun''!u!'ui. De.<;i este situata pc' cea mai joasa tl'rasa a l\lure!lului, zona respectivl'i se afli\ cu 8-10 m dl'asupra luncii propriu-zisc a riului ~i nu este inundatil. La data cercetarilor noastre. pm \iuni intinst din ter<'nurile cartil'rului erau folositc rnai ales p<'ntru cultura leguml'lor. Resturile materialc' al<' ao:; '7.1'irii de Ia Tl'iual::t~:..._ Dcva, a!?a cum s-a putut obsl'rva chiar de Ia pr ima c<'rcctare in tl'rl'n ~i.' ell' altfel, ca in mai toatc a~ez.lir ilc d{' tipul Vinca-Turdao:; de pe Mun o:;, crau r.li-.;pindite pe o mare supr afa\.li. In cazul de fa\il urmcle a~eziirii ocupau aproximiltiv dteva mii dl' metri patra\i, intinzindu-sc la :N-E de gar a Dcva, peste Llr1ia feratii, de unde terenul coboadi tn ptat inspre Mure!?. Colegul 0. Floca nc-a dat tot concursul pentru idpntificarea la fa\a locului a pundelor arheologicc cunoscute Ia acca data. Ca punct central de rept r ~i pentru o rnai bunil orientare pl' tercn, in scopul de a determina cl'l pu\in in Iinii mari intinderea a~ezilrii, am ales casa familiei Gostar 1 in cur tea direia sp descopprisera numcroase cioburi tipice pentru cultura Vinca-Turda$, ca ~i vase fragmc>ntare, pastrate cu grij.li de regn tatul profesor N. Gostar. La cca. 200 de metri spre S de casa familiei Gostar sc afla griidina profesorului Irimia, undc de curind sc sapase o gmapil!)i unde am putut vedea, in pere\ii f.(ropii, un strat de culturil, gros de peste 1 m, con\inind bogate resluri arheologice. Spre E de casa prof. lrimia, adica inspre cuidin a fabricii de nasturi, pc o distan\a de cca. :wo m, s-au putut aduna de asem('nea ciobur i tipice; iar chiar linga fabrica, cu oeazia saparii unei fintini pe terenul Iocuitorului Rusu, se gasisera!li aici fragmente ceramice!?i obiecte de os, apartinind culturii Vincia Turda!?. Tot astfel, Ia o distan\8 de m inspre nord de casa Gostar, aproape de!_;oscaua ce duce spre Simeria, facindu-se sapatur i pentru temelia unei. case, ie~isera la iveala fragmente ceramice de acela~i tip. Pe drumul care ducea de la casa Gostar la albia Mure~ului am putut culege cioburi apartinind aceleia!?i culturi, chiar din ~antul ~oselei;!?i tot a~a!?i din f:ian\ul de irigatie al unei gradini de zarzavat, situata Ia vreo 500 m spre nord-est de punctul ini\ial de plecare (casa Gostar).. '' Din motive de spatiu, prezentul studiu apare in doua parti. Plan!?ele!?i., f1gura 1 se publica cu partea I, iar restul figurilor vor aparea cu partea II. 1 Pe atwlci N, Gostar era student Ia Universitatea din Cluj.

2 4 H. DUMITR.Ii!3CU De Ia acest ultim punct cercetat de noi ~i pina Ia eel mai apropiat meandru al Mure!iUlui raminea o distan~ de numai citeva zeci de metri. Din pricina ca e1-am inca in stare de razboi, nu se putea lncerca o ridicare topografica a intregii statiuni. In epoca neolitica, lnsa, situa\.ia nu va fi fost aceea~i, terasa pe care se :-~fla a!lezarea va fi fost mai putin ridicata, declt in zilele noastre, fa\a de nivelul apelor riului. 0 concret.a confirmare a revarsarii apelor peste terenul a~zarii este data de unele slabe resturi de aluviuni interpuse in ~ezare 2. Dintre toate punctele cunoscute aici la Tauala!;, am ales pentru efectuarea p1 imelor sondaje terenul din jurul casei Gostar, aceasta datorita intelegerii ~i hunavointei deosebite aratate de N. Gostar fiul, care in timpul sapaturilor s-a intcresat indcaproape de mersul!;i rezultatul lucrarilor. Planul initial al sapaturilor noastre fusese e~alonat pe trei ani ~i pentru primul an doream sa terminam sapaturile in punctul,casa Gostar", urmind <.:a in anul urrnator s4 lucram atit in gradina prof. Irimia, care incuviintase efectuan a unor sapaturi pe terenul sau, cit!;i in unul din celelalte punctc mai apropiate. Pentru ultimul an ne propusesem sa largim cadrul cercetaruor prin soncjaje, cit mai nwneroase, care urmau sa fie facute!;i in celelalte puncte indicate!?i mai ales in acelea periferice, In scopul de a putca determina, eel putin in linii mari, perimetrul a~e7arii 3. Intreruperea brusca a sapaturilor noastre de la TAuala~. concepute pe un plan destul de vast, ne-a facut sa renuntam la publicarea imediata a rezultatelor, care ne apareau prea sarace ~i necorespun7atoare fata de proiectul initial. Azi, insa, consideriim ca!ii rezultatele sapaturilor de caracter preliminar, redactate inca din 19GO, de la TAuala~. oricit de modeste ca intindere, este totu.5i bine sa fie aduse la cuno!3tinta cercetatorilor interesati 4 2 M. Roska mentioneaza ca, in sondajele sale din a~ezarea de la Turda~. in punr tul B aparc un singur orizont de locuire, in punctul C sint doua straturi, iar in punctele A!3i D sint trei straturi. TotU!?i aceste constatari sint destul de neconcludcnte, data fiind intindcrea mica a sondajelor (cf. M. Roska, DolgSz, 1-2, EJ:.!G, p ; idem, A Torma Zs6fia gyujtemeny, Cluj, 1941, 7-15). Ele ar putca indica o serie de parasiri!3i reveniri in a!3ezarea a~a de intinsa de la Turda~ ~i de aceca, probahil, situa\ia stratigrafica a depunerilor nu este identica pe toata in tinderea a~ezarii. 3 In urma C'Venimenlelor istorice de la 23 august 1944 $i a apropierii frontului de Deva, lucr~rile noastre s-au incheiat pe data de 30 augustl, cu gindul de a fi rcluate mai tirziu. Din motive obiective insa, continuarea sapaturilor noastre de la Tauala$ nu a fost posibila nici in anul urmator. 0 reluare a sapaturilor in aceasta a~ezare s-a facut totu~i de M. Macrea!3i 0. Floca, in anul 1947, JW scara foarte redusa.!vlaterialele descoperite atunci, nepublicate, au fost stucliat<.' de noi in anul 1960 in MuzPul de istorie de la Deva. 4 Acum - de~i ccrcctarile arheologice s-au intensificat considerabil pe tot tpj itoriul patriei noastre - a!?ezarea eponima de la Turda~ nu mai poate fi cer, data din nou, fiind in intregime distrusa de apele Mure!3ului, a~a cum au aratat :-.ondajelc intreprinsc in 1937 de Vladimir Dumitrescu. Colectia Zs. Torma, depo::ttata la Muzeul de istorie al Transilvanici dp la Cluj, a fost inventariata de colcgul N. V!assa, can: a publicat ~i unele piese din aceasta colectie (N. Vlassa,.'.'coliticul Transilvaniei - Studii, articole, note, Cluj, 1976, p , 122, 7/1-2; , fig , 17-18, 21, 24-25; Idem, in PZ, 49, 2, 1974, ). In ceca ce prive!?te ccrcetarile mai vechi ale lui H. Schmidt, ele au avut ca rezultat nwllai unele considera~ii de ordin stilis1ti.co-tipologic asupra materialelor ~i la ('Unoscuta imparti1 e a ceramicii. descoperitc Ia Turd~ in opt grupe, cuprinzind

3 CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALA:;i-DEVA (I) 5 Cu pnv1re la problema stratigrafiei a!?ezarii eponime de la Turda$, o p:-irna greutate in urmarirea structurii depunerilor in aceasta a!?ezare o constituie faptul di M. Roska folose$te un sistem propriu in redarea grafica a rezultatelor stratigrafice, ca!?i unele neconcordante, fara sa indice adincimile pe marginl'a profilelor sau sa le redea cumva in legenda adiacenta:;. Citi.torul este nevoit sa stabileasca singur adincimea diferitelor nivelc, oarecum mai mult prin deduc'i"!?i desigur in chip aproximativ. Pentru punctu.l A se documenteaza cu ajutorul fi!?iilor de pamint ars, ca $i al resturilor de vctre $i al carbunilor, trei orizonturi de locuire, indicindu-se in text adincimea numai pentru doua dintre ele, -:-i anume 0,50-0,75 m pentru stratul superior!?i 0,95-1,20 m pentru eel mijlociu, de unde rezulta ca grosimea propriu-zisa a depunerilor este de 0,25 m. Ambl'le straturi sint despartite printr-un strat steril de mil. AI treilea orizont de locuin cuprinde doua gropi-bordeie, a ciiror adincime nu este aratata in nici un fel ~i care au fost sapate intr-un strat aluvionar mai vechi $i mai gros. Succesiunea acelor trei straturi de cultura apare ceva mai clar in profilul obtinut in punctul.d, prin razuirea!?i netezirea chiar a malului sm pat de apele Mure!?ului. Din Himuririle date de autor, se poate intelege ca in acest profil cu adincimea de cca. 3 m orizontu 1 superior a aparut la -0,55 m, eel mijlociu la -1,20 m, iar eel inferior, considerat ca _poradic, la -1,90 m. Totu$i, in legatura cu relatarile asupra celorlalte doua puncte apar unele nepotriviri. De pilda in punctul B s-a gasit un singur orizont de locuire (colibe), care sta chiar pe lutul galben. De$i baza stratului de cultura se afla la adincimea de 1,20 m de la suprafata solului, ceea cc, conform observatiilor enuntate, ar corcspunde stratului de cultura mijlociu, autorul il paralelizeaza totu!?i cu stratul superior, fara sa adauge alte consideravuni suplimentare. De asemenea, pentru punctul C se vorbe$te de existenta a doua straturi de cultura, cu grosimea de 1,20 m ~i de 1,30 m, corespunzind - dupa afirmatia autorului - cu stratul superior!?i cu acela mijlociu din punctele A $i D, ceea ce nu concorda cu situatiile gasite in aceste doua puncte. Pe de alta parh, ar rezulta de aici ca grosimea stratului de cultura este foarte variabila; de la ,28 m in punctele A $~ B pina la 1,20-1,30 m in punctele B $i C. Credem di aceasta diferenta in aprecierea grosi.rnii stratului de cultura se datore$te faptului ca autorul s-a folosit de do~ criterii. ln primul caz s-a considerat grosimea dcpunerilor strict de deasupra orizontului de locuire, acolo unde prin f01 ta lucrurilor oelc sint mai dens sedimentate, iar in al doilea caz (punctele B $i C) autorul s-a rcferit Ia intreaga grosime a stratului de pamint in cuprinsul caruia s-au gasit raspindite urmele de locuire. Obiectul principal al sondajelor noastre de la Tauala.5 a fost urmarirea stricta a situatiei stratigrafice, reluind astfel incercarea mai veche a lui M. Raska de la. Turda$.!?i ceramica apartinind altor culturi. De fapt, numai grupa nr. 3 este tipica pentru cultura Vinca-Turda!? (cf. H. Schmidt,.in Zeitschrift fii.r Ethnologie, XXXV, 1903, p ). 5 De exemplu, nu se indica adincirnile, fie pe marginea profilelor, fie printr-o legenda adecvata. Apoi folose~te criterii deosebifle in aprecierea numarului straturilor de cultura. cit $i a grosirnii acestora in fiecare din cele patru sondaje. Nu ar fi exclu!;i ca aceste aspecte diferite!?i complicate sa se datoreze nu numai variatiei nivelului apelor $i grosimii depunerilor ~uvionare ci mai ales caracterului limitat al slipaturilor efectuate de M. Roska (Zoe. cit). '

4 H. DUMITRESCU Sapaturile au inceput deci in primul punct in ziua de 13 august 1944, pe un ter en de cra. 850 m 2, de forma unui patrulater, care ne-a fost pus la dispozitie. In acest spatiu am trasat, paralel cu latura de nord a terenului, un!?cint cu dirpctia E-V, de 20X2 m -!?Cintul I. Ulterior, in dreptul portiunii unde in stratul superior aparuse o mare bogatie de materiale arheologice, inclusiv buca\i mari de chirpic ars, adica Ia 8 m de capatul de E al!)antului I, s-a trasat, pe mijlocul lui, o suprafata de 10X4 m (fig. 1tB). Incepind de Ia suprafata spre baza, observatiile facute in cur sul sapaturilor au dat Ia iveala urmatoarele constatari: Intre 0-0,50 m, in patura de pamint vegetal de culoare neagra-cenu!7ie, rpstuj ile de vietuire sint rava!iite!ii sporadice; fr agmente ceramice mai numeroa ~e incep sa apara de la 0,25 m, fiind mai abundente inspre 0,40 m (fig. 1/A 1). I rnediat dedesubtul acestui nivel, intre 0,50-1,20 m, in pamintul de culoare ("enu-:.ic, resturile de vietuire se inmultesc simtitor, densitatea lor maxima fiind spre baza stratului, unde s-au gasit!)i buditi de lut ars!ii presat pr-:jvenind din darinu'itm ile unei locuinte, ca!ii o cantitate de lut farimitat, initial rwars. Ac -~te depuneri constituie primul strat de cultura in ordinea descoperirilor (dar nu ~i in ceea ce prive!;ite vechimea) (fig. 1/A 2). lntre 1,20-1,40 m se afla un strat cu aspect milos, de natura aluvionara, can intrerupl'a continuitatea depunerilor arheologice. Acest nivel, aproape steril, <!tv o grosimc variabil<'l, care in unele puncte depa!ie!;ite 0,20 m!;i corespunde in~ n alului scurs de Ia inundarca stratului superior pina Ia n tr ager ea apelor. He :f'nirea pe \"L chile locuri a fo!;tilor locuitori, ca!;i a urma$ilor lor, s-a facut imc,liat dupa zvintarea locului, asa cum o dovede$te prezenta resturilor de vietuire din o,lratul superior (fij.!. 1 A 3). Intre 1,40-1,80 m, urrnele de vietuire imbibate de o smiga cenu!;iie-verzuie inc p s<'l devina iar mai compacte, cea mai mare cantitate de materiale fiind ma!-ala inspre col\ul de, est al!iantului I, unde depunerile mer g pina Ia adint irnr a dt pestt> 2 m ~i uncle se desemna o usoara alveolare in teren, controlabila si in profilul sapaturii (fig. 1/A I 4, 10). In restul profilului, mergind spre est, stratul de r ultura se subtia treptat. De altfel, in totalitatea lui, acest strat inferior era mai subtirf', avind o grosime de numai 0,40 m, fa\a de stratul suprapus, a dirui l.!rm:ime C'ra de 0, m. SAp<'ltura a continuat in adincime, insa sub aceste straturi de cultura r L st\1j ile arheologice sint putine. Intn 1,80-2 m, in restul!iantului I, mergind pina la caplitul lui de est, pamintul devinp galbui ~i cleios. In acest p<'lmint au aparut pietre rotunde de riu, iar cxtrem de rarele t'ioburi gasite pc fundul alveolarii de vest (fig. 1/A 10) eruu imbibnt<:> dp umezeala, provenien\a lor aici fiind cu totul fortuita. Intre 2-2,20 m, pamintul C'ra galben la culoare $i, de$i pc alocuri mai compact, totu!?i mustea de apit Inspre cel.e doua extrcmita\i ale!':kintului. ca!?i sprt" mijlocul lui, sapind mai in adincime, am ajwls la nivelul cu apa. S8p8tura s-a continuat insa in coltul de est, sub forma unui put-sondaj, pina la adinci.mea de :1 m, adicll pinli la patura de apa subterana (fig. 1/A 5). Suprafata A (10 X 4 m) a fast deschisa, a$8 cum s-a spus, perpendicular "i aproximativ pe mijlocul!;iantului I, in scopul de a urmari bogatele resturi arheolog~c:e din aceasta portiune a stratului superior (fig. 1/B).. lntr-adevar, s-a putut constata ca la intersectia celor doua son.daje, intre 0,50:,.1,30 m, pe o suprafata de cca. 16 m 2, depunerile erau mult mai boga-te, indicind o locuire mai inten~. dovedita ~?i prin grosimea de peste 0,50 m a stra-

5 CERCI!TARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALA~-DEVA (I) 7 tului de cultura. Aici s-au descoperit, spre baza stratului, bucati mari de chkpict ars, care indicau in chip precis existenta unei foste locuinte de suprafata (fig. 1/A 9). Cu toate acestea, nu s-a putut face delirrtitarea resturilor prin dezvelire pe toata intinderea lor, intrucit pe de o parte ele se continuau ~i dincolo de marginile sapihurii, iar pe de alta parte bucatile de chirpici ars dcscoperite nu aveau continuitatea necesara, prezcntind goluri mal"i intre ele. Mentionam ca. in cadrul acestor rcsturi ale locuin\ci, s-a giisit pe o lespedc de piatra o cantitatc de Iut farimitat amcstecata cu bucatele de cioburi pisate, inro~ita in urma inccndiului; pa: ea sa fi fost pregatita pentru prelucrarea unot vase grosolane. In coltul de sud-vest al suprafc\ei A s-a aflat o cantitate mai redusa dc' fragmente ceramice ~i bucati de chirpic ars care faccau parte dintr-o alta locuinta. <Jpar\inind aceluia!?i strat de cultura. Notam ca o aparitie curioas:'i. ~i faptul ca, aproxirnativ in mijlocul al'cstl'i suprafete cu resturi numeroasc de locuire, s-au descopc!"it trei lespezi mari. de forma prismatica, taiate dintr-o piatra ccnu~ie, un fd de gn si<', care dcn nisc friabila. Ele erau strinse gramada (fig. lj'a m.io, 1/ A 8), avind inaltimea intrc 0,65-0,75 m!)i latimea intre 0,20-0,30 m, baza lor aflindu-se la -1,50 m. Nu cunoa~tem analogii pentru astfcl de dcscop0riri; s-ar putl a ca el<' sa n u fi avut nici o legatura cu locuinta straveche!)i sa apartin<'i. unci epoci mai tirzii, clc!ii in jurul lor nu s-au putut distinge urm 'le vreunei gropir.. Ca!)i in stratul I, in suprafata A s-a constatat <'xist<'nta cclui de al doilca strat de cultura, mai vechi, prczentind accea!)i particularitate de a fi mai subtire si situat la aceea!?i adincime fa\a de stratul sup<'rior. Stratul aluvionar intcrmediar avea aici o grosime variind intrc 0,20-0,:IU m, iar stn1tul inff'i'ior de cultura mergea tot pina la -1,80 m. Pamintul galben pt opriu-zis - neumblat - a aparut la -2 m, iar sapaturile noastrc, in suprafata A, n-au dcpa~it adincimca de -2,20 m (fig. li'a m ). Pomind deci de la constatarile fflcute in celc douli sapaturi reduse ale noastre, putem spune ca s-au putut preciza doua straturi suprapuse cu urm<.> de locuire apat'\inind culturii Vinca-Turda$, desplirtite printr-un strat steril de mil. Pc ce alta parte, faptul di in!)antul I sapatura a fost adincita, d<'!?i cu mare greutate, pina la -3 m, adica pina la patura de apa subterana, ne-a dat certitudinea ell aici nu a mai putut exista!?i un al treilca strat de culturu. * In ceea ce prive!?te materialele descoperite in cele doua stratui i de cultura de la Tauala!)-Deva, ele constituie un facies cultural unitar, caractcrizat prin ceramica cu forme tipice Turda!?. la oare predomina decorul in benzi incizate umpl ute cu puncte (gflurele) incizate, ca l?i altele cu impresiuni diferite. Aspectul unitar se explica prin apartenenta la aceea!?i faza culturala a ambelor straturi, continuitatea aoestor doua straturi fiind U!?or intrerupta prin acea patura de mil relativ subtire!?i inegala ca grosime. Credem deci ca acest factor (ocazional) a reprezentat o perioada foarte scurta de intrerupere a locuirii a!?ezarh!?i ca atare proccsul de dezvoltare al culturii respective nu a fost propriu-zis int, erupt. " Ca simpla ipoteza, semnalam!?i posibilitatea ca, in functie de inundatiile periodice de aici, aceste lespezi sa fi avut rolul unor semne de recunoa!;tere a locului.

6 8 H. DUM[TRESCU Analiza mai amanuntita a con?nutului arheologic al fiecaru1 strat indica tn.sa unele diferen\e in privinta densititii depunerilor arheologice. De pilda. onsiderind in chip statistic materialul ceramic din stratul superior, se observa.o deosebire in sensul ca, intre linia de bazl a stratului (-1,20 m) ~i pina la 0,80 m. cantitatea resturilor arheologice este mai mare, pe clnd intre 0,80-0,50 m cioburile ca!>i cdelalte resturi arheologice sint mai rare. AceastA demarcatie sub raportul cantitativ nu corespunde insa ~i unor deosebiri de ordin tipologic caractcristice pcntru :naterialul ceramic. Din <JC( "! punct de vedere s-ar putea vorbi, pe baza unor criterii tipologice, de existcnta a doua niveluri in cuprinsul stratului superior de la Tauala!?, fan'i ca accasta situa\ie sa se poata documenta ~i in profil printr-o deosebire de nuan1a in culoan'a!>cll ul ui. PP lin:.:ii aceasta, in partea superioara a stratului superior s-a observat o sporin a numarului de coarne ~i oase de animale, fata de partea inferio3ra a acc~~ui strat. Cit pri\"c')te stratul inferior, pc linga ceramica cu decor tipic, de benzi ru puncte adincite, semnaiam!?i existenta, cantitativ foarte redusa, a unci categorii ccramice dl culoare neagra, cu reflexe cen~ii. avind suprafetele ini~ial lustrui lc ~i un decor de pliseuri fine, adica a~a cum este cunoscuta in stratul inferior de la Vincn. In stratul superior de la Tauala~ aceasui. categorie lipse~te, raci in locul,.pliscur ilor" aici apare numai decorul de caneluri largi dispuse orimntal. De asemcnea, in acest strat inferior au aparut ~i unele fragmente ceramice tipice pentru cultura Star~evo-Cri!?; de exemplu, o mica cupa larg deschisa care sta pc patru picioru~e cilindrice (fig. 6/20) ~i un mic vas de asemenea larg deschis, cu fund profilat (fig. 9/2). Ambele reprezinta forme Starcevo-Cri!? IV. In ~;Jpatura insa nu am putut surprindc un nivel apartinind culturii Cri!?!ii credc:n ca cste vorba doar de elemente sporadice, provenind dintr-o posibila interferenta dintre acestc doua culturi. Explicatia s-ar putea gasi in fenomenul a~a-zis, ;-cten 'ie" al culturii Cri~7. Cit pri\'ec:;te problema locuintelor, fara indc:ala ca ca nu poatc fi lr:~uri+i'l. pe dpplin prin datelc obtinute in a~ezarea de Ia TAuala!i, tinind seama de suprafata redus<1 a sapaturilor noastre. Tot~i. un element pozitiv a fost ci~tigat, c:;i anume C'XistPnta unor locuinte de suprafata in stratul superior. Pere~ii locuintclor erau din trunchiuri de lemne despicatc!?i cu lipitura groasa de lut, a!?a cum o 7 In tpritoriul de formare al culturii Vinca, a~a cum se ~tie, ultima faza a cnlturii Starcevo (IV sau III, potrivit terminologiei adoptate de Vl. Milojcic si D. Garasanin) este considerata ca fiind partial contemporana cu faza Vinca A, situa\ie constatata in mod clar!li la Vin~a!li in alte a~ezari. In zona periferica in care nc aflam Ia Tauala~. caracterizaui. printr-o dezvoltare de ordin secundar, situatia dintre epic doua culturi pare sa se repete in conditii formal identice, dar in fond df'ospbite nu numai ca timp, deoarece in acest spatiu aspectul Cri~. cu un ritm propriu mai lent ca!?i cu caractere locale, se gasea inca in plinii dezvoltare atunci cind au aparut primele elemente ale culturii mai noi, Vinca. In conditiill date, este firesc ca!?i rezultatul final al procesului de dezvoltare sa fie partial diferit in regiunea Mure$ului, fata de acela din centrul vechi de formare a culturii Vinca. Un alt element care reprezinui. aici un reflex al culturii Cri~ locale este documentat prin descoperirea Ia Tauala~ a unei grupe de ceramica pictata. AceasUi. specie - de buna calitate tehnica - cu pictura neagra pastoasa in benzi mai ales late constituie totodaui. o veriga de legatura intre cele doua straturi, asigurind ~i in acest mod succesiunea cronologica direcui. dintre ele, intrucit ceramica pictata de acest tip Cri~ tirziu poate fi urmarita din stratul inferior pina Ia eel superior, unde _devine mai abundenui. (cf. H. Dumitrescu, in SCIV, 17, 3, 1966, p ).

7 CERCETARILE ARHEOLOGfCE Dl! LA TAUALAS-DI!VA (I) 9 doved.. sc amprentele de pe unele budl\i mai mari de chirpici ars, aflate, dupi cum s-a specificat deja, spre baza acestui strat de culturcl, la adtncimea de 1,20-1,30 m. De~i dupcl largirea ~antului I prin suprafa\a A s-a putut degaja din aceasta locuin\3 o suprafat! de 16 m 2, pe care erau pres4rati bulgari de chirpi.ci, dimensiunile acestei zone cu chirpici nu au totid~i un contur care sa indice intinderea realcl a locuintei; buc!tlle de chirpici prinse In ~p4turc1 fiind r.lv4!?ite, nu s-a putut incerca o determinare fie!?i partialcl a formei!?i nici a orientlrii acestei locuintt>. De asemenea, in cuprinsul acestei portiuni de locuintl nu s-au gi1sit urme de Yatri1 sau de cuptor. Cit prive!?te a doua locuintl din acest strat, din eare s-a prins o prea mica parte, in coltul de sud-vest al suprafetei A, resturile descoperite nu ne ingaduie sa tragem nici o conduzie. Cel mult putem nota distants in linie dreapta dintre cele doucl locuinte, care nu depa!?e!?te in acest caz dtiva metri. 1n stratul inferior s-a dezvelit, in coltul de sud-vest al!?<1ntului I, o por ~iune dintr-o groapa nu prea mare, care se intindea pe o Iungime de 2,15 m, adincimea ei reala fiind mai greu de detcrminat, deoarece partea pi1strata era cuprinsa intre 1, m (fig. 1/A m.14-20). Slparea unui bordei oval, al carui diametru maxim ar fi putut atinge 3-4 rn, nu ar fi constituit un fapt neobi!?nuit pentru acest strat inferior, intruclt gropi de bordei s-au gasit atit la Turda~. cit ~i in a!?ezarea apartinind aceleia!?i culturi de la Ti1rtAriaB. Credem deci ci1!?i in a~czarea de la Ti1uala!;i, groapa din stratul inferior indica e-xistenta unui bordei de acest fel. Cunoscutul model de casi1 in miniaturi1 de la Turda!?, cu baza patrati1 ~i peretii U!?or curbati, impodobiti la exterior in maniera decorului tipic pent u CPramici1, adici1 din benzi umplute cu linioare incizate 9, ne-ar putea da o imagine aproximativa. Dar nu cred ca modelul acesta reprezinti1 un bord 'i, ci o locuinti1 de suprafata. De altfel, bordeiele aveau in general forma ovali1 sau circulara. Pe de alta parte, daci1 ar fi vorba de modelul unui bordei, decorarea exterioani a intregii suprafete a peretilor nu!?i-ar fi avut locul. Deschiderea rotunda care se vede in partea de sus a modelului de locuinta ar putea inchipui intrarea in locuinta. 1n nili un caz ea nu constituie un E'lement determinant, caci este de presupus ca aceste reprezentari miniaturale nu corespundeau exact realitatii. Astfel, pe un fragment de vas de la Turda~ SC' vede cunoscuta reprezentare cu totul schematici1 a unei case cu un acoperi~ inalt, in doua ape, la care sint redati insa ~i parii care constituiau osatura de baza a peretilor; ace!;itia fiind infipti in pamint, bineinteles ca partea lor inferioara nu se vedeaw. 11 N. Vlassa, in Dacia, N.S., VII, 1963, fig. 2, 3'2. 9 M. Raska, op. cit., p. 252, pl. CIV/'1. ' 10 Idem, op. cit., p. 290, pl. CXXIII/'17. Nu cred. ca ar trebui sa presupunem, pe ba~a. acestei reprezentari, existenta unor locuin~e construite pe piloti, de~i o 1poteza m acest sens a fost mai de mult formulata de D. Popescu (lstros, II, 1935, p. 4). Mai recent, Iuliu Paul - 'la conferinta muzeelor din decembl'ie 1965 (vezi ~i. articolul din SCIV, 18, 1, 1967, p. 3-22) a sustinut teza ca unele locuinte cu platforme ale culturii Petre!?ti de pe terenurile in panta erau construite tot pe piloti, ceea ce inseanma ci:i. o parte din parii scheletului de sustinere a platformei ramineau vizibili. ln _cee<l: ce prive!)te,pilotii" reprezentati pe desenul de la Turda!), cu caracter ;;r~'hematlc, e1 ar putea reprezenta elementul esential al temeliei casei.. Mentionam ca acest fel de a construi casele este!?i azi in vigoare in satele dm "Unele regiuni subcarpatice ale Moldovei, numai ca imaginea pictata pe ciobul de Ia Turd a~ constituie, credem, aspectul unei prime faze a tehnicii de construire

8 . ; H. DUMITRJiSCU l1;1 a!lezarea de Ia Vinca se cunosc bordeie sipate in piintint; r.otunde sau ovale, cu una sau doua mici incaperi, descoperite, 8$8. cum. se. $tie. in',oel mai vechi strat, Ia adijx'imea de -l(j,50-9,10. m 11 1 ~ pe 'Cind locuintele de.1 tbi'1fjlii dreptunghiulara sint caracteristice.pentru straturile mai noi $i se. gasesc Ia d.iferite nivduri, incepind de la -9,30 m 12 In fazele de Sfir$it ale culturii Vinca-Turda$ construc\ia caselor de forma dreptunghiulara dovede~te o tehnica destul dl' inaintata. lntr-adevar, l'idicarca unui schelet de pari pe care se fixau pere~ii din impletitura de nuieh, fa\ui\i cu lipitu A groasa de Jut, dupa cum afirmii. Vasic, m ind ~i podele de lemn ~i pe lin.!!a aceasta fiind prevazute cu vetre!li cuptoare o\ ale cu cupola 12 o s, arata une!p analogii de constructie cu locuintele culturii Cucukni-Tripolie. DC' altfel, in!l ~atura cu act>asta problema a Jocuintelor din al"ia culturii Vinca s-au facut dcscoperi i tot mai numeroase $i interesante. De pildii, in a$ezarca de la Banjicau, situata la 12 km departarc de Vinca, nivelurile V-IV sint corcspunzatoare fazl'i Vinca-Turda$; in nivelul V s-au descoperit locuinte dt> tipul bordci, pe cind in nivelul urm<'ltor IV au aparut case de forma dreptunghiulan'i. ln ni\'elurilc 111-li. care apartin fazei urmatoare - Vinca-Plocnik - I'C'sturilc de loeuin\l' indidi atingerca unei trepte deosebite pe linia progresului tchnic ln nivclul ll de Ia Banjica apare cea mai mare casa cunoscuta in acest mcdiu: casa nr. 4. eu dimensiunilc de 20 mx 11 m ~i care merita sa fie semnajatii ~i aid. Ea cste de tipul megaron, cu pere\ii gro$i de 0,80 m $i colturije intaritl impotriva vintului, avind aeoperi$ul sustinut de trei pari, a$ezati pe linia mediana a intcriorului easei. S-au ~asit!?i urmelc unor pereti interiori care imparteau rasa in mai multe incaperi!';i n sturile uno sobe-cuptoare cu calota, a~ezate PL' platf01 ma de lcmne $i Jut. S-a rcmarcat, de asemenea.!ii o anumita ordine in distl'ibuirea caselor in cadrul a~cza ii, ca $i existenta unor gropi in forma dl punga, adiacente locuintejor ~i carora descoperitorul le atribuie functia de gropi pentru provi7.ii, elemente care an1ta organizarea unei gospodarii in cele mai bww condi\ii po~ibilc de atunci, cit ~.i grija dt a infrumuseta exteriorul caselor prin acrott rp cu chip uman - cunoscute ~i Ia noi in a$ezarca de la Tm da!?, prin ornampntc sporadicc in relief, cit ~i prin benzi de culoare. Ceramica Tchnica prelucrdrii vasclor. Ca de obicei, in a!?ezarile neolitice, alaturi dp ceramica de calitate mai buna, SP gasesc vaseje de uz comun din pasta de calitatp inferioara. din Ppocilc mai tir1.ii. Spatiul liber de sub podeaua casei este apoi umplut cu pietre mari dp riu, pentru a asigura locuintei o bazli cit mai solidi\. Cit privc!?te conceptia ca aceste reprczentari ale caselor ar avea o semnificatic religioasa (A. Nitu. in Apulum, 11, (1946), p ), aceasta problema intra in sfera de preocupari de caracter magico-religios, mai greu de unnc1dt; dar chiar daca se poate atribui acestui motiv o semnificatie sacra, fiind pictat probabil pe un vas de cult, nu trebuie sa trecem cu vederea faptul ca imaginea r spcx tiva reda totu!?i o constructie reala. 11 M. l\1. Vasic, Praistoriska Vinca, IV, 1936, p. 148, fig. 239; II, 193G, fig l:l Ibidem; VI. Milojcic, Chronologie der jungeren Steinzeit Mittel- und Si.i.dosrcuropas, Berlin, 1949, p. 72 ~i urm. 12 bis M. M. Vasic, op. cit., I, fig. 7, 8, 17, 21. I:l I. Todorovic - A. Cermanovic, Banjica, Naselje vin~anske kulture, Belgrad. 1961, bordeiele din nivel 6-4, p. 16!li urm., 74!;i.urm.

9 CmaEl'.ARILE ARHEOLOGICE DE LA T.AUALA~-DEVA (I) 'In a!?ezarea de la Tauala~. aceasta. situatie se' intilne$te in amhele straturi de cultura. Din pacate, din a doua categorie- nu s-au pi!istrat vase tntt'<'gi ~i pbate Unn din cauzele care au contribuit la distrugerea lor au fost dinwnsiunilp mai mnr: ale ace-stor vase: totu~i grosime-a fl agmentelor ramase ajungea la 0,03 m, iar fundurile vaselor atingeau, in dn>ptul colturilor, grosimea putin obi~nuita de. 0,0-t- 0,05 m. 1. Lutul folosit la prelucrarea catc'gorie-i ceramice de uz uuspotlril'!'sc, on\in, impuritati $i materii straine, fiind amestecat in mod special cu plpava. cioburi pisate ~i mici pietrice-le albe, cat'l' in urma corodarii inten!;(' a pastpi apar destul de vizibil in suprafata pet e-~ilor. Arderea s-a facut in mod in!'gal, suprafe\ele vaselor prpzl'ntind difel-it<. nuante; de la cenu$iu-nc'g-ricios insprp <'afcniu-ro~cat. In sectiun(' se ohserva di straturile superficiale ale peretilot vaselor au fost arse la ro~u. pl' cind mipzul a ramas de cele mai multe ori nl'gru. Totu$i, datorita degn'santilor aminti~i mai inainte, pasta ('Stf' compacta ~i dcstu\ c\p dura, d('osehindu-st total clc aspl'(' tul friahil!';j spong-ios carl' caracterizl'azii c pramica dc' uz comun H a \tor <'ttlturi. Starea fragmcntara a vaselor dl' la TauaJao; ne-a pl'rmis insii sa rw cl:~tm st arna in mod dar de procedeul tehnic, desigur rudimentar, prin care sc lucrau in prirnul rind chiupurile. Se poate astfcl vedca ca obtinerea grosimii voitp a peretilor sc facea prin completare treptata cu adaosuri, car<' apar in Sl'C'\iune ca tot atitt a straturi suprapuse. Netezirea suprafetelor intprioare ~i partial chiar lustruirca lor arata grija de a remedia porozitatea vaspjor ~i sta in leg-atura cu rolul func"\ ional a! ac estor vase folosite indeosebi pentru pastt an a lichidelor ~i conservan a a I i nwn tpior. Spre a se evita evaporarf'a, suprafetc'ie l'xterioan sint aspre si z~rtlll\uroasl'. fiind acoperite cu o barbotina groasa intinsa pe vas, prin tehnica birw c-unoscutd a plimharii dc'~etpjor pe pc'retii vaselor, de undc au t ezultat ~i difl'ritc-le dunt!i u~or reliefate, in sensuri opuse (pl. VI/I). 2. Vasele din pasta ceva mai bun a, formind categoria a dou<t. sint de d: mensiuni mijlocii sau mici; lutul se alegea!?i se spala in vederea obtinerii unui graunte cit mai fin. In sectiunea perctilor se observa puncte ludtoare de mica, ceea ce arata ca lutul a fost amestecat cu nisip, ca degresant. Fra.~mentele descoperite sint in general bine arse!?i au uneori peretii re7onanti. Nu se poate vorbi insa nici in acest caz de o ardere uniforma a vaselor, in cuptoarc inchise. Drept urmare, se constata o mare varietate de colorit, care merg-e dl' la cenu!iiunegricios pina la ro!?u-caramiziu, aceasta mai ales in stratul superior, trecind printr-o intreaga gama de nuante intermediare: cenu$iu-deschis. brun-cenu!?iu, brun-cafeniu, cafeniu-ro$cat, ca $i cenw?iu-galben $i brun-galbui. Culoarea suprafetelor nu constituie totusi un criteriu esential in legatura directa cu calitatea pastei, intrucit, dupa cum am vazut, $i u~ele vase de uz comun ~i din pasta groasa prezentau diferite nuante de ardere. 3. Chiar!.'i in ceea ce prive$te categoria ceramica cu pasta cea mai fina, adica aceea a vaselor pe care s-a aplicat pictura, in majoritatea cazurilor arderea nu este perfecta. ln sectiunc se poate vedea ca stratul mijlociu a ramas cenu$iu. pe.cind cele exterioare sint arse la ro$u. In schimb fragmentele de ce!iti din aceasta categorie cu pereti subtiri, avind o grosime de maximum 0,05 m, arata ca arderea s-a facut complet la ro!;u. Privind cu atentie suprafata vaselor din pasta de calitate buna, se pot distinge uneori dungi fine paralele, urme care dovedesc di netezirea suprafetelor s-a facut cu ajutorul unor spatule speciale de os. De altfel, in inventarul uneltelor

10 12 H. DUMITII.!SCU din cadrul acestei culturi se cunosc o serie lntreagl de obiecte plate de os, in forma de mici lopatele, care fara indoiala au servit Ia modelarea vaselor. Cit prive~te lustruirea suprafetelor, s-au pastrat putine urme din lustrul mecanic initial, cad, a~a cum s-a spus, mai toata ceramics din aceasta a~ezare este azi putcrnic rorodata, in 8!?3 miisura, lncit ~raturile superficiale sint in bunii parte distruse; tot\l!?i, pe unele fragmente mai mici ~i lntimpiator mai bine conservate SP vim inca urme de lustru mecanic. Instructiv este in accst sens un fragment ceramic provenit din stratul superior, care prezinta in partea interioara o suprafa\a foart~ bine lustruita, ca!?i o pasta cu grauntele fin, pe cind suprafata extcrioara este extrcm de deteriorata prin corodare adinca, a~a incit - judecind numai dupa accst aspect - nu s-ar puwa presupune citu.5i de putin buna calitate a fragmcntului. U1 me de Iustruirc mecanidi s-au constatat!?i pe fragmente din vase de dimensiuni mijlocii ~i de o calitate mai putin buna. In vederea obtinerii lustruirii suprafe\elor, pare deci ca, inainte de a fi introduse in cuptor, vasele se acopereau cu un inveli!? sub\ire de argila fina inmuiata in apa. Dupa ardere, suprafata era frccata puternic cu ajutorul lustruitoarelor. Forme. Dc~i cea mai mare parte a materialului ceramic de la Tauala~ s-a gasit in stare fragmentara, unele dintre fragmente au putut fi virtual intregite, iar pentru altele s-a putut deduce ~i reconstitui forma, prin comparatie cu vasele intregi dcscoperitc Ia Turda~. Prin analiza numeroaselor resturi ceramice descoperite la Tauala~. am ajuns la concluzia ca, in majoritatea lor, formele vasclor sint acelca~i in ambele straturi de cultud'i. U~oarele difcnn\ieri ca1 e sc obsena totu~i sc datoresc unor pcrfec \ioniiri tp}mice locall', ob\inute de-a lungul timpului ~i se intilncsc mai ales la \ asclc din catn:oria mai fina. Cit prive~te formele din seria a~a-zisclor vase de uz comun de care dispunem, nu s-au putut stabili dcosebiri intre materialele cclor doua stratuj i. ln repcrtoriul fonnelor sc situeaza in primul rind vasele mari, cu pcreiii ~i fundurile ingro!?;.lte, lucrate din pasta g1 oasa ~i cu grauntcle aparent mare, dcspre care s-a vorbit mai inainte. In gem'ral. forma acestor,,chiupui i" este larg dcschisa, cu peretii drepti, C"are se arcuiesc inspre fund ~i uneori inspre gura. Inaltimea lor este de 0,50 m- 1 m. Se observc'i ca marginea superioara, cu buza groasa ~i lata, este bine netezita, fiind lustruitcl ~i in exteri01 ; barbotina neorganizata acopera resiul recipientului, inl'epincl irm uiat de sub aceastc'i zon.:'t. Aceste vase erau prevazute cu apucatori in forma u!' proerr.inen\e puternice (fir~. 2/13, 5/9) sau cu toartc propriu-zise, late (pl. IV/1), simple ~i masive, strapunse vertical (fig. 5/3, 12; X/8) ~i dispuse in chip alternati\ in jurul vasului, in doua sau mai multe!?iruri. Cunoscuta in literatura de spccialitate sub denumirea de,butte" ( = putinc'i), aceasta forma are o lar~a njspindirc. 0 alta forma frccventa in ambele straturi de cultura cste oala oroidalii, cu perctii subtiati treptat spre deschiderea mai ingusta a gurii. Inaltimc:>a C"Xemplarelor de marime mijlocie este de 0,19 m, iar grosimea peretilor Ia nivelul huzei vasului este de 0,05 m. ln schimb g-rosimea fundului ajunge pina la 0,2 m, n Pa ce da vasului o greutate deosebita (fig. 7/12). FarA indoiala ca aceste vaseoalc masive erau folosite la fic berea alimentelor, caci prin excesiva ingro!?are a fundului se obtinea atit rezistenta la foe, cit!?i stabilitatea necesara a!?ezarii lor pe dirbunii din vatra. Chiar la formele de dimensiuni mai reduse ale acestui tip de vas, gros~me<,1 fundului se mentine propqrtional aceea~i, a~ ~ urn am observat

11 CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALAS-DEVA (I) 13 l?i in legatura cu chiupurile. lngro!1area exagerata a fundului constituic' a~adar o nota caracteristica pentru tehnica vaselor de uz comun de la TAuala!1, pe care o intilnim insa!1i la vasele din cultura Cri~ de>scoperite in Banat 14 ; analogia nu trebuie' trecuta cu ve>dcrc>a, intrucit C'a denota prc'zenta culturii Cri!1 tirzii. SuprafC'tele exterioare dc' nuan~a ce>nu~i!"-galbuie ale l!lcestor oah erau netezitc in planuri mari, insl'\ fara o grija dt:>osebita. Sub buza sau ceva m3i jos, pe pcretele vasului, se vede cite o proeminenta in chip de gurgui, bin1' infi pta in perc>tele vasului, incit nu pare trasa din pasta peretelui (fig. 5/1. 4-5). Sub un aspect oarecum mai evoluat, o forma derivata din aceasta.:tratii o tendin\a spre rasfringerea buzci in afara, precum!1i schitarea unui im0put de git, iar linia de profil devine tot mai sinuoasa (fig. 6/2-6). Intrc vasele care serveau Ia pregatirea hranei este!;ii o alta forma. d ~ ascmenea cunoscuta $i in celelalte culturi ncolitice (Cri!1, Tisa, Precucutcni I-III), a!?a-numita tavii. De forma ovala ~i de aspect grosolan, cu perc \ii verti(,1li sau U!?Or inclina~i spre interior, dar scunzi, a' ind inaltimca int1 e 0,02-0,0-! 111. accste vase lucrate din pasta groasa prezinta suprafe~c de culoarc negricioas.:-1-( nu~ic, pe cind unele portiuni din pereti $i fundul au capatat uncori, prin ac\i un.-c1 rcpl' tata a focului, nuan~e gaibui-r0!1cate. Sub buza vasului se afla!1i aici mill proeminenta cu ajutorul careia se putea minui vasul (fig. 6/B-9). Adescori aceasta forma era prevazuta cu un mic jgheab sau cioc de turnat. 0 \'ariantii a e~ccslor forme este data de,tava" pe patru ~i alteori chiar!;iasc picioru!1e dindrice (fig. 6/19). Vasul-tava oval, care poate fi de dimensiuni variate si mai rar 1?i de forma rotunda, este comun ambelor straturi de cultura de Ia Tauala~ ~i, dupa pj.:-crea unor cercetatori, era foarte indicat pentru fierb 'rea pestelui. Bolurile larg deschise, de forma semisferica, avind pcretii in continuat e <ll linia fundului, abia indicat (fig. 4/15-16), sint luc rate mai ales din pasta dl calitate inferioara, adeseori suprafe,ele exterioare sint deteriorate prin <.orodarp (fig. 4/4). Inal,imea lor, cu o linie a profilului a!?a de. simpla, este de O,O-l5 m- 0,055 m. Particularitatea ingro!?arii in interior a fundului se observa!ii la forma de bol, care din aceasta cam:a prezinta un aspect greoi, dar capata in schimb un echilibru mai s1gur (fig. 4/4,7). In stratul superior, bolurile sint lucrate din pasta mai sub,ire, culoarea lor fiind ro!?cata, linia fundului fiind acum U!1or profilata, iar uneori evoluind sprc forma tronconica (fig. 4/6, 15-19, 9/2). In categoria ceramicii de uz comun, de aspect greoi!1i mai neglijent modelate, intra!?i lingurile ca!;ii polonicele de lut, ~i un fel de,ciiu$e", cu coada scurta!1i groasa, care se sprijineau pe cite unul sau doua picioru!?e cilindrice (fig. 6f19). Aceste exemplare i!?i au toate analogii in materialele de la Turd~l5, fiind totodata forme destul de obi!?nuite in repertoriul ceramic al culturilor neoliticului sud-est european. Cupa cu picior constituie, dimpotriva, o forma caracteristica pentru cultura Vinca-Turda!;i, am putea spune chiar o forma conducatoare!?i care, la Tauala~; apare in ambele straturi. S-au descoperit aici mai multe fragmente de cupe 1 dar mai ales sint numeroase picioarele cilindrice de cupli, de dimensiuni variate!?i pline in interior. Din acest tip de cupa cu picior s-a pastrat numai un singur exemplar ceva mai intreg (fig. 4/5), descoperit in stratul superior. Pasta. bine ~~ ~y. Nagy, in ArchErt, XXXI, 1911, p. 149, pl. 11/10, 12, 16, V/6; I. Kutzian, A Koros k~ltura, Budapest, 1944, pl. XXXIX/8; Gh. Lazarovici, in ActaMN, VI, 1969, 1 f 12, fig. 5-6; H: Dumitrescu, in SCJV, 17, 3, 1966, p M. Roska, op. ctt., pl. XCVII/6, 10, 12.: '

12 14 H. DUMITR.ESCU framintata are grauntele fin, arderea suprafetei fiind cenu!?iu-deschisa. In sec~mne, straturile superficiale sint cafenii-r~cate, iar stratul mijlociu este cenu~iullcgricios. Cea ma1 simpla forma de cupa este aceea larg deschisa, ca o pilnie (fig. 4/1, 3); alteori insa pere\ii U!?Or curba\i se string inspre gura, in chip de potir (fig. 4/5). Piciorul plin, de formii cilindricii, variazii ca iniil\ime!?i se termina in partea de jos printr-o plintii sau talpa de formii rotundii!?i mai rar ovalii. AcPastii baza este de obicei plata!?i masiva (fig. 4/5), iar alteori este scobita in int. l"ior, in chip de balta (fig. 5/2, 5). 0 varianta a acestei particularitiiti ne este semnalata de existen\3 unor picioare inaltc cilindrice. pline, cu baza scobitii mult in interior, rezervindu-se doar o margine ingusta de jur-imprejurul concavitiitii interioar ' a boltii. Acest element ne faf'c sa presupunem existen\a unor forme de vase mai zvelte!?i elegante, in g!'neral lucr ate dintr-o pasta mai fina. Asigurarea echilibrului stabil al vasului l'ra ob\inuta atit prin structura boltita a tiilpii piciorului, cit!?i prin ingr o$area la linia de- unire a cupei cu piciorul. De-a lungul piciorului se observa adeseori u..;nare dungi verticall>, care reprezintii urmele instrumentului de os cu care s-a fiicut rwtezirc'a. Diametrul acestor picioru~e cilindrice poate atinge mai multi centi nwtri (fiu ), mai ales in cazul cind prezinta bolla inalta la talpa. In general piciorul ~i talpa vasului erau acoperite cu un inveli$ ro$u viu, mai rar batind in cafeniu, foarte bim lusti uit, care adcra perfect la perete!?i constituie o nota spel'ifica pentru aceasta forma, fiind un procedeu tehnic tipic 1 6 (black toped) in cultu; a Vinca-Turda~. Exemplarele cele mai numeroase, cu inveli~ ro$u caractcristic, se gasesc mai ales in stratul inferior, intre -1,80-1,60 m. In a$ezarea de la Vinca, for m('le corespunziitoare s-au descoperit intre 9-B m adincime11. Se mai obser\"li, de~i mai rar. ca talpa vasului era strabatuta de cite doua mici gauri rotunde prin care se putea trece probabil un fir vegetal, fie pentru a putea suspenda une-ori vasul, fie mai degraba pentru a se face o legatura atunci cind se produsese en ntual vreo f'rapatura in aceasta parte inferioara, tot a$a de expusa la dcteriorare ca $i cupa vasului. In stratul inferior exista $i o varianta mai pu\in eyoluata, la care piciorul cilindric propriu-zis lipse!?te, cupa pornind foarte aproape de baza circular a plata (fig. 4/10), potriyit probabil unei traditii sau influente dii ( cte din cultura Cri~IB. Striichinile de forme larg deschise, de dimensiuni mai mult mici, tind spre o forma quasi tronconica!?i mai rar bitronconica, prin accentuarea liniei gitului mai mult sau mai putin inalt, vertical sau U$or inclinat inspre inter ior. Cele doua variantc alp acestei forme se intilnesc in ambele straturi de cultura, fiind, poate numai intimplator, mai numeroase in stratul superior. 0 serie de castroane nu se dcoscbesc ch strachini decit prin adincimea lor (0,14 m), fiind previizute $i cu tor\i-apucatori scobite la mijloc. Alaturi de striichini stau ce!?tile tronconice (fig, 4/B, 11-13, 17), inr-udite ca forma gcnerala cu primele, dar de dimensiuni mai reduse, avind partea supcrioara subtiata!?i inclinatii inspre interior, subtiindu-se treptat spre baza dreapta sau U$01' te!7ita a vasului aplicare mai putin reu$ita a acestui procedeu tehnic este cunoscutii $i la unele vase ale cultudi Cri$ (cf. H. Dumitrescu, op. cit., p. 437). 17 M. M. Vasic, op. cit., II, 1936, fig. 30, nr. 246, 247, 249 b, c,!1i altele. IB Ultimele variante men\ionate intra in grupa formelor mai evaluate. Forma de cupll sprijinitl pe patru picioru$e (fig. 6/2) este 11ipica lntre formele culturii Cri!1 tirzii (cf. I. Kutzian, A Koros kultura, pl. 14}10-11, 33/B, 9, 11, 34/1. 4).

13 CERCETJI.Rn.E ARHEOLOGICE DE LA TAUALAS-DEVA (I) 15 Pahare. 0 serie de fragmente cu perctii verticali, mai mult sau mai pu\in subtiri, inalti intre 0,045 m-0,09 m, pot fi considerate ca apartinind unor pahare. Pasta este mai buna, arsa la cafeniu-ro!?cat, prezentind uneori!?i un inveli~ cl:.' nuqiu (fig. 6/5, 7, 14, 16-17; pl. I/8). 0 varianui mai rara este forma cu picior inclar (fig. 4/6). De asemenea, in ambele straturi de cultura s-au descopcrit o serie de fragmente care au facut partr din vase cu gituri mai inalte, cilindrice sau u~or evazate!?i cu umarul inalt ~i bombat (fig. 4114; 7/17), care indica existenta unor vase piriforme de proportii mai mari sau mijl~cii, a~a-numitele amforp intilnite la Turda!?w. Accste vase erau Iucrate din pasta buna, culoarea lor fiind cenu!?ic-npgrieioasa, iar pe linia diametrului maxim prevazut ' uneori cu una sau dow'i JWOPrnin( nt<' care tineau locul tortilor. De aceasta serie se leaga ~i vasul in chip de.,trunchi dl' piramirlii" invrtsat, cu baza patrulatcrc1 in colturi rotunjite ~i avind astfl'l patru suprafctp latprale (fig. 1/2-3, 6, 8, 10-11, 13; 2/7-8, 11; pl. V/12, IX/5, 7-11, XV/7-8, XVI, 1 7. XXIII/5, 8, 13, 15), aparitie tipidi ~i tot a~a de frecventil ea ~i forma de cupa cu picior deja mentionata in cultura Turda~ 20. Ca!?i in eazul unora dintre forme!< precedente, prin variatia ~i jocul dimensiunilor, ~i accastil forrmi ar putf'a fi socotita, din punct de vedere functional, pallor sau chiar castron. /\ceastil forma aoare la Taualas in ambele straturi, cu frecvpn\i'l mai marc in slratul sup(-rio; :! 1. In a!?ezarea de la Vinca, aceasta forma col\uroasa lipse!?te din repertoriul formelor cunoscute, dar se intilne~te in cultura Tisan, dar ~i in cultura ccrarnicii liniarp, etapa III-JV2 3, poate ca o forma adoptata, ~i va apare mai tirziu in an n~i arit geografica in cultura Vucpdol 24, ca o forma reminicnta, probabil de traditie localc:i. De~i avem la dispozitie numai fragrnente, se poate vorbi de rnai multe variante - unele deoscbite in mod special pl"in crestaturi transversale paralele. Consideram ca unele dintre variantele accstei forme, acelea cu muchiile ascu\itc, vm fi avut un prototip lucrat din lemn, pe cind alta varianta ne sugereaza ca prototip un co~ impletit pe un schelet de betl'. care ar fi la originea celor patru muchii ale vasului. Exista insa ~i o varianta care, la partca superioara, cste prcvazuhi cu un orificiu rotund, incadrat de o midi rama in patru coituri. Acest t>lenwnt, ca!?i faptul di mai toate fragmentele au pastrat urme negn de funinginc, ne fact' si'i credem ca varianta in discutie nu ar putea fi cuprins~ sub denumirca globala de mai sus ~i ca, de fapt, ar reprezenta partea superioara care scotea fladira $i se punea ca un capac deasupra vasului in care se ardeau grasimi sau substan~e ra~!inoase, folositc poate!?i in practicile de cult. w M. Roska, op. cit., pl. XCI/1-7, 15. ~ 11 lrlem, pl. CXXIllJB, 14, H la Turda!?!?i CXLVIII/9 la Valea Nandrului. ~ 1 In sapaturile lui M. Roska de la Turda$, forma aceasta, proprie culturii Turda$, apare in stratul inferior, ceea CC' permite paralelizarea acestor doua stratud de cultura, care coincid $i in privin1;a adincirnii la care se gascsc fata de suprafata actuala a solului: - 0,60-1,20 m: cf. M. Roska, op. cit., p Forma adoptata sau mo!?tenita dintr-o cultura mai veche, cf. J. Banner, in ActaArchBp, 12, 1960, p. 1!?i urm., pl. XXVI/2, 24-26, 32; N. Kalicz - J. Makkay Die Linienbandkeramik in der Crossen Unaarischen Tiefebene, Budap 'st. 1977, p~ 3G6!?i urm., pl. 170/16, 173/11. 2 J B. Soudsk.Y, in Pamatfcy Archeologicke, 45, 1-2, 1954 p. 89 $i urm. 24 S. Dimitrijevic, Praistorija Jugoslovenskih Zemalja 'n1 Eneolit Sarajevo 1979, pl. XXXIV /1-2, 6. ' ' '. '

14 16 H. DUMITRESCU 0 alta forma interesanta, curentli in ~czarea de la Turda$2li, dar pentru care Ia Tauala$ nu a\ em decit citeva fragmente din pasta arsa la roc;;u, este aceea alclitu:ta din doua trunchiuri de con, unite prin bazele lor. Vasul are un git, iar funcll'l ~i dc<r : dderc'a gurii sint de dimensiuni egalc, la unirea celor doua jumatati ale vasului, pe linia celui mai mar~ diametru, aflindu-se o muchie pronuntata ca o carc'na. din care s-a tras latc'ral cite o toarta, de fapt o proeminenta triunghiular3. RC'sturik z.c(::-;~ui vas de forma pr ecis bitronconica, in cazul de fa~a cu carena ingro~ata-:-otunjita, au fost dcscoperite in stratul superior de la Tauala$. De multe ori pp fundul vase lor se vlid cunoscutele amp rente de rogojin3 (fig. 7 /12). In asezare s-au gasit desigur c;;i fragmente de vase semisferice cu peretii perforati, denumite in ~cneral strecurl'itori (fig. 6/15, 18). Larga lor intrebuintare este doveditli si pr in imprejurarca ca ac'c'ste \'asc', intotdeauna partial innegrite, sint nelipsite din mai toate a~w7arilc culturilor neo-eneolitice din sud-estul european, dc'osebindu-se de forma comuna a strc'curihorilor propriu-zise, fiind folosite pentru scurgerea ZPru!ui din laptele prins, pcntru a se face bl'inza dc' vaca. In ac;;ezarea de carc' ne ocupam nu s-au gasit vase antropomorfe, ac;;a cum se cunosc in ac;;ezarca de la Vinca. In legatura cu aceasta categorie, notam totu~i la Taua!:1c:: o serie de picioarr de Jut izolate. modc'late in forma de picioare umane, Ia can s-au indic:tt in chip rc'alist nu numai degetelc', dar c;;i osul preeminent al glemei. ca!ii scobitura Iaterala a talpii (fig. 8/8, 10-13). De~i in starea actual3 aceste obi<'cte nu par sa aiba asigurat un echilibru stabil, tot\1.!1i ele ar fi putut fi folosite ca suporturi de vase mai mici, in genul cupelor. Interesant este!?i faptul di unel(' dintre aceste exemplare sint lucrate din aceeac;;i pasta ca $i picioarele cilindrice de cupa, avind pe deasupra!ii inveli!iul caracteristic de culoare roc;;ie cu lustru. La Turda$ se cunosc picioare $i un vas de cult sus?nut pe doua suporturi in chip de picioare umane-28. Vasele miniaturi reproduc formele vaselor de dimensiuni mari $i sint relativ numeroase, fiind lucrate atit din pasta groasa, cit ~?i din pasta mai fina (fig. 7/13-14, 16: 719=8/5). Se intilnesc formele tronconice, bolurile, oalele ovoidale, cupele cu picior etc. A\ ind in vedere dimensiunile in genc: ral reduse ale obiectelor de cult, crcdem ca vasele in miniatura erau folosite!ii ele mai degraba in acest scop, decit ca vasu~e cu care se jucau copiii. Ca un argument in sprijinul accstei pareri rnentionam grija cu care s-au redat in mic atit caracterele esentiale ale vaselor mari, cit ~i unele particularitati, ca de pilda ingro!?area exagerata a fundurilor la miniaturile care reprezin1a vase de uz comun. Un mic vas fragmentar de forma ovalc'i, scobit prea putin in interior, din pasta arsa la ro$u, avind!li patru picioru!ie ciuntite, sugereazii, prin modelarea lui, un animal ~i va fi fost probabil un vas de cult (fig. 6/21). In categoria vaselor de cult, de asemenea de proportii reduse, intra ~i vasele fragm(!itare de forma unor mici coveti, sprijinite pe patru picioru~e cilindr ice, cu iniil\imea de 3-4 em (fig. 6/20). Pe fetele laterale se oh<:r va ca bulgiirul de Jut a fost scobit pentru a se obtine aceasta concavitate. Gmsimea fundului este de 0,012 m. Suprafata C'stc cenu~i(. 1Jine netcziui, dar altpnri mai neglijent tratata (fig. 6/19). 25 M. Roska, op. cit., pl. LXXXVII/14, XCI/7. 2 fi Idem. pl. XCIX/"1-7, 13; M. D. Lazar, in Saraetia, XI-XII, , p. 15-W. fig. ti - piesll la care picioarele lipspsc, dar lo ul de unde pornesc se n>tlt d<..r.

15 CERCE'TARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALA$-DRVA (I) 17 Fragmente de vasu\e de acest fel se gasesc in ambele straturi de Ia Tauala!$!?i sint destul de numeroase Ia Turda!i27, insli ele reproduc de fapt o f01 ma propt;e cui turii Cri!?28. In a<:eea!?i ordine de idei notam!?i numeroase picioare cilindrice de lut, uneori ~or curbate spre exterior ~i care se ingroa!?a treptat Ia partea supcrioara, incit diametrul lor atinge aici 0,05 m, iar in partea de jos este de numai 0,017 m (fig. 8/3, 9, 14). Ele provin de asemenea de la anurnite forme de vase de cult, cunos<:ute in cultura Vinca29 ~i la TUrdB."?:JJ, dar!?i mai inainte de accstea sau paralei in timp ~i in cultura Cri~:n. In legatura cu vasele de cult sta probabil!?i un vas ft agmc ntat ell> propot ~ii mici $i de o forma mai putin obi!?nuita, luc1 at dintr-o pasta ccnu~il' ncgricioasa cu reflexe ro!?ietice in zona dinspre fund. ln starea actuala, deoarecc s-a pasb at numai jumatate din vas, este greu de precizat intregirea acestci forme. S-ar parea eli vasul, mai mult ovoidal, avea un git ingust!?i!?edea pe picioru$e cilindricc scurte. Spre fund, grosimea este de 0,01 m, iar dupa urmelc de rupturi1 de pe peretele vasului se poate deduce ca ar fi existat!?i o toarta. Suprafata perdelui pastrat era ornamentata cu incizii trase neregulat cu ajutorul unui virf bont (fi~. 7/11 = 6/10). Acest vas fragmentar a fost gasit in stratul inferiot". In stratul superior s-a descoperit un fragment de vas mic din pasta arsa mai slab, culoarea suprafetei fiind galbuie-ro$cata. Fragmentul provine de Ia locul de intersectie in muchie, pe verticala, a doi pereti. Dupa toate aparcntel<', fragmentul facea parte dintr-un vas de forma acelor cutii sau,altara$e" triunghiulare sau patrate cunoscute la Vinea, ca ~i la Turda~. Decorul, destul de $ters, consta din citeva incizii neregulate, ca!?i puncte adincite, oarecum rotunde. Tot din stratul superior s-a scos!?i un alt fragment din pasta cenu$ie ~i corodata, avind aceea!?i muchie proeminenta $i fiind ornamentat cu incizii liniarc ~i mici scobituri lunguiete. Dupa cum s-a putut vedea, seria foj melor ceramice din a$ezarea de la Tauala~ concorda cu acelea din repertoriul formelor cunoscute la Turda$, de!?i varietatea lor este, fire!?te, mai redusa in compara?e cu marea bogatie de forme ie$itc Ia iveala in a!?ezarea eponima de la Turda$. Faptul esential este insa prezenta in a$ezarea de la TAuala!? a formelor tipic-p conduclltoare prin care cultura Turda$ se leaga strins de fazele B 1 -B 2 ale culturii \'inca, &$a cum a aratat M. GaraSa.nin, reconsiderind pozitia stratigrafico-cronologica a materialelor descoperite anterior la Vinca de M. Vasic. Dupa aceste pu\ine consideratii, putem conchide ca in evolutia fiecarei forme luate in parte!?i urmarite in cele doua straturi de cultura de la Tauala$, putinele 'n M. Roska, op. cit., pl. XCVII/~. 10, I. Kutzian, op. cit.. pl. 36/4, 8, 47/19; Gb. Lazarovici, op. cit., p. 17, fig 8. :t<j La Vinca: M. M. Vasic, op. cit., I, nr. 103; II, 1936, nr. 183 a, c, 1445;. Ia Gradac: B. ~taljo, Gradac, Belgrad, 1972, pl. XX-XXI, catalog, , 228; la Supska Stublma: D. Garasanin - M. Garasanin, Supska, Belgrad, 1979, pl. XII/'2-3; la Rest:_ Vl. Dumitrescu, The Neolithic Settlement at Rast, in BAR, 72, 1980, pl. LV $1 urm. ~ M. Roska, op. cit., pl. 36/4, 47/19, 36/1, 6j7-8, 47/15, 6/4.,Jl Vezi $i descoperiri mai vechi din Banat: Gy. Nagy, op. cit. 11/18; sau din Ungaria: I. Kutzidn, op. cit., pl. 3/4, 5/1-3, 5-8, 10, 14/2, 10-li, 18/'4, 20/1.. 25/4, 32/5, 7, 33/8-9, 11.

16 ... r... deo~biri constatate ~e dat01 esc dez.voltari~ firc~ti mergin.d.., pe linia unei: fjnisari a pr:oduselo1 C't>ntmi~. care nu a ~l~r.at ins~ linia forl].lelor initi~le. 1 Notam totw?i, ca un element caracteristic in dez\ oltarca I ocala -a c~1 amicii in.c~itura Turda!i, predilcctia pentru car.«ma.tot,mai ascutitll, care.apa1 e la unirea acelor doua pc"ir\i tectoni~e. imp01 tantc ale 1.:asului, atit Ia uncle forme bitronco :1ice din catcgoria strachi.qilor, cit, mai ales, Ia cc~tile de dimensiuni variate, ce!? ~ile reprezentind aici, a!i3 cum s-a spu.s, ~i din punct dl' vedere ca\itativ,.un anumit grad d(! perfcctionare. Tort:il' propr iu-zise nu s~nt cunn~c'ute la Tiiuala~. ci eel mult. putem: vorbi d uncle forme embrionarc de tor\i. Majorita\.l'a :vaselot ma1 i de provizii sint pre, azute cu apuditori in forma de J)I"O<. m;nen\c masive, c. a nhtc gur guie. B!?ezate de obiu-.i sp: t' mijlo ul perdp!ui vacului fii altt ori dispuse in: si:-uri paralele, da1 in scns <>it, rnativ. por ;1ind de sub buza vasului. Aceste pl oemitll'llie apar mult mi.li rar Ia \'c:sdp in forma dl paha1, in pal'tc' 1 din~pre ~und (fit.:. 4,'9). DfsiJ!ur, SP obscn a un strins r<t.pol't intn dirnensiunilc va!>c>lor ~~ in oare.care ;nc"isurcl ;i ale formelor,!?i di.mcusiunil ' act stor pl'o(. mincn\e-apl:lu:itu:i :::od.elate sub ;,spl'c~!' \ urial~ ~i caract< rislice. P( fr:ij.:'!ll'ntcll de vasl' mar i de uz I{Ospodar esc <lpai. de as~ menea proemincnte, de form~ mai ales loni<:ll, avind une01 i t<-ndin\a de a :> alun~-:i ra un Liner scurt. :>au. dim~joi.ri, ~. sint retl'z<.~te in forma dc' trurh hi putemi~ dl' con 1:i.L!. 2,15), fa\a lor superioar~ put;nd fi plata sau u.;cll' scobila. Adcseor.i. unci proe.,l ncn\ 1:11 :.~se i se d:i " forma prelunldi, partt>a ei supt>l'ioara fiind scobita prin it.cva c!dinlituri rotundc>, de unde rczn!ta uoi sau trpi rolti putl r nil i in forma de n:nnelon rr:,~. :! L>; 5!1, 1:1). P<.:rald cu proernin1. n\a masi, A, pe. Yase!P de dimensiuni Cltit rnari.. cit!?i nai,rt d ~l'-><', urwuri din pastil de calitate mcti buna, Sf' dez\ olta P o~ mincn \a-buton, u pilio: ul S< und c-ilindric. partr a suppripp.rci fiint:l bn!yjhata ca o ciuj>c:-c?, pl3ta (fh~. 57). dar rl(' multl ori, din;potriya. ac!in<!--c<i 1 Jil[t (fi.:. 5/JU;!1/5, 8) in rn;!niera rl1.ict cunosnrta in cullura CI"i~. ca ~i in c t!)lllr<1 n r-:,rrlidi J:ni:Jre. Parlea supe. ioara a unl'i procmi wn\f' mari rotuncll -,j plate J~oatc fi t 1 t.u"ata pr in slobituri :nki aln olarc (pl. I\' 1), sistcm ornamental intilni~.de aspnwnt a!?i in l'bip idcncrc in eultura C'Pramicii liniare. ln alte cazul'i, o proeminen\a rotunda ':ste brazdala fie pr in dtc douii!?an ' ult'\'' vcrticale (fig. 9. G), fie prin alveole. ceea C ' arc ca eft l't imediat alun~irea Jrot>mrrwn~<'i in sens lateral (fig. 5/14, 10), evoluind treptat sprc forma ovalii, ;rr Jh' de.: altll parte se va ajunge ~i Ia impar\irea proemin(,'-11\ei mari, initiak, in 1 inua sau tn i proeminen\e aliiturate rnai mici (fig. 5/17; 9/7).,\latu: i de proeminenta rotunda ~i ovalii ; Ia seria vafielor din pasta.mai bunli :tpan prul rninl'n\a de fm ma prelunga!?i inl{usta (fig. 5j8), simplii sau bra?data ;Jr in tai<~tui i verticalc, iar alteori scobita.pdn cite 3-5 alyeole (fig. 5/15). Pr:oeminc n\r-lt oval<', de o acccntuata forma prelunga, au suprafata plata sau bombata, :lin(' r' kzita ~i pot fi a!7ezate pc peretii \'asclor,ca ~i proc"minen\l'l ' prl'lungi (fi1;. :!./15), adidi a tit in sens ol'izontal. cit mai ales in sens. vertical, avind totodata -,j un rol.dt corativ, caci marginile lor sint adescori <..:r-l statc sau scobite adirw ('ct o ; ozda. DintrP 'rormele derivate din procminen\a plata pl'in seobiita latudlor, reh \ t11n mcti fn ('Vl'ntt": triunghiudlc cu laturilc curbatp in ebip de i nirn.ii (fig. 5/14), a ~i for!lila ell' ~a. ob\inuta prin subtierea mijlocului unei proemincnte ovale a~czate orizont;,j <;;i ckplasarea pastei sp1 e ccle qoua capcte (fig. 5/W). Mai ra1 am.l!rlsi't hi Tauala~ fm ma ca1 e aminte!?te in linii mari pe aceea a~-zisa in,.clepsi-

17 CllR ETARILE AttliEOLOGICE DE LA TAUALAs-DEVA (I) 19' dra", care de a'semenea poate fi a~ezata atit vertical, cit l;i orizontal pe pere\;ii vase lor. pe linga aceste apucatori cu rol atit utilitar, dt!1i dccorativ, pe cltcva fragmente din pasta bine a1 sa la IJ'Ol;U apare!)i un miner propriu-zis, realizat prin modelarea pastei irt forma unui trunchi de con, care se indoie~te in unghi drept!;i se termina apoi in chip de corn ascutit la capat (fig. 2/14). Acest tip de miner pus pe peretele vasului cu virful ascutit in jos apare ca stilizare a unui bot de animal (fig. 5/18-19). Interesant este insa mommtul cind aceste apucihor i in forma dl' proeminpnta ~i dc:-i, at"le lor incep sil fie perforate orizontal (fi~. 5/11 ), sau vertical, Ia inccput atit cit si:'i poata t1 ece un fit sau doua pentru suspendarea vasului (fi_g, 5-'3,12), orificiul dc'vpnind apoi tot mai tan!, ceea cc inseamna ca s-a facut primul pas spre t labm a1 ea unor tor\i propriu-zise. De pilda, o forma embrionari\ de toarta, de>sp:-e carp a fost vorba mai inainte, rodatfl de fig, 5/:!0, a re7.ultat dintr-o propminenta la1i'i ~i groasa, perforata vertical printr-o gam a rotunda, cu col\urile moddatc in chipul unor mici coame (carc ne) curbate. Acest fc'l de toa1 ta rpvine pp vasele-amfora!)i estt pusa pe diamctrul maxim, de obicc'i in pozitie orizontala.!n cazul dnd o proen"iinenta prelunga cste pcrforatfl vertical, ea constituie o formu preliminc:ra a tor\ilor tubulare de propor\ii redusc, caracteristice pentru ccramica de tip zis Coka (fig. 53, 12; pl. X/8, XVII/7). DL <.:lltfcl o cvolutie anal?aga sprc tortile propriu-zise, pornind de la forme ini~ia]l-' asemanatoare!1i trecind p1 in Variante SUrprinzatO<ll'l' prin identitatpa lor cu aceka de la Tal.lclhs, o intilnim ~i in cadrul cultlll ii ceramicii linim e de tipul cu note muzicalc, d< Sl'Opl r-ita atit pe teritoriul patriei noastrc::!, cit'!?i in Slo\ :.1- cia~. constituincl probabil un simplu fenomen de convergenta. Ornamentarea ccramicii. Fara indoiala ca ornamentarea vaselor mari din catcgoria de uz comun cu peretii groo;;i nu putca fi prea va1 iat<'i si bogata. Pl' linga netezirea!)i lustruirea interiorului accstor vase, ca!?i a unei zone cxter.ioare in.iurul buzei vasului. in afara de barbotina simpla sub forma de dungi paralele u ;c)r reliefate, decorul mai putea consta din!)iruri de alw ole dispuse sub buza s;m r:~ corpul vasului in chip de briuri (pl. VI I). Mai rar mici aln ole se vad ~i P'-' baza vase lor, inlocuind obi!?nuitele crestaturi (pl. X/3, 5, 7-8; Xlll/7, 11; XV,':3, XXI/7, 11, 15). Al\'eolele grupate!?i dispuse aparent la inlimplarc pc suprafa\a vaselor pot fi considerate un decor (pl. 111/2, li-7, V/G; fig. 1/5, 3/'10), dar, ca si la briul alvt ol;u, scopul urmi'irit era de a forma un fel ell~ annaturii care sa intc:ireasci'i perqii vasdor mari. Dimpotriva, \'asele dp dimensiuni mai reduse ~i din pasta mai fini'i sint mai llogat ornam('ntatv. fo!osindu-se tehnici diferite, cea mai tipica pentru cultura Turda~ fiind tehnica inciziei!?i aceea a punctelor scobite in pasta inca moale. N l' vom opf'i mai intii la cera mica decorata cu caneluri fine. Spn dl osebit e de situatia de la Vinca, undc categoria ccramicii cu,pliscuri" est(' foarte abundentii::->!?i deci caracteristica pentru cultura Vinca, in as('zarca de la Ti'iualas rolul liccorului.plisat este cu totul secundar. Dar intrucit si in n rami( a c!v Ll :tl Acecasi pozi~ie piezi!)a a motivelot am remarcat-o ~i in ornamc ntarea ce! amicii culturii PrPcucuteni III, unde apa1 e ca un element stilistic birw asimilat: cf. Vl. Dumitrescu, in IstRom, I, Bucure!?ti, 1960, p. 48, fig. 8/4. :' 3 B. Soudsk~. op. cit., fig. 7/4, 6, 9/27. :.H M. M. Vasic, op. cit., I, 1932, p. 15!?i m m. Daca ar fi sa amintim numai ~clp din Banat. vezi Gh. Lazarovici, Neoliticul Banatului, Cluj-Napoca, 1979, p. 110, fig. 10, ornament tip Cl-Clo; vezi ~i la p. 113, 114, 116, lls!)i altcle.

18 20 H. DUMITRESCU Turda!? aceasta categorif' c >ramica este destul de numeroasa, c1 edem ca situatia de la Tauala~ o.dindf'!?te nu:nai un caz fortuit, explicabil prin intinderea redusa a sapaturilor noastrt-. Prea pu\inele fragmente din aceasta ca11egorie descoperite Ia Tauala~ sint lucrate dintr-o pasta fina neagra lustruita cu reflexe cenu$ii. Caneludle foarte fine sint dispuse in registrul superior: de pilda pe umarul unui vas de o forma mai df'osebita, cu git, se vad!liruri piezi!le de astfel de caneluri sau redind moth ul in,clipriori" (fig. 7/18). Acestea au fost gasite in stratul inferior. In stratul supprior, tehnica decorului de tipul canelat se men1ine pe citeva fragmente de c~ti, d<-corul fiind dispus in sens orizontal!li de o factura mai larga, fiind vorba de ~ anf'luri propriu-zise. Revenind Ia modul de ornamentare prin puncte scobite!?i linii incizate, observa m ca acesta ( ste decorul care da nota caracteristica a a~ezarii de la TAuaJa!l. Intr-ade\ ar,!;'i din punct de vedere statistic decorul punctat ocupa primele locuri, intrudt apare 'a eel mai frecvent in ambele straturi de cultura. La o pri\ire :nai atenta, acest decor prezinta o infinita varietate de dimensiuni ~i forme: rotur.c! >, ovalc, semilunare, in chip de mici triunghiuri sau ceva mai prelungi, ca o;.i in forma de inima. Mai rar punctele au aspectul unor scobitui i ovak <;;i ascutitt la ambele capete, amintind forma boabelor de griu (fig. 1/11-2, 7, etc.). 'HORTENSIA DUMITRESCUI

19 l I ~ \1- ~ ~ I J, Pl. I - Deva - Tiiuala~. Ceramidi pictahi.

20 o_g;_ --~ I Pl. 1I - Deva - Tii-uala ~. Ceramicli pictata.

21 'i t, B rn :..&. _.L._ J - --! - --i-_ ,c.l_---r A c"l m ::<' () m o-j >< ::<' ~ > ::<'?.i 0 I""' 0 Cl Pi m tl m ~ ~ o(/l I tl m ~ B. C 1. rnrn 6.!.:. ~ [\ 1 1 / L_ 2.~ 7.[QQJ 3.~ B.l~~! l 4..~ 9. t1 1> <!)' 5.~ 10.~ Fig. 1 - Deva - Tiiuala~. A Profilul est-vestal ~antului I, 1 plimtnt negru, 2 plimlnt cafeniu-lnchis, 3 sol cafeniu-deschis (mll), 4 plimtnt cafeniu-deschis amestecat cu galben, 5 plimtnt galben, 6 oase, 7 cioburi, 8 lespezi de piatra verticale, 9 chirpici, 10 umpluturli de bordei; B Planul slipliturilor din anul ~...

22 22 H. DUMIJRE.SCU Pl. III - Deva - Tiiu ala ~.

23 t!erceta>rile ARHEOLOGICE DE LA TAUALAS-DEVA (I) 23'.,.~ ~.. Pl IV_ - neva -.Ttluala~. '" '

24 24 H. DUMITRESCU Pl. Y - Deva - T6iuula.i.

25 CERCI!TARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALAS-DI!VA (I) 25

26 :26 H. DUMITRBSCU Pl. VII - Deva - TIMGla~.

27 CER<;,;ETARILE ARHEOLOG1CE DE LA TAUALAS-DEVA f) ) 27. Pl. VIII - Deva - Ta-uala:;.

28 28 H. DUMITRESCU '

29 CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALA~-DEVA (I)?9 Pl. X - Deva - Tauala ~.

30 30 H. DtJM'ITRESC!:t5 Pl. xi Dev ~ Tau ala ~.

31 CERCETARILE A RHEOLOGICE DE LA TAUALA:;l-DEVA (I) 31 Pl. XII - Deva - Taualas.

32 32 H. DUMITRESCU Pl XIII - Deva - Tau ala~..

33 ~ llrc ET.li.R ILE ARHEOLOGICE DE LA T li.uala~-deva (I) 33 Pl. XIV - Deva - :J.'a uata$.

34 Pl. XV - Deya - Tifuala;.

35 CER~E"'lARILE ARHEOLOGlCE DE LA TAUALA$-OEVA [I) Pl. XVI - Deva - Tauala~.

36 -~ M. OUMITRESCU Pl. X Vll - Deva - 1au a t a ~.

37 CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALA~-DEVA (I) 37 Pl. XVIII - Deva - Tauala~.

38 38. -H. DUMITRESCU Pl. XIX - Deva - Tll. u ala~.

39 CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALA:;i-DEVA (I) 39'.t'l. XX - Deva - Tauala ~.

40 40 H. DUMITRESCU P l. XXI - D eva - Tauala~.

41 CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALAS-DEVA (I) 41 Pl. XXII - Deva - Tiiualaj.

42 42 H. DUMITRESCU Pl. XXIII - Deva - Tauala$.

43 CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA TAUALA~-DEVA (I) 43 Pl. XXIV - Deva - Tiiuala.

44 44 H. DUMITRESCU Pl. XXV - Deva - Tduala~.