in ciutarea Sufletului Criciunului AUTOR: R.D. MOTTOK ILUSTRATOR: ANDA COFARU

Transcriere

1 in ciutarea Sufletului Criciunului AUTOR: R.D. MOTTOK ILUSTRATOR: ANDA COFARU

2 CuprinC Disparilia....5 inceputul ciutirilor... i.5 linutul Grubilor...22 Acasi la Vania...35 Un ajutor neasteptat Pidurea celor Trei Magi rnapol spre casa Despirfirea de cei dragi Bucuria regisirii intoarcerea ingerilor Ziua Criciunului...L o...a32...a34

3

4 Disparifia Noaptea de Ajun cobori peste mica asezare de la poalele muntelui, aducind cu ea o lini;te aparte. Niciun cuptor nu mai rumenea cozonaci, niciun brad nusi mai aranja podoabele, niciun colinddtor nu mai cinta pe la geamuri. Locuitorii oriselului se cufundau incet in lumea viselor, in miros de cetini, scortisoari qi lapte cald. Ori cozortac proaspit sau vin fiert, dupi vdrsti sau preferinte. Toti, cu gdndul la darurile pe care aveau si le primeasci a douazi sub bradul de Criciun. Sau la persoanele dragi pe care urmau si le revadi dupi mult timp. Afari ningea linigtit. Zdpada acoperea bland urmele siniilor care riscoliseri strada toatizita, cu treabi sau doar la plimbare. Urmele pagilor de copii plecali cu colindul gi uririle de bine, sinitate gi ginduri frumoase odihneau acum sub pitura pufoasi. VAntul misca molcom crengile copacilor care se scuturau si primeau haini noui. in fuioare de mdtase albi, fumul igi ficea loc prin cogurile caselor cu geamuri aburite gi urca incet printre fulgii de zdpadi. intruna dintre casele de la marginea asezirii, linigtea noptii abia coborite fu brusc lntrerupti de un tipit speriat: A dispirut! Era casa lui Akim, cea mai apropiati de hotarul cu bitrina pidure de la poalele muntelui. fiped venea chiar dintre crengile bradului frumos impodobit pentru Criciun. ii respunse fdri grabi o voce morocinoasd care venea din acelasi brad, dar cateva crengi mai jos. Cine a dispirut? Ce tot lipi aga? E noaptea de Ajun, lasdne si ne odihnim!a dispirut... da, somnul meu a dispirut!

5 R.D. MOTTOK Aceeagi voce care diduse alarma strigi inci o dati, firi si ia seama la mormiiala nemultumituluivecin de mai jos., A dispirut Sufletul Criciunului! Un murmur nelinigtit giun freamit speriat cuprinse tot bradul, ttezit dea binelea din somn. Strijerii luminii Criciunului igi intefiri flicirile. Nu era prima oari cand cineva se trezea drtplun vis urat gi ridica degeaba intregul brad in picioare. Lumina flicirilor ajunse straze tremurinde printre crengule1e verzi al,e bradului pani sus, spre Amadora virf. Locul gol de pe creanga luminati de ele ii convinse pe tofi ci Sufletul crdciunului, globul cel mai iubit din brad, dispiruse. Amadora, lngerul pizitor care lgi avea licagul in varful bradului, chiar deasupra crengii cu pricina, se ridici fluturindu9i cu gralie aripile albe. Atenti si nugi agale buclele mitisoase si negre ca ticiunele ori rochila din mitase in acele ascu(ite ale bradului, cobori citre ceilalli. Si nu intrim in panici! spuse ea, incercand sii linigteasci. inger pdzitor al bradului de Crdciun, Amadora pistoreqte pomul gi tot ce migci, Iumineazi sau sti agi\atintre crengile lui. intruchipare a blandefii, ea vegheazd la buna inlelegere intre globuri gi la bunul mers al sirbitorii. Dar mai ales, ea se ingrijegte

6 DISPARITIA de globul Sufletul Criciunului. Pentru ci oamenii incredinleazi dorintele gi gandurile lor acestui minunat glob, ele trebuie si il giseasci mereu acolo, agigat de crengufa de la picioarele Amadorei. Iar ingerul trebuie si aibi griji ca nimic si nul impiedice si le indeplineasci. Mog Criciun va socoti toate acele ginduri gi toate acele dorinle izvorite din iubire drept fapte bune, cand va pregiti darurile pentru fiecare. Amadora are dreptate, si ne pistrim calmul! Poate gnurul sa desficut sau poate pisica vecinilor sa strecurat pe furig gi gia ficut de cap prin brad. Acesta este Yuri, unul dintre Strijerii Luminii din bradul de Criciun. El este pistritor gi mdnuitor al luminii vii a Criciunului, desprinsi chiar din Steaua Criciunului, astrul care din wemuri lndepirtate vestegte sirbitoarea. Iar strijerii insuflelesc cu cildura ei nopfile iubitei sirbitori. $i, degi nui un obiect de joaci, un strijer se poate juca cu ea finando in ciugul palmei, plimbindo de la o mini la cealalti, o poate aqeza pe umir sau inaintea ochilor. Dar, cel mai mult, strijerilor le place si o lini Ia piept, in dreptul inimii, pentru ci sufletul lor gi flacira sunt mereu legate. Daci sufletul le este trist, atunci flacdrapalpaie firav, iar daci sufletul Ie este vesel, flacira

7 R.D. MOITOK jji danseazi rispindind scintei. insi un strijer al luminii nu o poate lisa niciodati si se stingi! inalt deo palmi, Yuri este un biietel cu pirul negru, agifat mereu in acele bradului pe care il colindi de sus pani jos gi inapoi de cdte ori se ivegte prilejul. Are ochi ciprui, mari gi iscoditori, nasul mic, carn si o figuri mereu curioasi. E imbricat cu o tunici maro si pantaloni de culoare albastri, pe care ii poarti indesati in ghetele legate cu gireturi. Este mereu pregitit de aventuri in lumea dintre crengile bradului. Amadora isi oprise zborul undeva citre mijlocul bradului gi plutea, ascultindui freamitul nelinigtit. Dd, da! Pisica aia neastampirati e de vini, sunt sigur! Chiar a fost astdzi peaici! Unul dintre frumoasele globuri susfinu binuiala luiyuri cum ci pisica lear fi ficut o vizitir. Haina lui, brizdati de patru zgdriefriri flne, putea si stea mirturie. Ficuse cunogtinli cu pisica in trecut, asa ci gtia cei poate coada. Sau ghearele, mai degrabi. Ba nu, vi inqelafi! Daci Sufletul Criciunului ar fi inci prin apropi ere, noi am striluci. Insi uitalivi la noi, nu mai avem pic de splendoare! se puse pe jelit un alt glob. Daci nu mai e el si ne lnsufleleasci pe toate cu puterea gandurilor bune gi a frumoaselor dorinfe izvorate din iubire, suntem doar nigte bucili de sticli colorati. Yuri merse citre capitul crengii gi igi aplecdflacira pentru a face lumini sub brad, insi nu izbuti sd alunge tot intunericul.

8 DISPARITIA Helena, ajutimi, te rog! Nu reusesc si fac destuli lumini acolo, jos! poate globul a cdzut undeva sub brad! spuse yuri, cerand Helenei, un alt Strdjer al Luminii, sigi aliture flicirile si si caute impreuni. Mezini intre strijeri, Helena stitea de cealalti parte a bradului. Ea il asculta pe Yuri gil iubea ca pe un frate mai mare. Cei doi erau de nedespirfit. Helena porni neribditoare spre ei, pigind incet de la o creangi la alta, atenti, cu flacira in palmele ficute ciug. Ajunsi ldngi el, Helena isi scuturi pirul gaten care abia ii atingea umerii gi iqi aranji delicat bretonul cu guvige aurii. purta, ca si el, o tunici din lani de culoare verde, pantaloni maro si cizmulite inalte, imblinite. ochii ei ciprui, blanzi, ii priviri pe yuri sii zambiri. ii placea tare mult cand el o chema in ajutor. il prinse de o mani si se apleci lncet peste capitul crengii, cu cealalti mani intinsi si flacira in varful degetelor. unite, cele doui izvoare de lumini reugiri si alunge intunericul de sub crengile de jos. sub brad insi nu se zirea nimic si nici in apropierea lui. Temerea lor cea mai mare se adeverea acum: Sufletul Criciunului dispiruse! funde? cum? Cine il luase si, mai ales, de ce? intrebirile ficeau ca fiecare locuitor al bradului de crdciun si se infioare de nelini;te. Amadora zburd pani Ia fereastra cea mai apropiati si trase draperia intro parte. Razele lunii, cernute prin sticla aburiti, scildari

9 R.D. MOTTOK camera intro lumini slabi. insi niciieri nu reugi si zireasciweo urmi a preliosului glob. Mie teami ci Globul nu se mai afli in aceasti cameri! Avea vocea gravd,, simlea ci ceva riu se lntimplase in bradul lor. Sub razele lunii revirsate peste aripile mitisoase si pe rochiga albi, diafani, Amadora isi merita numele de inger. i ii ceru lui Ciel, Clopotelul Vestitor din bradul de 'r Criciun, si sune pentru a trimite vestea si celor din casele invecinate. Sufletul Criciunului, globul iubirii gi al gindurilor bune care vin odati cu criciunul, dispiruse din bradul pe care il avea ln griji. Nu apuci si termine rugimintea adresati lui Ciel, ci se auzi un clinchet venit deafari. Apoi altul, din alti casi, gi altul... O muzici tristi risuni in intreg origelul de la poalele muntelui. Dar vestitorii nu anunlau trecerea lui Mog Criciun, ca de obicei. De data asta, vestea pe care o transmiteau era alta. Ciel leo impirtigi tuturor: sufletul criciunului nu a dispirut numai din bradul nostru. Fratii mei trimit aceeagi veste tristi din flecare casi. Firi sufletul Criciunului, intreaga sirbitoare era in pericol. Zeci de dorinte ii erau incredintate in fiecare an acestui glob minunat, pentru ca el si le indeplineasci pani la criciunul urmitor. si nu este

10 DISPARITIA vorba despre orice fel de dorinfe, ci despre cele mai frumoase gi mai generoase, cele care aduc cu adevirat bucurie sufletului. Anul trecut, Sufletu1 Criciunului il ajutase pe stipdnul casei sisi regiseasci linigtea dupi pierderea mamei sale, iar pe cei mici si zdmbeasci din nou, cu gindul la bunica lor. in ciugul de sticli se intampla ceva magic, la fiecare Criciun. Daci un lucru era dorit cu ardoare, firi licomie, ranchiuni ori invidie, acesta se indeplinea in anul care avea si inceapi. $i, aga cum Mog Criciun primea o multime de cereri pentru jucirii ori dulciuri, tot aga fiecare Suflet al Criciunului primea o mullime de dorinte frumoase, ginduri de bine gi uriri sincere. Amadora igi lntinse aripile si zburi pani la cei doi Strijeri ai Luminii. Yuri rupse primul ticerea: Am o idee! Haidegi si intrebim Globul Amintirilor! E o idee excelenti, Yuri! Poate el ne va arita ce sa intimplat in timp ce noi ne odihneam. Amadora era mandri de Yuri. Degi era foarte tinir, ea gtia ci el va fl un Strijer al Luminii ca nimeni altul. Iar lui ii plicea tare mult si fie apreciat ca inlelept si curajos. Se supira daci weun glob mai hatru il numea,,copil" gi il trimitea la joaci atunci cdnd igi ficea loc, lmpingand cu coatele pe Ia vreun sfat al celor mai in varsti. Merg doar eu. Urc mai repede, nu trebuie si pierdem vremea! Agteptatimi aici gi ascultali ce spune! ingerul zburi pdni la jumitatea bradului, unde igi avea lica;ul Globul Amintirilor. Acesta stitea agilat nici prea sus, ca si poati 11

11 R.D. MOTTOK observa tot ce migci pe sub brad, dar nici prea jos, pentru ci uneori trebuie si vadi chiar si dincolo de fereastri. El este globul care vegheazi necontenit si pistreazi in memorie toate lucrurile si toate lntamplirile petrecute, bune sau rele. pe cele bune le asazd, ln jumitatea luminoasi, iar pe cele rele in jumitatea intunecati. Dintotdeauna sia dorit si fle un glob luminos, firi nicio parte umbriti, insi pani acum nu a reugit. Asa ci se rotegte neincetat, vrdnd sisi arate mereu jumitatea senini. Dar nu poate si se opreasci la ea citi weme lucrurile intunecate, cum sunt riutatea $i minciuna, reugesc si reapari. in tot acest timp, Globul Amintirilor rimisese tecut, urmirind agitafia din brad. vizuse destule la viafa lui, asa ci putine lucruri il mai impresionau. Avea un principiu sinitos: cati weme bradul nu era in flicdri, nimic nu era prea grav sau nu se putea repata, desi uneori chiar gi focul putea fi stins. Amadora se apropie de el gi i se adresi cu respectul cuvenit unui personaj venerabil: BitrAne Glob, te rugim, aratine ce sa intimplat mai deweme in aceasti seari!ajutine si aflim ce sa intamplat cu Sufletul Criciunului! Globul se roti o dati, consultindugi ambele jumitili si ii rispunse scurt, serios, firi sd se gribeasci. Nui plicea si piardi timpul cu prea multe in o tristele imensi, insi nu

12 DISPARITIA Helena gi Yuri, pe care Amadora ii lisase impreuni citeva crengi mai jos, auziri rispunsul. Degi gtia ci Globului Amintirilor nui plicea sii fle pus la indoiali cuvdntul ;i nici si repete un lucru abia rostit, Helena il rugd inci o dati: Nu se poate, Globule! Mai uitdte! Cineva trebuie si fl furat Sufletul Criciunului! Micufo, am spus ceea ce ai auzit si nu este nevoie si repet! Apoi continui, dar in goapti, si nul audi nimeni: Foarte ciudat! Nu mi sa intamplat niciodati si imi scape ceva. Mai ales intro noapte ca asta, atat de importanti! Continui apoi, pentru urechile tuturor celor care il ascultau: Daci cineva la ripit pe Suflefel, atunci acela trebuie si aibi ni;te puteri cu totul ;i cu totul speciale! Altfel nu putea si treaci neobservat ochiului meu. Suflelel era numele cu care ei il alintau pe cel mai de pre! Glob al bradului de Criciun, Sufletul Criciunului. Amadora igi didu seama ci mai multe nu puteau afla de Ia Globul Amintirilor, aqa ci ii mullumi respectuos gi cobori din nou Helena si Yuri., Am hotirit ci trebuie

13 R.D. MOTTOK strijeri, insi flacdra ei ardea mai frumos decat a celorlalli, chiar mai in varsti decit ea. Ei doi erau cele mai bune ajutoare pe care le putea avea alituri. Aga ci, in uririle pline de speranfi ale tuturor, Amadora se indrepti in zbor spre iegire. Helena gi Yuri o urmari, coborind cu griji ramuri cu ramuri, pini cand atinseri unul dupi altul covorul moale de sub brad. Nu gtiau ce aventuri ii asteapti sau ce primejdii vor avea de infruntat in curajoasa lor ciutare, dar aveau sufletul plin de speranli. Cei doi mici gi indrizneli Strijeri ai Luminii plecau din casa al cirei brad il luminau gi gtiau ci aventura in care pornesc ii va intiri pentru mai tilrzht gi ci vor avea ce le povesti celorlalli la intoarcere. Yuri, Helena, gribilivi! iitreziamadora din visarea in care cdzuseri finanduse de mdnd. Pini la risiritul soarelui trebuie sil gisim gi si il inapoiem bradului!

14 i i, ii t,.1 l.l :J t;j',: {, :i ]' ri! i i I 1i ir ii :tl i i. i 'ri i' 'i ri Inceputul ciutirilor Amadora iesi prima in curte. incerci sisi aminteasce daci weodati, in istoria pe care o gtia ea, se mai intamplase aga ceva. Daci ar fl avut timp si caute in vechile cirti ale strdmosilor, cine stie, poate ci ar fl gisit un motiv, poate chiar si o solufie. o picituri rece ca gheafa ii cdzupe frunte si ii rupse firul gandurilor. Yuri si Helena, care tocmai ieseau, se opriri brusc, impiedicanduse in spatele ei. Amadora intoarse capul gi vm sii dojeneasci. Insi chiar atunci, o alti picituri i se prelinse pe spate, dindui fiori de gheafi. Ridici privirea incercand si vadi de unde vin. privi mai lntai spre cer. Fulgii de zipadd cideau linftifi, iar ea se afla sub strea;ina casei, la adipost. A treia picituri ii cdtztt pe aripa dreapti. ii grrici drumu1 si vizu una care se aduna incet in vdrful unui turfure. Dea lungul streginii striluceau sub lumina lunii alti lurfuri gi alte picituri. 15

15 RD. MOTTOK Ciudat lucru, e toiul iernii Si totusi afari, nu? E frig, se topesc. Yuri, e frig da! Rotocoalele de abur care lurfurii ii iegiri printre buze li intireau cuvintele. Atunci de ce se topesc!u4urii? De ce picuri? Simlea ci e ceva neobignuit in povestea cu furfurii, dar gdndi apoi ci tot ce li se intdmpla era ieqit din comun. $i continui:,., O avea legituri cu faptul ci Globul nostru a dis parut? Ar trebui si flm atenli la orice semn. Poate ci gu4urii pling, presupuse Helena. mai mici qi mai sensibili dintre i:'ietii diduseri lacrimile inci de cdnd ffi "qaaiyeseri disparifia lui Suflefel, Eia Cea,.ffiF.,,',::.,]..l: ig' Adici atunci cdnd se despart de gazdele primitoare cu care au petrecut iarna. Dacd ei pling acum, inseamni ci se intimpli ceva ciu dat. Probabil ca disparilia Sufletului Criciunului este doar o parte din ceea ce se intamp1d. ffi