Oana-Cătălina Ghiocea

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Oana-Cătălina Ghiocea"

Transcriere

1 Oana-Cătălina Ghiocea 24 ani Motivaţia Experiența ultimilor trei ani petrecuți în cadrul Departamentului Internațional mi-au oferit lecții valoroase despre cercetășie, iar conștientizarea a ceea ce pot face eu însămi pentru și în cadrul cercetășiei din România a venit odată cu experiența RoJAM Astfel, am constatat faptul că există o dorință din ce în ce mai puternică a membrilor ONCR de a explora dimensiunea internațională a cercetășiei, observație întărită de numărul în creștere a participanților la evenimente internaționale. Aș vrea să continui să lucrez la dezvoltarea laturii internaționale a cercetășiei, facilitând accesul copiilor, tinerilor și voluntarilor adulți atât la proiecte sau evenimente internaționale, cât și la schimburi de experiență. Țin foarte mult la ultimul punct, cel legat de schimburile de experiență realizate prin activități de tip Twinning sau Home Hospitality deoarece ne sensibilizează față de diferențele culturale, ne deschid orizontul, contribuie la ușurința cu care reușim să acceptăm tot ceea ce este divers și diferit, iar, nu în ultimul rând, ne amintesc că suntem 50 milioane uniți de același scop: de a lăsa lumea puțin mai bună decât am găsit-o. Consider că putem învăța foarte mult dintr-o experiență internațională, iar apoi să întoarcem aceste cunoștințe în folosul organizației noastre și să putem trăi cercetășia așa cum este ea - o mișcare globală și unitară. Cu gândul la dezvoltarea în mod sustenabil a ONCR, îmi doresc să candidez ca membru în cadrul Consiliului Director bazându-mă atât pe experiența solidă oferită de evenimentele la organizarea și desfășurarea cărora am contribuit, dar și pe motivația de a facilita accesul la cercetășie și educație de calitate oricărui individ. Detalii despre viaţa profesională (profesie, loc de muncă, poziţie etc.): Am norocul de a putea pune în practică și consolida cunoștințele teoretice dobândite în domeniul Științelor Politice. Formal, analizez și monitorizez politicile publice, propunerile legislative sau proiectele de lege și asist la dezbaterile diverselor comisii prin intermediul rolului meu de Analist Politici Publice în cadrul Centrului pentru Monitorizarea Politicilor Publice (CMPP). Educaţie: -Masterat Politici Publice și Integrare Europeană, Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) - octombrie 2016-prezent -Specializarea Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de -Studii Politice și Administrative (SNSPA) - octombrie 2013-iulie 2016

2 -Filologie Bilingv-Engleză, Profil Uman, Colegiul Național Frații Buzești - septembrie 2009-iulie 2013 Data intrării în organizaţie: Poziţii şi responsabilităţi ca lider adult în ONCR: Lider exploratori Centrul Local Craiova (2010-prezent) Șef Centru Local Centrul Local Craiova (2017-prezent) Comisar Internațional Adjunct Departamentul Internațional (2015-prezent) Șef Contingent Roverway 2018 (2017-prezent) Coordonator Internațional RoJAM (ianuarie 2016-septembrie 2017) Participarea la campuri naţionale, seminarii, stagii de formare, evenimente internaţionale: Campuri naționale, internaționale: Festivalul Unitate și Prietenie decembrie 2010 ultima ediție București Quest aprilie (în 2015 și 2016 am facilitat ateliere în cadrul evenimentului) Campul Național de exploratori 2010: participant; 2014: membru staff Live the Culture august 2016, Nocrich RoJAM 2011 participant; coordonator al echipei Internațional Școala Națională de Iarnă pentru Seniori 2016, Bucegi Roverway 2016 Franța IC Forum ianuarie 2016, Polonia Lisbon Group meeting aprilie 2016, Belgia Roverway 2018 HoC meeting martie 2017, Olanda Seminar on Growth februarie 2018, Riga The 9th European Scout Education Forum - București, mai-iunie Responsabil Administrativ Stagii: Stagiul Național de Pedagogie (exploratori) august 2016, Nocrich Stagiul de Introducere în Pedagogie (lupișori) - martie 2018, București Centre Locale care susțin candidatura (obligatoriu minim 1 Centru Local): Centrul Local Craiova - Șef Centru Local: Oana Ghiocea; persoana care poate oferi detalii cu privire la recomandare: Mihai Tudosie, Centrul Local Aetos Drobeta Turnu-Severin - Șef Centru Local: Daniela Borontiș; persoana care poate oferi detalii cu privire la recomandare: Daniela Borontiș, Centrul Local Licos Timișoara - Șef Centru Local: Aida Opîrlesc; persoana care poate oferi detalii cu privire la recomandare: Aida Opîrlesc, Centrul Local Hunedoara - Șef Centru Local: Laurian Gherman; perso

3 ana care poate oferi detalii cu privire la recomandare: Vlad Hodor, Centrul Local Axente Sever Alba-Iulia - Șef Centru Local: Andrei Avram; persoana care poate oferi detalii cu privire la recomandare: Andrei Avram, Recomandări din partea liderilor ONCR (nu sunt obligatorii): Mihaela Ciobanu Am avut plăcerea de a lucra constant cu Oana în ultimii 3 ani, în cadrul Departamentului Internațional, unde a dat dovadă de inițiativă și determinare în realizarea sarcinilor primite. Oana este o persoană perseverentă și diplomată, acestea fiind două dintre calitățile care o recomandă pentru coordonarea Departamentului Internațional și reprezentarea ONCR la nivel regional și mondial. Ea a demonstrat acest lucru în mod constant în activitatea sa ca executiv în cadrul departamentului, dar și prin coordonarea ariei internaționale în cadrul altor proiecte (RoJAM ), unde și-a construit o experiență solidă în acest domeniu. Consider că Oana poate avea un aport considerabil la dezvoltarea dimensiunii internaționale în cadrul organizației, cât ți la dezvoltarea strategică a cercetășiei în România, motiv pentru care o recomand pentru un post în cadrul Consiliului Director Andrei Avram O cunosc pe Oana de când era un explorator rebel de la Craiova și am avut oportunitatea sa o urmăresc asumându-și, cu succes, responsabilități tot mai mari în ONCR. Dacă ar trebui să fac o listă cu top 10 lideri care trăiesc cercetășia autentic, Oana ar fi pe această listă. Știu că conducerea unui Centru Local nu-i treabă ușoară, mai ales când trebuie să o faci de la distanță, dar experiența asta, pe care Oana o are - te ajută (și te obligă) să devii și un lider cercetaș, dar și un conducător mai bun. Aș putea spune că asta, împreună cu poziția executivă pe care o deține și în care performează în Departamentul Internațional, îi dau Oanei o perspectivă unică cu privire la cercetășie și organizație - de la nivel local, la nivel mondial Denumirea Centrului Local în care ești membru: Centrul Local Craiova Funcția în cadrul CL Șef Centru Local Care sunt cele mai importante 3 lucruri de care are nevoie Cercetășia din România în următorii 3 ani? 1. Am să încep prin a spune un bun management al voluntarilor, iar prin voluntari mă refer la lideri autentici, de calitate, gata să rămână alături de organizație pe termen lung. Suntem o țară cu o populație de aproximativ 20 milioane, ceea ce înseamnă un foarte mare potențial de a crește numeric. Cu toate acestea, a crește pe segmentele de copii și tineri nu garantează sustenabilitatea sau menținerea unei pante ascendente. Consider că dezvoltarea organizațională este foarte puțin

4 posibilă fără o strategie de retenție a liderilor, fără a putea oferi un pachet de beneficii care să contrabalanseze pachetul de responsabilități primit de fiecare voluntar adult odată cu aderarea la ONCR. O soluție pentru această problemă ar putea consta într-un sistem de rotație al voluntarilor din echipele naționale. Concret, văd lucrul în cadrul echipelor naționale realizat pe proiect, prin rotația unor grupuri de voluntari. Aceleași persoane, depunând efort susținut și constant, vor deveni epuizate într-un timp scurt, ceea ce le-ar putea determina să renunțe sau să fie inactive. Revin, astfel, la ideea de retenție a voluntarilor, la faptul că aceștia trebuie să rămână motivați să sprijine cercetășia din România. Însă acest lucru devine dificil atunci când activitatea de la cercetași contribuie la ceea ce se numește dubla zi de lucru (double-day shift), și nu ceva ce putem face cu energie și pasiune. 2. O deschidere mai mare către experiențele internaționale oferite nu de către evenimentele mari, ci de către activitățile locale. Am avut plăcerea, pe parcursul ultimilor ani, de a primi, în Craiova, grupuri de cercetași din diverse țări, alături de care am derulat fie activități de tip Twinning, fie Home Hospitality. Ceea ce am admirat la exploratorii pe care i-am cunoscut a fost maturitatea și simțul de răspundere cu care și-au organizat proiectul, liderii fiind prezenți doar pentru suport. Pe parcursul unui an de zile, aceștia au strâns bani prin intermediul diverselor campanii gândite și implementate de ei înșiși în propriile comunități, bani care le-au asigurat atât transportul, cât și cheltuielile pe perioada proiectului. Această experiență i-a responsabilizat și i-a învățat cât este de important să ai continuitate și perseverență în ceea ce faci, dar și cum să dezvolte un proiect de la zero. Aceeași experiență benefică oferită membrilor organizației noastre ar veni ca un mijloc prin care aceștia să devină indivizi impliniți și cetățeni ce joacă un rol activ în societate. Spre exemplu, consider că o astfel de abordare a Marelui Proiect ar fi benefică pentru viitorii seniori ai organizației noastre din cel puțin trei motive: trece prin toate etapele unui proiect, îi învață să contacteze și să comunice cu cercetași dintr-o altă țară și cultură, determinându-i să iasă din zona de confort, și îi responsabilizează pentru a deveni liderii de care avem nevoie. 3. Consider dezvoltarea organică, sustenabilă și axată pe toate ramurile de vârstă ca fiind un element ce lipsește din strategiile Centrelor Locale, dar și a structurilor naționale. Cheia către sustenabilitate și dezvoltare organizațională o reprezintă continuitatea, iar aceasta poate fi obținută prin asigurarea existenței fiecărei ramuri de vârstă în cadrul Centrelor Locale. Totodată, această strategie ar putea contribui la creșterea numerică asumată prin adoptarea Viziunii 2023 (100 milioane membri în plan mondial până în anul 2023), dar și o dezvoltare naturală a individului prin parcurgerea tuturor etapelor oferite de Mișcarea Scout, de la lupișor și până la senior și lider activ. Care sunt principalele 3 probleme cu care se confruntă acum Cercetășia din România? 1. Dificultatea cu care atragem sponsori și parteneri. Sunt de părere că avem multe de oferit, prin contribuția relevantă ce o aducem în ceea ce privește educația și dezvoltarea personală a tinerilor, însă nu este suficient să știm numai noi, Cercetașii României, acest lucru. Cercetășia nu trebuie să fie o petrecere privată, în care să desfășurăm activități gândite de noi pentru noi. Fără a muta acțiunile, evenimentele, proiectele noastre într-un spațiu deschis, accesibil tuturor membrilor comunității pe teritoriul căreia se desfășoară acestea, nu putem crește nivelul de impact pe care organizația noastră îl poate avea. De asemenea, o strânsă colaborare cu autoritățile publice poate duce la ridicarea gradului de vizibilitate, a posibilității de finanțare și, în final, către dezvoltarea organizațională.

5 2. Formarea de bază și pregătirea liderilor care nu au urmat o trecere naturală de la o ramură de vârsta la alta. Mă refer, în primul rând, la faptul că, urmând un stagiu de introducere în cercetășie online, viitorul lider nu are ocazia de a-și sedimenta informațiile primite, de a cere lămuriri sau exemple care să ducă la o bună înțelegere a principiilor și valorilor cu care operează cercetășia. Astfel, este necesar un proces mai detaliat de formare și mentorare a voluntarilor din cercetășie, pentru ca aceștia să aibă ocazia de a trăi și experimenta cercetășia, urmând ca apoi să o poată replica. 3. Cercetășia neunitară în sensul în care consider că există prea puțină comunicare și colaborare atât de la un Centru Local la altul, cât și între nivelul local și cel național. În acest moment, nu consider că există o sinergie între structurile ONCR, fiecare Centru Local reprezentând un punct separat pe hartă. Sustenabilitatea și creșterea organică nu pot fi obținute fără o conexiune între aceste puncte și o legătură în ambele sensuri cu nivelul național, prin intermediul cărora fiecare structură primește și oferă înapoi sprijin celorlalte. Văd cercetășia în România ca o mișcare unitară, bazată pe colaborare și respect reciproc. Cum te raportezi personal la Viziunea 2023? Viziunea 2023 este despre impactul pe care noi, ca cercetași, îl putem avea în fiecare comunitate. Adoptarea acestei viziuni presupune asumarea de a deveni mai vizibili, dar și de a lucra cu întreaga comunitate. Pentru mine, Viziunea 2023 înseamnă îmbrățișarea diferențelor personale și includerea fiecărui membru al unei comunități, indiferent de rasă, etnie, naționalitate, vârstă, gen, etc. Motivul pentru care susțin, din punct de vedere personal, această viziune vine prin prisma faptului că are potențialul de a garanta accesul la cercetășie oricărui individ care își dorește această experiență. Cum crezi că se raportează organizația, în momentul acesta, la Viziunea 2023? Din punct de vedere teoretic, organizația noastră și-a asumat toate cele trei direcții strategice cuprinse în Viziunea Din perspectiva mea, implementarea lor, din punct de vedere practic, este, pe alocuri, incompletă. Referindu-mă, în principal, la cascadarea strategiei la nivel local, instrumente de auto-evaluare a Centrelor Locale, direcție ce ar fi trebuit să asigure sinergia dintre nivelul local și cel național. Apreciez implementarea completă a acestei direcții ca reprezentând o posibilă soluție pentru problema pe care am identificat-o anterior și care, alături de revizuirea documentelor pedagogice ar putea garanta creșterea organizațională și dezvoltarea sustenabilă de care avem nevoie. Totodată, consider că direcția strategică de la nivel OMMS, Youth Empowerment, nu își poate atinge scopul fără a fi completată de o parte de mentorat experiența RoJAM a reprezentat, pentru mine, dovada directă a acestui fapt. Mai mult decât atât, direcția privind Diversitatea și Incluziunea ar trebui să faciliteze accesul la cercetășie și un mediu sigur oricărui individ, inclusiv celor aparținând unei minorități de orice natură. Nu în ultimul rând, fără o mai mare vizibilitate și deschidere nu putem avea Impact Social sau impact pozitiv asupra unui număr cât mai mare de copii și tineri. Care crezi ca e cea mai mare provocare în implementarea strategiei și ce pași poate face Consiliul Director din care vei face parte pentru a o adresa? Dintre cele enumerate anterior, văd provocarea Impactului Social ca fiind cea mai mare dintre toate, deoarece nu presupune numai un efort din partea noastră, ca organizație, dar și din partea

6 comunităților și a autorităților publice. Desigur, va fi de datoria noastră să facem primul pas pentru a transforma cercetășia din România într-o mișcare deschisă și vizibilă, însă respectul și încrederea trebuie să fie reciproce. Pașii pe care viitorul Consiliu Director îi poate face în această direcție sunt spre a iniția o colaborare constantă cu potențialii parteneri, atât pe plan local, cât și regional și național, prin propuneri de schimb reciproc de beneficii. De asemenea, pentru a asigura o vizibilitate mai mare și o mai bună înțelegere a principiilor și valorilor cercetășiei în România, este necesară menținerea la zi a platformelor de social media ale ONCR (cu accent pe site-ul și inițierea unui parteneriat media, prin care acțiunile, evenimentele sau proiectele desfășurate prin și de către ONCR să devină cunoscute și, mai ales, recunoscute. Care crezi că sunt rolurile din CD pentru care ai putea să contribui cel mai bine? (Listează minim 3, în ordinea relevanței pentru tine) - Integrarea dimensiunii internaționale în activitatea curentă a organizației - Oferirea de sprijin și suport pentru Centrele Locale sau Grupurile Candidat în vederea unei dezvoltări armonioase și sustenabile - Creșterea vizibilității și transformarea cercetășiei într-o mișcare deschisă pentru orice individ Care crezi că este valoarea adăugată a candidaturi tale la dezvoltarea cercetășiei din România Experiența în plan internațional mi-a oferit o viziune de ansamblu asupra direcției în care organizația ar trebui să se îndrepte pentru a cunoaște un proces de dezvoltare constant și unitar. Tot aceasta mi-a facilitat numeroase oportunități pentru discuții cu alți cercetași, reușind astfel să să cunosc mai bine organizația, alături de nevoile sale. Mai mult, simt că experiența cercetașului tânăr devenit lider activ, iar, mai apoi, Șef de Centru Local, alături de implicarea în proiecte naționale și internaționale reprezintă o suprapunere care îmi poate oferi o viziune unitară. În ce măsură, în ce context și cu ce limitări crezi că cercetașii ar trebui să ia poziție cu privire la evenimente politice sau publice, sau să participe / devină parteneri la evenimente de manifestare ale unor convingeri civice, sociale și / sau politice, ca organizație (sau în uniforma, care înseamnă același lucru)? Consider că cercetașii au datoria de a susține cauze sau de a manifesta anumite convingeri doar atunci când organizația își asumă sprijinirea și promovarea acelor cauze sau convingeri în cadrul unei Adunări Generale. Purtând eșarfa și uniforma de cercetaș, individul reprezintă, în spațiul public, organizația la care a aderat, alături de valorile și principiile pe care aceasta o promovează. Din punctul meu de vedere, este foarte important să prezentăm o imagine unitară și să promovăm doar acele valori, principii, etc. pe care ni le-am asumat ca organizație. Dacă ai calitatea de membru în alte organizații sau partide politice și dorești să o declari, acesta poate fi un loc bun să spui câteva cuvinte despre convingerile tale care nu țin de cercetășie -

7 Orice altă informație pe care o consideri relevantă pentru candidatura ta, dar nu ai găsit mai sus locul potrivit pentru a o exprima Când vorbesc despre facilitarea accesului la cercetășie, vorbesc și despre reducerea și, ideal, eliminarea listelor de așteptare la care Centrele Locale sunt nevoite să recurgă din lipsă de resurse umane adulte, financiare sau temporale. În acest sens, privesc retenția liderilor ca fiind direct conectată cu deschiderea cercetășiei către un număr mai mare de copii și tineri. De asemenea, experiența RoJAM , alături de activitatea mea ca Șef de Contingent pentru Roverway 2018, în cadrul cărora m-am confruntat cu dificultăți în ceea ce privește strângerea de fonduri, mi-au demonstrat importanța creșterii vizibilității mișcării cercetășești în România. Consider că partenerii și sponsorii sunt vitali pentru oferirea unei game mai variate de posibilități tinerilor, dar și pentru a putea investi în calitatea programelor pe dorim să le implementăm.