Mariela Michelena FTMEI BOLNAVE DIN ITJBIRE Cum si iegi din relalii distructive gi fbrd viitor Traducere de Raluca Furtund phil.obio

Transcriere

1 Mariela Michelena FTMEI BOLNAVE DIN ITJBIRE Cum si iegi din relalii distructive gi fbrd viitor Traducere de Raluca Furtund phil.obio

2 MUJERES MALQUERIDAS ATADAS A RELACIONES DESTRUCTIVAS Y SIN FUTURO Mariela Michelena Cuprins 2007, by Mariela Michelena Romanian translation rights arranged with La Esfera de los Libros, S.L. FEMEI BOLNAVE DIN IUBIRE CUM S;. IESI DIN RELATII DISTRUCTIVE gr F;.il. vrrror Mariela Michelena ISBN Editura PHILOBIA internet: com contact@philobia.com Edinr: BiancaBiagini Traducere: Raluca Furtund Redactor: Oana firanu DIP: Petronella Andrei Copertd: Maximilian Turza Imagine copertd: Nexrndra Haynak, via Pixabay Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei MICHELENA" MARIEII. Femei bolnave fin iubire cum si iegi fin rela$i distructive gi ftri viitor / Mariela Michelena; trad. de Raluca Furtuni. - Bucurepti : Philobia, 2019 Coniine bibliogra6e ISBN I. Furtuni, Raluca (trad.) 159.9

3 4 I Femei bolnave din iubire Sd renunli la alegere este o alegere CAnd faci doud greqeli in loc de una......'...48 CAPITOLULIV.Creareaunuizell...'...'...51 Cum ne tndrdgostim:,,o sd numdr phnd Ia trei..."...51 Efectul hipnozei se estompea2d Este dragosten ca un gaspacho? eu ,...57 Crearea unui zeu Telecomanda Funclia,,pailZd"...61,,Ordinele tale sunt dorinlele mele"......'...64 Bietul zeu!...65 CAPITOLUL V. Piedestalul ,...69 Poaesteabateriei gi a jucdriei Separareabunurilor gi... arelelor...72 CAPITOLULVI. Picatele capitale.....'...75 Este sau nu este dragoste Pdcatele capita\e...r......: CAPITOLUL V[. Supunerea l-lnde este lrene?...'. 81 ljn pdcat cu numeronse adepte CAPITOLUL VIII. Nestatornicia Nici aeu, nici aqa..., Cknd ceri imposibilul....91' Urcuqurile gi cobordgurile......'...'...92 Cuprins? 5 CAPITOLUL IX. Dependenfa Andrea gi Marcos......' 95 Clandestinitatea......'97,,Pot sd md opresc cilnd areau!" ,,Refuzd prima cafea! CAPITOLUL X. Impostura sabe Ce md fac cu acest,fake"......l07 O aia[dbilingad......'..109 Sindromul Cenuqdresei Surorile aitrege.,., '4 1ngrid Bdrbalii CAPITOLUL XI. Infidelitatea Triunghiurile Ce areabdrbatul?......,.122 Marina gi 8oris Mamd sau amantd Poaegtile de adormit copiii... ' Eaa qi Lilith Ce urea femeiat,...,......' ljnaqi cealaltd...'132 Rebecca Rebecca In trecut, Ia prezent gi la aiitor...,,cealaltd" din perspectioa femeii......'.."...'.137 Teresa Fascina[ia pentru,,cealaltd"... "'

4

5 CAPITOLUL I Femeile gi iubirile bolndvicioase in ultimii o suti de ani, femeia a cucerit teritorii numeroase si lirarte valoroase. Dreptul de vot, independenla economici gi libt'rtatea de a alege cum, cand, unde gi cu cine sd aibi copii sunt rrigte cuceriri incontestabile. Cu toate acestea, printre aplauzele provocate de atatea victorii, au inceput sd strdbati nemuleumirilc femeilor independente gi emancipate care suferh dintr-o,,dragoste bolndvicioasd". PAnd nu demult, lamentirile lor se puteau irrliuga cu ugurinfd listei interminabile de rele tratamente giint'crciri de marginalizare sociald cdrora femeia le era victimi.,,suferinfa din dragoste" era doat o altd nemulgumire gi nici m5- t'irr atat, pentru ci, printre atatea revendicdri fundamentale, o lacrimd, o agteptare, un nod in gat sau o insomnie pireau nigte tlctalii nesemnificative. Dacd linem cont de discrimindrile pe t'are le-a indurat femeia de-a lungul secolelor, irtrebarea daci ea r.stc' fericitd in dragoste este echivalentd cu preocuparea {afi de si\ndtatea unghiilor sau a dinfilor unui copil care muncegte inlr-o mind de cdrbune in fara Galilor. in ziua de azi,vocile femeilor care suferd din dragoste se aud nrai tare, avand in vedere cd alte probleme mai grave au fost rlt'ja rezolvate. Lamentirile lor sund discordant intr-o lume pe r'irro multe dintre ele o considerd cuceritd. Cunoastem cu totii cel 1.1.

6 12? Femei bolnave din iubire pr-rlin o femeie care se plange ci este nefericitd in dragoste. Ecoul suferintei sale rdzbate la rnuncx, la sala de fitness, la intalnirile intre prietene gi in serialele de televiziune. Putem spune ci este un subiect de actualitate pentru sexul feminin. Bineinfeles, cunosc qi frecventez toate aceste locuri, dar, in aceastd catte, voi vorbi sprijinindu-mi pe experienfa mea de psihanalist. Iubitele neiubite imposibile, nesdnitoase, la femei care plang dupd o dragoste CAnd vom vorbi despre femei care suferx din dragoste, ne vom referi la femei care suferd de pe urma unei iubiri bolndvicioase, nu neapdrat la femei abuzate, ci la femei prizoniere in relalii pierduti sau fird viitor, chiar dacd ele igi petrec toatd viala ag5- de aceasti suferinfi si de aceastd relafie. Ne vom referi fandu-se la femei fidele unor relafii intermitente, unor iubiri ascunse, intetzise, clandestine. La femei extraordinare care se transformd in fetile bolnave dacd uu bdrbat nu le mai sund. Femei captive ale unei suferinle din dragoste, condamnate sh se lipeascd de orice bdrbat sau sx se lase strivite sub orice cizmd. Femei supuse care nu se mai plictisesc de refrenul:,,nu vreau o relalie serioasd". Femei supuse, docile, infricogate, indulgente. Femei puternice?n fafa dificultdlilor vieqii, strilucite din punct de vedere profesional, pregdtite si infrunte orice provocare, curajoase in orice situa!ie, dar incapabile sd se protejeze de acest bdrbat care le provoacd suferin!5. Femei dispuse sd mai agtepte o vteme, sd aqtepte mereu. inqelate, trddate, prinse in iubiri boln5vicioase'.. Dar unde?ncep abuzurile psihologice ale partenerilor lor 9i unde se termini,,iubirea bolnivicioasi", iatx o intrebare dificil de trangat. Qi cand spun cd acestia le iubesc in manierd nepotrivit5, nu mi refer la faptul ci NU le iubesc, din contrd, este posibil si le iubeascd mult; dar le iubesc nesdnitos. Iubesc o aita pe Femeile si iubirile bolndvicioase V 13 r, r (' o vdd in ea si care nu este ea, o iubesc intr-o manieri bizarh, irrlortocheati, iar ea se rdsuceqte qi se contorsioneazd pentru a lrr,r l.orma exactb ce corespunde caracterului capricios al acestei rrrbiri bolndvicioase". ljneori, bdrbatul iubeqte o femeie care,.,1t. rodul imaginaliei sale gi pretinde s5-qi transforme iubita re-,rl,r in ceva ce nu este, iar ea iqi transformi fiinla ca s5-i fie pe I'l,rt'. El nu line cont aproape deloc de femeia reald, uneori nici rrr.ir'ar n-a incercat sd-i afle gusturile, inclina{iile, dificultdfile, gi l,r'rrtru ce ar face-o? Este suficient ci ea este mereu acolo pentru, l Iiste o iubire croitd,,pe altd talie" care practic nu se potrivegte I i ' nc niminui, o iubire prea ingustd la brau si prea largd la umeri; lrr{rrsi, aceasti femeie continui s-o poarte, s-o suporte, in ciuda,rrlcrintei pe care i-o provoac5. O femeie captivd intr-o astfel de rrrlrire simte probabil aceeagi senzafie ca o femeie cocofatd pe Ior'uri cui, inalte, in nigte pantofi cu varfuri ascutite, prea mici gi,r't'a stramli. in timp ce tofi cei din jurul ei o vdd clstinandu-se gi 1 'olicnindu-se, ea se crede foarte elegantd si minunatd, incapabil,r stj-si dea seama cd este doar o femeie profund nefericits, care ',r rli'r5. (leea ce susfin eu este cd in orice femeie care a fost prinsd intr o iubire bolnivicioasi cu o serie de birbafi existd o femeie r,r'(' s iubeqte bolndvicios pe sine. $i cand spun ch se iubegte l',rlrrivicios, vreau sd spun ci se iubeste nesincer. Cuvintele sale r, rr si spund ceva, dar acfiunile sale dezvdluie ci vrea altceva. l rr rru spun ci ea nu se iubegte suficient, cd nu se apreciazdpe,rrrt'. Se poate chiar ca, flrd sd gtie, si se iubeascd pe sine excesiv ',r r;ii se simtd atat de puternicd in sinea ei, incat este capabild sd,lt'priseascd, pentru dragoste, toate dificult5lile pe care i le presa- '.r irr cale viala, deei costurile sunt enorme. FdcAnd o paraleld, r r r('va care a incheiat o afacere piguboasi nu este neapirat o l','r'soan5 fdri bani, aceasta poate s5 rdmani firi bani pentru cd,,rr a calculat bine, din cauza unei afaceri neinspirate sau a unei

7 1,4 t Femei bolnave din iubire investi,tii proaste. Dar faptul cd s-a trezit fdrd bani reprezintd o consecin{6, nu o cauzd. Sd te trezegti fdrd stimd de sine poate fi consecin(a faptului cd ai investit nechibzuit amorul propriu. IJneori, amorul propriu are o inclinafie ingrijoritoare spre eroism, spre a-gi arunca singur pe umeri o mantie magicd care-l face si se simti capabil de fapte de vitejie uriaqe ce nu-i vor aduce nici succes, nici o reputa{ie la nivel mondial gi nici mdcar nu-i vor asigura un loc in Rai. Dimpotrivd, nu se va alege decat cu oboseali, umilinfd qi suferin!6. Vorbesc femeile Experienfa mea de psihanalist mi-a dat ocazia sd intalnesc numeroase femei care sufereau din dragoste. Povegtile lor apar cosmetizate in paginile urmdtoare, astfel incat nici ele insele si nu se poatd recunoaqte. Toate aceste femei m-au invdfat ceva. Toate qi fiecare in parte mi-au permis si descopdr un rdspuns fascinant qi individual. inainte de toate, le mulfumesc tuturor. Abordez fiecare dintre aceste povegti ca gi cand ar fi prima qi nu md pot abfine sd nu md intreb:,,dar de ce?",,qi de ce aceasti femeie, atdt de inteligenti, atat de ingenioasi gi care are o situa- Fe bund nu-gi di seama cat de mult suferd?" Qi dacb stie, de ce acceptd asta ca gi cand nu ar exista altd solufie? $i de ce suferd ea, inclusiv pentru sfargitul unei relalii care mergea atat de prost? $i de ce se intoarce la el, degi a suferit atata langi el? $i de ce ii lipseqte atat de mult, dacd practic nu se mai suportau? $i de ce aqteapti in continuare ca el sd se schimbe, deqi este evident cd nu se va schimba niciodat5? $i de ce i se pare acest bdrbat extraordinar, dacd el nu este aga in realitate? $i de ce a cdutat un alt bdrbat care sd-i semene leit celui dinainte? Din toate aceste intrebdri se contureazd o intrebare esenfiald: ce are ea de caqtigat? Ce tranzactie ciudatd gi misterioasd a fdcut Femeile qi iubirile bolnivicioase? 15 ('ir cu ea insdqi, cu acest bdrb at, cu viala, pentru a crede cd o sifualic atat de dureroasd ii este rentabild? Cum se explicd faptul cd opune atata rezistenld fald de ideea de a abandona aceastd pozifie care aparent este atat de inconfortabil5? irrcercureu de a rdspunde lo aceste intrebiri rcprezintd subiectul cdrfii de fafd gi se va regdsi cir un fir rogu in aceste pagini, diferenfiind-o astfel de alte cdrfi.,,ce am fdcut cn sd merit astq? " Nu sunt singura din cabinetul meu care igi pune intrebdri. l)acienta care vine la psihanalizh cautd la randul ei nigte rdspun-.a suri. In fiecare persoand, indiferent cd este femeie sau bdrbat, t'are suferd gi care igi ingird lista de plangeri in fala altcuiva, chiar tlarci nu rostegte propriu-zis cuvintele, exist5 de fapt ceva care lrrotesteazd:,,ce am fdcut ca si merit asta?" in general, repet - chiar daci nu rosteste cuvintele - tonul vocii sale te duce cu gantlul mai degrabd la o plangere decat la o intrebare gi nu pare sd ir;tepte un rdspuns, ci o mangaiere. in mod normal, aqteaptd si ludd de la interlocutorul siu mai degrabi ceva de genul:,,nu r'ste vina ta, este o nedreptate, tu egti extraordinar(5), bineinleles t'ii nu merili asta. Circumstanfele sunt dure gi celdlalt este.,cel ir u rr". Evident, existd. suferinle pe care nu le meritd nimeni. Nimeni nu meritd sd fie iubit bolnivicios gi cu atat mai pufin maltratat. l)ar atunci cand un pacient formuleazd o asemenea nemulfumirt'in cabinetul unui psihanalist acesta din urmd ii ia in serios intrebarea, in sens literal, gi se pune pe treabd pentru a-l ajuta sd irrfeleag5. Ce a fdcut omul acesta pentru a merita aga ceva? intrebririle pacientului qi ale psihanalistului incep sd se lege qi pleacd irnpreund pe un drum in cdutarea unor rdspunsuri. Pe parcursul tt'rapiei gi cu ajutorul psihanalistului, pacientul ajunge sd-gi rds- PLrndd incluzandu-se in propria intrebare.

8 16 V Femei bolnave din iubire,,ei bine, da, este posibil sd fi fdcut ceva care sd contribuie la situa{ia uratd pe care o trdiesc..." in cazul femeilor care suferd din clragoste, exist5, de obicei, mai rrulte rispunsuri la aceste intrebdri. Am putea incepe prin a rdspunde femeii care igi pune intrebarea:,,ce am (d.cut?", spunandu-i cd primul lucru pe care l-a ficut a fost sd fie femeie. Apoi am cduta, in fiecare cazin parte, sd infelegem cum evolueaz6. ea, in propria manierd, pe teritoriul feminitslii sale, o evolulie determinatd de istoria copildriei sale, de familie, tat5, mamd, locul avut intre frafi gi surori, caracter si felul de a fi. Chiar dacd putem identifica trdsdturi comune in randul femeilor ce suferd din dragoste, nu existi o cauzd singulard care sd ofere o explicafie universal valabild. Trebuie mai degrabd sx ne gandim la un dialog permanent intre cazul general gi cel particular, intre ceea ce atinge toate femeile, ca gen, aceastd generalizare extremi gi grosierd a,,eternului feminin", si ceea ce este strict particular qi personal, ce fine de istoria fiecxrei femei. Daci n-am face decat si generalizdm, n-ar mai avea sens sd scriem aceastd carte, pentru cd ar insemna cd toate femeile, fdri exceptie, am fi osandite, condamnate, sd suferim in dragoste. Dimpotrivd, dacl, doar istoria personald ar avea greutate, ne-am vedea constranse sd renunldm la misiunea noastrs, pentru cd n-am rezolva nimic cu o singurd carte. Ar trebui sx scriem o carte pentru fiecare cititoare, o carte care si lind cont de propria sa biografie. Asa cd, de-a lungul acestor pagini, vom trece permanent de la general la particular si invers. Caracteristicile,,femininului" care contribuie la faptul cd o femeie accepti rolul de nefericitd in dragoste in viala ei sunt numeroase. Totugi, in aceastd carte, vom vedea ci unele dintre acestea sunt mai importante decat celelalte. Copildria fiecdreia dintre ele gi influenta ei asupra viefii adulte modeleazd aceste caracteristici feminine in manierd individu- Femeile Ei iubirile bolnivicioase? 17, r l.i la fiecare in parte. Istoria copildriei va genera un fel de,,agen-,l.i irscuns6", un plan secret care se eschiveazd logicii formale si orrstiintei. Este vorba ' de un ghid silentios, urmdrit cu scrupulo-.,rllte, chiar orbeste. Un ghid care nu-l duce intotdeauna pe cdl,itor pe drumul cel mai bury cu atat mai pufin pe calea cea mai lrlrcri sau cea mai simpl5. Din contrd, il face sd repete fdri ince- Lrlc situatii dureroase f5rd si stie nici cum, nici cand, nici de ce. L:.tc ghidul secret al cotiturilor intortocheate ale inconstientului r,r re 11 domind si ne trddeazd frecvent. Bdrbalii qi femeile lbt cdutand analogii care sd ne permitd sd ne apropiem de rrristerul femininului si masculinului in toatd complexitatea lui, nr :rm gandit lahnmlet. Tragedia 1ui Shakespeare prezintd doud l)('rsonaje care intrupeaz6, hecare in propria sa tragedie, extrerr r.r fenainitdfii gi a masculinitdtii gi incotro duc acestea. Md refer l,r cuplul blestemat format din Hamlet qi Ofelia. I {amlet si Ofelia sunt indrdgostili nebunegte unul de celslalt. li,tul mgrte bine pani cand regele, tatil lui Hamlet, moare in ( rl('lrmstante stranii, iar el, in postura de fiu unic, trebuie s5-i '^rzlrune moartea. Din acel moment, Hamlet trebuie sd devini r,rzbundtorul demn al tatdlui sdu. Restul lumii nu-l mai intere-,t',r'/,4, nici micar Ofelia. Singurul lucru care-l animd este obsesia ',r2,lrunirii, la {el Ei indoiala; va fi el la iniltime gi va reuqi ceea ce r.rl,il lui aqteaptd de la el? Pe tot parcursul tragediei, chinuit de rrr,lccizie, Hamlet igi pune o grdmad5 de intrebdri, dintre care, rr r.r il caracterizeazl, mai mult decat celelalte:,,a fi sau a rru h?" lrr I lcbarea lui mi se pare tipic masculind si seamxnd cu interogatr,r,,sunt eu suficient de bdrbat pentru a implini dorinfa tatdlui,^'t?",,,cum ar trebui s5 demonsttez asta?" intrebarea lui?ntrrrt'lripeazd preocuparea masculin5, birbatul este torturat de

9 18? Femei bolnave din iubire ideea de,,dfi", de a se apropia de ceea ce se presupune ce trebuie si fie un birbat. Pentru pozitionarea masculin5, este important sd demonstreze activ cd el,,are" ceea ce trebuie gi igi petrece cea mai mare parte a timpului punandu-gi in valoare calitdfile. El,,trebuie sd he" cel mai curajos, cel mai puternic, cel mai inteligent cel mai cuceritor. La urma urmelor, trebuie si fie intotdeauna primul pe o listd, permanent implicat intr-o competifie cu un alt bdrbat, care se desfigoard in mintea sa fird incetare. De altfel, in tragedia lui Shakespeare, Hamlet este dispus sd ucidi - gi ucide - pentru,,a h" bdrbat, fiu demn al tatilui sdu, pentru a-gi apdra locul siu in lume. Dar cu femeile ce se intampld? Ce se intampld cu Ofelia in timp ce Hamlet este obsedat de rdzbunate, prea ocupat si elucideze dacd,,este sau nu este", sd caute sd inleleagd ce ar trebui sd facd pentru,,a fi" wt bdrbat asemenea tatdlui sdu; Ofelia, complet striind de luptele pentru putere, qtie doar cd este incd indrdgostitd de Hamlet qi cd acesta o ignord. Incapabili sd preia chiar gi cea mai mici inifiativ5, tot ce poate si facd este sd viseze la dragostea ei. Astfel, igi pierde timpul punandu-gi mereu aceeagi intrebare. Ofelia innebunegte din dragoste gi se abandoneazd dezlinluitd acestei nebunii: igi pierde minlile pentru cd Hamlet nu o iubeqte. inconjuratd de flori, igi petrece ultimele zile din viafd smulgand petalele margaretelor gi intrebandu-le:,,md iubeqte?" sau,,nu md iubegte?" OfeIia este gata si moard - gi moare -, se sinucide din dragoste, intrupand pasivitatea feminind dusd la extrem. Nemulfumirea Ofeliei este una pe care o auzim c.el mai des din gura femeilor, care, mai devreme sau mai tarziu, se vor intreba:,,md iubegte?",,,nu mi iubeqte?",,,ll i4d. iubegte rrult?",,,cum md iubegte?",,,meva iubi toatd viafa?",,,ce trebuie sd fac eu ca sd mi iubeascd mai mult?" Aceste intrebdri -,,Me iubegte?",,,nu md iubegte?" - nu reprezintd cea mai bund manierd de a risipi indoielile in privinfa Femeile qi iubirile bolnivicioase? 19 runei relafii aflate intr-o stare lamentabild. Nu este suficient sd rrlspunzi:,,da, mdiubeste!" $i bdrba{ii care maltrateazd femeile i6i iubesc enorm victimele; le iubesc atat de mul! incat nu suporti\ ideea de a nu fi cu ele gi de a le vedea triind filrd a se supune trrntrolului lor... Le iubesc, intr-adevdr, dar este o iubire bolnavs, rrutresc o dragoste monstruoasi. Le iubescin felul acesta atat de rnult, incat prefer6., de exemplu, si le vadi fdri suflare mai degrabi decat in bralele altui bdrbat. Agadar, intrebdrile,,md iulrt.qte?",,,nu mi iubegte?" presupun nigte rispunsuri inqeldtoar'('. Pentru inceput rdspunsul ii aparfine celuilalt si este intotdeauna de preferat sd formuldm intrebiri la care poate rislrunde fiecare individual, de exemplu:,,aceastd rela(ie imi convine sau rl:u?",,)heau sd triiesc in felul acesta?",,,sunt dispusd sil-i iert incd o infidelitate?",,,cif ani mai pot eu sd agtept pand t'a cl si se hotdrasc6?",,ikebuie sd m5 incred in cuvintele sau in,rcfiunile lui, in promisiuni sau in fapte?" Numai femeije? Vom vorbi despre,,femei aflate in iubiri bolndvicioase" penlru a ne putea inlelege si pentru ci ele reprezintx majoritatea, rlur cu siguranld existd qi bdrba{i angrenafi in astfel de iubiri. I )lind-o la o parte pe Barbie, eu nu cunosc nicio femeie care si fie l(x)'z' femeie, nici vreun bdrbat, in afard de Rambo, care sd fie l{x)'2, birbat (gi spun Rambo pentru cd mi se pare cd nici Kery pirrtenerul lui Barbie, nu are o identitate sexuali foarte bine delirritl). Omul se distinge, intre altele, prin dispozifia sa cdtre bir.t'xrralitate. CAnd vorbim despre orice persoand, in loc sd vorbim despre,,lriirbat" sau,,femeie" in stare pur6, ar trebui sd vorbim despre pozifie masculind sau pozi{ie feminind, identificand,,feminirrul" cu pasivitatea si,,masculinul" cu activitatea. Pentru a expli-

10 20? Femeile 9i iubirile bolnbvicioase Femei bolnave din iubire identific femininui/mascuiinul cu pasivitatealactivitatea, voi recurge la expresia biologicd cea rnai elementari; fecundarea. Din cel mai clescriptiv punct de vedere, si asurnandu-ne riscul de fi considerali politic incorecfi, putem afirma cd ovulul agteapt5 (in inod pasiv) venirea spermatozoidului, in timp ce spermatozoidul trebuie sd caute (activ) intalnirea cu ovulul. Astfel se scrie povestea de dragoste dintre ovul si spermatozoid" Ce se intampld atunci cand aceastd expresie biologic5 elementard devine mai complexd, fiind vorba de oameni? Apare un evantai foarte variat in care femininul gi masculinul, pasivitatea gi activitatea, se amestecd in proporfii diferite, oferind drept rezultat o ampli gamd de atitudini omenesti care trec de la extremele cele mai caricaturale ale homosexuahtelii, in care presupunem, de exemplu, ci un bdrbat se plaseazd in rnod absolut intr-o pozifie feminind sau o femeie se plaseazd intr-o pozilie indiscutabil masculind" panx la aqa-zisa heterosexualitate fdrb patd, reprezentatd de imaginile reprezentative ale,,macho-ului iberic" si,,femeii obiect", trecand gi prin modelul femeii de carierd agresive, care dd ordine, imbrdcati in taiorul sdu impecabil, sau al metrosexualului care se aranjeazd, se epileazi Ei folosegte uscitorul de pir mai mult decat sofia sa qi cheltuie mai mulqi bani pe produsele de infrumuselare. Acurn, dupd ce am explicat cd pornesc de la un degradd masculin-feminin care cuprinde o infinitate de combinafii, lin si subliniez cd pozilia feminind pasivd presupune o predispozifie mult mai mare spre suferinfa din dragoste decat pozitia masculind activ6. Pentru Simone de Beauvoir, maniera de a iubi considerati,,tipic feminin5" este consecinta inevitabils a pozifiei de dezavantaj social in care se gdsegte femeia - o situafie de dependenid care o impiedic5 sx fie propriul subiect 9i actrifa principals a ca?n ce sens V 21 victii sale. ln opinia scriitoarei, femeia, condamnatd sd depindd,ll'b5rbat nu are altd optiune decat s5-1 transforme pe acesta nrtr-un soi de Dumnezeu qi, pornind de aici, s5-si trans{orme,,,nditia de sciavd?ntr-o virtute gi dragostea in singura ratiune,lt' a trdi. Curios este faptul cd femeia nu se revolt5?mpotriva,rr'cstei situatii, dimpotrivs, femeia supusd se simte mandrd de,rliludinea ei de sclavi si resimte stntutul ei de seraitoare cn pe o ittr(trtre. Astfel, dragostea reprezintd pentru femeie mai mult de,,ri o formd de exprimare afectiv5, o adevdrat"l religie" Personal, impdrtdqesc pirerea lui Simone de Beauvoir in prilinta acestei majoritifi a femeilor care trdiau aga pani nu de,lrult" insa aceasti abordare mi se pare insuficientd pentru a exi'lica situafia numeroaselor femei care suferd din dragoste in I'r'('zent. Astdzi exists din ce in ce mai multe femei care au un ',,r1;rriu stabil gi manevreazd singure fraiele propriei viefi profe,r{ )nale. Cunoastem cel pufin o femeie care qi-a fdcut singurl un l, '. <qf soare fdrx si depindd de un bdrbat. $tim c5, in pofida 1,,'rsistenfei diferentelor pe criterii de gery existd din ce in ce mai r rr rl[e fernei care ajung in posturi de responsabilitate in politicd, ri,rt'cri, in lumea cultural5 etc. Simone de Beauvoir ar fi mandrd,1,' t'le, pentru cd acestea ne demonstreazd, ci lupta si cuvintele, i. r.'c ou inspirat cel mai fecund feminism, n-au fost in zadar. in ciuda tuturor acestor reusite, insdqi Simone de Beauvoir ar t r,;i n'prinsd sd vadd cat de pline sunt ca-binetele psihologilor de t, rrrr'i autonome, independente, emancipate/ care, atunci cand,'rr lr vede nimeni, iqi plang neconsolate rdnile pe care le gene',,r.,ri o dragoste nefericits, aga cum o ficeau femeile dinaintea l, 'r Aceste femei strdlucite, care ar-i parte de recunoastere, care,rr ilriti au, practic, nimic de demonstrat din punct de vedere 1,i,,1,'5isp6l, continu5 si o imite pe Ofetria gi, pe ascuns, srnulg 1', i,rlt'le margaretelor ofiiite, intrebandu-se:,,rnd iubeste, pufin, r, ',, ilt, nasilriral, ia nebunie, deloc."."