PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL

Transcriere

1 CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi externă) Indicii preţurilor producţiei industriale pe total (pe piaţa internă şi externă) 8 II. COMERŢ INTERIOR. SERVICII 4. Indicii volumului cifrei de afaceri (fără TVA) pentru comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor Indicii volumului cifrei de afaceri (fără TVA) pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor Indicii volumului cifrei de afaceri (fără TVA) pentru servicii de piaţă prestate populaţiei... 9 III. COMERŢ INTERNAŢIONAL 7. Comerţul internaţional cu bunuri IV. TURISM 8. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare V. PREŢURI 11. Indicii preţurilor de consum al populaţiei VI. FORŢĂ DE MUNCĂ 12. Câştigul salarial mediu brut Efectivul salariaţilor din economie, la sfârşitul perioadei Numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul perioadei Rata şomajului înregistrat, la sfârşitul perioadei VII. INDICATORI SOCIALI 16. Numărul mediu şi pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat Mişcarea naturală a populaţiei VIII. ALŢI INDICATORI 18. Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris... 13

2 Pag. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL DE JUDEŢ I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi externă) II. COMERŢ INTERNAŢIONAL 3. Comerţul internaţional cu bunuri III. TURISM 4. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare IV. FORŢĂ DE MUNCĂ 7. Efectivul salariaţilor, la sfârşitul perioadei Câştigul salarial mediu brut Câştigul salarial mediu net Numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul perioadei Rata şomajului înregistrat, la sfârşitul perioadei V. INDICATORI SOCIALI 12. Numărul mediu şi pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat Mişcarea naturală a populaţiei VI. CONSTRUCŢII 14. Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale Locuinţe terminate 19 VII. ALŢI INDICATORI 16. Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris COMENTARII ŞI TABELE STATISTICE LA NIVEL DE JUDEŢ

3 Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali. Comerţul internaţional cu bunuri. Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT: - sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-ue, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene; - sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-ue, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Sfera de cuprindere Comerţul INTRA-UE cuprinde expedierile de bunuri din România cu destinaţia alt stat membru UE şi introducerile de bunuri în România provenind din alt stat membru UE. Expedierile din România includ: - bunuri în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE; - bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre. Introducerile în România includ: - bunuri în liberă circulaţie într-un stat membru UE, care intră pe teritoriul statistic al României; - bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României. Comerţul EXTRA-UE cuprinde schimburile de bunuri între România şi statele nemembre UE, având ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern. Se cuprind, de asemenea: - importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul ţării); - exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă; - exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări); - importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor). Nu sunt cuprinse în comerţul internaţional: bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase în/din ţară (cu excepţia celor pentru prelucrare), bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente. Valoarea bunurilor expediate/exportate şi introduse/importate Se stabileşte pe baza preţurilor FOB la expedieri/exporturi şi a preţurilor CIF la introduceri/importuri. Repartizarea pe ţări a schimburilor internaţionale se determină astfel: - pentru comerţul INTRA-UE, pe baza principiului ţara de destinaţie (la expedieri) şi ţara de expediţie (la introduceri); - pentru comerţul EXTRA-UE, pe baza principiului ţara de destinaţie (la export) şi ţara de origine (la import, cu excepţia cazului în care ţara de origine este un stat membru UE, caz în care se ia în considerare ţara de expediţie). 3

4 Se consideră ţara de destinaţie, ţara în care bunurile vor fi consumate, ţara de expediţie, ţara din care bunurile au fost expediate şi ţara de origine, ţara în care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima transformare substanţială. Sursa datelor: Pentru comerţul INTRA-UE: - declaraţiile statistice Intrastat, colectate de către INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/şi un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragului statistic Intrastat stabilit pentru fiecare flux si an de referinţă; - declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Direcţia Generală a Vămilor (DGV), pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE. Pentru comerţul EXTRA-UE: - Direcţia Generală a Vămilor (DGV), care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri cu energie electrică şi gaze naturale sunt colectate pe formulare statistice de la societăţile importatoare/exportatoare şi de la operatorii de reţea (CN Transelectrica SA şi SNTGN Transgaz SA) de către INS. Importul şi exportul nu cuprind cantităţile fizice de energie electrică care tranzitează teritoriul naţional. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri pentru fiecare judeţ au fost stabilite în funcţie de sediul social din Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) al agenţilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri. Comerţul cu amănuntul include revânzarea mărfurilor către consumatorii finali, în general în cantităţi mici şi în starea în care au fost cumpărate. În comerţul cu amănuntul nu se cuprind: vânzările de produse agricole pe piaţa ţărănească, vânzările de produse care nu sunt bunuri de consum (cereale, petrol brut, seminţe, etc.), vânzări de produse alimentare şi băuturi pentru consumul pe loc, vânzarea de autovehicule, piese de schimb pentru acestea, vânzările de carburanţi pentru autovehicule. Serviciile de piaţă prestate pentru populaţie sunt acele activităţi care fac obiectul vânzării şi cumpărării pe piaţă având ca principal beneficiar populaţia şi sunt produse de societăţi ale căror venituri provin în proporţie de cel puţin 50% din vânzarea producţiei proprii, indiferent de denumirea preţurilor practicate (tarif, taxă, preţ de vânzare). Cifra de afaceri totală din comerţul interior şi servicii reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprinderi în perioada respectivă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de acestea. Datele lunare se obţin pe baza cercetării selective a întreprinderilor care au activităţi principale de comerţ cu amănuntul, respectiv servicii de piaţă pentru populaţie. Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul interior şi servicii sunt calculaţi în condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Datele publicate sunt provizorii şi periodic se rectifică pe baza corecturilor ce se efectuează retroactiv de către întreprinderile din eşantion, asupra datelor completate anterior de către acestea. Efectivul salariaţilor cuprinde persoanele cu contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), existente în evidenţele unităţilor economico-sociale la sfârşitul perioadei de referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare, precum şi următoarele categorii: - patronii care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii; - lucrătorii familiali - reprezintă persoanele care-şi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primesc remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii; - membrii consiliilor judeţene şi locale. Pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiţia din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la activitatea dependentă la funcţia de bază, respectiv orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., etc.). 4

5 Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 13 secţiunea Principalii indicatori economico-sociali la nivel naţional a fost estimat prin cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, având ca sferă de cuprindere unităţile din sectorul bugetar cuprinse exhaustiv în cercetare (excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ - cca. 820 de unităţi), respectiv unităţile din sectorul economic, cu 4 salariaţi şi peste (care reprezintă 89,65% din numărul total al salariaţilor din acest sector). Obiectivul cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale îl constituie evaluarea tendinţelor pe termen scurt ale câştigurilor salariale medii lunare şi orare pe total economie şi sectoare de activitate. Datele sunt agregate după activitatea omogenă a unităţilor; aceasta înseamnă că în activitatea de administraţie publică conform CAEN Rev.2 nu sunt cuprinse toate activităţile secundare desfăşurate în administraţia publică centrală şi locală, de tipul: - asistenţă socială, - activităţi culturale, sportive şi recreative, - peisagistică şi servicii pentru clădiri, - agricultură, - distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, - construcţii, - transport şi depozitare, - producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, - închiriere şi sub-închiriere a bunurilor imobiliare etc. Informaţiile aferente activităţilor secundare sunt cuprinse, fiecare, la activităţile economice conform CAEN Rev.2 corespunzătoare. Informaţiile referitoare la sectorul bugetar trebuie utilizate cu atenţie, deoarece datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN Rev.2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca. 3,5%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 9,5%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.). Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2. Informaţiile corespunzătoare formei de finanţare sunt gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile OUG nr. 48/2005, cu completările şi modificările ulterioare. Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 7 secţiunea Principalii indicatori economico-sociali la nivel de judeţ a fost estimat pe baza datelor obţinute din cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, care au fost completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS), pentru unităţile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe, respectiv pe sectoare de activitate, conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din Diferenţa dintre numărul total al salariaţilor calculat prin însumarea efectivelor de salariaţi ale fiecărui judeţ din tabelul nr. 7 şi efectivul de salariaţi din tabelul nr. 13 este determinată de includerea în sfera de cuprindere a unităţilor cu 1-3 salariaţi. Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv biletele de valoare). Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Începând cu anul 2018, câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei de asigurări sociale datorată de salariaţi şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi. Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către operatorii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi. Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru 5

6 prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat. Câştigul salarial mediu brut/net diseminat lunar nu cuprinde sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori. Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu luna ianuarie 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial nominal. În consecință, indicatorul câştig salarial mediu brut lunar produs şi diseminat începând cu luna de referinţă ianuarie 2018 nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de câştig salarial mediu net lunar. Conform prevederilor legale în vigoare, salariaţii din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare, respectiv din activitatea de creare de programe pentru calculator beneficiază de scutire de impozit. Pentru perioada 1 ianuarie decembrie 2028 inclusiv, conform legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene), salariaţii din domeniul construcţiilor beneficiază de unele prevederi speciale în ceea ce priveşte impozitul, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele înscrise la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă). Rata şomajului reprezintă proporţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în populaţia activă civilă. Populaţia activă civilă se determină prin însumarea populaţiei ocupate civile cu numărul şomerilor înregistraţi. Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Aceasta se eliberează beneficiarului lucrării, în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea începerii lucrărilor de construcţii. Lucrarea se referă la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale. Locuinţele terminate sunt locuinţele ridicate în cursul perioadei de referinţă, ale căror elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată şi la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică şi au fost recepţionate de beneficiar. Turism - Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti). Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă. Sursa datelor pentru sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică o reprezintă chestionare statistice Turism 1A completate de toate persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează în locaţie de gestiune astfel de structuri. Lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, care trebuie să completeze chestionarul statistic este actualizată periodic, cu informaţii privind structurile nou clasificate sau reclasificate, de Autoritatea Naţională pentru Turism. Din anul 2010, cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează structurilor de primire turistică cu o capacitate de minim 10 locuri pat care funcţionează în luna de referinţă circa 4000 operatori economici. 6

7 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL 7

8 I. INDUSTRIE 1. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE serie brută luna corespunzătoare din anul precedent = % ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 1) ian. 2) Total ţară 108,2 106,0 101,2 104,2 101,0 105,5 107,3 103,8 100,6 103,5 102,5 99,2 100,7 Industrie extractivă 105,3 105,4 107,7 96,3 96,5 105,1 104,3 96,9 95,5 96,9 99,5 91,3 101,2 Industrie prelucrătoare 112,6 107,0 100,0 106,1 101,8 106,3 108,1 104,2 101,0 104,2 103,0 99,4 100,1 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 1) Date rectificate 2) Date provizorii 91,3 101,0 106,2 95,9 97,2 99,4 102,9 104,5 99,7 101,9 100,3 101,5 103,2 2. INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE PE TOTAL (PIAŢA INTERNĂ ŞI PIAŢA EXTERNĂ) % luna corespunzătoare din anul precedent = ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. 1) dec. 1) ian. 2) Total ţară 121,0 112,0 109,9 114,9 111,4 115,2 117,0 108,6 107,9 113,3 109,3 102,8 104,3 1) Date rectificate 2) Date provizorii 3. INDICII PREŢURILOR PRODUCŢIEI INDUSTRIALE PE TOTAL (PIAŢA INTERNĂ ŞI PIAŢA EXTERNĂ) luna precedentă = 100 % ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 1) ian. 2) Total ţară 101,23 100,20 100,16 100,35 100,84 100,64 99,87 100,63 100,27 101,18 99,25 99,79 100,64 1) Date rectificate 2) Date provizorii II. COMERŢ INTERIOR. SERVICII 4. INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI* ) PENTRU COMERŢUL CU AMĂNUNTUL, CU EXCEPŢIA AUTOVEHICULELOR ŞI MOTOCICLETELOR serie brută % luna corespunzătoare din anul precedent = ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 1) ian. 2) Total ţară 111,8 104,6 103,5 106,4 106,3 107,4 105,4 101,5 102,7 106,6 107,0 104,0 106,6 Cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun Cu vânzare predominantă de produse nealimentare 1) Date rectificate 2) Date provizorii * ) Fără TVA 108,5 108,0 111,8 102,6 104,2 108,0 105,9 106,2 104,5 105,6 105,0 104,7 104,3 117,6 104,2 102,1 107,5 106,3 108,4 107,3 103,7 101,4 104,9 108,8 104,1 109,4 8

9 5. INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI* ) PENTRU COMERŢUL CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI A MOTOCICLETELOR serie brută luna corespunzătoare din anul precedent = ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 1) ian. 2) Total ţară 113,2 106,7 101,4 116,4 110,7 107,2 112,8 101,1 96,3 104,0 107,6 106,4 104,3 Comerţul cu autovehicule 120,0 114,7 109,9 124,6 119,7 116,5 124,2 106,4 102,4 109,6 113,4 116,6 103,8 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor 99,1 93,2 86,2 95,0 91,1 81,4 85,4 84,3 80,8 82,8 93,9 89,6 104,2 Comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule 109,1 98,4 92,9 111,9 103,9 102,5 105,9 99,0 91,3 102,9 102,7 91,8 104,6 Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor 114,8 135,0 125,6 133,3 114,0 119,4 146,4 147,0 150,7 156,5 143,5 151,7 132,2 1) Date rectificate 2) Date provizorii * ) Fără TVA % 6. INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI* ) PENTRU SERVICII DE PIAŢĂ PRESTATE POPULAŢIEI serie brută Total ţară din care: luna corespunzătoare din anul precedent = ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 1) ian. 2) 109,3 107,3 103,9 106,9 103,4 102,2 105,5 105,1 107,4 106,6 108,8 105,6 114,2 Hoteluri şi restaurante 111,9 104,7 105,3 107,5 105,2 101,0 103,3 104,2 111,5 113,7 118,5 117,2 119,2 Jocuri de noroc şi alte activităţi recreative Activităţi ale agenţiilor turistice şi ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică Coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare Spălarea, curăţarea (uscată) articolelor textile şi a produselor din blană 1) Date rectificate 2) Date provizorii * ) Fără TVA 101,4 103,0 100,5 103,4 105,3 110,2 108,9 102,0 103,9 97,8 100,1 91,2 106,1 112,6 131,7 104,5 112,4 93,2 95,1 109,1 112,6 85,7 92,4 84,4 94,7 110,4 105,7 98,1 98,4 97,8 105,7 107,4 116,7 125,8 118,2 120,2 118,2 94,8 106,5 119,2 107,5 111,4 101,4 95,6 90,7 90,8 86,7 87,0 103,4 110,4 101,6 108,0 % III. COMERŢ INTERNAŢIONAL 7. COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU BUNURI ) 2018 mii euro dec. ian. 2) feb. 2) mar. 2) apr. 2) mai 2) iun. 2) iul. 2) aug. 2) sep. 2) oct. 2) nov. 2) dec. 3) 1.I-31.XII 3) Exporturi FOB Importuri CIF Sold FOB/CIF ) Date semidefinitive 2) Date revizuite 3) Date estimate 9

10 IV. TURISM 8. SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr Tipuri de structuri de primire turistică ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total ţară din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Notă: Cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează tuturor structurilor de primire cu o capacitate de cazare turistică de minim 10 locuri-pat. 9. ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ Tipuri de structuri de primire turistică număr ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total ţară din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Notă: Cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează tuturor structurilor de primire cu o capacitate de cazare turistică de minim 10 locuri-pat. 10. INDICII DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total ţară 21,7 23,9 22,5 24,8 26,6 32,3 44,0 51,5 36,9 33,1 30,0 24,5 23,4 Notă: Cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează tuturor structurilor de primire cu o capacitate de cazare turistică de minim 10 locuri-pat. % V. PREŢURI 11. INDICII PREŢURILOR DE CONSUM AL POPULAŢIEI luna precedentă = % ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total ţară 100,78 100,30 100,29 100,54 100,47 100,02 99,52 100,28 100,47 100,52 99,87 100,16 100,83 Mărfuri alimentare 100,64 100,61 100,48 100,18 100,54 99,76 99,20 99,83 100,83 100,61 99,73 100,67 101,30 Mărfuri nealimentare 100,08 100,13 100,15 101,00 100,58 100,14 99,45 100,66 100,32 100,52 99,87 99,82 100,63 Servicii 100,32 100,18 100,30 100,09 100,10 100,20 100,24 100,13 100,26 100,35 100,11 100,15 100,57 10

11 VI. FORŢĂ DE MUNCĂ 12. CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT ) ) lei ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total ţară Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor Transporturi terestre şi transporturi prin conducte Transporturi pe apă Transporturi aeriene Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport Activităţi de poştă şi de curier Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice din care: Cercetare-dezvoltare Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public *) Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole, culturale şi recreative Alte activităţi de servicii ) Date operative *) Exclusiv forțele armate și personalul asimilat (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, etc.); începând cu luna septembrie 2017, inclusiv datele aferente totalității salariaților încadrați la birourile parlamentare din circumscripțiile electorale și plătiți din sume forfetare. Nota 1: Datele lunare privind câştigul salarial sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2019, eşantionul cuprinde, pe total țară circa unităţi economico-sociale. Unităţile din,,sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 89,65% din numărul total al salariaţilor din acest sector. Nota 2: Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu luna ianuarie 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial nominal. În consecință, indicatorul câştig salarial mediu brut lunar produs şi diseminat începând cu luna de referinţă ianuarie 2018 nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de câştig salarial mediu net lunar. 13. EFECTIVUL SALARIAŢILOR DIN ECONOMIE, la sfârşitul perioadei mii persoane ) ) ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total ţară 4888,0 4902,0 4915,6 4920,7 4930,8 4940,2 4946,5 4939,8 4943,2 4946,8 4949,4 4930,4 4960,3 Agricultură, silvicultură şi pescuit 113,4 113,8 114,2 115,0 116,1 116,7 117,1 117,2 117,2 117,1 116,8 116,1 116,2 Industrie 1387,9 1393,7 1397,9 1390,4 1387,2 1386,1 1387,5 1381,8 1378,9 1378,5 1377,6 1368,1 1375,6 Construcţii 378,8 378,8 381,1 383,9 386,3 387,2 387,2 387,1 386,5 386,0 385,2 381,9 381,6 Servicii *) 3007,9 3015,7 3022,4 3031,4 3041,2 3050,2 3054,7 3053,7 3060,6 3065,2 3069,8 3064,3 3086,9 Notă: Datele lunare privind efectivul de salariaţi sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2019, eşantionul cuprinde unităţi economico-sociale. Unităţile din,,sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 89,65% din numărul total al salariaţilor din acest sector. 1) Date operative *) Exclusiv forțele armate și personalul asimilat (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, etc.); începând cu luna septembrie 2017, inclusiv datele aferente totalității salariaților încadrați la birourile parlamentare din circumscripțiile electorale și plătiți din sume forfetare. 11

12 14. NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI, la sfârşitul perioadei mii persoane ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total ţară 349,0 344,4 332,7 313,0 304,0 304,4 305,4 302,6 296,8 290,2 289,6 288,9 289,6 Bărbaţi 202,5 199,9 192,8 180,3 174,3 172,8 171,6 169,0 164,6 159,2 158,1 159,7 161,7 Femei 146,5 144,5 139,9 132,7 129,7 131,6 133,8 133,6 132,2 131,0 131,5 129,2 127,9 Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 15. RATA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT, la sfârşitul perioadei % ian. 1) feb. 1) mar. 1) apr. 1) mai 1) iun. 1) iul. 1) aug. 1) sep. oct. nov. dec. ian. Total ţară 4,0 4,0 3,8 3,6 3,5 3,5 3,5 3,5 3,4 3,3 3,3 3,3 3,3 Bărbaţi 4,3 4,2 4,1 3,8 3,7 3,6 3,6 3,6 3,5 3,3 3,3 3,3 3,4 Femei 3,7 3,7 3,5 3,4 3,3 3,3 3,4 3,4 3,3 3,3 3,3 3,3 3,2 Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă VII. INDICATORI SOCIALI 16. NUMĂRUL MEDIU ŞI PENSIA MEDIE LUNARĂ A PENSIONARILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT trim.i trim.ii trim.iii trim.iv trim.i trim.ii trim.iii trim.iv 1) Numărul mediu al pensionarilor - mii persoane Pensia medie lei ) Date provizorii 17. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI (persoane cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România) date absolute număr ) ) ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Născuţi-vii Decedaţi Spor natural Căsătorii Divorţuri Decedaţi sub 1 an ) Date operative VIII. ALŢI INDICATORI 18. ÎNMATRICULĂRI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS, în luna ianuarie 2019 Înmatriculări de societăţi comerciale -număr- Moneda naţională - mii lei - 12 Valoarea capitalului social total subscris exprimat în: Dolari SUA Total ţară , , ,4 Sursa de date: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Valută EURO

13 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL DE JUDEŢ 13

14 I. INDUSTRIE 1. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE serie brută % luna corespunzătoare din anul precedent = ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 1) ian. 2) Total judeţ 106,9 109,0 109,3 129,7 124,3 126,2 128,2 166,8 125,8 129,4 138,8 110,2 129,2 1) Date rectificate 2) Date provizorii Notă: Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială. 2. INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE PE TOTAL (PIAŢA INTERNĂ ŞI PIAŢA EXTERNĂ) % luna corespunzătoare din anul precedent = ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 1) ian. 2) Total judeţ 120,7 116,4 115,2 109,4 109,6 110,2 109,6 92,8 100,2 107,7 112,0 89,5 107,6 1) Date rectificate 2) Date provizorii Notă: Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. II. COMERŢ INTERNAŢIONAL 3. COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU BUNURI ) 2018 mii euro nov. dec. ian. 2) feb. 2) mar. 2) apr. 2) mai 2) iun. 2) iul. 2) aug. 2) sep. 2) oct. 2) nov. 3) 1 I 30.XI 3) Total exporturi FOB Total importuri CIF Sold FOB/CIF ) Date semidefinitive; 2) Date revizuite; 3) Date provizorii III. TURISM 4. SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr Tipuri de structuri de primire turistică ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total judeţ din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

15 5. ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr Tipuri de structuri de primire turistică ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total judeţ din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE % ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total judeţ 18,1 20,8 19,1 20,4 21,0 23,4 29,8 32,2 26,6 20,2 19,1 21,0 16,8 IV. FORŢA DE MUNCĂ 7. EFECTIVUL SALARIAŢILOR - la sfârşitul perioadei persoane 2018 *) 2019 *) ian. 1) feb. 1) mar. 1) apr. 1) mai 1) iun. 1) iul. 2) aug. 2) sep. 2) oct. 2) nov. 2) dec. 2) ian. 2) Total judeţ Agricultură, Silvicultură şi Pescuit Industrie şi construcţii Servicii ** ) Notă: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificării activităţilor din economia naţională CAEN Rev.2. *) Date operative. ** ) Exclusiv forțele armate și personalul asimilat (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații etc.); începând cu luna septembrie 2017, inclusiv datele aferente totalității salariaților încadrați la birourile parlamentare din circumscripțiile electorale și plătiți din sume forfetare. 1) Date reestimate. Datele pentru perioada ianuarie-iunie 2018 au fost reestimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul ) Începând cu luna iulie 2018, datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul

16 8. CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT lei/persoană 2018 *) 2019 *) ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total judeţ Agricultură, Silvicultură şi Pescuit Industrie şi construcţii Servicii ** ) * ) Date operative. ** ) Exclusiv forțele armate și personalul asimilat (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații etc.); începând cu luna septembrie 2017, inclusiv datele aferente totalității salariaților încadrați la birourile parlamentare din circumscripțiile electorale și plătiți din sume forfetare. Nota 1: Datele lunare privind câştigul salarial mediu brut sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2019, eşantionul cuprinde, pe total țară, circa unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 89,65% din numărul total al salariaţilor din acest sector. Nota 2: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificării activităților din economia națională CAEN Rev.2. Informaţiile privind câştigurile salariale pentru anumite activități economice conform CAEN Rev.2 din cadrul industriei și serviciilor (ex. extracția petrolului brut şi a gazelor naturale, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, poştă şi de curier, intermedieri financiare), în cea mai mare parte, sunt repartizate pe judeţe după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. Nota 3: Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79 / 2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu luna ianuarie 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial nominal. În consecință, indicatorul câştig salarial mediu brut lunar produs şi diseminat începând cu luna de referinţă ianuarie 2018 nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU NET lei/persoană 2018 *) 2019 *) ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total judeţ Agricultură, Silvicultură şi Pescuit Industrie şi construcţii Servicii ** ) * ) Date operative. ** ) Exclusiv forțele armate și personalul asimilat (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații etc.); începând cu luna septembrie 2017, inclusiv datele aferente totalității salariaților încadrați la birourile parlamentare din circumscripțiile electorale și plătiți din sume forfetare. Vezi Notele 1-2 de la tab. 8 Nota 3: Prevederile legale în vigoare (OUG nr. 79 / 2017 cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului, transferate în sarcina salariatului începând cu luna ianuarie 2018, nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de câştig salarial mediu net lunar. Nota 4: Conform prevederilor legale în vigoare, salariaţii din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare, respectiv din activitatea de creare de programe pentru calculator beneficiază de scutire de impozit. Pentru perioada 1 ianuarie decembrie 2028 inclusiv, conform legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene), salariaţii din domeniul construcţiilor beneficiază de unele prevederi speciale în ceea ce priveşte impozitul, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate. 10. NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI - la sfârşitul perioadei persoane ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total judeţ Bărbaţi Femei Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 11. RATA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT - la sfârşitul perioadei % ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total judeţ 4,0 4,0 3,8 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,2 3,2 3,2 3,3 Bărbaţi 4,2 4,2 3,9 3,6 3,5 3,5 3,6 3,5 3,4 3,3 3,2 3,3 3,4 Femei 3,7 3,7 3,5 3,3 3,2 3,3 3,3 3,3 3,3 3,1 3,1 3,1 3,1 Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 16

17 V. INDICATORI SOCIALI 12. NUMĂRUL MEDIU ŞI PENSIA MEDIE LUNARĂ A PENSIONARILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT trim.i trim.ii trim.iii trim.iv trim.i trim.ii trim.iii trim.iv Numărul mediu al pensionarilor - persoane Pensia medie lei MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI (persoane cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România) date absolute număr ) ) ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Născuţi-vii Decedaţi Spor natural Căsătorii 2) Divorţuri 2) Decedaţi sub 1 an ) Date operative. Notă: Repartizarea pe judeţe s-a făcut astfel: născuţii-vii după domiciliul sau reşedinţa mamei, iar în lipsa acestora, după domiciliul sau reşedinţa tatălui, decesele după domiciliul sau reşedinţa decedatului, căsătoriile după locul încheierii şi divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor. VI. CONSTRUCŢII 14. AUTORIZAŢII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI REZIDENŢIALE număr ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total judeţ LOCUINŢE TERMINATE număr trim.i trim.ii trim.iii trim.iv trim.i trim.ii trim.iii trim.iv 1) Locuinţe terminate mediul urban mediul rural ) Date provizorii Notă: Indicatorul Locuinţe terminate se referă la totalul locuinţelor finalizate în cursul trimestrului. VII. ALŢI INDICATORI 16. ÎNMATRICULĂRI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS în luna ianuarie 2019 Înmatriculări de societăţi comerciale -număr- Valoarea capitalului social total subscris exprimat în: Moneda naţională - mii lei - Dolari SUA Valută EURO Total judeţ 7 2,1 508,8 445,9 Sursa de date: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului 17

18 18

19 COMENTARII ŞI TABELE STATISTICE LA NIVEL DE JUDEŢ 19

20 SINTEZĂ ECONOMICĂ PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO SOCIALI ÎN LUNA IANUARIE 2019 (DATE OPERATIVE) * I. EFECTIVUL SALARIAŢILOR Efectivul salariaţilor 1 estimat la 31 ianuarie 2019 în judeţul Argeş a fost de persoane, în creștere cu 1488 persoane (+0,9%) faţă de efectivul salariaţilor de la finele lunii decembrie Evoluția ascendentă a efectivelor de salariați față de luna precedentă s-a manifestat cu aceeași intensitate în toate sectoarele de activitate. Repartizarea salariaţilor pe sectoare de activitate ne arată faptul că cea mai mare parte a acestora (51,1%) activează în industrie şi construcţii, restul regăsindu-se în servicii (47,1%) şi în agricultură, silvicultură şi pescuit (1,8%). Comparativ cu finele lunii ianuarie 2018, efectivul total al salariatilor a crescut cu 4619 persoane (+2,9%) urmare a dinamicii pozitive înregistrate în toate sectoarele de activitate. II. CÂŞTIGUL SALARIAL Câştigul salarial 1 mediu brut realizat în luna ianuarie 2019 în județul Argeș a fost de 4324 lei, în scădere cu 138 lei (-3,1%) față de nivelul realizărilor salariale din luna decembrie Scăderea menționată a fost cauzată de câștigurile salariale mai mici din sectoarele agricultură, silvicutură și pescuit (-20,4%) și industrie și construcții (-5,3%). Câştigul salarial 2 mediu net realizat a fost de 2638 lei, în scădere cu 40 lei (-1,5%) comparativ cu luna decembrie 2018, urmare a câștigurilor mai mici înregistrate în sectorul agricultură, silvicutură și pescuit (-19,3%) și în industrie și construcții (-2,4%). Comparativ cu realizările salariale înregistrate în luna corespunzătoare din anul 2018 câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 15,6% urmare a câștigurilor mai mari înregistrate în toate sectoarele economice. Scăderile câștigului salarial mediu net din unele activități față de luna precedentă s-au datorat acordării în luna decembrie 2018 a premiilor ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producție ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte), sau a angajărilor de personal cu câștiguri salariale mici. * Cu excepţia comerţului internaţional, unde datele sunt aferente lunii noiembrie Date estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra numărului salariaţilor completate cu informaţiile existente la Registrul Statistic al Întreprinderilor şi a rezultatelor anchetei anuale referitoare la costul forţei de muncă 2 Date estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale şi a rezultatelor anchetei anuale referitoare la costul forţei de muncă 20

21 Câștigul salarial realizat în județul Argeș în luna ianuarie 2019 a fost mai mic comparativ cu realizarile salariale medii la nivel național atât în valoare brută (-10,6%) cât și în valoare netă (-10,1%). III. ŞOMAJUL Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş numărul şomerilor înregistraţi la finele lunii ianuarie 2019, a fost de 8509 persoane, în creștere cu 152 persoane (+1,8%) față de sfârșitul anului 2018 și în scădere cu 1902 persoane (-18,3%) comparativ cu finele lunii ianuarie Analizând structura șomerilor înregistrați pe sexe, la 31 ianuarie 2019 se constată o predominare numerică a bărbaților, aceștia deținând o pondere de 55,4% în totalul șomerilor înregistrați. Structura şomerilor înregistraţi pe sexe la finele lunii ianuarie 2019 Rata şomajului înregistrată la 31 ianuarie 2019 în județul Argeș a fost de 3,3% egală cu media înregistrată la nivel național. IV. EVOLUŢIA PRINCIPALELOR FENOMENE DEMOGRAFICE În luna ianuarie 2019, fenomenele demografice înregistrate în județul Argeș s-au caracterizat prin creșterea faţă de luna anterioară, cu 76 cazuri (+19,0%) a natalităţii (476 născuţi-vii înregistraţi față de 400 născuți-vii înregistrați în luna decembrie 2018), și creșterea cu 55 cazuri (+7,4%) a mortalităţii generale (797 decese înregistrate față de 742 persoane decedate în luna decembrie 2018). Sporul natural înregistrat în luna ianuarie 2019 a fost negativ, diferența dintre născuții-vii și decedați fiind de 321 persoane. În luna ianuarie 2019 au fost înregistrate două cazuri de mortalitate infantilă, cu 2 cazuri mai puține decât în luna decembrie La oficiile de stare civilă au fost încheiate și înregistrate 99 căsătorii, cu 35 cazuri mai puține decât în luna decembrie Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010, în luna ianuarie 2018 au fost pronunțate 32 divorțuri, cu 91 cazuri mai puține față de luna anterioară. 21

22 V. COMERŢ INTERNAŢIONAL La nivelul judeţului Argeş, în luna noiembrie 2018 exporturile de mărfuri în preţuri FOB (preţuri la frontiera ţării exportatoare) au însumat aproximativ 584,6 milioane euro, înregistrând ușoare creșteri atât față de luna octombrie 2018 (+0,1%) cât și comparativ cu luna noiembrie 2017 (+8,1%). Ponderea semnificativă (86,6%) în valoarea totală a exporturilor, a fost deţinută de două secţiuni din Nomenclatorul Combinat: secţiunea mijloace de transport (62,3%), secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (24,3%). Comparativ cu luna noiembrie 2017, s-au înregistrat ușoare creșteri la șase secţiuni ale Nomenclatorului Combinat: animale vii și produse animale (de 2,8 ori), materii textile și articole din acestea (+65,6%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (+41,5%), pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea (+30,2%), încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+14,6%) și mijloace de transport (+14,3%). Scăderi ale cifrei de export s-au înregistrat la peste jumătate din secțiunile Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative scăderi înregistrându-se la: grăsimi și uleiuri animale sau vegetale (-100,0%), produse vegetale (-58,4%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (-43,2%), instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie (-33,0%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (-24,0%), produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele (-18,7%), mărfuri și produse diverse (-11,8%), metale comune şi articole din acestea (-7,3%) ș.a. Topul principalelor cinci țări partenere ale județului Argeș în luna noiembrie 2018 la export a fost următorul: Franța (18,4%), Germania (10,3%), Federația Rusă (9,6%), Maroc (9,2%) și Italia (9,1%). La nivelul judeţului Argeş, în luna noiembrie 2018 importul de mărfuri* exprimat în preţuri CIF (preţuri la frontiera ţării importatoare) a totalizat aproximativ 431,4 milioane euro, înregistrând o scădere față de valoarea importurilor din luna octombrie 2018 (-5,4%) și o ușoară creștere față de luna noiembrie 2017 (+1,7%). Analiza ponderilor deţinute de principalele secţiuni ale Nomenclatorului Combinat în valoarea totală a importului relevă faptul că, patru dintre acestea au deţinut împreună 81,0% din total, astfel: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (39,3%), mijloace de transport (20,9%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (11,3%) și metale comune şi articole din acestea (9,5%). Datele privind exporturile şi importurile de mărfuri au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri 22

23 Cifra de import a înregistrat în luna noiembrie 2018 o ușoară creștere comparativ cu luna noiembrie 2017 la peste jumătate din secţiunile Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative înregistrându-se la: produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (+87,5%), produse minerale (+27,0%), produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele (+19,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (+19,1%), grăsimi și uleiuri animale sau vegetale (+18,9%), produse alimentare, băuturi, tutun (+18,0%), mărfuri și produse diverse (+15,1%) ș.a. Cele mai semnificative scăderi ale cifrei de import s-au înregistrat la următoarele secțiuni: încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (-49,1%), piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (-26,7%), produse vegetale (-25,8%), mijloace de transport (-20,7%), materii textile și articole din acestea (-12,6%) ș.a. Topul principalelor cinci țări partenere ale județului Argeș în luna noiembrie 2018 la import a fost următorul : Franța (15,4%), Spania (10,5%), Turcia (10,4%), Germania (9,6%), Ungaria (7,5%). Excedentul comercial (exporturi FOB importuri CIF) înregistrat în luna noiembrie 2018 a fost de aproximativ 153,3 milioane euro, mai mare cu aproximativ 25,5 milioane euro (+20,0%) faţă de cel înregistrat în luna octombrie Comparativ cu luna noiembrie 2017, excedentul comercial a înregistrat o creștere cu aproximativ 36,8 milioane euro (+31,6%). VI. TURISM În domeniul turismului, la sfârșitul lunii ianuarie 2019 au fost în funcțiune 144 unităţi de cazare turistică (reprezentând 52,7% din totalul celor 273 unităţi aflate în observare statistică), cu 5 unități mai multe (+3,6%) decât la aceeaşi dată din anul Comparativ cu sfârşitul lunii decembrie 2018 numărul unităţilor de cazare turistică în funcţiune a scăzut cu 6,5% (au fost cu 10 unități mai puține). Preponderente în totalul unităţilor de cazare turistică în funcţiune au fost trei categorii de unități: pensiunile turistice rurale şi agroturistice (cu o pondere de 34,0%), hotelurile (cu o pondere de 25,0%) şi pensiunile turistice urbane (cu o pondere de 21,5%). Celelalte categorii de unităţi de cazare turistică au reprezentat 19,5% din totalul celor aflate în funcţiune, greutatea specifică cea mai mare (7,6%) fiind înregistrată la unităţile din categoria cabane turistice. Datele privind exporturile şi importurile de mărfuri au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri 23

24 În prima lună a anului 2019 capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a fost de 129,3 mii locuri-zile, mai mult de jumătate (56,1%) fiind oferită de hoteluri. Pensiunile turistice urbane au oferit 13,2% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pensiunile turistice rurale și agroturistice 12,8%, hostelurile 6,3%, cabanele turistice 6,1%, diferenţa (5,5%) fiind oferită de celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică. Din punct de vedere al zonei turistice, capacitatea de cazare preponderentă a fost oferită de unitățile situate în zona montană (38,8% din total) și de cele din oraşul reşedinţă de judeţ (37,4%). Din punct de vedere al confortului, aproape jumătate din numărul total de locuri-zile a fost oferit de unităţile clasificate cu 3 stele (49,7%), unităţile clasificate cu 2 stele oferind 23,9% din numărul acestora, iar unităţile clasificate cu 4 oferind stele 23,7%. Numărul de sosiri ale turiștilor înregistrate în luna ianuarie a.c. în structurile de cazare turistică a fost de 13,6 mii, în scădere cu 0,1 mii persoane (-0,7%) comparativ cu luna ianuarie Din numărul total al sosirilor 11,1 mii au aparținut turiștilor români (81,7%) și 2,5 mii au aparținut turiștilor străini (18,3%). Evoluția descendentă a numărului total al sosirilor turiștilor în structurile de cazare turistică față de luna corespunzătoare a anului 2018 a fost determinată de scăderea numărului de sosiri ale turiştilor străini cu 17,1% (-0,5 mii persoane), atenuată parțial de creșterea numărului de sosiri ale turiștilor români cu 3,9% (+0,4 mii persoane). Unitățile de cazare turistică în care s-a înregistrat cel mai mare număr al sosirilor turiștilor au fost din categoria hoteluri (56,1% din total), la polul opus situându-se popasurile turistice care au atras doar 0,2% din totalul turiştilor cazaţi. Din punct de vedere al zonei turistice, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în unitățile de cazare din orașul reședință de județ (43,9% din totalul turiștilor cazați) şi în unităţile din zona montană (36,9%). Din punct de vedere al confortului, cele mai multe sosiri s-au înregistrat în unitățile clasificate cu 3 stele (44,6% din total) şi în unităţile clasificate cu 4 stele (34,1%). 24

25 Turiştii străini înregistraţi în structurile de cazare turistică au provenit în cea mai mare parte (peste 92,0%) din ţările situate în Europa. Din totalul turiştilor străini, pe primele locuri, după ponderea în numărul total al sosirilor realizate de aceştia, s-au situat turiştii din Franţa (cu o pondere de 26,7%) urmaţi de cei din Italia (18,3%), de cei din Germania (11,7%) și de cei din Turcia (9,9%). Numărul de înnoptări ale turiştilor înregistrate în structurile de cazare turistică în luna ianuarie 2018 a fost de 21,8 mii, din care 17,3 mii înnoptări ale turiştilor români (79,6% din total) şi 4,5 mii înnoptări ale turiştilor străini (20,4%). Comparativ cu luna ianuarie 2018, numărul total al înnoptărilor s-a redus cu 0,2 mii (-0,9%), evoluţia fiind determinată de scăderea cu 21,9% a numărului de înnoptări realizate de turiştii străini (-1,2 mii) și de creşterea cu 6,4% a numărului de înnoptări realizate de turiştii români (+1,0 mii). Analiza repartiţiei numărului de înnoptări ale turiştilor pe tipuri de unităţi de cazare turistică ne arată faptul că cele mai multe au fost înregistrate în hoteluri (59,4% din total), cele mai puţine (0,1%) totalizând unităţile din categoria popasuri turistice. Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile situate în orașul reședință de județ (45,5% din total) şi în unităţile din zona montană (36,8%). Din punct de vedere al categoriei de clasificare cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile de 3 stele (45,3% din total) şi în unitățile de 4 stele (32,5%). Din totalul înnoptărilor turiştilor străini înregistrați în structurile de cazare turistică peste 91,0% au fost realizate de turişti care au provenit din ţările europene. Într-un clasament al ţărilor de provenienţă a turiştilor străini, după ponderea în numărul total al înnoptărilor realizate de aceştia, pe primele locuri s-au situat Franța (26,1%) urmată de Turcia (17,3%), de Italia (15,2%) și de Germania (11,4%). În perioada indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune înregistrat a fost de 16,8%, inferior celui înregistrat în perioada similară a anului 2018 cu 1,3 puncte procentuale. 25

26 În perioada analizată indici de utilizare netă a capacității de cazare turistică superiori mediei județului au înregistrat unitățile de cazare din categoriile tabere de elevi și preșcolari (36,9%), moteluri (23,7%), cabane turistice (20,4%), popasuri turistice 18,7%), hoteluri (17,8%) și pensiuni turistice rurale și agroturistice (16,9%). Celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică au înregistrat indici de utilizare sub media judeţului, cu niveluri cuprinse între 15,9% (pensiunile turistice urbane) şi 3,8% (vilele turistice). După zona turistică, indici de utilizare netă peste media judeţului au înregistrat doar unităţile de cazare din oraşul reşedinţă de judeţ (20,5%), iar din punct de vedere al confortului unităţile neclasificate pe stele (36,9%), unitățile clasificate cu 1 stea (30,9%) și unitățile clasificate cu 4 stele (23,0%). VII. CONSTRUCŢII În luna ianuarie 2019 numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate în județul Argeș a fost de 79, dintre acestea, 54 autorizaţii de construire au fost eliberate pentru mediul rural (68,4% din total) şi 25 autorizaţii pentru mediul urban (31,6%). Comparativ cu luna corespunzătoare a anului 2018 au fost eliberate cu 20 autorizaţii de construire mai multe (+33,9%), creșterea manifestându-se atât în mediul urban unde numărul autorizaţiilor de construire eliberate a fost mai mare cu 56,3% cât și în mediul rural unde numărul autorizaţiilor de construire eliberate a crescut cu 25,6%. Comparativ cu luna decembrie 2018, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a scăzut pe ansamblu cu 16,0% fiind eliberate cu 15 autorizații mai puține. În aceeaşi perioadă de timp au fost eliberate şi 15 autorizaţii de construire pentru alte clădiri, din care 8 în mediul rural şi 7 în mediul urban. Comparativ cu luna ianuarie 2018, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru alte clădiri s-a redus cu 31,8%. Suprafaţa clădirilor rezidenţiale pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna ianuarie 2019 a fost de 11,5 mii mp, mai mare cu 15,4% comparativ cu suprafața autorizată în aceeași perioadă a anului 2018 (+1,5 mii mp). Dinamica ascendentă a suprafeţei clădirilor rezidenţiale autorizate s-a datorat creșterii cu 25,7% a suprafeţei autorizate din mediul urban în timp ce în mediul rural suprafața autorizată a fost mai mare cu 10,0%. Comparativ cu luna decembrie 2018, suprafaţa totală a clădirilor rezidenţiale pentru care s-au eliberat autorizaţii de construire a fost mai mică cu 2,1 mii mp (-15,5%). Suprafaţa altor clădiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna ianuarie 2019 a fost de 2,5 mii mp. Comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent suprafaţa altor clădiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire a crescut cu 42,3% fiind mai mare cu 0,7 mii mp, în timp ce faţă de luna decembrie 2018 suprafaţa autorizată pentru alte clădiri s-a redus cu 12,0% (-0,3 mii mp). 26