12. Tendine. Tendine particulare

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "12. Tendine. Tendine particulare"

Transcriere

1 12. Tendine Cuvintele cu form unic, variate semantic, funcional i, nu în ultimul rînd, ca origine lexical, ofer inevitabil o reea bogat de direcii evolutive. Pare adecvat ca prezentarea lor s fie fcut în dou trepte: un prim nivel ar fi cel al tendinelor particulare, un al doilea (însumînd mare parte din aceste direcii) fiind cel al tendinelor generale care privesc evoluia limbii în ansamblul ei. Tendine particulare Complexe adverbiale vs construcii prepoziionale În greac exist o tendin de a restrînge folosirea complexelor adverbiale (în etc.) în favoarea construciilor prepoziionale (Lejeune, 1939, p. 139). Herodot, de pild, folosete dar niciodat. Dorica i inscripiile atice rezerv aceste forme adverbiale numelor de localiti de prin preajm sau cu reputaie panhelenic (chiar i în aceste situaii, adverbele sufer concurena construciilor prepoziionale: IG II-III 1611 i, în aceeai inscripie, (cele dou toponime sînt porturi învecinate). Componente adverbiale vs componente nominale O privire de ansamblu asupra adverbelor în (ibid., p. 397 sq.) arat c, pornind de la tipul homeric, posthomeric etc., sufixarea cu se extinde la temele pronumelor personale ( etc.), la temele nominale ( ), la adverbe ( ).

2 În mod similar, în indo-iranic, alturi de kú-tah, yá-tah, ta-tah, katarátah exist mat-tah (format pe pronume personal), mukha-tah, daks in a-tah (din adverbe). Cele dou evoluii sînt independente i, cu atît mai mult, depun mrturie pentru adoptarea în sistemul nominal a unor caracteristici adverbiale. Înc din expresia vedic tátah s as thât se vede cum un substantiv în cazul ablativ poate fi determinat de un adverb demonstrativ în -tas; mai departe, în indiana medie, -tas devine desinena nominal normal de ablativ cam în acelai fel în care formele greceti în sînt încorporate în declinare. Concluzia lui Lejeune este c aceste fapte totui nu ar constitui indicii asupra flexiunii indo-europene, ci ar fi doar ilustrri ale unui procedeu care a funcionat în greac i indo-iranic. Schmidt (apud Ramat, 1976, p. 322) arat c printre factorii lingvistici care au provocat schimbarea în sistemele cazuale ale limbilor indo-europene ( operators ) trebuie fcut distincia între operatori care modific forma i operatori care modific sistemul. Cei dintîi pot fi motivai fonematic sau paradigmatico-fonematic (prin aciunea legilor fonetice sau schimbarea alomorfelor unui morfem în interiorul diverselor clase, e.g. trecerea nom. pl. pronominal *-oi la temele în *-o/e); i acetia în anumite cazuri pot duce la schimbarea sistemului. Cît privete operatorii care modific sistemul, trebuie fcut distincia între cei motivai semantic i cei motivai sintactic. Sincretismul cazurilor, de pild, pare motivat mai cu seam sintactic; reducerea sistemului cazual indoeuropean prin sincretism i transformarea ulterioar a tipului primordial flexiv îi are punctul de plecare în aa-numitele cazuri concrete, pentru c acestea manifest în mare msur necesitatea i posibilitatea de a specifica local, prin intermediul elementelor neflexibile, relaiile (exprimate paradigmatic cu afixe) cu ce?, unde?, de unde?, încotro?. Frecvena particulelor

3 O tendin remarcat în interiorul limbii greceti este aceea de reducere a numrului i importanei particulelor în articularea expresiei. Margaret Thrall, în studiul su asupra particulelor în Noul Testament (1962, p. 39 sq.), vorbete de o dubl tendin: degenerarea i dezvoltarea. Absena din a multora dintre combinaiile clasice de particule este exemplul cel mai gritor al unui proces de degenerare lingvistic (sau, mai larg vorbind, de declin al civilizaiei greceti). Statistica ofer date fr echivoc: Noul Testament, de zece ori mai întins decît Apologia Socratis, are abia jumtate din combinaiile de particule ale textului platonic. S-a observat totodat c i textul de coal al lui Aristotel are, în comparaie cu cel literar, pentru public, al lui Platon un stil marcat de un joc mai restrîns de particule. Aceast continu pierdere a subtilitii este însoit de un proces pozitiv, de dezvoltare lingvistic (proces ale crui rdcini se afl, de asemenea, în perioada clasic): particulele îi lrgesc domeniul de aciune, capt funcii noi (e.g. dezvolt un sens progresiv care pare s fie în contradicie cu funcia sa adversativ originar; adverbialul devine un conectiv în proza clasic tîrzie, ca i ). În aceeai direcie trebuie vzut i dezvoltarea în a lui ca particul adversativ. Un alt semn de cretere lingvistic este formarea de particule din alte pri de vorbire, tendin ilustrat în perioada elenistic prin folosirea ca particule conective a lui i. Complexe adverb & prepoziie În germana contemporan standard adverbul i prepoziia sînt totdeauna combinate inseparabil. Colocvial îns, în special în nord, ele apar uneori desprite (Lockwood, 1968, p. 58 sq.): aceasta trebuie s fie o trstur veche, de vreme ce asemenea separri sînt curente în germana medieval. Un exemplu din Luther este interesant: der Ort, da du aufstehest locul în care te ridici, expresie modificat în ediiile ulterioare (i aa apare i azi) ca der Ort, darauf du stehest locul în care stai; separarea adverbului de prepoziie era socotit o lips de elegan (i la fel este socotit i în prezent).

4 Preverbe în serie Preverbele înseriate sînt o mrturie important a unui fapt lingvistic care nu este propriu numai preverbelor: anume c aglomerarea de cuvinte cu form fix nu este rezultatul unor prezene simultane, ci al unor adugiri succesive. Într-o serie de cuvinte fixe exist totdeauna un element la care apoi se adaug un altul (i procesul poate continua cu o a doua i a treia adugire). vedic În vedic, prezena a dou preverbe este relativ banal, cel dintîi sprijinindu-se mai mult pe valoarea nominal (Renou, 1952, 381). Cel mai adesea sînt separate unul de altul, al doilea aflîndu-se sudat cu verbul (îi pstreaz îns accentul). Un comportament aparte are preverbul á, care atrage i preverbul precedent (e.g. upágahi), el fiind aproape totdeauna în poziia secund sau, mai precis, fiind considerat parte integrant a verbului: din acest punct de vedere, se comport asemntor preverbele pára, áva; dimpotriv, ánu, ádhi i abhí ocup aproape totdeauna poziia prim. În propoziia subordonat, cele dou preverbe stau de obicei alturi; pierderea sau pstrarea accentului de ctre primul preverb nu este reglementat. Mai mult de dou preverbe în contact sînt rare. hitit i în hitit (Sturtevant & Hahn, 1951, 214) se combin adesea dou preverbe (i.e. preverbe separabile, frecvente în aceast limb): kat-ta-an, a-ap-pa, a-waan. latin Latina clasic în general respinge determinarea unui verb de ctre dou preverbe (Bassols de Climent, 1956, 234), aglomerare favorizat îns în vorbirea popular, de unde intr în literatur, în special începînd cu epoca postclasic (e.g. Pliniu circumadspicio). vechea irlandez S-ar putea spune (v. Kurylowicz, 1964, cap. VII) c, dei teoretic este posibil, cumularea de preverbe nu pare s fi fost un procedeu tipic pentru limbile indo-

5 europene vechi. Vechea irlandez este o excepie interesant: folosete uneori trei sau chiar patru preverbe înseriate. Productivitatea compuilor verbali în vechea irlandez se explic prin faptul c ultimul preverb (ultimul din punct de vedere cronologic, i.e. iniial din punctul de vedere al structurii formale) se detaeaz limpede de restul temei compusului. Ultimul preverb P3 din suita /P3+P2+P1+verb/ are în forma fundamental /P3 P2P1verb/ statutul unui proclitic, nu al unui preverb. Preverbarea suplimentar, cu un preverb P4, schimb compusul de mai sus în /P4 P3P2P1verb/altfel spus: P3 îi pierde statutul de proclitic i este încorporat ca preverb. Ultimul preverb este perceput ca determinare a formei verbale care îi urmeaz (form luat ca întreg) i nu ca determinare a unui singur preverb (cel imediat urmtor). sîrbo-croat În sîrbo-croat (Meillet & Vaillant, 1952, 263), verbele cu dou preverbe sînt relativ frecvente: ele se las interpretate ca fenomen de preverbare a unui complex verb-preverb tratat ca o unitate. Alte criterii formale sînt dificil de gsit. Astfel, de pild, faptul c preverbul iniial din vechea irlandez este totdeauna proclitic (cu excepia imperativului) se datoreaz unei reguli mecanice comparabile cu unele limitri impuse accenturii compuselor verbale în greac, vedic, baltic sau slav; aceste restricii, rezultat al unor dezvoltri independente i relativ tîrzii, au în comun o trstur distinctiv: accentuarea preverbului (sau a silabei) care preced imediat radicalul verbal.

6 Tendine generale trei tendine puternice: Parcursul cuvintelor cu form unic din limbile indo-europene contureaz 1. Evolueaz spre abstractizare, într-o continu îndeprtare de sensul originar, în general concret. Mutaia este fundamental pentru c ea se produce dinspre noional spre relaional. Cuvintele tind s exprime tot mai puin noiunea care le era proprie: tind s înglobeze semantic un ansamblu de noiuni sau un aspect al lor, eventual un punct de vedere asupra noiunii respective, i de aici pîn la exprimarea pur i simpl a relaiei cu o alt noiune sau cu întregul comunicrii drumul nu mai este foarte lung. Poate cel mai solid exemplu îl constituie rspunsurile pozitive sau negative la întrebri: de la repetarea, cu plus sau minus, a întrebrii, se ajunge treptat în punctul maxim al abstractizrii, al punerii în relaie cu contextul i, în fond, al instrumentalizrii unui enun care nu spune nimic în sine, ci funcioneaz ca un semn matematic pozitiv sau negativ: da i nu. 2. Îndeprtarea de sensul originar cunoate uneori evoluii surprinztoare: o form rigidizat, oprit o vreme la un anumit îneles, cunoate apoi o fluidizare a sensurilor, putînd dobîndi, în condiii care sînt specifice fiecrei uniti lexicale în parte, valori noi, uneori chiar în contradicie cu cele precedente. 3. Tendina cea mai evident i care privete, în fond, esena comunicrii lingvistice este cea de întrire continu, de fortificare prin redundan; cu timpul, efectul redundant se consum, devine insesizabil, dar aproape la fel de rapid se uzeaz i fortificarea.

7 1. Abstractizarea Sînt interesante rspunsurile de tip da/nu ca procedee de articulare a expresiei. Studiul amplu al lui H. Thesleff, pe texte din Plaut i Tereniu, vorbete în esen despre o tendin general: abstractizarea rspunsului pîn la noiunile pure i absolute de afirmaie i negaie. H. Thesleff urmrete modalitile prin care se dau rspunsuri tip da/nu, fr a avea totui intenia de a-l contrazice pe Meillet (1951, p. 36 sq.) asupra faptului c limbilor antice le-a lipsit noiunea de da. Este evident c grecii i romanii nu au avut un asemenea cuvînt specializat, exclusiv i exact; totui toi vorbitorii, antici sau moderni, sînt capabili s rspund afirmativ sau negativ la întrebri. În acest fel trebuie îneles titlul studiului lui Thesleff, Yes and No in Plautus and Terence. Se poate meniona (Thesleff, 1960, nota 3) i faptul c prima încercare de a clasifica diferitele limbi europene a ales criteriul cuvîntului da Dante Alighieri, De uulgari eloquio siue idiomate (scris în 1303 sau 1304): nam alii oc, alii oil, alii si affirmando loquuntur; ut puta Hispani, Franci et Latini. Cuvintele da/nu pot prea (ibid., p. 5) indispensabile în majoritatea limbilor europene. Celor familiarizai îns, de pild, cu latina i finlandeza li se va prea mai normal s nu le foloseasc: lipsa expresiilor idiomatice pentru da/nu ca i, în general, lipsa monopolului lingvistic, poate aduce o bogie în plus calitilor estetice ale unei limbi. Precizri terminologice: Thesleff numete prima propoziie antecedent (indiferent c este întrebare, porunc, declaraie sau exclamaie) iar rspunsul la antecedent îl numete replic (indiferent c este afirmativ, negativ sau cu o nuan aparte). În principiu, numai propoziiile disjunctive (poate cu excepia celor în care un membru al întrebrii

8 este forma negativ a celuilalt) i relative (pronominale) nu pot primi un rspuns de tipul da/nu. Autorul împarte antecedentele în trei clase principale: întrebri (considerînd relevante numai întrebrile simple absolute), porunci i declaraii (incluzînd i exclamaiile); distinge întrebrile (i declaraiile) factuale de cele exprimînd o dorin sau o intenie. Distinciile nu se pot aplica rigid, poruncile putînd lua de pild aspectul unei întrebri: un accent interogativ, imposibil de determinat în scris, poate fi singurul criteriu în detectarea nuanei. Rspunsul poate fi afirmativ (confirmative) sau negativ (negative reply sau denial). O consimire la un antecedent de dorin sau intenie poate fi numit permisiv iar opusul ei (negativ) prohibitiv. O prim clas de rspunsuri ar fi cele anaforice : antecedentul este reprodus, explicit sau implicit, adesea într-o form întrit. Acest tip ar avea trei variante: antecedentul este repetat în întregime sau parial; antecedentul este repetat în replic printr-un substitut; antecedentul nu e reprezentat în replic, fcîndu-se numai referire la el. A doua clas ar fi cea a replicilor descriptive : antecedentul este caracterizat, i.e. se spune ceva despre ideea exprimat în antecedent. Replicile anaforice au o poziie mai important în rîndul mijloacelor de confirmare decît cele descriptive. Prevalena clasei anaforice este înc i mai izbitoare în replicile negative: practic, autorul studiului nu poate da nici un singur exemplu de expresie idiomatic de negare (denial) derivat din expresii descriptive. Interjeciile sînt, fr îndoial, relevante pentru confirmare i negare; dar, în limbile europene cel puin, ele nu par s se fi gramaticalizat în aceast funcie. DA la Plaut i Tereniu 1. DA ca replic anaforic: Se vorbete despre o anafor explicit atunci cînd în rspuns este reluat parial antecedentul; cum de obicei este reluat un singur cuvînt, aceast situaie ilustreaz tendina de schematizare a replicilor.

9 «Substitute ale anaforei» sînt cuvinte relativ puternice, cum ar fi forme ale lui facere i fieri, pronume, ita (simptom al aceleiai tendine ctre schematizarea replicii; sensul lui ita confirmativ este foarte aproape de modernul da: totui acesta nu-i pierde niciodat legtura cu sensul de baz, astfel încît s poat fi folosit ca rspuns afirmativ-confirmativ la un antecedent negativ), sic (fa de ita anaforic, sic are valoare demonstrativ; referirea lui la o propoziie pare s inteasc mai degrab înainte decît înapoi). «Anafora subîneleas» se realizeaz cu verbe de confirmare, particule implicînd adugarea sau corecia (datorit naturii ei enclitice sau proclitice, în general o particul nu poate fi izolat, deci nu poate prelua funcia unui da accentuat), particule emfatice (hercle trebuie socotit o particul emfatic i nu poate fi folosit singur; edepol, pol; ecastor, mecastor; uero, enimuero; quidem, quippe), pronume personale, certum/certe/certo (certum nu are o funcie confirmativ proprie, dar certum est foarte adesea are un îneles semi-adverbial: desigur; certe i certo se întîlnesc frecvent cu verbe care înseamn a vedea, a cunoate, a ti; certo este aproximativ sinonim cu certe, dar mult mai puin comun, în msura în care ne putem baza pe manuscrise: certe se refer de obicei la întreaga propoziie, în schimb certo este mai degrab adverbial; distribuia lor se poate interpreta i în sensul c forma certo este mai vie i mai subiectiv decît certe), adverbe intensive (utilizarea lor în funcie confirmativ nu este comun în latina literar: ual(i)de, nimis i nimium, satis, sane, audacter); maxime confirmativ este destul de comun (folosit i cu i(m)mo); ca rspunsuri de confirmare se folosesc i întrebri. 2. DA ca replic descriptiv Faptul c declaraia antecedent este adevrat se sugereaz prin uerum (uera); uero este socotit printre particule are în mod normal o poziie ne-emfatic în propoziie i, prin aceasta, se distinge clar de uerum. Pentru adverbele cu înelesul precis, exact (admodum, oppido, planissime), dezvoltarea funciei confirmative se poate explica în dou feluri: fie se iau ca adugiri de întrire la replici anforice care, atunci cînd anafora e subîneleas, au primit un sens de confirmare (certo, nimium); fie sînt explicate ca descriind natura antecedentului (optime, uerum).

10 3. DA redat prin expresii greceti Sînt bine fixate în latina colocvial!!(notat în mod obinuit eu) i!" (notat euge) ca adverbe exclamative (în terminologia lui Thesleff; probabil c golirea lor de sensul originalului grecesc le-a redus la statutul de simple interjecii latine) cu îneles descriptiv; ele nu au un sens confirmativ. Rare sînt babae (## ); bombax (##) este un hapax; ambele exprim uluirea. NU la Plaut i Tereniu Thesleff observ c negrile sînt simitor mai puin comune decît replicile confirmative (fie c acesta este un adevr universal ori de aplicabilitate strict la textele luate în studiu; afirmaia se extrapoleaz cu uurin la comedia roman i, în general, la literatura roman). Acest fapt explic de ce exist o mai slab variaie a expresiilor negative decît a celor de confirmare. Toate expresiile idiomatice latineti folosite în negaii aparin clasei anaforice. Negaia non rspunde la întrebri i declaraii factuale precum i la comenzi; nu este niciodat un veritabil prohibitiv, chiar dac rspunsul în întregul lui poate fi interpretat în acest fel; de obicei introduce replica. Poate fi o anafor explicit: fie cu negativul reluat (în ecou) dar rspunsul ateptat în acest caz este da, ca la întrebrile introduse prin nonne, fie cu antecedentul fr negativ. Pot aprea substitute pentru anafor (non ita est uneori se folosete ca un comentariu negativ la o declaraie) sau anafora poate fi subîneleas (non cu sensul nu: aceast utilizare trebuie probabil explicat ca o dezvoltare secundar). Cînd este izolat, non este rareori întrit. Sînt frecvente în rspunsuri compusele cu ne-: nolo, nescio; neque (la Plaut adeseori o propoziie negativ este fortificat cu neque: situaia este paralel cu cea în care se folosete atque ca amplificator); nihil, nil; nemo, nullus, neuter, numquam, nusquam. Negaia special haud la Plaut i Tereniu pare s se refere întotdeauna la un singur cuvînt i, de aceea, nu poate lua înelesul de nu. Totui, într-o serie de pasaje, ofer paralele la utilizrile lui non în replic negativ.

11 Adverbul minime adesea aproximeaz o negaie, chiar dac în faza Plaut - Tereniu nu se poate spune c i-ar fi pierdut sensul de superlativ. Este frecvent în replic, fie singur sau întrit printr-o alt prezen. La acestea se adaug o serie de interjecii (ah, uah etc.), frecvent asociate cu o negaie într-un rspuns negativ (denial). Lucrarea lui Thesleff demonstreaz în detaliu faptul c natura, caracterul antecedentului este elementul relevant pentru forma replicii. În vreme ce aceleai tipuri de replici sînt în general folosite egal cu întrebri i declaraii factuale (inclusiv exclamaii), exist o tendin marcat de a dezvolta replici speciale la comenzi i la antecedente exprimînd dorine sau intenii (e.g. replicile maxime i minime sînt adecvate acestui uz). Anafora explicit este forma cea mai banal de rspuns la Plaut i Tereniu; foarte puine expresii idiomatice pot concura cu acest principiu (dintre cele confirmative: ita, i(m)mo introducînd un climax; dintre replicile negative: i(m)mo introducînd o corecie). În marea diversitate de expresie, Thesleff depisteaz dou tendine (p. 75): spre mecanizare, care const în predilecia pentru folosirea unor cuvinte confirmative sau negative singure (sau expresii cu aplicabilitate general) în locul emiterii unei replici speciale în fiecare caz; a doua, înc i mai manifest, ctre amplificare i întrire. Interaciunea acestor dou tendine, de mecanizare i întrire, produce expresii idiomatice confirmative i negative. La Plaut i Tereniu asemenea formule de rspuns nu sînt rivale serioase ale anaforei explicite; dar poziia lor devine predominant în latin, ca i în majoritatea limbilor europene.

12 2. Fluidizarea sensurilor Aceast a doua tendin este minuios urmrit, pe un teritoriu strîns delimitat, de Jacqueline de La Harpe, în teza sa de doctorat din 1923: Étude sur tamen conjonction adversative et son passage au sens causal avec remarques comparatives sur les particules sed, autem, nam, enim. Conjuncie adversativ în latina clasic, tamen apare în Peregrinatio Aetheriae, ca i în alte texte ale latinitii tîrzii, cu valoare cauzal. Problema trecerii lui tamen de la sensul adversativ la cel cauzal este cu atît mai interesant cu cît exist i alte fenomene asemntoare sau chiar identice: în latin, particulele sed i autem au trecut, ca i tamen, de la adversativ la cauzal; pe de alt parte, particulele explicative i cauzale nam i enim au servit la marcarea opoziiei. Mai mult înc, existena unei conjuncii care îi abandoneaz sensul primar sau esenial pentru un altul care pare opus nu este proprie latinei ci se întîlnete i în alte limbi; astfel c trecerea unei conjuncii de la adversativ la cauzal (ca în situaia lui tamen) pare a fi semnul unei tendine generalizate. Pentru tamen (ibid. p. 15 sq.) se disting trei funcii net caracterizate: 1. tamen adversativ: foarte des marcheaz corelaia fa de o concesie precedent, corespunzînd în general unei conjuncii proprii propoziiei concesive; 2. tamen restrictiv: cel puin (e.g. Pl. Cas. 780); 3. tamen cu valoare adversativ slab, îndeplinind de fapt funcia unui copulativ. Loefstedt (Philologischer Kommentar zur Peregrinatio Aetheriae. Untersuchungen zur Geschichte der lateinischen Sprache, Upsala 1911, p. 30) a fost cel dintîi care a observat c la aceste trei funcii trebuie adugat o a patra: tamen cauzal. O evoluie asemntoare cunoate sed: de la începuturi, sed este folosit în trei funcii diferite: cu valoare pur adversativ, restrictiv (opoziia pe care o marcheaz este parial), copulativ (valoarea sa adverbial este mult slbit). În scrierile epocii tîrzii apare îns cu o a patra semnificaie: îndeplinete o funcie cauzal echivalent cu nam;

13 aceast funcie cauzal este anunat înc din textele vechi (e.g. Pl. Merc. 746, Trin. 674 etc.). La rîndul su, autem marcheaz în mod normal o opoziie de aceeai natur ca i tamen. Acestei valori uzuale i se adaug: notarea unei opoziii slabe, pariale (pe de alt parte); o foarte slab nuan demonstrativ, mai degrab o simpl valoare disjunctiv (rol analog cu gr. ); o funcie copulativ (introduce o exclamaie, o consideraie care se adaug alteia, ultimul termen al unei enumeraii). Aceste dou cazuri ilustreaz parcursul de la adversativ la cauzal; o evoluie în sens contrar prezint nam i enim. La origine nam (ibid., p. 71 sq.) este o particul afirmativ; în perioada clasic dezvolt un aspect cauzal; funcia sa cea mai frecvent o reprezint o poziie intermediar între cele dou funcii menionate (într-adevr în consecin); mai presus de toate, nam este explicativ. Rolul su este acela de a introduce o expunere, o dezvoltare, o parantez explicativ, de a ilustra printr-un exemplu o aseriune dintr-o fraz precedent. Existena funciilor propriu-zis adversative ale lui nam este limpede stabilit de textele autorilor tîrzii; nam astfel folosit echivaleaz cel mai adesea cu autem ( ). Uneori valoarea sa adversativ e mai evident: îi corespunde atunci lui sed. Urme ale unui nam adversativ se gsesc i la comici, adesea ca simpl nuan adversativ, atenuat i de importan secundar (e.g. Pl. Rud. 924, Trin. 64, Aul. 534; Ter. Adelph. 15, Hec. 403). Strîns înrudit cu nam (dup cum o atest etimologia; cf. eheu vs heu, ehem vs hem), enim (ibid., p. 82 sq.) este, ca i acesta, o particul afirmativ. În evoluia sa, enim poate fi înregistrat ca element explicativ (jucînd un rol analog lui autem, gr., cu diferena c, în loc s marcheze o opoziie ca acesta din urm, subliniaz sau confirm o aseriune), cauzal (deoarece), copulativ, adversativ (asemnîndu-se din nou cu autem i ); semnificaia sa adversativ totui nu este niciodat atît de evident ca cea pe care o prezint nam în unele pasaje. Situaia din latin are paralele în alte limbi, vechi sau moderne. În greac, particula de opoziie deja menionat ( ) introduce uneori o explicaie, avînd aproape sensul lui " (e.g. Od. I 433); fr. pour marcheaz cauza i opoziia (sub forma concesiei); germ. denn deoarece îi dilueaz sensul, pstrînd doar valoarea copulativ:

14 wer denn?; eng. as este adversativ precum i comparativ (echivalînd cu yet) i cauzal (aproximativ egal cu since); it. perché este adversativ (la Dante), dar i cauzal, la fel cum i peró e adversativ i cauzal. Concluzia lui Jacqueline de La Harpe este c utilizarea lui tamen în funcii cauzale, ptruns în proz, a luat natere în limbajul cotidian, în modul de a vorbi al celor care, cutînd s dea o turnur expresiv (mai degrab pentru a fi bine îneles de interlocutor decît pentru a se conforma regulilor sintaxei), au modificat fr s vrea limba generaiilor precedente.

15 3. Fortificarea Unul dintre cele mai relevante cazuri de fortificare fonetic a unui cuvînt cu form unic este întrirea, prin diverse mijloace, a negaiilor. Tendina particulei *ne (ca, de altfel, i a celorlalte negaii) ctre legturi strînse cu proclitice, cu cuvinte izolate în general, alturi de corpul fonetic slab (care a facilitat combinaiile) a fcut ca ea s devin insuficient pentru funcia de negare a propoziiei; efectul a fost fortificarea ei. Acestei cauze obiective i se adaug una subiectiv: sublinierea, emfaza care caracterizeaz exprimarea negativ. Marouzeau (apud Moorhouse, 1959, p. 73) pune aceast emfaz pe baze psihologice: vorbitorul care neag un enun este înclinat s intensifice fora exprimrii. De aici o mai frecvent accentuare (pe diverse ci) a propoziiilor negative, fapt care într-o redare grafic ar duce la urmtoarea prezentare schematic: enun pozitiv enun simplu afirmare enun negativ enun simplu negare conexiunii cît i cea special) (prin negare înelegîndu-se aici, în termenii lui Moorhouse, atît negaia În sanscrit forma lrgit frecvent este nahi, în sanscrita clasic nanu. În greac formele fortificate fonetic sînt. Mult mai variate sînt tipurile de întrire a negaiei în latin. Dintre ele, evident cea mai important este combinaia non, care a ajuns negaia obiectiv curent i, prin acest statut al ei, înscriindu-se în tendina general de maxim extindere a negaiei independente, a luat o amploare fr concuren.

16 Construit similar cu, nn < *noenom a aprut prin aplicarea procedeului de adugare la *ne a numeralului unu la neutru. Forma intermediar noenum exista înc la poeii vechi (Ennius, Caecilius). Ca procedeu fonetic de formare, Leumann (1977, p. 67) propune mai degrab o contragere din noenum decît o elidare n'oinom (Sommer, 1914, 168). Finala a disprut timpuriu în trei neflexibile (dintre care dou sînt negative): noenum, nihilum, donecum (Leumann 1977, p. 224). Dezvoltarea lui non se bazeaz în mod cert pe o intensificare colocvial de expresie (Hofmann, 1951, p. 79). Ca i gr., a fost folosit la început ca o negaie accentuat (la origine e un acuzativ al coninutului). Non îl înlocuiete pe ne i în puinele cazuri în care se mai folosea: non quit pentru nequit (En. Scaen. 273), non tu scis pentru nescis (Pl. Asin. 215). În romanic, dintre toate compusele cu ne, s-a pstrat numai nescio. Înlocuirea lui ne prin non în toate formele verbului nolo (non uis, non uolt) a fost determinat i de particulariti fonetice: u-, ajuns în poziie intervocalic ar fi trebuit s cad lsînd în urm o form excesiv de debil fonetic. Alte negaii asemntoare (dar cu o rspîndire mai redus în comparaie cu non) sînt: nullum: repet alctuirea lui non (ne+ullum) i este folosit numai în latina veche (un interesant pronume creat de Ennius ca echivalent al lui nullus este ningulus, format pe singulus). A rezistat mai mult timp predicativ. Este frecvent în expresia nullus sum. Un pasaj relevant (Hofmann, 1951, p. 79) pentru trecerea lui nullus la funcia de negare a propoziiei este Pl. Amph. 792: hic patera nulla incistulast. În limba popular nullus nu putea fi folosit ca non întrit dup ce îi luase locul lui nemo, cu care se i confund în paradigm. nihil (ne+hil/om/): (cf., care constituie baza negaiei curente în neogreac: ) este, ca i non, un acuzativ adverbializat. La început utilizat numai colocvial, a ptruns mai apoi în texte (Cato, Cic. Ep., Caesar, istorici, în inscripii).

17 Uneori apare surprinztor în latina tîrzie (Tert.). În romanic nu s-a pstrat, fiind înlocuit de nullum. numquam, mai rar nusquam nullo modo, nequaquam, în latina tîrzie nullatenus; neutiquam dispare din latina popular înc din timpul Imperiului. În paralel cu întrirea negaiei se produce un fenomen (adesea spectaculos) de fortificare semantic, de înlocuire prin cuvinte cu un sens originar pozitiv. Fr a o putea încadra strict în procesul pozitiv>negativ, datorit incertitudinii etimologiei, negaia greac pare s se încadreze totui în categoria larg a înlocuirii negaiei. Dintre încercrile de stabilire a originii sale, plauzibil pare s rmîn doar apropierea de Arm. oc$ $$ $; alturi de aceasta se poate aminti i ipoteza propus de Wackernagel (apud Chantraine, 1968, s.u. ) i care nu este de fapt decît o soluie disperat: un împrumut. Înainte de pauz i de enclitice apare în manuscrise oxiton, uneori chiar în mijlocul propoziiei; în anumite cazuri mai tîrziu e scris chiar cu accent grav. Miceniana furnizeaz exemple în care caracterul proclitic apare limpede: o-u-qe (= ). În orice caz, caracterul su proclitic pare s nu lase loc îndoielii: finala consonantic ( ) nu s-ar fi putut menine într-un cuvînt de sine stttor. De timpuriu a intrat în combinaii:. Complexul este curent în greac începînd cu Homer (Il. 1,354); înc din acest stadiu lingvistic, este uneori o simpl modalitate expresiv de negare (e.g. Il. 1,412). La Homer se pare c negaia se refer mai ales la un singur cuvînt; totui este frecvent folosirea sa i pentru negarea unei întregi propoziii. Alte dou exemple greceti sînt reprezentative pentru maniera general de înlocuire a negaiei prin termeni fie expresivi, fie exprimînd micimi extreme (e.g. Ar. Plutus 17: % "grohit de porc în scholiile la Aristofan, altfel murdrie de sub

18 unghie, nimic; & %' în Noul Testament, Matei 5,18: ( ( % % ). Este greu de spus dac sensul negativ al lui (pstrat pîn în româna contemporan, prin neogreac) deriv exclusiv din citatul biblic; în orice caz, chiar dac sensul este anterior acestei atestri, contextul pare s cear aici interpretarea lui în sensul propriu, care face posibil alturarea liter/accent; cf. Luca 16,17 (pasaj în care lipsete) (. În vreme ce osco-umbriana pare s se fi mulumit cu negaia indoeuropean *ne (n nei) i cu lrgirile în -kw- (nep), latina colocvial preliterar i-a împrosptat exprimarea negativ prin formaii noi. Incertitudinea etimologiei îl pune pe haud pe acelai plan cu ; totui, în cazul negaiei latine s-a ajuns în general la un consens, determinîndu-i-se un cîmp semantic: haud (haut) < *hauidom, radical cu un corespondent în vechea irlandez gu, go, g minciun, fals. Avînd aceast determinare semantic, se poate presupune c a fost iniial o propoziie nominal exclamativ, înscriindu-se printre procedeele sintactice de negare (caracterizate prin folosirea perifrazelor de tipul nu e adevrat c, e fals c plasate înaintea propoziiilor a cror form negativ urmeaz s fie obinut), procedee care se opun celor morfologice (cu adverbe de negaie). Ca i în cazul lui, tratamentul consoanei finale pare un indiciu al caracterului proclitic, de vreme ce -d e tratat ca în samdhi intern: haud aliter, hau temere (<*haut temere). Cu toate acestea, forma normal, curent este haud. La început a fost alturat adjectivelor i adverbelor, apoi pronumelor (quisquam); haud quaquam apare pentru prima oar la Plautus pentru nequaquam; este considerat cu totul nepoetic. Înc din latina veche este alturat i verbelor (e.g. Pl. Pseud. 1222), mai ales în combinaii precise: hau sci, dubit etc. Nu ia niciodat sensul lui ne în interdicii; nu poart niciodat nuan subiectiv în propoziii interogative, condiionale, finale, consecutive. Limba clasic îl evit în ansamblu (Szantyr 1972, p. 453).

19 Singularitatea lui haud sci din Caesar Gal. 5,54,5 este o bun ilustrare a nepopularitii sale. Cicero îl accept într-un tîrziu îns numai în formule stereotipe, nu emfatic; haud ita apare în limbajul artificial al traducerilor sale din greac. Salustiu îl folosete ca arhaism marcat, alturîndu-l frecvent adjectivelor, adverbelor, particulelor (o singur dat în Iugurtha cu un participiu; niciodat cu un verb la mod personal, excepie fcînd desigur cele cîteva verbe care aproape fac corp comun cu negaia; în primul rînd haud sci, apoi contemn, paenitet). Lipsete la Petroniu în Cena, în rest apare de ase ori. La Seneca exist numai în tragedii (destul de des, artificial, pe lîng verbe). La Quintilian de dou ori, la Catul tot de dou ori (dar nu în primele aizeci de piese), mai des la Properiu. Ovidiu în general îl folosete, îns o singur dat în distih (în Tristia). Nu apare deloc la Marial i Terentianus Maurus; Prudentius i Iuvencus îl folosesc, dar numai sub influena modelelor clasice. Dintre istorici, Titus Livius lrgete utilizarea lui haud (arhaizant i artificial): haud dum pentru nondum; la fel de artificial în litote: haud sine. Sub influena modelului livian i a lui Salustiu, Tacit nu îl evit (nu apare îns în Dialogus). În latina tîrzie este atestat la SHA, la arhaizani, Pronto i Arnobius (literatura cretin avînd în general un stil artificial); rar la panegiriti. Este rar la Hieronim, doar în expresiile consacrate: haud dubius, procul, ignobiliter. În limba popular haud a disprut complet înc din timpul principatului, probabil din cauza confuziei fonetice cu aut. În latina popular i vorbit apar o serie de alte expresii negative, de tipul ne punctum, ne passum (limbile romanice în parte le preiau, în parte îi creeaz formaii complet noi). Pl. Rud arat cum supralicitarea afectiv în vorbirea vie i în replicile de contrazicere duce la înlocuirea unui nimic incolor cu toate expresiile posibile ale unei micimi de neluat în seam: tricas... tramas putidas etc. Exemple similare la: Enn. Scaen. 423 homo non nauci; Petr. 58,5 homo dupundiarius; 44,13 aedilem trium cauniarium; Catul.: alturi de non assis facis (42,13) apare pozitivul omnes unius aestimemus assis (5,3); Plaut Aul. 57 digitum i Cic. Att. 7,3,11 digitum nusquam, 7,22,1 nullum pedem (cf. fr. pas, rom. nimic < ne mica (Petr. 42), formaie care apare i în italiana din sud); ciccum membran despritoare (Pl. Rud. 580) a avut succes atît în

20 antichitate cît i în romanic: italiana l-a preluat cu sens negativ (fleac, nimic) în forma cicca, rezultat al unei încruciri între ciccum i mica. În aceeai rubric se încadreaz negaia rom. deloc. Demonstraia lui Byck (1967, p. 217 sq.) nu mai las îndoial asupra etimologiei: provine din de leac, în care leac are sensul de foarte puin; reetimologizarea leac > loc s-ar datora antinomiei cu tot (situaie cu paralele în latin, de pild grauis > greuis sub influena lui leuis). Acelai tip de negare prin exprimri ale micimii apare i în alte exemple citate de Byck în sprijinul demonstraiei sale: nu se simea cîtui de puin obosit, pictur, nici un pic, nici pic, pic, fr (de) pic de, cît e picul cu sinonimele strop, boab, îr, atîtica. Astfel de exprimri ale unei cantiti de neluat în seam cu sensul unei negaii complete sînt supuse în limba colocvial în mod constant unei înnoiri afective i adesea ies învingtoare expresiile pline de culoare, de asprime, de non-elegan, neeufonice, dac nu chiar cacofonice (v. Pl. Rud curculiunculos minutos). Exemple din Plautus arat cum aceste expresii care la început au un coninut justificat se extind, desemantizîndu-se: Pseud. 397 neque gutta. Alturi de termenii afectivi, mai puin spectaculoase decît ele, dar mai frecvente, expresiile parial negative ofer o soluie mai incolor, mai puin violent, necesitii de intensificare semantic a negaiei: minime (Szantyr, 1972, p. 454), cf., relativ puin popular, nu este prea cultivat nici în poezie. minus=non este o atenuare politicoas, curent în limbajul familiar; el pune negaiei o surdin, dictat de considerente sociale (cruare, fric, scuz, superstiie). Este rspîndit în diverse combinaii: si minus (cf. latina tîrzie: si quo minus) i quo minus (cf. osc. pod mins); Prop. nec minus = nec non; Chiron folosete minus ca element de creare a opoziiei; în latina sec. al IV-lea ajunge aproape un prefix privativ: minus esse = deesse; la fel: minus venire, facere, fieri, dicere, habere (s-a pstrat în vechea francez mesavenir, n.fr. médire). E concurat de parum, uix, male, ultimul mai ales pe lîng adjectiv (e.g. male sanus).

21 Studiul lui Otto Jespersen (1917), axat în principiu pe faptele limbii engleze, surprinde aceeai linie de evoluie i în limbile germanice, evoluie care poate fi urmrit i în limbile moderne. Alturi de fortificarea corpului fonetic, întrirea negaiilor (determinat de incongruena dintre importana noional pe de-o parte i debilitatea formal a particulelor negative) se realizeaz prin aducerea de noi sensuri, în general printr-o exagerare evident: substantive semnificînd lucruri foarte mici (al cror îneles etimologic nici nu mai este luat în seam), numite de Jespersen indirect negatives (tip nothing = not); de asemenea, intr în aceast categorie cuvinte însemnînd niciodat (desprinse acum de nuana lor temporal): v.eng. na) (ne-a), Ger. nie; never cu acest sens special este frecvent înaintea unui comparativ precedat de articol (ca în combinaia nevertheless) i never a = no care a devenit un fel de compus pronominal, foarte frecvent în engleza colocvial. Este interesant seria de pozitive care devin negative (fr. pas, point, jamais, plus, aucun, personne), adesea plasate în propoziii coninînd ne + verb i cptînd în consecin o culoare negativ tare, care le-a diluat sensul propriu; ajung s fie folosite în imediata juxtapunere a verbului, iar într-o faz ulterioar exprim suficient de mult ideea negativ în absena verbului pentru ca în cele din urm s se ajung la prsirea lui ne chiar în prezena verbului. Pentru spaniol o negaie proaspt este nada < nata (res nata); iniiala nazal a favorizat probabil mutaia pozitiv>negativ. Pentru englez, Jespersen vede în but < no... but i, mai rar, more < no more dou exemple clare de prosiopesis (lege a articulaiei care face s se piard începutul emisiunii fonice a unei fraze). La toate acestea se adaug, fr a fi negaii propriu-zise, ci doar variante stilistice ale negrii, întrebrile care implic o propoziie negativ (eng. Am I? cu rspunsul obliagatoriu I am not; similare sînt în latin interogaiile cu particula num care implic un rspuns negativ) i cîteva modaliti populare de negare prin plasarea într-un period condiional cu I am a villain (Shakespeare H4, A II 4 169), I am a pogue (id. Merch. II 2 120), cu variantele the devil take me, I will be damned (adesea cu prosiopesis: be damned, damned). O cale ironic frecvent de negare este plasarea la începutul propoziiei a cuvîntului much (e.g much I care); god (heaven) knows e în majoritatea limbilor o form uzual de a spune nu tiu.

22 Împotriva curentului general de amplificare a negativelor în cît mai muli membri ai frazei, apare în latina medieval fenomenul contradictoriu al suprimrii negaiei n(e)- (Szantyr, 1972, p. 455), un poetism care decurge din deliberative i exclamative/interogative retorice; în felul acesta apar ullus cu sensul lui nullus, ullom modo pentru nullo modo, poate i ullatenus pentru nullatenus. Opoziia era probabil înclcat înc din latina popular tîrzie, cînd se folosea nullus pentru ullus, fapt care a dus la nesiguran în utilizare i apoi la o încruciare de forme. Alturi de variantele lui nullus, documentele latinei medievale mai atest prorsus pentru prorsus non, magis pentru magis non. Un fapt asemntor semnaleaz Szantyr i în compunerea cu *n-, unde in- privativ apare i fr sens negativ (e.g. indignus pentru dignus). Explicaia lui Szantyr pleac de la un compus aparte din punct de vedere semantic: indebilis, termen care neag o calitate cu coninut negativ i al crui rezultat însumat are prin urmare un coninut pozitiv: indebilis, sub influena lui infirmus, inualidus, se transform semantic în propriul su pozitiv. Datorîndu-se cu totul altor pricini, rezultate asemntoare pot fi culese i din limbile moderne. Adverbul negativ fiind adesea prea puin subliniat, din cauza unui alt cuvînt care trebuie s preia în propoziie un puternic accent de contrast, îi poate dilua extrem de mult consistena fonetic; în engleza colocvial, de pild, negaia poate fi redat doar printr-o uoar modificare a unei vocale: I can do it [ai kæn du it] vs I can't do it [ai ka'n du it]. Toate acestea îns nu par s fie decît nite întrebuinri accidentale, contrapuse curentului general de marcare a negrii pe toate cile posibile i, în primul rînd, prin multiplicarea negaiei în fraz. Aceast multiplicare se obine prin descompunerea epexegetic a negaiei (Szantyr, 1972, p. 803 sq.). Negaiile calitative împrtiate pe tot parcursul frazei, cumulul de adverbe i pronume negate nu duc în final la o anulare, ci la o întrire reciproc, elementele frazei fiind gîndite separat, fiecare în parte. Construciile sînt evident populare (Pl. Capt. 76 numquam quisquam neque uocat, neque inuocat; Petr nec sursum nec deorsum non cresco), fiind atestate

23 mai des în texte vechi sau tîrzii. Gramaticii condamn o combinaie de genul numquam nihil peccaui, corectînd quid în locul lui nihil. Pleonasmele la negaie apar îns, cu o culoare afectiv tare, i la Cicero i la poei. Originea tiparului nu e clar; poate are o legtur cu combinaia (mai ales la distan) ***. Pleonasmele la negaie se pot grupa în cîteva mari categorii: negaii adugate la neque (nec) Ter. Andr. 205 neque tu haud dicas; Pl. Pseud. 136 neque ego... numquam uidi; negaii adugate la non Enn. Scaen. 139 quos non miseret neminis (non plus o alt negaie apare i în textele religioase îns aici este urmarea direct a traducerii din greac); negaii adugate la ne (poetic i vulgar) Sulpicia (Tib. 4,7,8) ne legat id nemo. Exist i cazuri de infinitive negate dup verbe negative (nego te nescire): acestea sînt un rezultat al contaminrii determinate de nesigurana plasrii negaiei într-o fraz care este negat în planul superior, planul de întîlnire a regentei i subordonatei, care sînt gîndite ca o unitate (nego te scire + dico te nescire). Dintre acumulrile stilistice de negaii iat doar dou exemple: Platon Parm. 166a % ; Chaucer (apud Jespersen, 1968, p. 332) he nevere yet no vileynye ne seyd in at his lyf unto no maner wright (negaiile cumulative sînt frecvente în engleza veche i medie, rare în schimb în engleza elisabethan). Din acelai punct de vedere, Cicero Ver. 2,60 exceleaz prin învecinarea strîns a celor trei negaii cantitative: debebat... numquam nullum nemini. Unul dintre cele mai interesante exemple de multiplicare a negaiei în limbile moderne este cel al dialectului Black English (Labov, 1972, p. 773); situaia aparte a acestui caz nu const atît în abundena negativelor, cît în posibilitatea dublrii unui negativ fr a determina prin aceasta schimbarea sensului propoziiei: rezultatul este

24 îngrijortor din punctul de vedere al posibilitii de înelegere reciproc între un vorbitor de Standard English i unul de Black English. Exemplul pe care este construit articolul citat, It ain't no cat can't get into no coop, este îneles în limba standard There isn't any cat that cannot get into any /pigeon/ coop, în timp ce emitorul su a intenionat s comunice exact sensul opus: There isn't any cat that can get into any /pigeon/ coop. Schematizînd exemplele, se observ c aceeai comunicare înseamn X în dialectul A i non-x în dialectul B. Imaginea haotic sugerat de aceste exemple, în care negativul nu poate fi distins de pozitiv, se atenueaz simitor dac le aezm la locul lor, adic în limba vorbit, nuanat prin tonalitatea vocii, prin mimic i gestic, i în care contextul ofer repere certe, inconfundabile. Nivelul pragmatic îl dubleaz i domin aici pe cel pur lingvistic.

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE Comisia de admitere a inspectoratului general sesiunea ianuarie 2020 D I S P O Z I Ţ I A Preşedintelui Comisiei de admitere

Mai mult

Microsoft Word - 4Adrian Vizitiu.doc

Microsoft Word - 4Adrian Vizitiu.doc 57 Summary. In the article we present, we drow the reader s attention on the possibility that mediated inferences could become means of making categorical sentences representing new data in the chain of

Mai mult

Microsoft Word - Secretul motivarii celorlalti -raport special GRATUIT.doc

Microsoft Word - Secretul motivarii celorlalti -raport special GRATUIT.doc Raport special Formula strategic în doi pai prin care poi s îi motivezi chiar i pe cei ce nu vor s fie motivai - cu detalii complete i vocabilarul specific- de Andy Szekely Bine te-am gsit! Sunt Andy Szekely

Mai mult

Inadecvări terminologice în gramatica limbii române actuale

Inadecvări terminologice în gramatica limbii române actuale GRAMATICĂ INADECVĂRI TERMINOLOGICE ÎN GRAMATICA LIMBII ROMÂNE ACTUALE ANCA-PATRICIA STOENESCU Cuvinte-cheie: gramatică, morfologie, particulă, morfem În gramaticile academice ale limbii române actuale

Mai mult

Post

Post (octombrie 2012) Post Data, ora 17.03 17.26 17.30 22.50 22.52 8.10 8.13 8.13 8.15 Emisiunea, autorul greşelii Ştirile, Ştirile, Ştirile, jurnalist Ştirile, Ştirile, Ştirile, Ştirile, scris pe ecran Ştirile,

Mai mult

TVR Cultural

TVR Cultural (1 31 iulie 2012) Postul Data, ora 21.08 21.09 21.36 Emisiune, autorul greşelii V... de la vizual, titraj Greşeala Forma corectă Explicaţia greşelii Fie că dau examen de absolvire a celor patru ani de

Mai mult

Microsoft Word - Comparatie clasa a VI-a L2.doc

Microsoft Word - Comparatie clasa a VI-a L2.doc CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 1.1 să selecteze informaţii - răspunsuri la întrebări; particulare dintr-un

Mai mult

Microsoft Word - Memorator romana 5-8_ doc

Microsoft Word - Memorator romana 5-8_ doc MIHAELA DANIELA CÎRSTEA LAURA RALUCA SURUGIU MEMORATOR DE LIMBA I LITERATURA ROMÂN pentru clasele V-VIII Edi ia a III-a Editura Paralela 45 Editura Paralela 45 Redactare: Adriana Oprea, Daniel Mitran Tehnoredactare

Mai mult

Hyun Bin – descoperirea de sine

Hyun Bin – descoperirea de sine Hyun Bin descoperirea de sine de Carina T. Hyun Bin: Nu m? tem s? m? înrolez la Pu?ca?ii marini Ca actor, voi pre?ui cei doi ani pe care îi voi petrece în armat? f?r? s? profesez. Cred c? va fi o perioad?

Mai mult

UNIVERSITATEA ADVENTUS DIN CERNICA FACULTATEA DE TEOLOGIE ȘI ȘTIINȚE SOCIALE T E M A T I C A pentru proba scrisă la Limba și literatura română pentru

UNIVERSITATEA ADVENTUS DIN CERNICA FACULTATEA DE TEOLOGIE ȘI ȘTIINȚE SOCIALE T E M A T I C A pentru proba scrisă la Limba și literatura română pentru T E M A T I C A pentru proba scrisă la Limba și literatura română pentru candidații la admitere la programul de studii Pedagogia învățământului primar și preșcolar, cu diplomă de bacalaureat obținută în

Mai mult

26

26 MODELE STATISTICE UTILIZATE ÎN ANALIZA CORELAT A CIFREI DE AFACERI ASIST. UNIV. DRD. MIHAELA GRUIESCU Universitatea Constantin Brâncui Târgu-Jiu Facultatea de tiine Economice The business, important indicator

Mai mult

BAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj total 1. Rescrie, din lista propusă, un sinonim con

BAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj total 1. Rescrie, din lista propusă, un sinonim con BAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj 1. Rescrie, din lista propusă, un sinonim contextual adecvat pentru substantivul putere şi argumentează-ţi,

Mai mult

mic dictionar de limba romana_clasele V-XII.qxd

mic dictionar de limba romana_clasele V-XII.qxd CUPRINS I. VOCABULARUL 1. Vocabularul/lexicul limbii rom@ne...3 2. Cuv@ntul...4 3. C@mpul lexical...6 4. Mijloace interne de [mbog`\ire a vocabularului...6 5. Familia lexical` (Familia de cuvinte)...11

Mai mult

Song Il-gook, un Colombo coreean

Song Il-gook, un Colombo coreean Song Il-gook, un Colombo coreean de Carina T. În viitoarea dram? Detectives in Trouble / Crime Squad, care începe pe 7 martie la KBS, Song Il-gook îl va personifica pe Detectivul Park Se-hyuk care, de?i

Mai mult

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SECŢIUNEA A Limba şi literatura română clasa a V-a ETAPA LOCALĂ

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SECŢIUNEA A Limba şi literatura română clasa a V-a ETAPA LOCALĂ OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SECŢIUNEA A Limba şi literatura română clasa a V-a ETAPA LOCALĂ 16 februarie 2019 Barem de corectare şi de notare Se punctează oricare alte formulări/modalități

Mai mult

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru EDUCA IE MUZICAL CLASA a IX-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL WAL

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru EDUCA IE MUZICAL CLASA a IX-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL WAL MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru EDUCA IE MUZICAL CLASA a IX-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL WALDORF Aprobat prin Ordin al Ministrului nr. / Bucureşti

Mai mult

Document2

Document2 O NOUA TEORIE A STABILITATII ASCHIERII, CARE SE BAZEAZA PE DINAMICA HAOTICA A PROCESULUI, PRECUM SI APLICAREA ACESTEIA LA CONTROLUL INTELIGENT AL STABILITATII Obiectivele proiectului Ideile cheie care

Mai mult

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathematics Olympiad 2013. Data: 12 martie 2013. Autor: Dan

Mai mult

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul

Mai mult

10_Iubirea de aproapele – ajutor ....fm

10_Iubirea de aproapele – ajutor ....fm Arhimandrit Teofil P\r\ian Iubirea de aproapele ajutor pentru bucuria vie]ii Tip\rit\ cu binecuvântarea ~naltpreasfin]itului TEOFAN Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei Editura DOXOLOGIA Ia[i, 2014 3 Dac\

Mai mult

DECIZIE 069

DECIZIE 069 Ministerul Finanelor Publice Agenia Naional de Administrare Fiscal Direcia General a Finanelor Publice a judeului... Biroul Soluionare Contestaii DECIZIA NR. 69 din 29.06.2009 privind soluionarea contestaiei

Mai mult

Microsoft Word - HG CO

Microsoft Word - HG CO HOTRÂRE Nr. 250 din 8 mai 1992 *** Republicat privind concediul de odihna i alte concedii ale salariailor din administraia publica, din regiile autonome cu specific deosebit i din unitile bugetare EMITENT:

Mai mult

Liliana AGACHE INTRODUCERE Prezenta lucrare este destinată tuturor celor ce urmăresc să se exprime în conformitate cu normele lingvistice şi literare

Liliana AGACHE INTRODUCERE Prezenta lucrare este destinată tuturor celor ce urmăresc să se exprime în conformitate cu normele lingvistice şi literare Liliana AGACHE INTRODUCERE Prezenta lucrare este destinată tuturor celor ce urmăresc să se exprime în conformitate cu normele lingvistice şi literare actuale, în scris şi oral. Se adresează cu precădere

Mai mult

Microsoft Word - Carte_APDSV_v8

Microsoft Word - Carte_APDSV_v8 6. SEGMENTAREA SPAIAL A CADRELOR VIDEO Scopul acestui capitol este familiarizarea cu informaiile de baz referitoare la segmentarea spaial a cadrelor video în zone omogene, obiecte i regiuni semantice.

Mai mult

Microsoft Word - 01_Progr_bac_2010_A_limba_romana.doc

Microsoft Word - 01_Progr_bac_2010_A_limba_romana.doc MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMENUL DE BACALAUREAT Aprobată prin

Mai mult

Acasă TV, dewcembrie 2007

Acasă TV, dewcembrie 2007 National TV, decembrie 2007 Alexandru Nicolae 27 noiembrie 15.59 Miezul problemei moderator Era să le zic bulangii, îmi cer scuze (e vorba Stilistică Inadecvare 16.10 Miezul problemei 16.10 Miezul problemei

Mai mult

TABEL CONTRIBUTII A3-2

TABEL CONTRIBUTII A3-2 CONTRIBUABILI BAZA DE CALCUL CASS CALCUL I PLATA CASS CAPITOLUL III Contributia de asigurari sociale de sanatate privind persoanele care realizeaza alte venituri, precum si persoanele care nu realizeaza

Mai mult

Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimba

Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimba Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimbarii, organizata de doua persoane de la care am avut

Mai mult

Anexa 2

Anexa 2 Denumirea disciplinei ENGLEZA JURIDICĂ FISA DISCIPLINEI Codul disciplinei Anul de studiu II Semestrul* I Tipul de evaluare finală (E / V / C) V Categoria formativă a disciplinei DU DF-fundamentală, DG-generală,

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation GEOGRAFIE FIZICĂ GENERALĂ Tutore curs: Conf. dr. MARIAN ENE Metodologia geografică este esenţială în înţelegerea specificului cunoaşterii ştiinţifice, a principiilor şi regulilor care stau la baza demersului

Mai mult

Post

Post Post Data, ora.iii, 3.03.III, 6.40 6.28 6.28 7.48 4.III, 6.4 8.III, 8.25.III, 4.32.III, 5. (martie 20) Emisiune, autorul greşelii Greşeala Forma corectă Explicaţia greşelii titraj Primăvara la maxim Primăvara

Mai mult

I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere

I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere proprie sau o idee, când comunicăm anumite impresii

Mai mult

Microsoft Word - Prelegere 1 - Bratu C. - Microcontrolerul.doc

Microsoft Word - Prelegere 1 - Bratu C. - Microcontrolerul.doc ARHITECTURA UNOR MICROCONTROLERE DIN CATEGORIA PIC. TEHNICI DE ADRESARE A MEMORIEI. STRATEGII DE INTRARE-IEIRE 1. Microcontroler contra Microprocesor Microprocesorul, este unitatea central de prelucrare

Mai mult

(Microsoft Word - NAGIT, GH., RUSU, B., SLATINEANU, L., COTEATA, M. Aspecte \205)

(Microsoft Word - NAGIT, GH., RUSU, B., SLATINEANU, L., COTEATA, M. Aspecte \205) UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA1OV Catedra Design de Produs.i Robotic0 Simpozionul na#ional cu participare interna#ional PRoiectarea ASIstat de Calculator P R A S I C ' 02 Vol. III Design de Produs

Mai mult

Plan LC_Maghiara_FINAL.xlsx

Plan LC_Maghiara_FINAL.xlsx Pag. 1/11 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar 2015-2016 UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE IV.EXAMENUL DE LICENŢĂ - perioada 29 iunie-2 iulie Proba 1: Evaluarea

Mai mult

INDICATORI AI REPARTIŢIEI DE FRECVENŢĂ

INDICATORI AI REPARTIŢIEI DE FRECVENŢĂ STATISTICA DESCRIPTIVĂ observarea Obiective: organizarea sintetizarea descrierea datelor Analiza descriptivă a datelor Analiza statistică descriptivă reperezintă un tip de analiză ce servește la descrierea,

Mai mult

Plan Maghiara AsiB_FINAL_CORECTAT.xls

Plan Maghiara AsiB_FINAL_CORECTAT.xls Pag. 1/10 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil 2015-2018 UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE Domeniul: Limbă şi literatură Specializarea/Programul de studiu: LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARA

Mai mult

Microsoft Word - Mapa 0.doc

Microsoft Word - Mapa 0.doc ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU PROBLEME DE LOGICĂ VOL. XIII Dragoş POPESCU Coordonatori: Ştefan-Dominic GEORGESCU EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2010

Mai mult

DREPT (R)

DREPT (R) DREPT (R) Principii de utilizare a vedetei Drept, ca intrare-vedetă şi ca subdiviziune, precum şi a subdiviziunilor proprii domeniului. 1. Drept ca intrare-vedetă Vedeta Drept se utilizează pentru a indexa

Mai mult

Microsoft Word - Curs_09.doc

Microsoft Word - Curs_09.doc Capitolul 7. Proiectarea conceptuală Scop: reprezentarea cerinţelor informale ale aplicaţiei în termenii descrierii complete şi formale dar independent de criteriul folosit pentru reprezentare în sistemul

Mai mult

Umeno

Umeno 1 Acesta este un translator manual. Kon'ichwa. Hello Oops, versiunea în limba engleză. Kon'ichwa. Bună Dimineata. Gogo, Gogo ( după-amiaza ). Bună ziua. În câțiva ani sau cam asa ceva, avem un telefon

Mai mult

Microsoft Word - ETS no.185, Romanian translation, official version.doc

Microsoft Word - ETS no.185, Romanian translation, official version.doc Consiliul Europei Convenia din 23/11/2001 privind criminalitatea informatic Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 343 din 20/04/2004 Seria Tratatelor Europene nr. 185 PREAMBUL Statele membre ale

Mai mult

Microsoft Word - L63 FPGA.doc

Microsoft Word - L63 FPGA.doc Programarea hardware-ului reconfigurabil cu modulul LabVIEW 7 FPGA conf. Tom SAVU U.P.B. C.T.A.N.M. Odat cu lansarea noii versiuni LabVIEW 7 Express a mediului su de programare grafic, National Instruments

Mai mult

decizia 34 din 21 martie 2006

decizia 34 din 21 martie 2006 ROMANIA - Ministerul Finantelor Publice DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA Serviciul Soluionare Contestaii DECIZIA nr.34/21.03.2006 privind soluionarea contestaiei formulate de CONSTANTA

Mai mult

decizie nr. 037 din

decizie nr. 037 din Ministerul Finanelor Publice Agenia Naional de Administrare Fiscal Direcia General a Finanelor Publice a judeului Suceava Biroul Soluionare Contestaii Str. Vasile Bumbac nr.7 Suceava Tel : 0230 521 358

Mai mult

programă şcolară pentru clasa a 11a, liceu

programă şcolară pentru clasa a 11a, liceu Anexă la OMECI nr. 5099 din 09.09.2009 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (Sisteme de gestiune a bazelor de date) CLASA A XII-A CICLUL

Mai mult

Microsoft Word - 1Teodor Dima.doc

Microsoft Word - 1Teodor Dima.doc 7 Summary. For over 2000 years each generation of philosophers has felt Aristotle to be their contemporary, which is why the references to his work, either critical or evaluative, have been continuous

Mai mult

Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați Facultatea de Litere Domeniul de licență: Limbă şi literatură Program de studii universitare de licenţă: Lim

Universitatea Dunărea de Jos din Galați Facultatea de Litere Domeniul de licență: Limbă şi literatură Program de studii universitare de licenţă: Lim PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT Cerinţe pentru obţinerea diplomei / Verificarea normelor ARACIS Tip ore Nr. ore % Tip credit Nr. credite % Discipline obligatorii (OB) 1388 77,98 Credite la discipline obligatorii 152

Mai mult

Anexa nr. 2 la OMEN nr BAC 2014 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ BACALAUREAT 2014 PROGRAMA DE EXAMEN pentru

Anexa nr. 2 la OMEN nr BAC 2014 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ BACALAUREAT 2014 PROGRAMA DE EXAMEN pentru Anexa nr. 2 la OMEN nr. 4.923 2013 BAC 2014 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ BACALAUREAT 2014 PROGRAMA DE EXAMEN pentru disciplina limba şi literatura română. Filiera teoretică

Mai mult

Vânz`tor:... Telefon:... Fax:... Cod ofert`: Nr. verificare 422:... Orange România Date semnificative Client existent: Nu Da Nr. Orange existent

Vânz`tor:... Telefon:... Fax:... Cod ofert`: Nr. verificare 422:... Orange România Date semnificative Client existent: Nu Da Nr. Orange existent Vânz`tor:... Telefon:... Fax:... Cod ofert`:...... Nr. verificare 422:... Orange România Date semnificative Client existent: Nu Da Nr. Orange existent... Cesiune Nr. Serie SIM PrePay... Se completeaz`

Mai mult

Nr: 52 Data: RAfORT RE ivmrjlre Privind: BUNURI MOBILE Beneficiar!: S.C. SHOW ACT S.R.L. din Drobeta Tr Severin Executant: Evaluator autori

Nr: 52 Data: RAfORT RE ivmrjlre Privind: BUNURI MOBILE Beneficiar!: S.C. SHOW ACT S.R.L. din Drobeta Tr Severin Executant: Evaluator autori Nr: 52 Data: 26.09.2014 RAfORT RE ivmrjlre Privind: BUNURI MOBILE Beneficiar!: S.C. SHOW ACT S.R.L. din Drobeta Tr Severin Executant: Evaluator autorizat ing. VICTOR MIHAIL CUGUT din Drobeta Tr Severin

Mai mult

Microsoft PowerPoint - FINANTARE2000C'.PPT

Microsoft PowerPoint - FINANTARE2000C'.PPT F00 EXECUIA BUGETAR I I SITUATIA FINANCIAR A UNIVERSITII II POLITEHNICA DIN TIMIOARA ANUL FINANCIAR 2000 F20 - FACTORI CARE AU INFLUENAT ACTIVITATEA FINANCIAR ÎN N ANUL 2000 POZITIVI O mai bun înelegere

Mai mult

teste limba romana cl 5_final.indd

teste limba romana cl 5_final.indd Mihaela Daniela Cîrstea Laura Raluca Surugiu Limba și literatura română Teste de evaluare pentru clasa a V-a Sugestii de rezolvare Date despre autoare: Mihaela Daniela Cîrstea profesor, grad didactic I,

Mai mult

Microsoft Word Curs PE - Gaze naturale.doc

Microsoft Word Curs PE - Gaze naturale.doc GAZE NATURALE În contextul reformelor radicale din domeniul structural i instituional care au caracterizat economia romaneasc dup 1989 i care au avut drept scop descentralizarea serviciilor în vederea

Mai mult

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Valabil începând cu anul universitar 2013-2014 UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE Programul de studii universitare de licenţă: INFORMATICĂ Domeniul fundamental:

Mai mult

Fisa LRC - SINTAXA - an 3 sem 2

Fisa LRC - SINTAXA - an 3 sem 2 FIŞA DISCIPLINEI 2014-2015 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea

Mai mult

T1_BAC

T1_BAC Clasa a VIII-a SUBIECTUL I...(40 p) 1. Sunt aproximativ 40 de cuvinte. Sunt punctate și prepozițiile și conjuncțiile care nu se repetă. SUBIECTUL II... (30 p) 1. 2p x 5 cuvinte 10 p 2. 8 p (8 verbe x 1p)

Mai mult

Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac

Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a acestor funcţii: analiticitatea. Ştim deja că, spre deosebire

Mai mult

Pag. 1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE Domeniul: Limbă

Pag. 1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE Domeniul: Limbă Pag. 1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar 2017-2018 UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE Domeniul: Limbă și literatură Specializarea/Programul de studiu: LIMBA

Mai mult

Dan Gulea LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Fişe de lucru diferențiate clasa a XII-a Semestrul I EDITURA PARALELA 45

Dan Gulea LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Fişe de lucru diferențiate clasa a XII-a Semestrul I EDITURA PARALELA 45 Dan Gulea LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Fişe de lucru diferențiate clasa a XII-a Semestrul I Orientări avangardiste. *Fronda în literatura interbelică Unitatea: Orientări avangardiste. *Fronda în literatura

Mai mult

003707HD

003707HD MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE DECIZIA NR. / 2007 privind solutionarea contestaiei formulat de SC X SRL, înregistrat la Direcia General Finanelor Publice a judeului Hunedoara sub nr.... / 2006. Directia

Mai mult

Legea_jertfei_de_mancare

Legea_jertfei_de_mancare Capitolul 16 Leviticul 6. 14-23 Am vzut c legea jertfei de mâncare vorbete despre viaa Domnului Isus, din ziua naterii Sale, pân la moartea Sa; nu se refer deci la lucrarea de împcare, pe care El a fcut-o,

Mai mult

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA Facultatea: LITERE, TEOLOGIE ŞI ISTORIE MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Programul de studii: Limba şi literatur

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA Facultatea: LITERE, TEOLOGIE ŞI ISTORIE MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Programul de studii: Limba şi literatur PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Valabil pentru anii I-II - anul universitar 2015-2016 Programul de studii universitare de licenţă Limba şi literatura engleză Limba şi literatura germană Domeniul fundamental Ştiinţe

Mai mult

ELABORARE PROIECTE

ELABORARE PROIECTE IAŞI SEPTEMBRIE 2015 ELABORARE PROIECTE STRATEGII Elaborare proiecte/1 Norme ONU Uniunii Europene forurilor financiare internaţionale # # # formularul depinde de finanţator, diferenţele sunt aproape exclusiv

Mai mult

UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ Curriculum la unitatea de curs Introduc

UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ Curriculum la unitatea de curs Introduc UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ Curriculum la unitatea de curs Introducere în filologia romanică 023 Filologie 0231 Studiul

Mai mult

Capitole Speciale de Informatică Curs 4: Calculul scorurilor în un sistem complet de extragere a informaţiilor 18 octombrie 2018 Reamintim că în cursu

Capitole Speciale de Informatică Curs 4: Calculul scorurilor în un sistem complet de extragere a informaţiilor 18 octombrie 2018 Reamintim că în cursu Capitole Speciale de Informatică Curs 4: Calculul scorurilor în un sistem complet de extragere a informaţiilor 18 octombrie 2018 Reamintim că în cursul precedent am prezentat modelul de spaţiu vectorial

Mai mult

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea   marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Un exemplu: automatul de cafea acțiuni (utilizator): introdu

Mai mult

Microsoft Word - Declaratii avere si interese_2015

Microsoft Word - Declaratii avere si interese_2015 Nr. 12/27.05.2016 DECLARAIE DE AVERE Subsemnatul/Subsemnata PUIU P.P DIANA CARMEN, având functia de consilier superior la Agentia Pentru Protectia Mediului Alba, CNP 2690401011117, domiciliul in Alba Iulia,

Mai mult

Microsoft Word - 03 LRC_MORFOLOGIE.doc

Microsoft Word - 03 LRC_MORFOLOGIE.doc FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia 1.2. Facultatea Facultatea de Istorie şi Filologie 1.3. Departamentul Departamentul Filologie

Mai mult

ANEXA la REGULAMENT SPECIFIC privind organizarea și desfăşurarea Olimpiadei de limbi romanice (franceză, spaniolă, italiană, portugheză) nr /10.

ANEXA la REGULAMENT SPECIFIC privind organizarea și desfăşurarea Olimpiadei de limbi romanice (franceză, spaniolă, italiană, portugheză) nr /10. ANEXA la REGULAMENT SPECIFIC privind organizarea și desfăşurarea Olimpiadei de limbi romanice (franceză, spaniolă, italiană, portugheză) nr. 46022/10.11.2016 PROBA A STRUCTURA SUBIECTELOR LIMBILE FRANCEZĂ,

Mai mult

C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la

C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la distanta b de centrul sferei. Alegem un sistem de coordonate

Mai mult

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era de 535.140 de persoane. Cercetătorii și activiștii

Mai mult

G.I.S. Curs 3

G.I.S. Curs 3 G.I.S. Curs 3 Geogafia Mediului 1.04.2014 Dr. Constantin Nistor Formatul de date vectorial Datele vectoriale descriu lumea sub forma unui spaţiu populat de linii în variate aspecte şi feluri: puncte, linii,

Mai mult

REZUMAT Prezenta lucrare urmărește realizarea unei analize a problematicii rolului şi locului coproprietăţii în materia modalităţilor dreptului de pro

REZUMAT Prezenta lucrare urmărește realizarea unei analize a problematicii rolului şi locului coproprietăţii în materia modalităţilor dreptului de pro REZUMAT Prezenta lucrare urmărește realizarea unei analize a problematicii rolului şi locului coproprietăţii în materia modalităţilor dreptului de proprietate, configurarea coordonatelor sale dintr-un

Mai mult

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Valabil începând cu anul universitar 2018-2019 UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE Programul de studii universitare de licenţă: INFORMATICĂ Domeniul de licenţă:

Mai mult

Microsoft Word - Mihailesc Dan_Test logica (1).doc

Microsoft Word - Mihailesc Dan_Test logica (1).doc Variantă subiecte bacalaureat 2018 Proba E. d) Logică, argumentare şi comunicare Conform modelului publicat Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Modul 8: de securitate şi sănătate în muncă HG nr. 971/2006 Prezenta hotărâre de guvern: stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; nu se aplică

Mai mult

LB LATINA CP CEIA

LB LATINA CP CEIA FIŞA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei LIMBA LATINĂ CURS PRACTIC Anul de studiu I Semestrul * I Tipul de evaluare finală (E-V-C) V Regimul disciplinei (OB.- obligatorie, OP.- opńională, F. facultativă)

Mai mult

Ce linii trasează L’Oréal pentru divizia de mass-market

Ce linii trasează L’Oréal pentru divizia de mass-market Ce linii trasează L Oréal pentru divizia de mass-market 18 Jun 2018 de Alina Stan [1] Divizia de mass-market a L Oréal, cea mai importantă linie de business a producătorului francez de cosmetice pe piața

Mai mult

CONCURSUL VALENŢE EUROPENE ÎN EDUCAŢIE - adresat elevilor de liceu - Ediţia a III-a, mai 2019 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE Secțiunea

CONCURSUL VALENŢE EUROPENE ÎN EDUCAŢIE - adresat elevilor de liceu - Ediţia a III-a, mai 2019 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE Secțiunea CONCURSUL VALENŢE EUROPENE ÎN EDUCAŢIE - adresat elevilor de liceu - Ediţia a III-a, 23-24 mai 2019 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE Secțiunea I: Abilități oratorice și discursive Tema pentru anul

Mai mult

Unitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul e

Unitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul e Unitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul educației nonformale în activitatea de învățare și influența

Mai mult

Microsoft Word - TIC_tehnoredactare_12.doc

Microsoft Word - TIC_tehnoredactare_12.doc Anexa nr. la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. /. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (Tehnoredactare asistată

Mai mult

Minunea in 365 de zile - Perceptele dlui Browne -

Minunea in 365 de zile - Perceptele dlui Browne - Pentru Papi, primul meu profesor Un profesor are un impact asupra eternității; nu știe niciodată unde se termină influența lui. Henry Adams Preceptele sau maximele au mare însemnătate; dacă ai la îndemână

Mai mult

Microsoft Word - 07_Programa_Lb_lit_ROMANA_BAC_ real

Microsoft Word - 07_Programa_Lb_lit_ROMANA_BAC_  real Examenul naţional de bacalaureat 2014 PROGRAMA DE EXAME PETRU DISCIPLIA LIMBA &I LITERATURA ROMÂĂ Filiera teoretică + profil real Filiera tehnologică + toate profilurile 0i specializările Filiera vocaţională

Mai mult

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA Facultatea: LITERE, TEOLOGIE ŞI ISTORIE MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Programul de studii: Limba şi literatur

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA Facultatea: LITERE, TEOLOGIE ŞI ISTORIE MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Programul de studii: Limba şi literatur PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Valabil pentru anii I-II anul universitar 2015-2016 Programul de studii universitare de licenţă Limba şi literatura engleză Limba şi literatura română Domeniul fundamental Ştiinţe umaniste

Mai mult

Şcoala ………

Şcoala ……… Şcoala... Clasa a X-a Disciplina: Matematică TC + CD Anul şcolar: 07-08 TC = trunchi comun 35 săptămâni: 8 săptămâni semestrul I CD = curriculum diferenţiat Nr. ore: 3 ore / săptămână 7 săptămâni semestrul

Mai mult

Слайд 1

Слайд 1 CAPITOLUL IV FUNCŢIILE CULTURII FIZICE Lecţia 13 TEMA: Cultura fizică - factor de socializare. Integrarea socială - efect al socializării prin cultura fizică. Cultura fizică - activităţi instructiv educative.

Mai mult

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – Axa prioritară nr. 1 „

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru  Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – Axa prioritară nr. 1 „ Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere

Mai mult

Microsoft Word - Cap09_AutoorganizareSiEmergentaInSistemeleAdaptiveComplexe_grile.doc

Microsoft Word - Cap09_AutoorganizareSiEmergentaInSistemeleAdaptiveComplexe_grile.doc Grile 1. Care este proprietatea universală în sistemele vii, organizaţii şi sisteme economice şi sociale, cărora le conferă calitatea de a manifesta caracteristici şi comportamente cu totul noi, care nu

Mai mult

articol_nr11_12_ioana_mociar.pdf

articol_nr11_12_ioana_mociar.pdf În asemenea situa ii, documentele justificative care stau la baza emiterii facturii pentru respectarea prevederilor legale cu privire la faptul generator i exigibilitatea opera iunii sunt: contract de

Mai mult

Microsoft Word - Lab1a.doc

Microsoft Word - Lab1a.doc Sisteme de numeraţie şi coduri numerice 1.1. Sisteme de numeraţie 1.2. Conversii generale între sisteme de numeraţie 1.3. Reprezentarea numerelor binare negative 1.4. Coduri numerice 1.5. Aplicaţii In

Mai mult

TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI UNVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CATEDRA: TEORIA ŞI METODICA CULTURII FIZICE TEORIA ŞI METODICA EDUCAŢIEI FIZICE Lecţia nr.2 TEMA: SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE ŞI EDUCARE ÎN EDUCAŢIE

Mai mult

Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte Catedra de psihologie CURRICULUM la unitatea de cu

Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte Catedra de psihologie CURRICULUM la unitatea de cu Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte Catedra de psihologie CURRICULUM la unitatea de curs Practica de licență (denumirea unității de curs)

Mai mult

Microsoft Word - Gramatica VIII_2014.doc

Microsoft Word - Gramatica VIII_2014.doc Nume:... Prenume:... Clasa:... coala:... colec ia foarte bine! Editura Paralela 45 Acest auxiliar didactic este aprobat pentru utilizarea în unit ile de înv mânt preuniversitar prin O.M.E.N. nr. 3022/08.01.2018.

Mai mult

Ce este educaţia Dacă este să analizăm din punct de vedere etimologic, educația vine din latinescul educo-educare, care înseamnă a alimenta, a crește

Ce este educaţia Dacă este să analizăm din punct de vedere etimologic, educația vine din latinescul educo-educare, care înseamnă a alimenta, a crește Ce este educaţia Dacă este să analizăm din punct de vedere etimologic, educația vine din latinescul educo-educare, care înseamnă a alimenta, a crește - plante sau animale. Având înțelesuri asemănătoare

Mai mult

Microsoft Word - 2 Filtre neliniare.doc

Microsoft Word - 2 Filtre neliniare.doc 20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls

Mai mult

Microsoft Word - ProdElec.doc

Microsoft Word - ProdElec.doc www.e-lee.net Producerea energiei electrice pe baza surselor regenerabile Tematica: Energii regenerabile Capitol: Importana tematicii Seciunea: Tip resurs: Expunere Laborator virtual / Exerciiu CVR În

Mai mult

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de st

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de st FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea

Mai mult

View PDF

View PDF Sticla?i radia?ia solar? Sticla?i radia?ia solar? Compozi?ia radia?iei solare Radia?ia solar? care ajunge la p?mânt este compus? din cca. 3% ultraviolete (UV), 55% infraro?ii (IR)?i 42% lumin? vizibil?.

Mai mult

2_cistrate

2_cistrate Volumul IV, Numărul 7 / 2002 ISSN 1454-9980 Măsurarea contabilă a performanţelor grupurilor de întreprinderi (pag. 3-6) Costel ISTRATE Volume IV, Issue 2 (7) / 2002 MĂSURAREA CONTABILĂ A PERFORMANŢELOR

Mai mult