Harriet Lerner GHIDUTCASNICIEI Inarumeri pentm cei cisitorifi sau aflafi lntr-o tel"ft Tladucere din limba englezl de DANIETAMruACHE,rrru**sHEMLD Bucu

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Harriet Lerner GHIDUTCASNICIEI Inarumeri pentm cei cisitorifi sau aflafi lntr-o tel"ft Tladucere din limba englezl de DANIETAMruACHE,rrru**sHEMLD Bucu"

Transcriere

1 Harriet Lerner GHIDUTCASNICIEI Inarumeri pentm cei cisitorifi sau aflafi lntr-o tel"ft Tladucere din limba englezl de DANIETAMruACHE,rrru**sHEMLD Bucureqti,2017

2 Nota autorului Introducere CUPRINS ll 13 CAPITOLUL 1 MENTTNE O ATMOSFERI pl.i.curi. Regtla 1. ResPectd diferenfele! Regula 2. Nu pune praiune tn momentele stresante Regula j. Inthi respird, apoi vorbegte Reguln 4. line minte proporlia de 5 la 1 Regula 5. Divinul se afld in detalii Regul.a 6. $tii deja ce trebuie sdfaci Regula 7. Amintegte-{i ile groapa cu nisip Regula 8. Prefo-tetitnp ile zece zile Regula 9. Dd-fi silinla chiar gi pentru *gectele mdrunte Regul.a 10. Schirnbd-te tu pimul/prima CAPITOLUL 2 REDU CRITICILB Regula 11. Invagd sdfolosegti pronumele et Reguta 12. Ai griid la falsele afirmalii de tip et Regula lj. Fdrdlovituri sub centurd Regula 14. Fii cdt mai Precis(d) Regula 15. VorbeSte mai Pulin Regula 16. Bate fierul cdt e'.' rece Regula 17. Limiteazd-te la un singur subiect Regula 18. Surprinile-l/o cu laude Regula 19. AccePtd Provocarea,,una Pe zi" Regula 20. Ia-o mai ugor cu sfanile Regula 21. Fii atent(d) la m*aiele contrailictoii CAPTTOLUL 3 invrrcr-1i IRoBLEMA NUMITI,,DEFIcIT DE ATENTTE' Regula 22. Nu acfiona! Ascultd, pur 9i simplu Reguln 23. I'{uface prarupuneri' Nu $ii at ailevdrat ce simte altcina)a! Regula 24, Nu rnai incerca sd ai mereu ilreptate Regula 25. InfruntdJi fr ica ,) i

3 Regula 26. Nu tolera insultele!' Regula 27. Lasi garila jos: un curs ln 12 pasi Regula 28. Oanrtcd hferenlele ile opinie Regula 29. Ajutd-li partenerul/partenera sd te ajute sd asculti Regula 30. Stabilegte limite pitind atenlia pe care o poli acorda Regula 31. Spune-i partenerului tdu/partenerei tale curn afiume lli doregti sd te asculte CAPITOLUL 4. NU Fr prxa rnsrstent(i,): cuu si STABTLE$Tr O CONExrr,]NE cu un/o rartener(i) orsraxr(i) 81 Regula j2. Identificd rolul tdu in.ilansul rehyional,, Regula 3j. Nu lncerca sd transformi o pisicd intr-un cdine Regula 34. Nu ll judeca pe cel care se dktanyeazd Regula j5. Stabilege o intdlnire, nu un diagnostic Regula 36. Redu intensitatea Regula 37, Incearci oinoud yersiune a ti Regula 38. InchideSi,smartphone"-uile proaste Regula j9. tjrmdregte-li scopurilq nu partenerul/partenera Regula 40. Fii atent(d) la semnalele de ahrmd Rqula et $i pasowrde cnre se dlstanleazfi h&uie sd aclionae CAPTTOLUL 5 LUPTI CINSTIT! Regula 42. Creeazdli propriul set de reguli Rryula 43. cd te di?n pwe$a tmn htunc $stirs Regula 44. OpreSteie! Regula 45. AccEtd ramura de mdslin Regula 46..I^asd-md in pace" inseamnd,,lasd-md in pace" Regula 47. Respectd vulnerabilitatea p artenerului tdu/ partenerei tale Regula 48. Cere-fi iertare Regula 49. Nu pretinde sd {i se ceard iertare Regula 50. Fiiflexibil(d): schimbd-te de dragul par tenerului tdu/ p artenerei tale Regula 51. Nu ameninla cu divorlul Regula 52. Ai voie sd-fi pierzi,cumpdtul, dar foarte rar Regula 5j. Ai grijd la cei patru cdldregi!

4 CAPITOLUL 6 UITi DE,,SEXUL NORMAL,, Regula 54. Nufolosi cutdntul,,preluiliu" Regula 5 5. ExP er imenteazd Regula 56, Fanteziile tale sexuale sunt normale Reguta 57. Nu tli judeca apetitul sercual Regula 58. Nu afteptapand,,ai chef" Regula 59. Ai grijd de,,rufele dote la spdl*t" Regula 60. Femei, spunefi-i partenerului ce ilorifi' Bdrbali, nu intrali ln defensivd Rqula 61. Fii dent(d) la tipmn urmtuinr-di*art in dormiar Rigrtla 62. Pentru urmdritoti: nu tl mai urmdrigi pe celdlalt! Pentru cei care se distanleazd: nu ti tnai distan{afi! Reguh6j. Nu considera monogamia ceva dela sine tnsela Regula 64. Pune limite Regula 65. Trebuie sd Stii chnil sd te opreti Regula 66. Nu considera infi delitatea part enerului / p artenerei o Problemd insurmont abild CAPITOLUL 7 coprll, un $OC: CUM S.f TE DESCURCI DUPi CB APAR L i ' Regula 67. Nu lli neglija partm*ul/pattmaa ilin cauu capilului Regula 68. Pdrinli,inndscuti", ufl Pas in spate! Pdringi nepricepugi, iegili tn fafd! Regula 69..Hrinqt{ Si reh{ia de cuplu, nu numai copilul Regula 70. Negociazd permanent atribuliile fiecdruia Regula 7 1. Rezolvd ililema costului,,ingrijirii copilului"! Regula 72. Nu ldsa copiii sd isi fac'd de cap Regula 73. Nu tncerca{i sd vi descurcafi singuri Regula 74. Nu lli transforma partenerul/partenera in,,p er s o n ai ul ne gativ" Regula 75. Poartd-te frumos cu membrii familiei - mai ales cubunicii Regula 76. Nu fi obsedat(d) ile a face luturile bine Regula 77. AmintEte-li aceste lre sf*uri pentru suprnie\uire s 177 CAPITOLUL 8 cunoaste-ti LIMITELE Regula 78. Incepe cu schimbdri mici Regula 79. Dovedegte-i cd. ai intenlii serioase Reguln 80. Oferd mai Pu{in t

5 Regula 81. Fii calm(d) Si men{ine-{iferm pozilia Regula 82. Fii pregdtit(d) sdfii pus(d) la tncecare Regula 83. Ghndegte inainte sd aclionezi! Regula 84. Fii neclintit(d) ca un stejar Si flexibil(d) ca un fir de iarbd Regula 85. Cdnil sd vorbegti Si cdnil sd nu vorbegti despre divorl Regula 86. Chnd emili un ultimatum, asigurd_te cd qti bine inlel*hnleleasd Regula 87. Po{i trii Si fdri partenerul tdu/partenera ta Regula 88. Dacd partenerul/partenera te pdrdsegte, urmeazd acest plan CAPITOLUL 9 AJUTi-Tr c.i,snrcra s;. supravreturasca coprrl,or vrtregr Regula 89. Renunld la iileea,,integrdrii,, Regula 90. Nu cduta apropierea cu orice pre{ Regula 91, Mame vitrege, nu incerca{i sdfifi mame! Regula 92. Renunfuli la roruile tradiyionare arefemeiror si are bdrbaliror Regula 9j. Thli yttregi, dati indicalii ilin culise! Regula 94. Nu tntreba,,pe cine iubesti mai mult?" Regula 95. Schimbnli.paSii" in dansulfamiliei recompuse Regula 96. Incurajeazd-i pe copii sd aibd relayii bune Cu ambelefamilii 187 r CAPITOLUL TO FAMILIATADB ORIGINB - CALEA REGALi C TNT O CiSNTCIE REU$ITi 226 Regula 97. Menline o rela{ie bund cu familia ta de origine Reguh 98. Cautd imaginea de ansamblu: alcdtuiegte un arbore genealogic alfamiliei! Regula99. Invayd sipuilntrebdrilepotrivite Regula 100. Sustine-li politicos punctul de vedere 22g 2j0 2j2 B4 Regula 101. Nu permite viziterorfamiriei sd ili saboteze cdsnicia 236 Regla 102' susline-sicomprapartmerur/partenaalnrerayiacufamiliarui/ei 239 Regula 103. F-vitd sd te indepdrtezi compra de famiria ta de oigine 242 Regula 104. Ia cuvdntul, nufierbe ln tdcere 244 Regula 105. Rudele pin alianfu: aftd cine Si pentru ce *te r*ponsabil! 246 Regula nu apdsabutonul,timite"! 24g Epilog Mulfumiri

6 INTRODUCERE N-ar trebui sd. fie atht de complicat amenii igi cheltuie banii muncili din greu pe sfaturile experlilor in relafii, degi gtiu deja ce ar trebui si facl pentru a avea o cisnicie buni; sau, cel pu[in, una mai buni. Mi-am amintit acest lucru recent, ascultind jurimintele a doi tineri care se cisitoreau, avind alituri rudele gi prietenii. Iati ce au spus acegtia: Promit sd te tratez mereu cu blhnde{e ;i cu respect. Promit sd fiu credincios, sincer ;i corect. Promit sd ascult cu atenlie ce ai de spus. Promit sd cer iertare chnd gresesc Si sd indrept rdulfdcut. Promit sd gdtesc;i sd am grijd de casd. Promit sd-{i fiu partener Si cel mai bun prieten la bine ;i la rdu. Promit sd ddruiesc tot ce am mai bun in aceastd relafie. Promit sd respect aceste jurdminte infiecare zi. Cum crede[i ci au ales cei doi tineri jurimintele? Au citit nenumiratele cir{i de dezvoltare personali gi blogurile care te limuresc cum si ai o relafie de succes? Au consultat psihologi, consilieri maritali qi cele mai recente studii ale lor despre succesul sau eqecul clsniciilor?

7 14 Ghidulcdsniciei Sigur ci nu. $i-au intrebat inimile, gi-au analizat valorile de bazi, experien{a de via{i, au luat in considerare,,regula de aur"r. Cand ajungem la virsta la care suntem destul de maturi inc6t si ne alegem un partener de via{6, am vizilt deja destule cisnicii gi ne-am ftcut o idee despre ce influenfeazi o cisnicie atdt in sens pozitiv, cit gi in sens negativ. Ne dim seama c[, in general, e bine si ne tratlm partenerul/partenera a$a cum am vrea si ne trateze Ei ellea pe noi. Daci acest cuplu va respecta jur[mintele ln fiecare zi (chiar qi cu o mare marji de eroare), va avea o cisnicie reugiti. Ce ar trebui si mai adauge exper{ii? De acord, nu e chiar atit de simplu Intrucit cisniciile au o rati de egec de 507o, este evident c[ oamenii nu iqi respecti promisiunile gi nu respecti nici micar ce qi-au pus in gdnd, tot aqa cum nu mintncl sfuritos, deqi gtiu ce alimente sunt benefice pentru ei. Paradoxal, cu cit relafiile sunt mai durabile gi mai importante, cu atit este mai probabil si ne purtlm mai imatur qi mai lipsit de consideralie. Viafa de toate zilele e confuzi qi complicati. Sigur ci lucrurile pot merge prost cind locuim cu alti persoani, cind $nem banii la comun, cdnd incercim si negociem chestiuni sexuale sau nenumiratele mici decizii cotidiene. In plus, aducem cu noi un,,bagaj" din familia noastri de origine - toate problemele nerezolvate din trecut -, gi stresul generat de trecerea la o altl etapi. Daci facem un copil sau adoptlm unul (ca si nu mai pomenim despre posibilii copii vitregi), este gi mai greu, pentru ci mirirea sau mic- I,,Regula de aur", sau,,legea reciprocitifii', existenti in aproape orice religie sau sistem etic, se referi la principiul de a te purta cu ceila[i aga cum ai vrea si se poarte gi ei cu tine. (N.,r.)

8 Introducere 15 $orarea familiei este unul dintre cele mai dificile procese pentru o clsnicie. De fapt, inci mi uimegte ci mariajele nu se destrami toate inainte de prima aniversare a copilului. Reacfia,rluptl sau fugi' Cu cit lnaintez in virstl, cu atit devin mai respectuoasi in ceea ce privegte cisnicia. Cand spirala urci prea sus qi se perpetueazi un timp indelungat, pani qi cea mai maturi rela[ie poate pirea disfunclionali. Parafrazind-o pe romanciera Mary Karr, orice cisnicie in care se afli mai mult de o persoanl este disfuncfionali. Mereu le amintesc cititorilor mei ci pini gi cele mai reuqite clsnicii intimpini dificultili din cauza distanf[rii, a intensitifii triirilor gi a suferinfei. Tendinfa noastri automati de a lupta sau de a fugi este lnniscutl, iar cisnicia e ca un paratrisnet care absoarbe anxietate gi intensitate din orice sursi. In caz cd nu a{i observat, stresul e o constanti in via{a noastri. Viafa presupune evenimente care se succed, aga ci pentru cupluri este firesc si oscileze permanent intre conflict (reactria de lupti) gi distanfare (reacfia de fuge). $i faptul ci universul te lovegte cu o probleml foarte stresanti nu inseamni ci nu vor apirea qi altele mai mici cflnd eqti deja la pnmint. Aga c[ mama ta se imboln[- vegte, iti moare ciinele, copilul renun{l la programul de dezintoxicare, iar soful este concediat - toate in acelagi an. Daci nu eqti un sfhnt sau un budist foarte evoluat, intimitatea cu partenerul ar putea fi primul lucru sacrificat. Egti motivit(i) sn ffi lmbuntrtifegti relafia? Regulile care urmeazl pot plrea simple, dar e dificil si faci schimbiri qi deosebit de provocator s6le menlii in timp. in ceea

9 16 Ghidul cdsniciei ce prive$te cisnicia, nimic nu e mai important decit motiva[ia, ca atunci cand inve[i o limbl striini sau te apuci si faci migcare. Ca si pofi aplica aceste reguli, va trebui si ai: 1. bunivoinfi qi o dorin!6 reall de a-!i imb.unitifi cisnicia; 2. deschidere citre autocunoaqtere (nu autoinvinovifire, ci capacitatea de a observa qi schimba tiparul comportamental care ifi provoaci suferin[[); 3. disponibilitatea de a face schimbiri radicale; 4. disponibilitatea de a exersa continuu. Toate lucrurile care meriti frcute necesiti exerciliu iar o cisnicie reugitl nu este o excepfie. Poli incerca si fii fericit, in defavoarea dorinfei de a avea mereu dreptate sau de a cigtiga intr-o ceart6. Poli fii vesel, generos qi deschis. Poli incerca si te impui cu tact. Po{i si ai inifiativa de a aplana conflictele sau de a insufleli atmosfera, chiar daci celilalt nu se poarti corect. Po[i decide si adop(i o pozilie fermi cu privire Ia lucrurile cu adevirat importante - o pozifie care s[ nu poati fi negociati prin prisma constringerilor relalionale. Cunoagterea regulilor te ajuti qi le pofi considera idei demne de luat in considerare. Uneori, nu trebuie decat si faci apel la bun-simf. Alteori, imaginalia gi un al Saselea siml swrt necesare pentru a privi situafia din ake perspectivi. Aqadar, citeqte urmitoarele sugestii qi gindeqte-te pe care dintre ele le-ai putea aplica. Este in ordine si lncep, cu pagi mici. Schimbirile aproape insesizabile, dar pozitive, devin treptat tot mai mari. Relalia ta i{i mulfumeqte anticipat.

10 CAPITOLUL I Menyine o atrnosfera pldcutd i m[ port frumos? Nu toati lumea imbrifigeazi aceasti sugestie. Un client de-al meu a spus:,jlrebuie s[-i imbunez inima gi si fac lucruri drngufe ca si se simti speciale? Mai scuteqte-mi! M-am purtat frumos toati via[a mea gi nu mai am de gand si o fac'l in schimb, insista si faci ce i se pirea a fi,,autentic Ai natural". Acest lucru insemna, de fapt, si duci mai departe viafa cu care se obiqnuise - o via[i pe pilot automat, intr-o cisnicie care se ducea de rip6. Uneori, trebuie si ne striduim si ne ablinem de la critici gi de la negativism gi si incercim si fim buni gi generoqi. Poate pirea imposibil, cind eqti partea afectati qi ai o listi lungi de nemulpmiri. De fapt, nu este imposibil, ci doar extrem de greu. De ce ar trebui si te porfi drigu[ cu un partener/o parteneri care se poarti urdt? Scopul nu este si maschezi problemele reale. Dimpotrivi, bunitatea, respectul, generozitatea deschid drumul spre autenticitate, sinceritate, rezolvareaeficienti a problemelor. Prietena qi colega mea Marianne Ault-Richd spune:,,cu cit e mai deplasat comportamentul partenerului, cu atat e mai mare nevoia ca tu s[ dai tot ce ai mai burf'.

11 18 Ghidul cdsniciei Regula 1 RESPECTA DIFERENTELE! Cisnicia soliciti un respect profund pentru diferenfele dintre oameni. Una dintre benzile mele desenate preferate, creati de prietena mea, ennifer Berman, ilustreazi un ciine qi o pisici unul langi altul, in pat. Ciinele pare imbufnat gi citegte o carte numiti Chini care iubesc prea mult. Pisica spune:,,nu m-am indepirtat de tine! La naiba, sunt pisici!" lmi place aceasti bandi desenati pentru ci un mariaj e mai bun atunci cand cel pufin una dintre pirfi este mai relaxati in privinta acestor diferen{e. Desigur, in secret, to}i credem ci de}inem adevirul absolut gi ci lumea ar fi un loc mai bun daci tofi oamenii ar semdna cu noi. Am gi eu problema asta. Dar e un gest de maturitate si acceptim ci diferenfele nu inseamni ci o persoani are dreptate, iar cealalti greqegte. Vedem realitatea prin filtre diferite, in funcfie de clasa noastri social6, de cultur6, de sex, de familia din care provenim qi de ai catelea nlscut suntem, de bagajul genetic gi de trecutul unic al familiei noastre. Existi tot atitea,,adeviruri'ca[i locuitori ai planetei. De asemenea, modul nostru de a gesdona anxietatea este diferit (in perioadele de stres, femeile cauti apropierea, iar bnrbafii distan{a). Intimitatea presupune sd nu: a. fim prea stresafi din cauza diferen[elor; b. ne purtlm de parci am define adevirul absolut; c. punem semnul egal intre apropiere gi aseminare.

12 Menline o atmosferd pldcutd 19 A respecta diferenfele nu inseamni a accepta un comportament injositor sau nedrept din partea partenerului nostru, E doar un mod de a spune ci diferen[ele nu inseamni neapirat ci o persoani are dreptate, iar cealalti greqegte. Streduiti-ve si vi conectafi emolional cu parteneruvpartenera care gindeqte gi simte diferit, frri a incerca si il/o convingefi sau si il/o,,repara{i'.

13 Ghidul cdsniciei. Regula 2 NU PUNE PRESIUNE IN UOUNUTELE STRESANTE Daci ifi place si vorbegti mult, probabil ci ifi este greu si triiegti cu cineva mai rezervat. Aceasta este o diferenfi care conteazl. Poate i-ai admirat stilul detagat qi increzitor in sine cand v-ati cunoscut, dar ceea ce ne atrage inilial devine, adesea,,,problema" de mai tdrzia. Degi mirturisirile sunt o modalitate de a crea intimitate, mai existi qi alte cii. Psihologul Carol Tavris igi aminteqte: Acum mai mulfi ani, sogrl meu a trebuit si faci niqte analize medicale delicate. Cu o seari inainte si meargl la spital, am iegit la cinl cu unul dintre cei mai buni prieteni ai lui, care venise in viziti di" A"gli".Am privit fascinati cum, din combinalia stoicismului masculin cu stilul rezervat specific britanic, a rezultat o intdlnire care, in mod evident, nu ar fiputut avealoclntre douifemei. Au ras, au povestil s-au contrazis cu privire la filme, au depinat amintiri. Niciunul dintre ei nu a adus vorba despre spital, despre griji sau despre sentimentele pe care le aveau unul fa[i de altul. Nu a fost nevoie si o faci. incearci si accepfi ci e posibil ca tu gi partenerul tiu/partenera ta si aveli modalitili diferite de a gestiona emo{iile qi de a vi simli in l*gol vostru. Va fi mai uqor si il/o antrenezi intr-o conversafie daci egti congtient(6) ci intimitatea in cuplu qi dragostea au multiple forme de exprimare Ei de manifestare. Un comportament mai retras nu inseamni ci partenerul se ascunde, ci poate fi modul siu de a comunica. Integreazi felul siu de a fi in via{a ta, in loc si incerci si il schimbi.

14 Menline o atmosferd Pld.cutd 2L Regula j lnrar RESPIRA, APoI vorbe$te Si spunem ceea ce gandim qi ce avem pe suflet este esenfa intimit6(ii. Toli ne dorim o clsnicie at6t de relaxati 9i o rela{ie aqa de apropiati, incit si putem impirtigi absolut orice, ftri si stlm pe ginduri. Cine ar vrea s[ se ascundi intr-o relalie in care nu poate fi el insuqi? Dictonul,,Fii tu insu[i!" este un ideal cultural qi, din fericire, nimeni altcineva in locul nostru nu poate face acest lucru. Dar nu este mereu o idee buni si vorbim deschis 9i si fim,,sinceri'. Uneori, ln numele autenticitilii 9i al sinceritilii, nu facem decit si bloclm canalele de comunicare, si il injosim qi si il umilim pe celilalt, astfel incit va fi mai pu[in probabil si ne ascultirn reciproc sau chiar si putem sta in aceeaqi incipere. Suntem in stare si discutlm un subiect pani la epuizare sau si ne concentrim asupra pirlii negative a lucrurilor 9i si nu ne mai putem distanla de acea situa[ie. Alege cu grijl gi cu in[elepciune ce ii spui partenerului/partenerei, chnd gi pe ce ton. Ar fi mai bine si te abtii si vorbeqti cind eqii nervos/nervoasi sau agitat([), cind celllalt e intr-o dispozilie proasti sau cind nu poate fi atent(6) la tine. Tactul gi aqteptarea momentului potrivit intr-o cisnicie nu sunt opusul sinceritifii. Atunci cand emoliile sunt prea intense, tocmai aceste aspecte inlesnesc sinceritatea.