O contribuţie la istoria Timişoarei medievale. Cercetările arheologice preventive efectuate pe strada Emanuil Ungureanu nr. 2

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "O contribuţie la istoria Timişoarei medievale. Cercetările arheologice preventive efectuate pe strada Emanuil Ungureanu nr. 2"

Transcriere

1

2 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Cercetările arheologice preventive efectuate pe strada Emanuil Ungureanu nr. 2

3 BIBLIOTHECA PATRIMONII BANATICI Tomus prior Edenda curavit: dr. Victor Bunoiu TMIȘOARA MMXVIII

4 Florin Draşovean, Zsuzsanna Kopeczny, Georgeta El Susi, Florentina Marţiş, Alexandru Flutur O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Cercetările arheologice preventive efectuate pe strada Emanuil Ungureanu nr. 2 Cu o contribuție de Boglárka Tóth Editura MEGA Cluj-Napoca 2018

5 ISBN Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Națională a României. DTP şi copertă: Editura Mega Autorii, 2018 Editura Mega mega@edituramega.ro

6 Cuprins CUVÂNT ÎNAINTE 7 CAPITOLUL I. DESCRIEREA SITUAȚIEI ARHEOLOGICE (Florin Drașovean, Alexandru Flutur, Zsuzsanna Kopeczny, Florentina Marțiș) 9 CAPITOLUL II. ANALIZA INVENTARULUI ARHEOLOGIC (Zsuzsanna Kopeczny) 17 CAPITOLUL III. STUDII INTERDISCIPLINARE 51 III.1. Analiza dendrocronologică a probelor de lemn (Tóth Boglárka) 51 III.2. Studiul arheozoologic (Georgeta El Susi) 53 CAPITOLUL IV. CONCLUZII (Zsuzsanna Kopeczny, Florin Drașovean) 67 BIBLIOGRAFIE/BIBLIOGRAPHY 75 SUMMARY 79 ANEXE. ILUSTRAŢII 81

7

8 Cuvânt înainte Timişoara este, fără doar-şi-poate, un oraş european aflat mai departe de Porţile Orientului, un oraş în care, ne place nouă cei de pe aici să spunem, tot ceea ce facem poate fi dat drept pildă celorlalţi. Timişorenilor, fie că sunt băştinaşi sau nu, le este drag să se mândrească cu prima fabrică de bere, cu primul tramvai tras de cai, cu prima instalaţie de iluminat public cu gaz şi energie electrică, cu primul computer civil din România şi exemplele ar putea continua. Toate acestea s-au petrecut în urbea lor şi mândria lor, nutrită şi de tradiţionala făloşenie a bănăţenilor, este pe deplin îndreptăţită. Această mândrie se bazează pe realizările generaţiilor care au trăit aici şi care şi-au depus obolul pentru urbea pe care au slujit-o, fie şi numai prin respectul, dat de educaţie, pentru lucrul bine făcut. Toţi aceştia care şi-au legat numele de aceste realizări, chiar dacă, poate, nu ştiau ca fac Istorie, au intrat pe poarta din faţă a Memoriei, străjuită cu cerbicie, de muza Clio. Dar oare ce se petrece acum în urbea noastră este o continuare a tradiţiei? Prin prisma realizărilor din ultimii ani, cred cu tărie că da! Cred că buna tradiţie a lucrului bine făcut şi a respectului faţă de însăşi Tradiţia este prezentă şi ne diriguieşte, la o mare parte dintre noi, activitatea, iar Istoria va avea ce păstra pentru generaţiile viitoare. Și totuşi! Oare patrimoniul nostru neştiut, aflat sub urbea modernă aşternută-i cu dezinvoltură deasupra, ar putea vreodată să fie cunoscut? Ar putea oare ca acesta să devină, alături de celelalte realizări, un motiv de mândrie pentru timişoreni? Da, dar numai cu o singură condiţie: ca cei ce sunt puşi sa îl apere să aplice legea cu bunăvoinţă şi să nu mai considere că patrimoniul urbei începe de la cota 0 a oraşului. Acest raţionament sectar, al fatidicei cote 0, a făcut până nu demult ca multe dintre vestigiile aflate sub paşii noştrii să fie distruse sau, într-un caz fericit (sic!), grav afectate de lucrările edilitare. Și nu oriunde, ci în zone protejate de Lege, aflate în Cetatea Timişoarei. Într-o zonă foarte greu accesibilă, unde cercetările arheologice se pot face, în cel mai bun caz, o dată la un secol. Ne înşelăm dacă am crede că aceste lucrări de construcţii au fost făcute pe ascuns, la ceas de negureală. Nu, acestea au avut toate aprobările date de cei care erau plătiţi de comunitate să apere moştenirea noastră culturală. Să apere Istoria. În această ipostază menţionăm şi lucrările de construcţie de pe strada Emanuil

9 8 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Ungureanu nr. 2, la care doar o sesizare a unui timişorean de adopţie a putut opri distrugerea totală a unui crâmpei din trecutul oraşului. O sesizare a unui om implicat direct în viaţa culturală a urbei şi care ne-a spus, cu sfioşenia şi nobleţea-i caracteristică, de cele câteva secole de istorie săpate de excavatoare într-un timp record. Am intervenit târziu, când peste doi metri de strat arheologic din trupul oraşului fuseseră deja dislocaţi, al oraşului medieval, cel atât de puţin cunoscut de noi toţi. Am intervenit când mai erau la locul cel aşternut de vreme doar primul nivel din existenţa urbei, aflat la peste doi metri sub cota 0. Și în cele ce vor urma veţi putea citi ce s-a mai putut descoperi. Dragi concetăţeni, sub această cotă stau păstrate milenii de istorie. De Istorie a Timişoarei cenzurată, acum, până la suprimare, în mod brutal şi paradoxal, chiar de unealta care construieşte. Și asta este, cel puţin, o impietate. Oare Clio, cea firavă dar atât de neiertătoare care ne judecă faptele din efemera noastră trecere spre etern, ne va trece oare cu vederea toate aceste impietăţi? Ne va ierta faptul că, pentru imperativul unei dezvoltări pe care de altfel toţi o dorim îi ştirbim din memoria pe care i-am conferit-o, prin faptele generaţiilor apuse, chiar noi înşine? Putem oare noi, cei care ascunzându-ne după legile mai mult sau mai puțin găunoase, să trimitem Memoria şi Tradiţia spre judecata unui viitor ce, paradoxal, îl va face însăşi Istoria? Eu cred că nu, pentru că şi aici, viitorul pe care îl clădim cu speranţele, minţile şi braţele noastre, tot Memoria, Istoria ne va cumpăni şi judecă faptele după placul ei, în mod implacabil. În ultimul timp însă, mă bucur să constat că acest deziderat a devenit realitate, când tineri, inimoşi şi competenți profesional, au intrat în slujba protejării patrimoniului arheologic, tineri care au deschis o nouă abordare în apărarea Memoriei de Delăsare, Incompetență sau, mai grav, de mai-atotcuprinzătorul Mamona. Am văzut şi la unele am luat parte că cercetărilor arheologice preventive li s-a dat importanța cuvenită, în ultimii cinci ani fiind derulate, cu deosebire în Cetate, cercetări importante care au îmbogățit Istoria Timişoarei şi care stau mărturie acestei înnoiri. Dar aceşti tineri nu trebuie lăsați singuri! Haideţi, dragi concetăţeni, de oriunde ne-am lua umilul pitac al existenţei, să veghem ca trecutul nostru mândria noastră în ultimă instanţă să nu fie ştearsă din raţiuni mercantile şi, poate cuvântul este prea aspru dar îndreptăţit din nepăsare sau, mai rău, din iresponsabilitate! Altfel bănăţenii de obârşie şi noi toţi ceilalţi aduşi de Soartă pe aici, acum la ceasul mileniului trei şi după, vom rămâne doar cu mândria, şi aceasta golită de substanţă şi trimisă în derizoriu şi desuetudine. Merită oare acest sacrificiu? Eu cred că nu! Prof. Dr. Florin Drașovean Responsabilul ştiinţific al cercetărilor preventive de pe strada E. Ungureanu nr. 2

10 Capitolul I. Descrierea situației arheologice (Florin Drașovean, Alexandru Flutur, Zsuzsanna Kopeczny, Florentina Marțiș) Între 9 februarie şi 6 martie 2009 au fost efectuate cercetări arheologice preventive în cartierul Cetate, pe strada Emanuil Ungureanu nr. 2, colţ cu strada Eugeniu de Savoya 1 (Fig. 1a). În acest loc, la începutul anului 2009, au fost începute lucrările de construire a unei clădiri în spaţiul rămas viran în urma demolării, în anii 90, a unui edificiu construit în secolul al XIX-lea (Fig. 2). Aceste lucrări au avut toate aprobările necesare, mai puţin cele legate de descărcarea de sarcină arheologică, cu toate că parcela supusă investiţiei este situată pe teritoriul fostei cetăţi medievale a Timişoarei, într-o zonă cu potenţial arheologic reperat. La sesizarea Muzeului Banatului, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Timiş, prin adresa nr. 126 din , a cerut Primăriei Municipiului Timişoara să suspende lucrările până la cercetarea arheologică a perimetrului. I.1. Metoda de cercetare Suprafaţa a fost împărţită în şase zone delimitate de fundaţiile zidurilor construcţiei din secolul al XIX-lea şi numite cu verzale de la A la F (Pl. I). Deoarece stratigrafia unui oraş este foarte asemănătoare cu cea a unui tell din preistorie, nu s-a optat pentru săparea unor niveluri arbitrare ci s-au excavat nivelurile antropice în ordinea depunerii lor. Acest lucru, în ciuda vremii nefavorabile (ninsoare, îngheț şi ploaie), a permis surprinderea unor detalii legate de construcţia dar şi de distrugerea unei locuinţe, precum şi alte elemente de construcţie păstrate datorită solului de natură mlăştinoasă a Timişoarei medievale. Au fost recoltate toate materialele descoperite pe unităţi stratigrafice şi, în funcţie de natura lor, au fost prelucrate de experţi în domeniile lor de specialitate. O atenţie deosebită a fost acordată 1 Din colectivul de cercetare au făcut parte: Florin Draşovean (responsabil ştiințific), Alexandru Flutur, Zsuzsanna Kopeczny, Florentina Marțiş şi Mircea Mare.

11 10 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale materialului lemnos din structura construcţiilor care, pentru o datare mai exactă a nivelului şi realizarea unei astfel de secvenţe cronologice pentru Timişoara, a fost trimis pentru analize dendrocronologice. I.2. Stratigrafia Cu toate că lucrările au fost sistate, până la momentul demarării cercetărilor preventive au fost deja excavate mecanic toate depunerile antropice până la cota de -2,45 m, măsurată cu un tahimetru Zeiss de la punctul de staţie aflat în Piaţa Sf. Gheorghe, punct de la care au fost făcute toate măsurătorile la săpăturile preventive efectuate în cetatea Timişoarei în anul Sub această cotă cercetările au pus în evidenţă un strat compus din resturile unor locuinţe şi anexe gospodăreşti, cu o grosime păstrată, în cel mai fericit caz, de cca. 30 cm. Sub el, la cota de -2,75 m este stratul steril din punct de vedere arheologic, compus dintr-un pământ argilos de culoare brun-oliv (cod Munsell 2,5Y3/2), identic cu cel constatat în cadrul săpăturilor din S.IV şi în capătul vestic al S.I, cercetate în Din păcate, până la oprirea lucrărilor, subzidirile făcute de constructori fundaţiilor clădirilor din secolul al XIX-lea, adiacente laturilor de est şi sud ale perimetrului (Pl. I şi Fig. 3, 4a şi 4b), au distrus atât complexele care ar mai fi putut fi păstrate sub fundaţiile respective, cât şi o fâşie lată de peste 2 m din ceea ce a mai rămas din stratul de cultură. În concluzie, ce a mai putut fi surprins in situ este doar o parte din primul nivel habitaţional din această parte a cetăţii Timişoarei, dar şi o serie de gropi, dintre care o parte nu pot fi atribuite stratigrafic. I.3. Complexele arheologice În perimetrul cercetat au fost descoperite un număr de 14 complexe arheologice: trei resturi ale unor construcţii (numite locus), două fântâni şi nouă gropi cu funcţionalităţi diferite. Am optat pentru folosirea denumirii de locus pentru construcţii, deoarece aceasta acoperă, după părerea noastră, cel mai bine varietatea de unităţi arheologice pe care acestea le conţin: stâlpi, structuri de rezistenţă, podine, etc. Locus 1. În partea de răsărit a suprafeţei, în sectoarele A şi B şi, parţial, în C, chiar de la cota la care au fost oprite lucrările de construcţie ( 2,45 m, măsurată de la cota 0), 2 Draşovean et al. 2007, Draşovean et al. 2007, 18, 70.

12 Capitolul I. Descrierea situației arheologice 11 a fost descoperit un strat compact de pământ argilos, dens, de culoare brun-roşcată. Stratul amintit, gros de cca. 25 cm, se întindea pe o suprafaţă de cca. 6 6 m, care însă, spre partea estică a sectorului A, nu o putem preciza exact datorită distrugerilor provocate de amintitele şanţuri făcute pentru subzidiri (Pl. I). Culoarea acestuia a fost dată de o ardere care s-a produs în momentul distrugerii edificiului. Faptul că temperatura a pătruns de sus în jos este probat de faptul că doar partea superioară a depunerii este mai puternic arsă, iar sub acest strat a fost găsită, mai puțin afectată de incendiu, podina casei (Fig. 8). Podina se întindea pe acceaşi suprafaţă ca şi ruinele dar era întreruptă pe linia aliniamentului răsăritean de stâlpi. Avea o grosime de cca. 10 cm, era făcută din lut galben, bine bătătorit şi se mai păstra făţuiala. Între partea ei superioară, aflată la adâncimea de 2,60 m, şi stratul de dărâmătură s-au descoperit resturi de cărbune şi cenuşă, care proveneau de la incendiul ce a mistuit edificiul, precum şi câteva fragmente ceramice. Sub podină a fost descoperit un strat negru, amestecat cu cărbune, gros de cca. 5 cm, ce suprapune stratul steril. În sectoarele A şi B, pe mijloc, podina era străpunsă de un aliniament, compus din cinci gropi de stâlpi cu un diametru de cca. 0,27 m şi adânci de cca. 0,2 m, orientat est-vest, care nu face parte din structura acestui edificiu, ci aparţine unuia dintre nivelurile superioare (Pl. I şi Fig. 5). Spre vest, tăiat de fundaţia casei moderne, era un cuptor din care vatra, cu un diametru de 0,7 m, puternic arsă şi cu marginile înălţate, s-a mai păstrat într-o albiere a podinei (Fig. 9). Spre vest şi nord, în sectorul B, podina compactă se termina la marginea unei gropi de formă rectangulară (groapa 6), de cca. 5 3 m, adâncă de 4,35 m (1,75 m de la nivelul podinei), chiar în zona în care groapa cobora în două trepte. Pe celelalte laturi, marginile acesteia erau săpate drept şi, în partea de nord şi est, erau susţinute de o împletitură din nuiele, armată în partea superioară cu loazbe dispuse transversal şi întreţesute cu împletitura (Fig. 10a, 10b, 11a și 11b). Umplutura acesteia era de culoare brun-închisă şi avea în compoziţie multe resturi organice, în special fragmente mici de crengi şi aşchii de lemn rezultate din tăierea unor trunchiuri cu toporul. Pe fund, groapa avea un strat de cca. 5 cm de resturi organice înglobate într-un strat negru, dens. Această groapă, în sectoarele B şi D, era mărginită de un aliniament de stâlpi cu un diametru de cca. 7 8 cm, iar la capetele acestuia erau stâlpi groşi de cca cm. Aliniamentul continua perimetral, descriind un dreptunghi cu laturile de 6 4 m care era adiacent pe latura mare unui alt patrulater, ale cărui dimensiuni, cu excepţia laturii de vest, care măsura tot 6 m, nu au mai putut fi surprinse datorită distrugerilor cauzate de lucrări (Fig. 6a și 6b). Datorită faptului că podina era înscrisă în aceste două dreptunghiuri şi era fragmentată doar pe aliniamentul răsăritean de stâlpi, putem considera că acest complex aparţine unei singure case cu două încăperi. De asemenea, datorită faptului că podina se termina lângă groapa pe

13 12 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale care deja am descris-o, mai precis în partea în care aceasta avea o treaptă de intrare, credem că groapa respectivă aparţinea casei şi avea rolul de pivniţă. Ca tehnică de construcţie a acestui edificiu, cercetările au evidenţiat faptul că meşterii vremii au introdus în pământ prin batere stâlpii de rezistenţă şi parii pe care a fost împletită structura pereților. În sectorul C, la adâncimea de 2,50 m, deasupra podinei, păstrată în condiţii foarte bune, a fost descoperită, împletitura de nuiele care forma structura pe care s-a aplicat lutuiala pereţilor sau a tavanului (Pl. I şi Fig. 7a şi 7b). Din punct devedere stratigrafic, casa aparţine primului nivel habitaţional din această parte a oraşului medieval. Locus 2. Denumirea desemnează resturile unei alte construcţii descoperite la adâncimea de 2,62 m, în timpul excavării stratului antropic din sectorul D. Au putut fi identificate două aliniamente de stâlpi, cu un diametru cuprins între 0,10 şi 0,20 cm, dispuse unghiular şi care aparţin colţului construcţiei. Spre vest, la cca. 30 cm, acesta era mărginit de fragmentele unor loazbe (Fig. 15). Locus 3. Este situat la adâncimea de 2,60 m, în imediata apropiere a celui anterior şi reprezintă colţul unei alte construcţii format din stâlpi subţiri cu un diametru de cca. 0,10 cm. Lângă aceşti stâlpi au fost descoperite şi câteva nuiele şi loazbe. Această unitate stratigrafică aparţine aceluiaşi nivel ca şi locus-urile anterioare. Fântâna 1. A fost descoperită în sectorul A, în vecinătatea casei (locus 1) (Pl. I). Avea o formă patrată cu colţurile rotunjite, de 1,8 1,8 m şi adâncă de 4,75 m (2,15 m de la nivelul podinei locus-ului 1). Pereţii erau săpaţi drept, tăind (sau întrerupând!) straturile corespunzătoare locus-ului 1, iar fundul era albiat. Pe fund, umplutura era compusă din straturi subţiri, caracteristice unei sedimentări în mediu acvatic, iar spre partea superioară aceasta era formată din straturi care sugerează o umplere rapidă, depuse în momentul când fântâna nu a mai funcţionat. În partea superioară, pe una dintre aceste umpleri intenţionate au fost descoperite, grupate, mai multe trunchiuri de copac, cu un diametru de cca. 15 cm, despicate (Fig. 12). Acestea pot proveni din structura unuia dintre edificiile medievale. Poziţia stratigrafică a fântânii nu poate fi precizată cu exactitate, dar, cu unele rezerve, credem că ar putea fi contemporană nivelului de călcare corespunzător locus-ului 1. Fântâna 2. Este situată în sectorul E şi taie primele depuneri antropice medievale. Are

14 Capitolul I. Descrierea situației arheologice 13 o formă rotundă, cu un diametru de 0,9 m şi o adâncime aproximativă de 4,7 m (1,95 m de la baza stratului de cultură). Probabil aceasta era mai adâncă, dar nivelul pânzei freatice nu a permis excavarea integrală a acesteia. Marginile erau zidite cu cărămizi arse de factură modernă (Fig. 16). În interior au fost descoperite resturi de moloz, fragmente ceramice moderne şi oase. Probabil fântâna a funcţionat până la începutul secolului XX, după care a fost dezafectată şi umplută cu gunoi. Groapa 1. A fost descoperită în sectorul A, lângă rămăşiţele zidului de sud al Locusului 1 (Pl. I). Este de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite, are dimensiunile de 1,15 0,9 m şi o adâncime de 4,22 m (1,47 m de la baza stratului de cultură). Aceasta taie nivelul păstrat de dărâmătură a locus-ului 1. Din păcate nu putem preciza cărui nivel din stratigrafia generală îi aparţine această groapă. Groapa 2. Este situată în sectorul C, în partea de sud-vest a gropii 2A, de care este tăiată (Pl. I). Pereţii coborau oblic, iar fundul era de formă circulară. Are o formă ovală cu un diametru maxim de 1,24 m şi o adâncime de 3,0 m (0,25 m de la baza stratului de cultură). Groapa 2A. Este o groapă de formă dreptunghiulară, de 1,5 0,9 m şi adâncă de 3,4 m (0,65 m de la baza stratului de cultură), situată în sectorul C, la colţul de sud-vest al casei, pe care-l mărgineşte (Pl. I). La colţuri groapa mai păstra câte un stâlp, iar în umplutură, compusă dintr-un pământ dens de culoare neagră, au fost descoperite, într-o stare bună de conservare, două scânduri care aveau traforat la mijloc un orificiu circular cu un diametru de cca. 30 cm. Scândurile aveau aceeaşi lungime ca şi groapa: 0,9 m (Fig. 13a și 13b). Datorită acestor elemente, la care se adaugă prezenţa în umplutura gropii a unor paie şi talaş, considerăm că aceasta era groapa unei latrine. Groapa 3. Este situată în sectorul A şi are un diametru păstrat de 1,2 m şi o adâncime de 3,1 m (0,35 m de la baza stratului de cultură). Partea sa sudică a fost distrusă de lucrările de subzidire (Pl. I). Umplutura era compusă dintr-un pământ dens de culoare neagră-brună în care s-au descoperit câteva fragmente ceramice şi oase de animal. Groapa 4. A fost cercetată în sectorul C şi este tăiată de groapa 5 (Pl. I). Este de formă

15 14 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale ovală cu lungimea de cca. 1 m, lată de 0,9 m şi adâncă de 3 m (0,25 m de la baza stratului de cultură). Umplutura a fost de culoare brun-închisă, densă, în care au fost descoperite câteva fragmente ceramice şi oase. Nu putem preciza apartenenţa stratigrafică a acestui complex arheologic. Groapa 5. Este situată în sectorul C şi taie groapa 4 (Pl. I). Această intersecţie nu a putut fi observată de la nivelul de săpare deoarece scândurile aflate în interiorul gropii nu au permis răzuirea grundului. Este de formă patrulateră cu colţurile rotunjite şi are dimensiunile de 2,2 1,3 m şi o adâncime de 4,15 m (1,4 m de la baza stratului de cultură). Umplutura a fost de culoare neagră-verzuie, densă, în care au fost descoperite materiale ceramice, oase de animale şi, aşa cum am precizat, în partea superioară a acestora câteva scânduri (Fig. 13). Groapa 6. A fost surprinsă în sectoarele A şi B, fiind tăiată de fundaţiile zidului edificiului modern (Pl. I şi Fig. 10a, 10b, 11a și 11b). Acest complex aparţine de locus 1 şi a fost descris la locul rezervat prezentării acestei unităţi stratigrafice. A funcţionat ca pivniţă. Groapa 7. Este localizată în sectoarele C şi E, fiind tăiată de fundaţia edificiului modern (Pl. I). Este de formă dreptunghiulară, cu laturile de 1,7 1,6 m şi are o adâncime de 3,4 m (0,65 m de la baza stratului de cultură). Umplutura era de culoare neagrăalbăstruie, densă. La cele patru colţuri au fost descoperiţi stâlpii care susţineau construcţia, fasonaţi patrulater, de cca cm, care au fost introduşi prin batere. Nu putem preciza apartenenţa stratigrafică a acestui complex. Groapa 8. A fost descoperită în sectorul D în imediata apropiere a locuinţei 1 (Pl. I şi Fig. 15). Este de formă ovală cu un diametru maxim de 1,2 m şi o adâncime de 3,2 m (0,6 m de la nivelul podinei). Umplutura a fost de culoare neagră-brună în care au fost descoperite puţine materiale arheologice. Groapa nu a putut fi observată decât după înlăturarea stratului galben ce provenea de la ruinele locuinţei 1, o parte din acest strat, datorită tasărilor sau a faptului că groapa ar fi putut funcţiona concomitent cu locuinţa, fiind descoperit în partea superioară a umpluturii propriu-zise. Pe baza acestor observaţii putem postula o relativă contemporaneitate între cele două complexe arheologice.

16 Groapa 9. A fost cercetată în sectorul C şi F şi este tăiată de zidul edificiului modern (Pl. I). Este de formă circulară, cu un diametru de cca. 2 m şi adâncă de 3,85 m (1,1 m de la baza stratului de cultura). În partea de sud-est are săpată o treaptă, iar fundul are o adâncitură circulară cu un diametru de 0,9 m (Fig. 18). Umplutura este identică celei descoperite în pivniţa casei. Nu putem preciza cu exactitate apartenenţa stratigrafică a acestui complex. I.4. Discutarea situaţiei stratigrafice Complexele arheologice descoperite în cadrul cercetărilor preventive efectuate pe strada E. Ungureanu 2 ridică probleme legate de racordarea unora dintre acestea la stratigrafia din această locaţie, datorită faptului că, aşa cum am mai precizat, exceptând o parte a primului nivel de locuire, toate celelalte au fost distruse de lucrările de construcţie. Cu toate acestea putem preciza cu certitudine că primului nivel habitaţional, situat la adâncimea de 2,45 2,65 m., îi aparţin locus-urile 1, 2 şi 3 şi groapa 6 (pivniţa locus-ului 1). Este de discutat dacă groapa 8, aflată lângă locus 1 şi acoperită de ruinele acestuia, ar putea sa fie contemporană cu locuinţa sau anterioară acesteia. În situaţia arheologică prezentată, ambele alternative nu sunt excluse. De asemenea fântâna 1, aflată în imediata vecinătate a locus-ului 1, precum şi groapa 2 pot aparţine tot de primul nivel habitaţional. Referitor la gropile 1, 3, 4, 7 şi 9, deoarece au fost distruse celelalte depuneri antropice, nu putem preciza apartenenţa lor stratigrafică. Dintre acestea, este însă cert că groapa 4 este anterioară gropii 5 de care este tăiată, fiind mai târzii decât primul nivel. Referitor la racordarea primului nivel de aici la stratigrafia surprinsă în celelate locaţii cercetate, în lipsa unui profil transversal (cu toate că nici acesta nu poate oferi o certitudine în cazul acestui tip de depuneri: vezi Draşovean et alii 2007, 14 18, 80 83), la care se adaugă amintitele distrugeri ale depunerilor antropice, este dificil de situat acest strat în cadrul stratigrafiei generale. Cu toate acestea, datorită faptului că cele mai vechi vestigii suprapun stratul steril din punct de vedere arheologic iar locaţia străzii Ungureanu nr. 2 se află situată la numai 50 de metri de S IV (din colțul de nord-est al Pieței Libertății) unde, primul nivel de locuire medieval suprapune un altul cu vestigii din sec II-IV p. Chr. 4 putem opina că acesta ar putea corespunde cu cel mai vechi nivel de locuire medievală constatat în partea centrală a cetăţii Timişoarei. 4 Draşovean et al. 2007, 70, 78; 80 81

17

18 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic (Zsuzsanna Kopeczny) Datorită săpăturilor arheologice efectuate în incinta unei clădiri localizate în centrul istoric al Timişoarei, a fost salvat încă un crâmpei din istoria medievală a oraşului. În mod asemănător altor oraşe din ţară, dar cu atât mai mult în cazul Timişoarei, unde s-au păstrat foarte puține urme ale moştenirii arhitecturale medievale, cercetările arheologice din centrul istoric al oraşului, cuprins şi în lista monumentelor istorice, se derulează anevoios. Începând cu secolul al XVIII-lea, întregul oraş a fost supus unei reorganizări şi sistematizări complete, în perimetrul vechii cetăți medievale construindu-se clădiri noi cu fundaţii foarte adânci. În această situație este foarte dificil să efectuezi cercetări arheologice în curţile interioare ale acestora, singurele zone neafectate în profunzime şi unde mai există şansa că pot fi descoperite vestigii ale Timişoarei medievale sunt spațiile neconstruite (pieţele, parcurile şi străzile), curțile interioare ale imobilelor sau zonele neafectate de fundațiile clădirilor moderne. Aşa s-a întâmplat şi în acest caz, unde, printre fundaţiile clădirii, au ieşit la iveală locuinţe medievale şi anexele gospodăreşti aferente. Din săpături a rezultat o cantitate considerabilă de material arheologic care poate fi datat în perioada cuprinsă între secolele XV-XVII. Preponderent ele provin din perioada mai timpurie a intervalului stabilit, adică secolul al XV-lea. Materialul de perioadă şi/sau factură otomană este redus la număr, un singur complex putând fi datat în această epocă. O parte a materialului a fost descoperit disparat, provenind din straturi superioare. De asemenea avem şi piese fără context de descoperire, situaţie rezultată din stadiul avansat al lucrărilor de construcţie în momentul intervenţiei specialiştilor. Inventarul ceramic a fost împărţit în două categorii principale: vase ceramice şi cahle. În cadrul vaselor, pe baza calităţii şi a formelor se diferenţiază două tipuri majore: ceramica uzuală, având structura pastei cuprinsă între semi-grosieră şi semi-fină şi vesela de masă caracterizată printr-o pastă în general mai fină 5. Forma 5 La baza aprecierilor a stat analiza macroscopică.

19 18 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale cea mai răspândită a vaselor de uz comun, folosite în special pentru gătit, este cea a oalei-borcan cu umăr pronunţat şi bază îngustă. Diametrul gurii, de regulă, nu depăşeşte diametrul maxim al vaselor. Sunt prezente atât cele ale căror buză este prevăzută cu o şănțuire pentru fixarea capacului, cât şi variante la care aceasta lipsesc. Pe majoritatea fragmentelor se păstrează urme de funingine, în special la cele provenind din partea inferioară a vaselor, ceea ce arată întrebuinţarea acestora la prepararea alimentelor. Din punct de vedere tehnologic se remarcă utilizarea roatei rapide, în urma căreia au rezultat vase simetrice, cu pereţi subţiri, având pe suprafaţa interioară coaste pronunţate. Se poate observa şi supravieţuirea unor tehnici mai arhaice de realizare a vaselor, probabil în cadrul unor ateliere locale rurale. Este vorba despre realizarea independentă a peretelui vaselor şi a fundului, cele două părţi fiind ulterior lipite, iar ruptura producându-se pe linia îmbinării. În cazul acestor vase detaşarea finală de pe suprafaţa de lucru se realizează prin ridicare şi nu prin tăiere, fundul prezentând o suprafaţă neregulată, zgrunţuroasă în urma imprimării materialului folosit pentru a mări aderenţa (nisip sau cenuşă), presărat pe roata olarului. În unele cazuri, în special la vesela de masă, s-a recurs la netezirea suprafeţei exterioare a vaselor, dar prezenţa angobei este totuşi rară. Decorul se limitează la un repertoriu foarte sărac: canelurile orizontale caracteristice secolelor XIV-XV, incizii sau brâuri simple, eventual incizii în formă de valuri. Decorul pictat este de asemenea rar şi constă din linii sau forme geometrice realizate cu o culoare ce are la bază oxidul de fier. Ceramica smălţuită este şi ea prezentă în cantitate redusă. Trebuie să menţionăm aici că smalţul este prezent deja în cadrul loturilor ceramice datate mai timpuriu, mai exact în secolul al XV-lea, perioadă în care această tehnică cunoaşte o răspândire mare pe teritoriul Ungariei medievale şi este produsă şi în centrele regale, precum Buda 6, fiind o caracteristică a categoriei ceramice fine, de masă. Mai târziu, în perioada ocupaţiei otomane, smalţul devine din nou frecvent, de data aceasta şi în cazul oalelor de uz comun. În afara unor fragmente de ceramică cenuşie otomană, întregul lot cercetat este caracterizat prin ardere oxidantă, completă sau incompletă, în urma căreia a rezultat o paletă de culori de la nuanţele brune până la cele cărămizii sau roşiatice. Dacă nuanţele brune sunt caracteristice oalelor, în cazul veselei de masă s-a avut în vedere obţinerea unor nuanţe mai frumoase, mai vii. O categorie distinctă este cea a ceramicii caolinice fine, de culoare alb-cenuşie, foarte des întâlnită în această regiune a ţării 7. Obiectele metalice sunt puţine la număr, fiind descoperite, în special, fragmente 6 Holl 1962, Efectuarea unor analize în viitor ar putea stabili eventuale surse locale de caolin, ceea ce ar explica abundenţa acestui tip de ceramică în siturile medievale din Banat. Descoperiri de ceramică caolinică în regiune la Kopeczny 2008; Draşovean et al

20 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 19 de cuţite şi alte ustensile nelipsite din gospodării. Starea foarte proastă de conservare a acestora, precum şi absenţa pieselor din bronz sau cupru poate fi pusă şi pe seama caracterului acid al solului din regiune care cauzează oxidarea sau chiar distrugerea artefactelor. Piesele confecţionate din alte materiale se rezumă la câteva cute, făcând parte din inventarul ustensilelor gospodăreşti. Lipsa altor obiecte ne face să credem că proprietarii şi-au adunat, înainte de evacuarea locuinţei, bunurile mai valoroase. În cele ce urmează vom prezenta inventarul arheologic rezultat în urma săpăturilor, grupat pe complexele arheologice de unde provine. II.1. Locus 1 Locuinţă (sector A, B, C) Din complexul L 1, o locuinţă realizată din bârne de lemn, împletitură de nuiele şi lut bătut, provine o cantitate considerabilă de material arheologic, îndeosebi ceramică. Cu toate constrângerile unui şantier arheologic de salvare, atunci când a fost posibil, materialul a fost colectat pe straturi, aşa cum au fost ele prezentate la descrierea complexelor. În zona locuinţei au fost identificate două niveluri principale: nivelul de călcare al locuinţei, mai exact podeaua şi nivelul de distrugere al acesteia. Chiar dacă arheologic anumite situaţii nu au putut fi suprinse, pe baza materialului am putut identifica loturi care provin, cel mai probabil, din straturi sau complexe superioare. În cazul locuinţei L 1, printre materialele provenind din nivelul de distrugere am identificat ceramică ce se diferenţiază clar de restul materialului. Este vorba despre câteva fragmente provenind din vase de factură otomană, dar şi porţelan de epocă modernă. Unul din fragmente provine dintr-un urcior sau ibric cu corp globular turtit, din ceramică negricioasă fină, decorat în zona umărului cu un şir de cercuri (Pl. VIII/2), două fragmente fac parte din categoria ceramicii roşiatice smălţuite: un mâner tubular de tigaie (Pl. VIII/3) şi alte două fragmente din buza unor vase de dimensiuni mai mari, de tipul oalelor de noapte (Pl. VIII/4 5). Unul dintre acestea este smălţuit doar în interior cu un smalţ de culoare brună, celălalt are smalţ de culoare măslinie în exterior şi brună în interior. A fost găsit şi un fragment de farfurie de porțelan de epocă modernă, decorată cu trandafiri şi având semn de fabricație pe fund. Este posibil ca aceste fragmente ceramice de factură otomană, alături de acel fragment de porțelan, să fi contaminat stratul de distrugere. Acest lucru este susținut de lipsa ceramicii otomane pe toată suprafața cercetată, mai puțin groapa nr. 7, singurul complex cu material ceramic exclusiv de perioadă otomană. În acest caz evident s-a surprins partea inferioară a unui complex săpat ulterior prin straturile medievale. Datarea cea mai plauzibilă pentru distrugerea locuinței este sfârşitul secolului al XV-lea sau începutul secolului următor.

21 20 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale II.1.1. Nivel podea II Vase de uz comun Pe nivelul podelei locuinţei a fost descoperită o cantitate destul de mare de fragmente ceramice care aparţin categoriei uzuale. Din punctul de vedere al formei aceste fragmente provin din oale-borcan cu buza evazată. Profilatura buzei este simplă, îngroşată şi trasă spre interior (Pl. II/3, 5, 6) sau dreaptă cu o mică ramă pentru capac (Pl. II/4). Alte două fragmente de buze se prezintă cu o profilatură mai evoluată: cu şănţuire orizontală în exterior, dintre care al doilea dispune şi de o ramă pentru capac (Pl. II/1 2). Diametrul gurii acestor vase variază între cm, fiind vorba deci despre oale cu capacitate medie şi mare. Un fragment provine din zona umărului decorat cu caneluri al unei oale (Pl. II/9). Mai multe funduri de vase cu diametre cuprinse între 5,5 10 cm fac parte tot din categoria ceramicii comune. Unul din fragmente prezintă pe perete decor în formă de linii orizontale incizate (Pl. I/.6). Categoria capacelor este reprezentată prin două fragmente, dintre care unul mai plat, al doilea conic, păstrându-se şi butonul de prindere (Pl. III/13 14). II Veselă de masă Din vesela de masă face parte un fragment de buză dintr-o cană de culoare roşiatică, cu marginea rotunjită şi cu brâu exterior, decorat în zona gâtului cu linii ondulate paralele realizate prin incizie (Pl. IV/2). Un alt fragment cu brâuri orizontale poziţionate de asemenea în zona gâtului, provine probabil tot de la o cană sau carafă (Pl. IV/1). O cană sau carafă cu buza dreaptă şi decorată imediat sub buză cu două caneluri pare să fi fost şi un al treilea fragment (Pl. IV/3). Aici am inclus şi fragmentul de toartă în forma unei benzi cu şănţuire mediană care făcea parte dintr-o asemenea cană sau dintr-un urcior (Pl. IV/4). II Cahle şi componente de sobă Un fragment de ceramică grosieră şi cu un profil ce sugerează o formă conică provine, mai mult ca sigur, dintr-un horn (Pl. IV/5). Acest lucru este susţinut şi de prezenţa amprentelor de funingine pe suprafaţa interioară a fragmentului. Cahlele lipsesc cu desăvârşire din acest nivel, ele apar însă în stratul următor, notat de către autorii săpăturilor ca fiind nivelul de distrugere al locuinţei. II Ustensile Un fragment de cute de forma unui pişcot reprezintă inventarul modest al ustensilelor gospodăreşti (Pl. IV/6).

22 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 21 II Catalogul obiectelor II Vase de uz comun 1. Fragment buză oală-borcan, buza evazată îngroşată. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Diam. 17 cm, gr. 0,3 cm. (Pl. II/5) 2. Fragment buză oală-borcan, buza evazată îngroşată. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu mică, exterior uşor netezit, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, urme de ardere secundară pe ambele feţe. Diam. 17 cm, gr. 0,5 cm. (Pl. II/6) 3. Fragment buză oală-borcan, buza evazată, cu brâu pronunţat în exterior şi şănţuire orizontală. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Diam. 22 cm, gr. 0,4 cm. (Pl. II/1) 4. Fragment buză vas, buză evazată şi trasă spre interior, rezultând o muchie în partea exterioară. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Gr. 0,4 cm. (Pl. II/7) 5. Fragment buză vas, buză evazată şi trasă spre interior, rezultând o muchie în partea exterioară. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă completă, culoare cărămizie. Gr. 0,4 cm. (Pl. II/3) 6. Fragment buză oală-borcan, buză evazată, cu marginea dreaptă. Pastă semigrosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Diam. 18 cm, gr. 0,5 cm. (Pl. II/2) 7. Fragment buză oală-borcan, buza evazată, în partea superioară prezintă o şănţuire. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă completă, culoare brun-cenuşie. Diam. 18 cm, Gr. 0,4 cm. (Pl. II/4) Fragmentele unor pereți de oale, decorate cu caneluri. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Gr. 0,3-0,5 cm. (Pl. III/1 3) Cinci funduri de vase cu diametre cuprinse între 5,5 10 cm, de la oaleborcan cu pântec larg faţă de diametrul bazei. Unul din fragmente prezintă pe perete decor în formă de linii orizontale incizate. (Pl. III/7 12) 17. Fragment capac de formă conică, margine dreaptă, ramă interioară pentru fixare, pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Gr. 0,5 cm. (Pl. III.14) 18. Fragment de capac, formă conică, marginile nu s-au păstrat. Buton de

23 22 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale prindere cilindric, cu marginile lăţite. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Gr. 0,6 cm, diam. Buton: 4,7 cm. (Pl. III/15) II Vesela de masă 1. Fragment buză cană, buză evazată, apoi trasă în sus în unghi drept. Gâtul este decorat cu caneluri. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere reducătoare, culoare cenuşie. Gr. 0,3 cm. (Pl. IV/1) 2. Fragment buză de cană, buză dreaptă, rotunjită, cu brâu exterior. Gâtul este decorat cu linii incizate orizontale în formă de valuri. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă completă, culoare cărămizie. Gr. 0,4 cm. (Pl. IV/2) 3. Fragment buză vas, buză evazată dreaptă. În partea exterioară a buzei decor constând din două caneluri orizontale. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă completă, culoare cărămizie. Gr. 0,5 cm. (Pl. IV/3) 2. Fragment de toartă al unui urcior cu partea superioară globulară, toartă în formă de bandă cu şănţuire mediană, pastă semi-fină, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, urme de ardere secundară. Lăţime: 3, 7 cm. (Pl. IV/4) II Cahle și componente de sobă 1. Fragment de horn, formă conică, pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, exterior cu aspect neglijent, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. În interior se văd amprente de ardere secundară. Gr. 1 2 cm. (Pl. IV/5) II Ustensile 1. Fragment de cute. Formă dreptunghiulară alungită, colţurile rotunjite, feţele sunt rupte. Lăţime max. 4 cm. (Pl. IV/6) II.1.2. Locus 1. Nivelul de distrugere II Inventarul mobil II Vase de uz comun În nivelul de distrugere al locuinţei au fost descoperite mai multe tipuri de ceramică. Ceramica de uz comun este reprezentată de mai multe fragmente provenind

24 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 23 din oale de tip borcan (Pl. V/1 3, 6 9). Este caracteristică buza evazată simplă sau profilată în forma unei şănţuiri orizontale în exterior şi decorul în formă de caneluri în zona umărului sau în partea superioară a corpului vasului (Pl. V/3). Unul din fragmente este smălțuit pe suprafața interioară, având o nuanță verde deschis. Printre fragmente se numără şi o bucată ce provine dintr-un capac (Pl. V/4). Pe baza dimensiunii vaselor, precum şi a formei şi a urmelor mai mult sau mai puţin accentuate de ardere secundară, putem afirma că aceste vase erau folosite pentru gătit. II Veselă de masă Din categoria veselei de masă face parte fragmentul din buza şi peretele unui pahar, mai mult ca sigur cu picior înalt (Pl. VI/1). Paharul are buza evazată şi rotunjită, corpul globular turtit, iar la limita dintre pântec şi picior este decorat cu brâuri înguste orizontale. Suprafaţa exterioară a vasului a fost netezită. Diametrul gurii este de 8 9 cm. Un fragment de picior provine de asemenea dintr-un pahar sau cupă (Pl. VI/2). Are diametrul de 6 cm şi în afară de aspectul fin, netezit, nu prezintă nici un decor. Ambele fragmente au fost realizate din lut comun, obţinând o culoare roşiatică după ardere. Ceramica de tip caolinic este reprezentată de un singur fragment de perete, probabil al unei căni, având decor pictat cu oxid de fier în forma unor benzi şi şiruri de buline aşezate intermitent (Pl. VI/4). Căni şi flacoane caolinice pictate în acest stil, cu benzi dublate cu buline sunt răspândite mai ales în secolele XIII-XIV. În cazul nostru, analizând tot lotul din acest context şi din stratul anterior, se pare că avem de-a face cu o datare mult mai târzie. Nu excludem totuşi nici posibilitatea unei purtări accidentale a fragmentului. Un fragment de toartă în formă de bandă cu şănţuire mediană, precum şi alte câteva fragmente de perete, subţiri şi cu suprafaţa netezită, de culoare roşiatică, unul acoperit în exterior cu o peliculă de angobă de culoare brună, provin cel mai probabil din mai multe urcioare (Pl. VI/ 3, 5 6). II Cahle În nivelul de distrugere al locuinţei au fost descoperite mai multe fragmente de cahle ce aparțin mai multor tipuri. Apare cahla-oală cu gura pătrată şi cu decor în interior în formă de brâu vălurit sau simplu (Pl. VII/1 2). De asemenea este prezentă şi cahla-nişă simplă, fără vreun decor (Pl. VII/3). II Fragmente ceramice de factură otomană În nivelul de distrugere al locuinței se diferențiază patru fragmente ceramice care se datează în perioada ocupației otomane, două de factură otomană. Ibricele şi urcioarele cu adaos de grafit în pastă, arse reducător şi apoi lustruite apar în regiunea noastră în secolul al XVI-lea, odată cu cucerirea otomană (Pl. VIII/1). La

25 24 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale fel şi tigăile cu trei picioare şi mâner, smălțuite în exterior, reapar în uz în teritoriile supuse de turci (Pl. VIII/2). Vasele de tipul oalelor de noapte sunt o categorie caracteristică epocii premoderne, descoperirile arată însă că, cel puțin la început, ele apar tot pe filieră otomană 8. II Catalogul obiectelor II Vase de uz comun 1. Fragment buză oală-borcan, buză puternic evazată, cu ramă pentru capac în interior şi brâu în partea exterioară. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brun-cenuşie, urme puternice de ardere secundară. Diam. buză: 21 cm, gr. 0,5 cm. (Pl. V/1) 2. Fragment buză oală-borcan, buză evazată îngroşată. Pe umăr decorat cu caneluri. Pastă semi-fină, ardere oxidantă incompletă, culoare brun-roşcată, urme puternice de ardere secundară. Diam. buză: 15 cm, gr. 0,4 cm. (Pl. V/2) 3. Fragment perete oală-borcan, umăr decorat cu caneluri. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Gr. 0,3 cm. (Pl. V/3) 4. Fragment capac, margine rotunjită, cu ramă interioară pentru fixare. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Diam. Incert, gr. 0,5 cm. (Pl. V/4) 5. Fragment perete oală-borcan, decorat cu caneluri. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă, culoare brună. Pe interior este acoperit cu un smalț uşor transparent, de culoare verde gălbui. Gr. 0,3 cm. (Pl.V/5) 6 9. Fragmente funduri aparținând unor vase de uz comun, pastă semi-grosieră, ardere oxidantă, culoare brună. Diam. cuprinse între 9 şi 11 cm, gr. 0,5=0,7 cm. (Pl. V/6 9) II Vesela de masă 1. Fragment pahar, posibil cu talpă. Buză evazată, rotunjită, în partea inferioară a pântecului decorat cu brâuri orizontale. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Suprafaţa exterioară a fost netezită. Diam. Buză. 8 9 cm, gr. 0,4 cm. (Pl. VI/1) 2. Fragment fund de vas, bază lărgită, probabil de un pahar. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă, culoare brună, suprafaţa exterioară netezită. 8 S-au găsit multe asemenea fragmente şi la Castelul Huniade din Timişoara.

26 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 25 Diam. 6 cm, gr. 0,4 cm. (Pl. VI/2) 3. Fragment toartă urcior în formă de bandă cu şănţuire mediană. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă completă, culoare roşiatică. Lăţime: 3, 7 cm. (Pl. VI/3) 4. Fragment cană, lut caolinic fin, ardere oxidantă, culoare alb-cenuşie. Suprafaţa exterioară netezită, decor pictat cu oxid de fier în forma unor benzi şi şiruri de buline aşezate intermitent. Gr. 0,5 cm. (Pl. VI/4) 5.Fragment ceramic dintr-o cană sau urcior, pastă fină, netezită, ardere oxidantă, culoare cărămizie, acoperit în exterior cu o angobă de culoare brună. Gr. 0,2 cm. (Pl. VI/5) 6. Fragmente ceramice, din acelaşi urcior, cu pastă fină, exterior netezit, cu perete foarte subţire. Ardere oxidantă, culoare cărămizie cu tentă gălbuie. Gr. 0,3 cm. (Pl. VI/6) II Cahle 1. Fragmente de cahlă-oală cu gura pătrată, cu decor interior în forma unui brâu vălurit. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă completă, culoare cărămizie. Gr. 0,6 cm, înălţimea şi lăţimea laturilor nu pot fi apreciate. (Pl. VII/1) 2. Fragment perete cahlă-oală, cu decor sub forma unui brâu interior simplu. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Gr. 0,5 cm. (Pl. VII/2) 3. Fragment de cahlă-nişă, pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie, gr. 0,8 cm. (Pl. VII/3) 4. Fragment margine cahlă oală cu gura de formă geometrică (pătrată sau triunghiulară), pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie, gr. 0,5 cm. (Pl. VII/4) II Ceramică otomană 1. Fragment urcior sau ibric, pastă fină, cu conținut ridicat de grafit. Decorat în zona umărului cu un şir de cercuri realizate prin împungerea cu o ustensilă cilindrică goală în interior. Ardere reducătoare, după ardere suprafața exterioară a vasului a fost lustruită. Gr. 0,7 cm. (Pl. VIII/1) 2. Mâner şi perete tigaie cu picioare. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă completă, culoare cărămizie. Exteriorul acoperit cu smalț verde. (Pl. VIII/2)

27 26 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale 3. Fragment vas de mari dimensiuni, de tipul oalelor de noapte. Buză puternic evazată şi îngroşată. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă, culoare cărămizie. Suprafața interioară a vasului este acoperită cu smalț brun. Diam. buză: 22 cm. (Pl. VIII/3) 4. Fragment vas de mari dimensiuni, de tipul oalelor de noapte. Buză evazată şi îngroşată. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă, culoare cărămizie. Suprafața interioară a vasului este acoperită cu smalț brun, cea exterioară cu un smalț de nuanță verde oliv. Diam. buză: 21 cm. (Pl. VIII/4) 5. Fragment farfurie porțelan, decorată cu trandafiri. Pe fund sunt dispuse semne de atelier. Aparține perioadei moderne. (Pl. VIII/3) II.2. Locus 3 (sector D) Datorită stadiului avansat al lucrărilor edilitare în momentul intervenţiei arheologilor, materialul arheologic din zona celor două construcţii, posibile locuinţe identificate în sectorul F nu a putut fi grupat pe complexe. Din punctul de vedere al încadrării cronologice, materialul ceramic nu prezintă discrepanţe, ca urmare putem presupune că cele două construcţii sunt contemporane, sau cel puţin foarte apropiate ca perioadă de funcţionare. II.2.1. Inventarul mobil II Vase de uz comun Oalele de uz cotidian sunt prezente sub forma unor fragmente de buze ale unor vase de tip borcan (Pl. I-IV), cât şi prin câteva fragmente de perete şi funduri, fără posibilitatea însă de a putea reconstitui silueta completă a vreunuia dintre vase. Forma buzelor este de două tipuri: simple rotunjite (Pl. IX/1 2) sau în formă de guler (Pl. IX/3 4). Caracteristica comună este forma evazată şi prezenţa, aproape în toate cazurile, a ramei pentru fixarea capacului. Materia primă este lutul cenuşiu, tradiţional. Din punctul de vedere al calităţii pastei se încadrează în categoriile semi-fină şi grosieră. Arderea este oxidantă, mereu incompletă, rezultând vase cu culori de la diferite nuanţe de brun la cele roşiatice. Urmele de ardere secundară pledează pentru folosirea lor la gătit. Vasele sunt lucrate la roata rapidă, în unele cazuri recurgându-se la netezirea suprafeţei exterioare. Ca şi modalitate de desprindere a vaselor de pe roata olarului s-a recurs la tăierea acestuia cu o sârmă sau la ridicarea acestuia, rezultând o suprafaţă inegală.

28 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 27 II Vesela de masă Categoria de vase pentru servirea mâncării este reprezentată în special de recipiente pentru băut (6 bucăţi) şi un număr mai redus de fragmente provenite din urcioare. Din punctul de vedere al materiei prime, paharele se încadrează în două grupe: prima, a ceramicii caolinice, iar a doua, a ceramicii brun-roşiatice. Prima grupă se diferenţiază net prin calitatea pastei şi a modelării, un exemplar din cele trei fiind totuşi de calitate mai slabă. Funcţionalitatea unuia dintre fragmente este nesigură, putând fi, aşa cum arată şi analogiile, o talpă de pahar, dar nu este exclus să fie de fapt un sfeşnic (Pl. IX/6). În orice caz este piesa cel mai frumos lucrată, la care se adaugă şi prezenţa smalţului. Pahare cu forme variate, dar cu talpă foarte asemănătoare, cu corpul decorat cu medalioane de lut în formă de mure aplicate sau ornamente ştampilate au fost descoperite în număr mare în reşedinţele regale ale Ungariei (Buda, Visegrad, Pomáz etc.) 9, fiind mărfuri produse în atelierele de olărit regale (Pl. IX/7). Calitatea deosebită a piesei de la Timişoara ne îndreptăţeşte să presupunem că provine dintr-un asemenea centru regal, unde activau meşteri cu cunoştiinţe tehnologice avansate în domeniul producţiei veselei de masă ceramice de lux, preluate de la ateliere germane, austriece sau cehe. Această ipoteza privind provenienţa este valabilă şi pentru a doua piesă, nesmălţuită, dar care prezintă urme de vopsire cu oxid roşu (Pl. XI/4). Calitatea pastei denotă din nou cunoştiinţe avansate de lucru cu acest tip de materie primă, mult mai pretenţioasă, decât lutul cenuşiu. Prezenţa unor piese calitativ mai modeste nu doar în cazul acestui lot, ci şi printre alte descoperiri din zona Timişoarei, ne face să credem că ateliere de producţie a ceramicii fine albe, caolinice ar fi putut exista şi în zona noastră, lucru susţinut, aşa cum am mai formulat şi cu alte ocazii 10, şi de numărul foarte mare al acestui tip de ceramică printre descoperirile arheologice din regiune. A doua grupă, şi anume cea a paharelor şi cupelor realizate din lut cenuşiu, cu ardere oxidantă şi cu nuanţe de brun-roşcat, reprezintă varianta mai modestă a recipientelor pentru băut. Pasta din care au fost confecţionate este semi-fină, arderea incompletă, decorul lipseşte cu desăvârşire sau se limitează la mici caneluri plasate în zona umărului. Două piese, de formă asemănătoare, provin din partea inferioară a unor pahare cu talpă (Pl. XI/1 2), iar a treia piesă este de asemenea partea inferioară al unui pahar sau oală de tip borcan de dimensiuni reduse, folosită la păstrarea sau servirea băuturilor (Pl. XI/5). Cel mai probabil ele sunt produsele mai modeste ale unor ateliere locale, menite să satisfacă cererea unei clientele mai puţin avute şi mai puţin pretenţioase. Un vas, în mare parte reîntregibil, face parte din tipul carafelor, probabil din acelea cu gura lobată, aşa cum sugerează curbura fragmentului de buză şi a porţiunii 9 Holl 1962, , Fig Vezi nota 2.

29 28 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale păstrate a gâtului (Pl. IX/6). Lipseşte însă toarta vasului sau orice amprentă care ar sugera existenţa acestui element. În ciuda faptului că lipseşte o treime din corpul vasului, presupunem totuşi că vasul dispunea de o toartă, aşa cum arată şi analogiile. Singurele elemente decorative ale vasului sunt canelurile trasate pe cele două treimi superioare. Trebuie să notăm calitatea extrem de slabă a pastei, ceea ce a dus pe alocuri în interiorul vasului la decojirea stratului de suprafaţă. Un alt fragment ceramic din categoria urcioarelor, ce poate fi încadrat în grupa veselei de masă, are diametrul fundului de doar 8 cm, a fost ars în lipsa oxigenului, interiorul vasului căpătând o culoare cenuşie, fenomen ce este des întâlnit la urcioarele cu gura îngustă ce poate fi obturată în timpul arderii (Pl. X/3). II Ustensile Printre ustensilele descoperite în această zonă a sitului se numără doar un manşon de fier al unui obiect a cărei identitate nu o putem stabili din cauza stării fragmentare şi o cute de forma unui pişcot. II.2.2. Catalogul obiectelor II Vase de uz comun 1. Fragment buză oală. Buză uşor evazată, în formă de guler, fără ramă pentru capac. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Urme de ardere secundară. D. B.: 19 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. IX/3) 2. Fragment buză. Buză evazată simplă, rotunjită, cu ramă pentru capac. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Urme de ardere secundară. D. B.: 14 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. IX/2) 3. Fragment buză oală. Buză evazată, margine rotunjită, cu mică nervură sub buză, în interior ramă pronunţată pentru capac. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. D. B.: 16 cm, Gr.: 0,4 cm. (Pl. IX/4) 4. Fragment buză oală. Buză evazată simplă, cu ramă pentru capac. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brun-cărămizie. Exteriorul acoperit cu funingine. Gâtul decorat cu caneluri, exteriorul acoperit de striaţii orizontale superficiale, rezultate în urma netezirii. D. B.: 22 cm; Gr.: 0,3 cm. (Pl. IX/1)

30 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic Fragment fund oală. Bază uşor lăţită, perete puternic evazat, caneluri în partea superioară. Pastă grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brun-cenuşie. Exteriorul peretelui acoperit cu funingine. D. F.: 12 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. X/2) 6. Fragment fund oală. Pastă grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare bruncărămizie. Fără decor. D. F.: 13 cm; Gr.: 0,8 cm. (Pl. X/7) 7. Fragment fund vas. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, urme puternice de ardere secundară şi pe ruptură. Amprente de tăiere de pe roata olarului sub formă de dungi paralele pe fund. D. F.: 9 cm; Gr.: 0,7 cm. (Pl. X/5) 9. Fragment fund vas. Pastă semi-fină, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Suprafaţa exterioară netezită. D. F.: 10 cm; Gr.: 0,6 cm. (Pl. X/1) 9. Fragment fund de vas. Pastă de caolin (?) grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brun-cenuşie. D. F.: 12 cm; Gr.: 0,8 cm. (Pl. X/4) 10. Fragment fund oală. Pastă semi-fină, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Urme de funingine în exterior. D. F.: 7,3 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. X/6) II Veselă de bucătărie 1. Cană/carafă reîntregibilă. Cană cu bază îngustă, gură probabil lobată, gâtul şi umărul decorat cu caneluri. Buză uşor evazată, dreaptă. Pastă semi-fină, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Exteriorul vasului netezit cu o unealtă care a lăsat striaţii fine orizontale. Urme de ardere secundară ulterioare atât în exterior, cât şi interior, prezente şi pe rupturile fragmentelor. Amprente paralele drepte de tăiere de pe roata olarului, prezente pe fundul vasului. D. B.: aprox. 11 cm; D. F.: 8,3 cm, Gr.: 0,3 cm. (Pl. IX/6) 2. Talpă pahar. Talpă discoidală lată cu marginea uşor îngroşată, picior scurt mai îngust din care porneşte corpul paharului.

31 30 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Pastă semi-fină, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Pe talpă se observă urmele tăierii de pe roata olarului în formă de cercuri concentrice. D. T.: 5,3 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XI/1) 3. Talpă de pahar. Talpă discoidală lată, picior scurt mai îngust din care porneşte corpul paharului. Pastă semi-fină, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Pe talpă se observă urmele tăierii de pe roata olarului în formă de cercuri concentrice. D. T.: 4,5 cm, Gr.: 0,5 cm. (Pl. XI/2) 4. Bază pahar sau vas de mici dimensiuni. Bază îngustă simplă, la 1,5 cm de la bază decorat cu o canelură, pornind de la diametrul maxim al pântecului înspre umăr vasul este decorat cu caneluri. Pastă fină, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă incompletă, culoare roşiatică. D. F.: 4,6 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XI/5) 5. Talpă de pahar sau sfeşnic. Pastă de lut caolinic fin, ardere oxidantă completă, culoare alb-cenuşie, exteriorul acoperit cu smalţ verde. Talpă lată, cu margine îngroşată şi decor în formă de crestături. D. T.: 6,2 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XI/6) 6. Bază pahar. Pastă de lut caolinic semi-fin, ardere oxidantă completă, culoare cenuşie. Fund lăţit. D. F.: 6 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XI/3) 7. Bază pahar. Pastă de lut caolinic fin, ardere oxidantă completă, culoare alb-cenuşie. Partea inferioară uşor lăţită, la pornirea pântecului se îngustează, partea superioară fiind decorată cu caneluri înguste şi superficiale. Se observă şi urme de decor vopsit cu oxid roşu. D. F.:5,8 cm, Gr. 0,3 cm. (Pl. XI/4) 8. Fragment perete urcior. Perete globular, decorat cu striaţii orizontale dese. Pastă fină, degresată cu nisip fin cu mică, ardere oxidantă completă, culoare roşiatică. Gr.: 0,4 cm. (Pl. IX/5) 9. Fragment fund de vas (urcior?). Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare bruncărămizie, interior cenuşiu, rezultat în urma obturării gurii vasului în timpul arderii.

32 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 31 Urme de tăiere de pe roata olarului în formă de dungi paralele. Perete decorat cu striaţii orizontale. D. F.: 8 cm; Gr.: 0,3 cm. (Pl. X/3) II Ustensile 1. Manşon de fier. D. 2 cm; L.: 5,5 cm. (Pl. XI/8) 2. Cute. Cu formă de pişcot. L.: 13,3 cm. (Pl. XI/9) II.3. Groapa 6 (pivniţa locuinţei 1) II.3.1. Inventarul mobil II Vase de uz comun În această categorie includem caracteristicele oale bitronconice, cu forme asemănătoare, caracterizate prin umărul pronunţat şi decorate în general în zona umărului sau în partea superioară a corpului cu caneluri. Din nefericire nu dispunem de nici un vas întreg pentru a putea stabili înălţimea lor. Diametrul buzei oscilează între 12 şi 21 cm, iar fundurile vaselor au diametrul cuprins între 5,5 şi 10 cm, deci în general îngust. Pasta este semi-grosieră, degresată cu nisip mai fin sau uşor zgrunţuros. În urma modelării la roata rapidă s-au obţinut pereţi subţiri, de 0,2-0,3 cm grosime. Unele vase sunt mai robuste, cu pereţii mai groşi, de 0,5-0,7 cm. Este caracteristică arderea oxidantă, însă din cauza expunerii la foc acestea s-au înnegrit în timp, mai ales în exterior, unde prezintă urme de ardere secundară, dar şi în interior, observându-se pete sau depuneri organice. Din punctul de vedere al tipologiei buzelor se conturează patru categorii. Prima este simplă, rotunjită, puţin evazată, marginea fiind uşor trasă spre interior, formând astfel o mică şănţuire în interior care ar fi putut susţine un capac (Pl. XIV/1, 5). Este o formă mai timpurie a oalelor cu capac, pentru fixarea cărora ulterior se realizează rame mai pronunţate. Al doilea tip prezintă o buză evazată, formând aproximativ un unghi drept cu gâtul vasului. Profilatura exterioară este pronunţată, în formă de guler sau de tip cap de cuie, cum mai apare în literatura de specialitate. Vasele cu acest tip de buză nu dispun încă de ramă pentru capac, o şănţuire mai mult sau mai puţin accentuată în interior face însă deja posibilă aşezarea unui capac (Pl. Pl. XII/1, XIV/2, 4). Apare şi un tip de buze cu profilatură mai complexă, de data aceasta vasele fiind

33 32 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale prevăzute cu rame pentru capac. Lăţimea acestora variază. Buza este uşor evazată, în formă de pâlnie, marginea rotunjită, iar în exterior apare o şănţuire largă, formând astfel două brâuri (Pl. XII/2 5). Al patrulea tip de buză apare la vase care se deosebesc şi prin formă. Sunt tot oale borcan, atât de dimensiuni mari, cât şi medii (cea din urmă ar putea fi şi o cană), umărul nu pare să fi fost foarte proeminent în comparaţie cu tipul de oale descris mai sus. Buza este simplă, în formă de pâlnie, fără profilatură exterioară, apare însă o ramă îngustă pentru aşezarea capacului (Pl. XII/5). Un fragment de buză prezintă elemente mixte. Provine dintr-un vas de dimensiuni mici (cu diametrul gurii de doar 12 cm), cu margine rotunjită, profilatură dublă în exterior, însă fără ramă interioară pentru capac (Pl. XIII/3). Un singur fragment de toartă de tip bandă, de culoare cărămizie şi cu pasta semi-grosieră provine probabil de la o cană. Pe peretele unui alt vas, a cărui formă exactă nu o putem stabili s-a păstrat amprenta de ataşare a unei toarte (Pl. XIII/7). Pântecul vasului este decorat cu linii incizate paralele, pasta este semi-grosieră, uşor netezită în exterior, culoarea brun-cenuşie. Pe baza curburii asimetrice din zona gâtului am putea crede că este vorba despre o cană cu gura largă lobată. Nu s-a păstrat nici un fragment din zona buzei. Trei fragmente reprezintă categoria capacelor: două margini şi un buton. Unul din capace este mai plat, în timp ce al doilea are formă conică mai înaltă (Pl. XVI/10 11). II Veselă de masă Câteva fragmente ceramice provin dintr-o categorie de ceramică mai fină, folosită ca veselă de masă sau pentru igienă. Ele reprezintă fragmente din urcioare, folosite la păstrarea şi servirea apei, vinului sau chiar pentru spălatul mâinilor. Printre ceramica din lut caolinic există trei fragmente care ar putea proveni din aceeaşi cană sau carafă. Este vorba despre un fragment de buză cu diametrul de 7 cm, dreaptă, uşor trasă spre interior, cu brâu exterior pronunţat rezultând o formă asemănătoare unui guler. Gâtul este decorat cu caneluri înguste orizontale (Pl. XVII/1). Pahar de acest tip a fost descoperit şi în nivelurile de secol XIV-XV ale castelului medieval din Timişoara 11. Pe baza formei buzei vasul prezintă trăsături asemănătoare şi cu cana cu toartă inelară şi pictată cu roşu, descoperită tot la Timişoara, la Castelul Huniade, datată în secolele XIV-XV 12. Asemenea exemplare de la Visegrád au fost datate tot în secolul al XV-lea 13. Un alt fragment provine din zona umărului şi pântecului unui vas de formă incertă (Pl. XVII/3). 11 Kopeczny 2010, Pl. II Kopeczny 2010, 53, Pl. I.1 şi IX Tóth 2006, 51, fig. 1.

34 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 33 Alte vase au fost realizate din lut cenuşiu, încercându-se obţinerea, prin arderea oxidantă, a unor nuanţe cărămizii mai vii. Un fragment de buză provine, cel mai probabil, dintr-un castron de dimensiuni mici sau cupe care imită forma celor caolinice (Pl. XVII/2). Are diametrul de 10 cm, buza este dreaptă, rotunjită. Un mic fragment din peretele unui vas al cărei formă nu o putem reconstitui (posibil un urcior) este decorat cu caneluri înguste şi dese orizontale, iar în interior este acoperit cu un smalţ de culoare brună (Pl. XVII/6). Se remarcă peretele deosebit de subţire, de doar 0,2 cm. Partea inferioară a unui vas de mici dimensiuni (fundul are diametrul de 4,8 cm), decorat în zona umărului cu caneluri, ar putea fi un pahar (Pl. XVII/4). La bază, exteriorul vasului are culoare cenuşie a miezului, semn că acesta ar fi fost aşezat într-un alt vas în cuptorul pentru ars ceramica. Fundul prezintă urme de tăiere de pe roata olarului sub forma unor cercuri concentrice descentrate. Două fragmente de vase fac notă discordantă de restul materialului ceramic, această formă datându-se mult mai târziu, în secolul al XVI-lea. Este vorba despre butonul globular cu mici orificii la bază, aparţinând unui urcior (Pl. XVII/7), identic cu unul găsit şi în cadrul acestui sit arheologic, fără locul exact de descoperire însă (Pl. XXV/1). Al doilea fragment reprezintă jumătatea gurii sferice al unui recipient pentru lichide cu tub de scurgere prevăzut cu orificii, partea superioară a acestuia fiind legat de gura vasului printr-o toartă de forma unei benzi îngustate la capătul dinspre tub, fiind şi această prevăzută cu mici orificii aşezate în şir, de data aceasta cu rol decorativ (Pl. XVII/5). Calitatea pastei este semi-fină, mai zgrunţuroasă în zona toartei realizate cu mâna, culoarea este cărămizie. Tubul a fost realizat din suluri de lut, netezite ulterior. II Ustensile Printre ustensile putem enumera un fragment de greutate. Este realizată din lut grosier, nears, are formă neregulată, cu margine dreaptă. Cel mai probabil se datează în preistorie sau în secolele III-IV d. Chr., un fragment ceramic cenuşiu de factură asemănătoare fiind de asemenea găsit în acest complex. Pe raza oraşului s-au mai semnalat descoperiri din preistorie, epoca romană. II.3.2. Catalogul obiectelor II Vasele de uz comun 1. Fragment oală-borcan, pentru gătit. Buză evazată rotunjită, cu profilatură dublă în exterior (cu şănţuire şi brâu pronunţat). Pe umăr este decorat cu caneluri. Pereţii sunt foarte subţiri. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare gălbuie. În exterior are puternice urme de ardere secundară, ceea ce îi conferă o culoare negricioasă.

35 34 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale D. B.: 17 cm; Gr.: 2,5 mm. (Pl. XII/1) 2. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată, cu ramă interioară pentru capac, în exterior modelată sub forma unui guler, în zona umărului este decorat cu caneluri. Pe buză se observă o deformare asemănătoare unui cioc pentru vărsare, posibil accidentală. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brun-cenuşie. În exterior are puternice urme de ardere secundară. D. B.: 17 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XII/2) 3. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată simplă, cu ramă pentru capac. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. D. B.: 20,5 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XIII/2) 4. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată, rotunjită, cu ramă interioară pentru capac şi şănţuire mediană în exterior. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut redus de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brun-cenuşie. Urme de ardere secundară în exterior. D. B.: 31 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XIII.1) 5. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată, rotunjită, cu ramă interioară pentru capac şi şănţuire mediană în exterior. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut redus de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare gălbui-cărămizie. Urme de ardere secundară în exterior. D. B.: 23 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XII.5) 6. Fragment buză oală-borcan. Buză uşor evazată, rotunjită, cu şănţuire mediană în exterior. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut redus de mică, ardere oxidantă, culoare brună. Urme puternice de ardere secundară în exterior. D. B.: 12 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XIII/3) 7. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată, rotunjită, cu ramă pentru capac, cu şănţuire mediană în exterior. Pastă semi-grosieră degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brun-roşcată. Urme de ardere secundară în exterior, pete închise la culoare în interior. D. B.: 21 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XII/3) 8. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată, rotunjită, cu ramă pentru capac, cu şănţuire mediană în exterior. Pastă semi-grosieră degresată cu nisip cu conţinut redus de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Urme de ardere secundară în exterior. D. B.: 24 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XII/4)

36 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic Fragment buză oală-borcan. Buză evazată, în formă de guler. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, urme de ardere secundară. D. B.: 16 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XIV/4) 11. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată, în formă de guler. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, urme de ardere secundară. D. B.: 13 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XIV/2) 12. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată rotunjită şi trasă spre interior. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Urme de ardere secundară şi pe ruptură. D. B.: 14 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XIV/1) 13. Fragment buză oală sau carafă. Buză evazată cu ramă pentru capac. Decor pe gât în forma unui brâu proeminent. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. D. B.: 11 cm; Gr.: 0,3 cm. (Pl. XIV/3) Fragmente perete oală-borcan Fragmente din zona pântecului vaselor, decorate cu caneluri. Gr.: 0,3-0,5 cm. (Pl. XIII/5 8) 18. Fragment fund de oală-borcan. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Urme de ardere secundară în exterior şi depuneri în interior. Fundul şi peretele realizate din aceeaşi bucată de lut. Urmele de tăiere de pe roata olarului au fost netezite. D. B.: 9 cm; Gr.: 7 cm. (Pl. XVI/3) 19. Fund vas. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă, culoare brună. Urme de ardere secundară în exterior, depuneri organice în interior. Urme de tăiere de pe roata olarului în timpul rotirii acesteia în formă de linii concentrice. D. F.: 6,8 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XV/6) Funduri vase. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă, culoare brună. D.: 8 22 cm, gr.: 0,3-0,5 cm. (Pl. XIV/6 7, Pl. XV/1 4, Pl. XVI/1 2, 4 8) 33. Fragment de capac. Formă conică, margine rotunjită şi cu ramă pentru fixare, urme puternice de ardere secundară. D.: 14 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XVI/10) 34. Fragment de capac.

37 36 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Capac cu formă conică mai plată, margine îngroşată şi rotunjită, cu ramă lată pentru fixare. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip. Ardere oxidantă completă, culoare cenuşiu-gălbuie. Diam. 16 cm, gr. 4 cm. (Pl. XVI/11) 35. Buton de capac. Formă circulară cu margine realizată în unghi. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă, culoare brun-cenuşie. Linii concentrice pe suprafaţa butonului în urma tăierii de pe roată. D. Buton: 4 cm; Gr.: 0,8 cm. (Pl. XVI/9) II Vesela de masă. 1. Fragment buză pahar. După forma buzei pare să aibă o bază uşor îngustată, în forma unei pâlnii. Buza realizată sub formă de guler simplu, pe gât decorat cu caneluri. Pastă caolinică, fină, exterior netezit. D.B.: 7 cm, gr.: 0,3 cm) (Pl. XVII/1) 2. Fragment de buză şi toartă ulcior. Vas cu gât globular din care porneşte toarta legată de un tub de scurgere spre care se îngustează. Atât toarta, cât şi tubul au câte patru orificii, pe toartă aliniate pe mijlocul lăţimii, pe tub se înscrie într-un pătrat. În partea inferioară orificiile de pe toartă au fost astupate. Buza evazată este trasă spre interior, prezintă o ramă îngustă pentru capac. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip. Ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Gr.: 0,3 cm. (Pl. XVII/5) 3. Fragment perete de ulcior. Din fragmentul păstrat nu se poate stabili forma exactă a vasului, el provine din zona de întâlnire dintre gât şi umăr. Pastă fină, degresată cu nisip fin cu conţinut redus de mică. Suprafaţa exterioară a fost netezită după modelare. Ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie, miez roşcat. Gr.: 0,4 cm. (Pl. XVII/3) 4. Fund şi perete pahar (?). Partea inferioară al unui vas tronconic. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. Pe fund sunt vizibile urmele de tăiere de pe roata olarului în formă de cercuri concentrice. D. F.: 5 cm; Gr.: 0,3 cm; H.: 6,2 cm. (Pl. XVII/4) 5. Buton decorativ de urcior.

38 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 37 Fragment de căpăcel şi buton ornamental de urcior. La baza butonului, pe căpăcel s-au practicat orificii dispuse în cerc. Pastă fină, degresată cu nisip fin, suprafaţă netezită, ardere oxidantă completă, culoare cărămizie-roşcată. D. Buton: 1 cm; Gr.: 0,3 cm. (Pl. XVII/7) 6. Fragment de perete. Provine dintr-un vas cu pereţi foarte subţiri, urcior sau pahar. Suprafaţa este decorată cu caneluri dese şi înguste, pe alocuri netezite. În interior s-a aplicat un smalţ de culoare brun-roşcată. Pastă fină. Degresată cu nisip fin, ardere oxidantă, culoare cărămizie. Gr.: 2,5 cm. (Pl. XVII/6) 7. Fragment de cană sau carafă. Provine din zona umărului şi al gâtului. Lut caolinic fin, culoare alb-cenuşie. În interior se observă o depunere puternică de culoare brună. Gr.: 0,3 cm. (Pl. XVII/2) 8. Fund vas de dimensiuni mici (pahar?). Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie. D. F.: 5 cm; Gr.: 0,3 cm (Pl. XV/5) II Ustensile 1. Fragment greutate sau capăt de fus (?). Pastă semi-fină degresată cu nisip, ardere inoxidantă completă, culoare cenuşie. Formă circulară, cu orificiu în centru. Modelată neglijent. D.: 12 cm; Gr.: 2,2 cm; D. Orificiu: 1,3 cm. (Pl. XVII/8) II.4. Groapa 1 (sector A) II.4.1. Inventarul mobil II Vase de uz comun Toate fragmentele provenite din acest complex, două buze, două funduri şi două fragmente de perete, aparţin categoriei oalelor de uz comun. Din punctul de vedere al dimensiunilor vasele aparţin categoriilor mediu şi mare. Diametrele fundurilor variază între 5 şi 9 cm, iar deschiderile aveau 13 şi 20 cm. Grosimea pereţilor este în general subţire (0,25-0,4 cm), cu excepţia unuia dintre fragmentele de fund, care avea grosimea de 0,6 cm. Pe baza fragmentelor putem spune că ele provin din oale-borcan, cu umăr proeminent, deschidere ceva mai puţin largă decât diametrul maxim şi bază îngustă. Forma celor două buze este identică: uşor

39 38 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale evazată, muchia rotunjită şi partea superioară dreaptă, cu o mică şănţuire, aşa cum apar şi în Groapa 6, încadrate de noi în a patra grupă pe baza profilaturii, corespunzând chiar şi diametrele deschiderilor. Apare şi aici decorul în formă de caneluri în zona umărului sau în partea superioară a corpului. II.4.2. Catalogul obiectelor II Vase de uz comun 1. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată rotunjită cu ramă interioară pentru capac, în exterior nu are profilatură. Pe suprafaţa vasului, pe ambele feţe se observă urmele (linii orizontale paralele dese şi foarte fine) finisării cu ajutorul unei unelte de lemn sau os. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut redus de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare maronie. Pe suprafaţa vasului se observă pete închise la culoare, posibil material organic scurs în timpul gătitului. D.B.: 20 cm, Gr.: 0,5 cm. (Pl. XVIII /2) 2. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată rotunjită cu ramă interioară pentru capac. Formă incipientă de guler, cu o şănțuire în exterior. În zona umărului dispune de caneluri. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut redus de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare maronie. Pe suprafaţa vasului se observă pete închise la culoare, posibil material organic scurs în timpul gătitului. D.B.: 13 cm, Gr. 0,3 cm. (Pl. XVIII/1) 3. Fragment perete oală-borcan. Decorat cu caneluri, pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut redus de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare maronie. Urme puternice de funingine. Gr.: 0,3 cm. (Pl. XVIII/3) 4. Fragment de fund şi perete de vas de dimensiuni mari. Modelat la roata rapidă, fundul şi peretele vasului au fost realizate individual, fiind lipite ulterior. Pastă grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică. Ardere oxidantă incompletă, culoare brun-cenuşie. Peretele prezintă în exterior urme puternice de ardere secundară, arderea pătrunzând până în miezul grosimii peretelui, ceea ce arată folosirea vasului pentru gătit. D. F.: 9 cm, Gr.: 0,5 cm. (Pl. XVIII/4) 5. Fund oală-borcan de dimensiuni mici. Pastă semi-fină, degresată cu nisip cu conţinut de mică. Din cauza arderii secundare puternice, suferite probabil în urma unui incendiu nu pot fi făcute observaţii privind modul arderii, culoarea vasului fiind neagră. D.F.: 5 cm, Gr.: 0,5 cm. (Pl. XVIII/5)

40 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 39 II.5. Groapa 2 (sector C) Au fost descoperite doar câteva fragmente ceramice medievale atipice. II.6. Groapa 2A (sector C) II.6.1.Inventar mobil II Vase de uz comun În complexul arheologic cu nr. 2A, identificat drept latrină, s-a găsit doar un singur fragment ceramic despre care, în lipsa unor elemente definitorii, nu putem spune decât că a fost lucrat la roata rapidă, iar pasta semi-fină şi culoarea cărămizie vie ar indica că ar putea fi vorba despre un recipient din categoria veselei, posibil un urcior. II.6.2. Catalogul pieselor II Vase de uz comun 1. Fragment fund vas dimensiune medie sau mare. Pastă semi-fină degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare cărămizie, urme de ardere secundară atât în interior, cât şi în exterior şi pe ruptură, rezultată în urma unui incendiu după distrugere. Fundul vasului prezintă urme fine de tăiere de pe roata olarului în timpul staţionării acesteia. D. F.: 11 cm, Gr.: 0,5 0,8 cm. (Pl. XVIII/6) II.7. Groapa 3 (sector A) Au fost descoperite doar câteva fragmente ceramice atipice. II.8. Groapa 4 (sector C) Au fost descoperite doar câteva fragmente ceramice atipice. II.9. Groapa 5 (sector C) II.9.1. Inventarul mobil II Vase de uz comun Deja la o primă vedere se observă proporţiile mari ale oalelor de uz comun. Dispunem doar de fragmente de funduri şi un singur fragment de buză, pe baza

41 40 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale cărora putem aprecia doar diametrele. Fragmentul de buză provine dintr-o oală borcan cu umăr proeminent, cu diametrul gurii de 22 cm (Pl. XIX/1). Umărul este decorat cu caneluri, grosimea peretelui este de 0,4-0,5 cm. Buza este uşor evazată, dreaptă în partea superioară, cu ramă pronunţată pentru capac şi şănţuire în exterior. Din punctul de vedere al diametrului, fundurile se încadrează între 8 14 cm, sugerând dimensiuni medii şi mari (Pl. XIX/3 7). Acest lucru este susţinut şi de grosimea pereţilor: 0,5-0,8 cm. Calitatea pastei poate fi apreciată de la semi-fină la semi-grosieră, grosieră chiar. Pe baza urmelor de ardere secundară de pe suprafaţa exterioară putem spune că cele grosiere au fost utilizate pentru gătit. Un vas de dimensiuni mai mari şi cu perete gros, de culoare cărămizie nu prezintă urme de folosire sau a fost utilizat pentru depozitare. Aceluiaşi scop pare să fi servit şi un al doilea vas, tot de culoare cărămizie, de data asta de dimensiuni mai reduse. Pe baza calităţii fine a pastei, cu urme de netezire în exterior, fragmentul ar putea proveni dintr-o cană sau urcior, deci din categoria veselei de masă. Un fragment de fund face parte din categoria ceramicii caolinice, de calitate inferioară. Pasta este semigrosieră, de culoare cenuşie. Un singur fragment de perete provine dintr-un vas de dimensiuni mai reduse, cu pereţi subţiri, umărul fiind decorat cu caneluri (Pl. XIX/2). Un fragment de fund de vas, cu pastă semi-fină, de culoare cenuşie închisă obţinută prin ardere reducătoare ar putea proveni dintr-o oală de import vieneză, ne lipsesc însă elementele, buza în primul rând, care ne-ar putea confirma suspiciunea. Sunt prezente şi două fragmente de capace, unul cu formă conică şi cu buton circular (Pl. XIX/8), al doilea mai aplatizat (Pl. XIX/9). II Veselă de masă Un pahar având silueta unei cupe (Pl. XX/1), dar derivat din forma oalelorborcan din această perioadă, cu umăr proeminent şi decorat cu caneluri şi cu talpa îngustă, având însă buza dreaptă, reprezintă categoria vaselor pentru băut. Se observă calitatea inferioară a pastei, ea având structură zgrunţuroasă datorită nisipului folosit la degresare, putând fi încadrată între categoria semi-fină şi semi-grosieră. Vasul este lucrat la roata rapidă, arderea este oxidantă, rezultând o culoare comună de nuanţă brună spre deosebire de tendinţa generală pentru obţinerea unor culori mai vii, roşiatice în cazul veselelor. Pahar de formă aproape identică, dar realizat din lut caolinic a fost descoperit la Buda, fiind datat în secolul al XV-lea 14. Paharul descoperit la Timişoara este deci o variantă de calitate mai modestă a veselelor de masă mai pretenţioase, meşterul imitând formele acelora. 14 Holl 1956, 187, fig. 16; Holl 1962, fig. 34.

42 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 41 Exemplar asemănător din ceramică roşie uşor zgrunţuroasă a fost găsit şi la Târgu Mureş, datat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea 15. O formă de vas mai rar întâlnită îşi face apariţie în cadrul acestui lot (Pl. XX/2). Este vorba despre tigăile cu picior care sunt semnalate deja în secolul al XV-lea, dar care cunosc o răspândire mai largă mai ales din a doua jumătate a secolului al XVI-lea în special pe teritoriile aflate sub ocupaţie otomană. În cazul de faţă, având în vedere datarea generală a lotului de vase din acest complex, precum şi datorită caracteristicilor fragmentului putem afirma că este vorba despre o variantă mai timpurie. Pasta vasului este caolinică, semi-fină, piciorul are formă conică, dispus în unghi faţă de fundul acestuia, fiind ataşat de muchia fundului. Interiorul vasului a fost acoperit cu un strat de smalţ de culoare verde închis, caracteristică acestei perioade. Pete de smalţ accidentale se observă şi în exterior. Conturul fundului sugerează o formă lobată. Asemenea tigaie a fost descoperită în cetatea regală de la Buda, fiind datată de asemenea în secolul al XV-lea 16, dar şi la Visegrád, autorii furnizând o datare mai largă între sfârşitul secolului al XV-lea şi mijlocul secolului al XVI-lea 17. În această categorie mai pot fi incluse, cu semnul întrebării, cele câteva fragmente de vase, majoritatea funduri, care au fost realizate dintr-o pastă mai fină, fără urme de ardere secundară, menţionate deja la categoria oalelor de uz comun. Un fragment de toartă din lut caolinic semi-fin, de culoare alb-cenuşie provine dintr-o cană sau dintr-un urcior (Pl. XX/3). II Cahle și componente de sobă Un fragment ceramic semi-grosier, cu traseu curbat, având grosimea de 1,5 cm provine probabil din hornul unei instalaţii de încălzit (Pl. XX/4). Dovadă în acest sens este pelicula de funingine depusă pe suprafaţa interioară zgrunţuroasă, precum şi faptul că exteriorului i s-a acordat mai multă atenţie, suprafaţa aflată la vedere fiind netezită. Marginea dreaptă a piesei prezintă o amprentă supraarsă, fiind zona de contact cu restul pieselor din componenţa sobei. Arderea este oxidantă, piesa având o culoare cărămizie. II.9.2. Catalogul obiectelor II Vase de uz comun 1. Fragment de buză oală borcan, cu buza evazată, dreaptă, cu ramă interioară pentru capac, şănţuire în exterior. Pe umăr este decorat cu caneluri. 15 Györffy 2008, 226, Tab Benda 2002, fig. 5 şi 11; Holl 1962, 353, fig Kocsis 2010, 385, fig. 26.b.

43 42 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut redus de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, urme de ardere secundară în exterior. D.B.: 22 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XX/1) 2. Fragment de perete de oală-borcan. Vas de dimensiuni mai mici, partea din gât şi umăr, decorat cu caneluri. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă cu urme de ardere secundară în exterior. Gr.: 0,4 cm. (Pl. XX/2) 3 7. Fragmente funduri de vase. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, urme de ardere secundară în exterior. D. F.: 8 12 cm; Gr.: 0,5-0,7 cm. (Pl. XIX/3 7) 8. Fragment de capac. Formă conică, cu buton circular de prindere. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, cu urme de ardere secundară. D. Buton: 4,5 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XX/8) 9. Fragment margine capac. Margine rotunjită, cu o şănţuire în interior. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, cu urme de ardere secundară şi pe ruptură, după distrugere. D.: 20 cm; Gr.: 0,6 cm. (Pl. XX/9) II Veselă de masă 1. Pahar cu umăr bombat şi bază îngustă, cu buză dreaptă, cu şănţuire în interior. Pe umăr decor în formă de caneluri. Fundul se lăţeşte uşor. Diametrul umărului este mai mare decât cel al gurii. Pe fund urme ale tăierii de pe roată în formă de cercuri concentrice. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut redus de mică, ardere oxidantă, culoare brună. D. B.: 8,5 cm; D. umăr: 10,5 cm; D. F.: 4,7 cm. (Pl. XX/1) 2. Fragment fund de tigaie cu picior. Pastă semi-fină din lut caolinic, culoare alb-cenuşie. Dispune de un picior scurt conic amplasat în unghi faţă de fundul vasului, pe picior şi pe perete se văd urme de ardere secundară. În interior, la baza peretelui se observă mici incizii sau caneluri concentrice. Totodată suprafaţa interioară a tigăii a fost smălţuită cu un smalţ verde închis. Vasul are dimensiuni reduse şi pereţii foarte subţiri. D. F.: 6 cm; L. picior: 3,7 cm; Gr. F.: 0,5 cm; Gr. perete: 0,2 cm. (Pl. XX/2) 3. Fragment de toartă în formă de bandă cu şănţuire mediană, fără decor. Lut

44 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 43 caolinic, pastă fină, degresată cu nisip cu conţinut de mică măruntă, ardere oxidantă, culoare alb-cenuşie. l.: 3,8 cm. (Pl. XX/3) II Cahle și componente de sobe 1. Fragment de horn de sobă Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu mică, exterior netezit. Cu o margine neregulată. Modelat cu mâna, în interior se văd urmele de netezire a liniei de îmbinare a sulurilor de lut. În exterior, pe marginea dreaptă se observă o dungă de ardere secundară de culoare brună închisă, iar în interior o depunere de cărbune. Gr.: 1,5 cm. (Pl. XX/4) II.10. Groapa 7 (sector C și E) II Inventarul mobil II Vase de uz comun Este singurul complex care aparţine în mod sigur unui nivel de locuire ce datează în epoca otomană. Este vorba despre o groapă menajeră care iniţial servea probabil ca groapă pentru provizii, având la colţuri stâlpi de lemn fasonaţi. În umplutura gropii au fost descoperite câteva fragmente ceramice, atât de tradiţie locală, cât şi de factură otomană. Din prima categorie face parte un fragment de buză cu profilatură simplă, evazată, de culoare brună (Pl. XXI/1), fragmentele din peretele şi fundul unui urcior de culoare roşiatică (Pl. XXI/2 3), precum şi fragmente dintr-o cană realizată din lut caolinic şi pictată cu roşu în forma unor dungi paralele sau dispuse în reţea (Pl. XXI.4). Aceste ultime fragmente se diferenţiază clar calitativ de cele descrise în cadrul altor complexe şi datate mai timpuriu, aparţinând categoriei de vase caolinice pictate caracteristice secolelor XVI-XVII, întâlnite foarte frecvent în zona vestică a României. Ceramica de factură sau de tradiţie otomană este reprezentată printr-un urcior reîntregit, acoperit cu smalţ verde închis în care apar dungi verzi de nuanţă mai deschisă (Pl. XXI/5). Un alt fragment ceramic provine dintrun bol acoperit în interior cu un smalţ de culoare brună (Pl. XXI/6). În afară de materialul ceramic care se datează în secolele XVI-XVII, încadrarea cronologică a complexului este susţinută şi de rezultatele analizelor arheozoologice prezentate în volumul de faţă. Acestea au concluzionat că din materialul osteologic provenit din această groapă cel mai mare număr de oase aparţine ovi-caprinelor şi păsărilor de curte, consumate cu predilecţie de populaţia musulmană. Gropi menajere cu formă şi structură asemănătoare au fost descoperite şi în incinta Castelului Huniade din Timişoara, datate cu monete la sfârşitul secolului al

45 44 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale XVI-lea. Aici, în afară prezenţei stâlpilor de lemn în colţurile gropii, a fost observată căptuşirea pereţilor cu scânduri, prinse cel mai probabil de acei stâlpi de colţ 18. II Catalogul obiectelor II Vase de uz comun 1. Fragment buză oală-borcan. Buză evazată, îngroşată. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, urme de ardere secundară în exterior. D.B.: 17 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XXI/1) II Veselă de masă 2. Fragmente fund şi perete urcior (?). Mai multe fragmente alcătuiesc partea de umăr şi fund al aceluiaşi vas. Pe baza curburii peretelui şi a calității pastei putem spune că este vorba despre un urcior. Pastă semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă incompletă, exterior brunroşcat, interior cenuşiu (vas cu gura obturată în momentul arderii). Urme puternice de ardere secundară în exterior provocate cel mai probabil de un incendiu. D. F.: 10 cm; Gr.: 0,5-0,6 cm. (Pl. XXI/2 3) 4. Fragment gât cană şi fragmente perete. Vas de dimensiuni mai mari, cu gât larg. Lut caolinic, pastă semi-grosieră, degresată cu nisip şi ceramică pisată roşiatică foarte fină, ardere oxidantă incompletă, culoare gălbuie. Exterior netezit cu o unealtă de lemn sau os (dungi foarte fine), la baza gâtului pe umăr caneluri. Suprafaţa pictată cu oxid de fier în formă de dungi paralele sau în reţea. Urmă de depunere brună în interior. Gr.: 0,5 cm. (Pl. XXI/4) 5. Fragment bol (?). Curbura vasului şi prezenţa smalţului pe suprafaţa interioară sugerează că ar fi vorba despre un fragment dintr-un bol. Pastă fină, degresată cu nisip cu mică, ardere oxidantă completă, culoare roşiatică. Suprafaţa interioară este acoperită cu smalţ de culoare brun-gălbuie. Gr.: 0,6 cm. (Pl. XXI/6) 6. Urcior. Urcior cu o singură toartă în formă de bandă, se mai păstrează doar pornirea inferioară a acesteia. Pe pântec şi la baza gâtului decor în formă de linii incizate orizontale, pe gât un brâu în relief, lipseşte gura vasului. De la diametrul maxim în sus vasul este acoperit cu smalţ de culoare verde închis peste care s-a suprapus unul de 18 Informaţie inedită, săpăturile au fost efectuate în anul 2009 sub conducerea lui Alexandru Rădulescu şi cu participarea autoarei acestor rânduri.

46 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 45 o nuanţă mai deschisă, scurs de la gât spre pântec sub forma unor dungi verticale. Pe partea inferioară pare să se fi aplicat o angobă de culoare roşiatică. Pastă semifină, degresată cu nisip fin, ardere oxidantă completă, culoare roşiatică. D. F.: 10,2 cm; D. maxim: 26 cm; H.: 26,5 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XXI/5) II.11. Groapa 8 (sector D) II Inventarul mobil II Vase de uz comun Au fost descoperite doar patru fragmente ceramice, din care trei aparţin aceluiaşi vas de gătit de culoare brun-roşcată, cu pereţi subţiri şi un fragment dintr-un alt vas-borcan de dimensiuni mai reduse. Datorită faptului că este vorba despre fragmente din pereţi, nu putem face aprecieri privind dimensiunile şi formele acestora. Ele se înscriu în tipul vaselor caracteristice secolului al XV-lea: oale borcan lucrate la roata rapidă, cu pereţi subţiri şi decorate cu caneluri. II Veselă de masă Fragmentul încadrat aici provine dintr-un pahar cu talpă. Fragmentul păstrat nu prezintă nici un decor. Pasta este semi-grosieră, cu urme vizibile de granule de nisip. Piesa a fost lucrată la roată. Arderea este de calitate, completă în profunzimea grosimii pereţilor, în urma căreia piesa a primit o culoare cărămizie, roşiatică. (Pl. XXII/1) II Catalogul obiectelor II Vase de uz comun 1. Fragment perete oală-borcan. Pastă semi-grosieră, ardere oxidantă incompletă, culoare brună, urme de ardere secundară în exterior, cu caneluri pe umăr. Gr.: 0,4 cm. II Veselă de masă 1. Talpă de pahar. Talpă discoidală lată care continuă în sus printr-un picior îngust din care porneşte corpul paharului. Fără decor. Pe talpă se văd urmele de tăiere de pe roata olarului în formă de cercuri concentrice. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip, ardere oxidantă completă, culoare roşiatică.

47 46 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale D. talpă: 5 cm; Gr. perete: 0,4 cm. (Pl. XXII/1) II.12. Groapa 9 (sector C și F) II Inventarul mobil II Vase de uz comun Majoritatea fragmentelor ceramice care provin din groapa nr. 9 aparţin categoriei oalelor pentru gătit. Acestea sunt fragmente de funduri şi de pereţi fără caracteristici deosebite. Pasta este în general semi-grosieră, arderea oxidantă incompletă, culoarea vaselor fiind de la brună la cărămizie. Se observă urme puternice de folosire, în special de ardere secundară. Dimensiunile vaselor se înscriu în categoriile medii şi mari, având diametrele fundurilor cuprinse între 6,3 şi 12 cm, pereţii sunt în general groşi (0,4 0,7 cm). Pe fundul vasului nr. II din catalog (Pl. XXIII/5) se vede o linie dreaptă în relief care apare şi pe un alt fund de vas (II , Pl. XXIII/3) la aceeaşi distanţă de centrul fundului, ambele au şi o adâncitură în mijloc, rezultată în urma fixării lutului pe roată care avea probabil în centru un cui. Aceste indicii arată că cele două vase, posibil şi un al treilea, au fost produse în acelaşi loc. Din punctul de vedere al tehnologiei de lucru în cazul aceloraşi fragmente se mai remarcă şi faptul că discul fundului a fost realizat separat, fiind apoi ataşat peretelui. Acest lucru înseamnă că pereţii vaselor au fost realizate din suluri de lut, finisarea efectuându-se la roata înceată, acţionată manual 19. Se remarcă totuşi pereţii subţiri ale vaselor, având deja la bază grosimea de doar 0,4 cm. Folosirea acestor metode sugerează o datare a fragmentelor în secolul al XIV-lea, în veacul următor generalizându-se tehnologia roatei rapide. Nu putem însă exlude nici eventuala supravieţuire mai prelungită a acestor tehnici arhaice în cadrul unor ateliere mai izolate 20. Având în vedere că în lot apar şi vase realizate la roata rapidă, având ca elemente caracteristice fundul netezit sau urmele de tăiere de pe suprafaţa de lucru, precum şi pereţii subţiri, optăm totuşi pentru o datare generală a materialului în secolul al XV-lea. Printre fragmente se mai numără un fragment din marginea unui capac mai scund, de factură semi-grosieră, caracteristic acestei perioade. 19 Holl 1956, Observaţiile şi statisticile lui Imre Holl au fost făcute în special pe baza materialului ceramic descoperit în oraşul medieval Buda, astfel că ele ar putea prezenta discordanţe faţă de materialele provenite din alte zone. De fapt însuşi autorul formulează ideea conform căreia anumite tipuri de roate mai elaborate, dar încă acţionate cu mâna în zonele rurale au fost probabil folosite chiar şi la începutul secolului al XVI-lea.

48 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 47 II Veselă de masă Vesela este slab reprezentată în cadrul acestui lot. Putem enumera aici un fragment de perete cu pornirea inferioară a toartei de forma unei benzi. Pasta poate fi apreciată ca fiind semi-fină spre semi-grosieră, arderea este oxidantă, culoare roşiatică. Probabil provine dintr-un urcior. Dintr-un alt urcior, din zona umărului par să provină alte două fragmente cărămizii cu grosime redusă (0,4 cm) şi cu pastă semi-fină. II Cahle și componente de sobe Două piese fac parte din categoria cahlelor. Prima este o cahlă-nişă semi-cilindrică fără decor, de factură grosieră (Pl. XXIII/6). Arderea este oxidantă, rezultând o culoare brună. Acest tip de cahle este caracteristic perioadei cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi mijlocul secolului al XVI-lea şi pe baza descoperirilor se pare că nu a fost foarte utilizată 21. Al doilea fragment provine dintr-o cahlă oală, cu gura pătrată sau triunghiulară, reprezentând marginea uneia dintre laturile acesteia (Pl. XXIII/7). Nu putem face aprecieri legate de proporţiile piesei, astfel că şi încadrarea cronologică poate fi făcută doar pe baza datării lotului. II Catalogul obiectelor II Vase de uz comun 1. Fragment perete oală-borcan de mari dimensiuni. Decorat cu caneluri. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Gr.: 0,5 cm. (Pl. XXII/2) 2. Fragment perete oală-borcan de mari dimensiuni. Decorat cu caneluri. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Gr.: 0,4 cm. (Pl. XXII/3) 3. Fund de oală-borcan de la un vas de dimensiuni mari. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. D. F.: 11,3 cm; Gr.: 0,6 cm. (Pl. XXIII/2) 4. Fund de oală-borcan de dimensiune medie. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă, culoare brună. Urme de ardere secundară atât în exterior cât şi în interior şi pe rupturi, depuneri în interior. Fundul modelat separat de perete, se vede urma de îmbinare. Pe fund se vede o 21 Marcu 2004,

49 48 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale linie dreaptă în relief (semn de meşter?) şi o mică gaură în mijloc, rezultat probabil în urma fixării lutului pe roată care avea în centru un cuie. D. F.: 8,7 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XXIII/3) 5. Fund de oală-borcan. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă, culoare brună. Urme de ardere secundară în exterior. Fundul modelat separat de perete, se vede urma de îmbinare. În mod identic cu fragmentul precedent pe fund se vede o linie dreaptă în relief şi o mică gaură în mijloc. D.F.: 6,3 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XXIII/1) 6. Fragment capac cu formă mai aplatizată, cu marginea îngroşată. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Urme de ardere secundară în special în interior. D.: 9,5 cm; Gr.: 0,4 cm. (Pl. XXIII/4) II Veselă de masă 1. Fragment perete ulcior cu toartă în formă de bandă, cu şănţuire mediană. Pastă semi-grosieră degresată cu nisip cu conţinut redus de mică foarte măruntă. Ardere oxidantă incompletă, culoare roşiatică. Gr.: 4 cm; l. toartă: 4 cm. (Pl. XXIII/5) II Cahle și componente de sobe 1. Fragment cahlă-nişă. Pastă grosieră cu conţinut ridicat de nisip cu granulaţie mare, ardere oxidantă completă, culoare brună. l.: 9,3 cm; h.: 4,5 cm; Gr.: 0,9 cm. (Pl. XXIII/6) 2. Fragment cahlă oală cu gura pătrată sau triunghiulară. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu conţinut de mică foarte măruntă, ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Urme de ardere secundară. (Pl. XXIII/7) Gr.: 0,5 cm. II.13. Sector D, albiere strat II Inventarul mobil II Vase de uz comun Majoritatea fragmentelor provin din vase care aparţin categoriei de uz comun, din tipul oalelor-borcan. Apare decorul caracteristic sub formă de caneluri, baza îngustă (diametru de 8 cm) şi buza evazată simplă, uşor trasă spre interior, cu ramă pentru capac. Un fragment provine din partea superioară a unui capac cu formă de clopot. Pasta vaselor este semi-fină şi semi-grosieră şi este caracteristică arderea oxidantă. Avem şi un fragment de toartă, cu pasta semi-grosieră şi de culoare brună spre cenuşiu.

50 Capitolul II. Analiza inventarului arheologic 49 II Catalogul obiectelor II Vase de uz comun 1. Fragment buză oală-borcan de dimensiuni medii. Buză simplă evazată în formă de pâlnie, uşor trasă spre interior, cu ramă pentru capac. Pastă semi-fină, degresată cu nisip cu conţinut de mică, ardere oxidantă, culoare brună. Urme de ardere secundară. D. G.: 12 cm; Gr.: 0,3 cm. (Pl. XXIV/1) 2. Fragment fund oală. Pastă semi-fină, degresată cu nisip cu conţinut de mică. Ardere oxidantă, culoare brună. Urme de ardere secundară. D. F.: 8 cm; Gr.: 0,5 cm. (Pl. XXIV/2) 3. Fragment capac. Provine din partea superioară, din zona de sub buton. Curbura fragmentului indică o formă conică mai înaltă. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip cu mică. Ardere oxidantă incompletă, culoare brună. Urme de ardere secundară pe ambele feţe. Gr.: 0,5-0,8 cm. (Pl. XXIV/3) 4. Fragment toartă. Are formă de bandă. Pastă semi-grosieră, degresată cu nisip; ardere oxidantă (?), culoare brun-cenuşie. l.: 3,8 cm; Gr.: 1,2 cm. (Pl. XXIV/4) II.14. Passim (Fără context arheologic) II Inventarul mobil II Veselă de masă Aşa cum am precizat şi în partea introductivă, o cantitate redusă de piese este lipsită de un context clar de descoperire. Am ţinut totuşi să le prezentăm, deoarece unele se dovedesc a fi piese interesante, dintre care un vas ceramic se păstrează aproape întreg. Este vorba despre un urcior mic, cu tub de scurgere şi cu gura realizată sub forma unui dop ataşat de tip filtru, cu găuri (Pl. XXV/1). Gâtul vasului şi tubul sunt legate între ele printr-o toartă de tip bandă plină, decorată pe lungime cu un rând de orificii. Pasta vasului este semi-fină, ardere reducătoare, culoare brun-cenuşie. Urcioarele cu filtre apar foarte frecvent în cadrul materialului ceramic de epocă otomană, fiind caracteristice cele cu gura lobată şi cu filtru asemănător unei strecurătoare, amplasat în interiorul gurii. Piesa în discuţie reprezintă un tip aparte atât din punctul de vedere al formei,

51 50 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale cât şi al materialului şi culorii. Până în prezent nu am reuşit să găsim analogie apropiată pentru vasul nostru, cu toate că literatura de specialitate, în special cea ungară, privind ceramica medievală târzie şi modernă este foarte bogată. Acest lucru ar fi un indiciu privind o datare puțin mai timpurie. În acest sens ne-a fost de mare ajutor o semnalare verbală a unei piese asemănătoare descoperite la Gyula (Ungaria), datată în prima jumătate a secolului al XVI-lea 22. Din păcate, din cauza lipsei informațiilor privind locul de descoperire, tot aici suntem nevoiți să încadrăm şi o lamă de cuțit cu semn de meşter (Pl. XXV/2). II Catalogul obiectelor II Veselă de masă 1. Urcior. Cu tub de scurgere laterală de formă cilindrică ataşată în unghi de umărul vasului, legat printr-o toartă alveolată plină decorată cu orificii de gâtul vasului. Gâtul are formă bitronconică, diametrul maxim fiind decorat cu un brâu cu împresiuni în formă de şnur. Buza este puternic evazată, ca un guler sau pâlnie, de care este ataşat în continuare un dop de forma unui filtru conic prevăzut cu două rânduri orizontale de orificii şi buton globular mic. Pasta este semi-fină, degresată cu nisip, ardere oxidantă, culoare brună. H.: 19,5 cm; D. maxim: 11 cm; D. F.: 6,5 cm. (Pl. XXV/1) II Ustensile 1. Fragment de cuțit. Cuţit cu mâner lamelar, lama uşor lăţită faţă de mâner, vârful lamei şi capătul mânerului rupt. Segmentul păstrat al mânerului dispune de un orificiu circular pentru fixarea plăselei. Pe lamă se observă un semn de meşter constând dintr-o săgeată orientată spre mâner, suprapusă de o rozetă (?). Pe baza semnului de meşter s-a putut determina că este vorba despre un articol de import care provine cel mai probabil din Nürnberg, Germania. L.: 12 cm; ll.: 1,2 cm; lm.: 1 cm. 23 (Pl. XXV/2) 22 Îi mulţumesc şi pe această cale domnişoarei Emese Szalai pentru informaţiile oferite privind acest tip de vase. 23 Cuțitul a fost publicat de către autoare: Kopeczny 2016, 402, Pl. III/10.

52 Capitolul III. Studii interdisciplinare III.1. Analiza dendrocronologică a probelor de lemn (Tóth Boglárka) În cursul săpăturilor din anul 2009 din situl Timişoara str. Ungureanu nr. 2 au fost descoperite rămăşiţe de lemn, în stare de conservare deosebit de bună. Analiza dendrocronologică a acestora a fost iniţiată de doamna Kopeczny Zsuzsanna, arheolog la Muzeul Banatului din Timişoara în decembrie Provenienţa lemnelor este următoarea: stâlp cu secţiune în formă de cadran din sectorul A din pivniţă proba 1. stâlp cu secţiune în formă circulară din sectorul B groapa 2A proba 2. grindă cu secţiune dreptunghiulară din sectorul B groapa 2A/toaletă proba 3. grindă cu secţiune dreptunghiulară din sectorul D din fântână proba 4. scândură din sectorul D cu menţiunea capac fântână proba 5. stâlp din sectorul B complex 7 proba 6. stâlp cu secţiune de segment semicircular din fântână proba 7. Prin analiza secţiunilor transversale a probelor sub microscop a fost determinată specia acestora, toate fiind obţinute din stejar (Quercus sp.). Mostrele, cu excepţia a două bucăţi (probele 2 şi 6), provin din lemn prelucrat. Urme de coajă au fost observate pe probele 3 şi 7, iar ultimul inel anual anterior doborârii copacului s-a mai păstrat şi pe probele 5 6, astfel datarea absolută în ani calendaristici a acestor probe va fi posibilă cu o exactitate de jumătate de an. Pe lângă probele cu inele de alburn enumerate mai sus şi proba 4 a păstrat câteva inele din alburn, însă de pe probele 1 2, acestea, respectiv partea exterioară a copacului, au fost îndepărtate în cursul prelucrării. Vârsta exactă a copacului a putut fi determinată doar în cazul probei 6, care a păstrat şirul inelelor de la măduvă până la coajă. Acest copac a fost tăiat tânăr, la vârsta de 46 de ani. Celelalte probe provin la rândul lor tot din copaci tineri în jur de de ani, cu excepţia probei 3 care are 77 de inele până la coajă.

53 52 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Numărul minim de inele consecutive necesar pentru analiza dendrocronologică este 31, însă proba 2 a conţinut doar 26 de inele, deci a fost exclusă din analiză. Lăţimea inelelor anuale din probe a fost măsurată cu o precizie de 1/100 mm, după care seriile obţinute au fost comparate atât vizual la masa luminată cât şi cu software-ul dendrocronologic. Astfel, s-a putut determina că probele 4 5, respectiv proba 7 sunt contemporane. Relaţia cronologică a acestora este ilustrată de diagrama de mai jos (partea neagră marchează inelele exterioare de alburn). Dat fiind faptul că pe probele 5 şi 7 ultimele inele de sub coajă conţin atât fâşia de primăvară cât şi cea de toamnă, putem afirma că probele 5 şi 7 provin din copaci tăiaţi în aceaşi iarnă. Deşi pe proba 4 ultimul inel nu a putut fi observat, pe baza inelelor din alburn presupunem că a fost tăiat în acelaşi an cu copacii probelor 5, 7 (de menţionat faptul că limita duramen-alburn a probelor 4 şi 5 este în acelaşi an). Seria compusă de 53 de ani obținută prin unirea celor trei serii a fost comparată cu cronologiile de stejar din Transilvania, cu seriile timişorene obţinute din probele săpăturii de la Castelul Huniade din campania 2007, fără rezultate acceptabile însă. Cu ajutorul colegilor din străinătate am continuat compararea lor şi cu serii din Ungaria, Austria, Slovenia, dar şi aceste demersuri nu au dat rezultatele scontate. Până în momentul de faţă nici acel coleg din Polonia nu a reacţionat, care a reuşit să dateze seriile timişorene menţionate mai sus, încadrate de noi între anii Ca atare nu am reuşit să datăm pe ani calendaristici cele trei probe contemporane din fântâna din sectorul D. O explicaţie posibilă pentru răspunsul negativ la comparaţia cu probele datate din Castelul Huniade poate fi faptul că seria din fântână provine dintr-o perioadă anterioară, sau ulterioară perioadei acoperite de seria din Castelul Huniade.

54 Capitolul III. Studii interdisciplinare 53 Seriile probelor 1, 3 şi 6, nu seamănă nici între ele, nici cu probele din fântână, deşi au fost comparate individual cu cronologiile enumerate mai sus, dar nici aceste încercări nu au dat rezultate. În cazul probei 1, care are doar 33 de inele, acest fapt nu este deloc surprinzător, dar în cazul probelor 3 şi 6, cu câte 77 respectiv 46 de inele, rezultatul negativ nu se datorează numărului insuficient de inele ale probelor. Datarea absolută a probelor din strada Ungureanu nu a fost posibilă. Acest fapt se datorează faptului că la momentul de faţă nu avem încă o cronologie valabilă pentru zona Timişoara-Banat. Trebuie subliniat însă faptul că în această regiune colectarea sistematică a probelor de lemn din săpături se face doar pe şantierele arheologice din Timişoara şi aici doar din În urma acestora, din trei campanii şi trei situri a fost colectate un număr de 18 probe. Deşi acest număr nu este deloc suficient pentru întocmirea unei cronologii, colectarea sistematică face posibil ca în viitorul nu prea îndepărtat multe probe încă nedatate să formeze cronologii care vor forma baza unei cronologii locale cu care vom putea ajunge şi la datări absolute pe ani calendaristici 24. III.2. Studiul arheozoologic (Georgeta El Susi) Eşantionul faunistic analizat include 210 oase de animale, dintre care un rest de peşte (o specie de apă dulce, crap cel mai probabil), patru oase de găină şi 205 oase de mamifere. Dintre acestea, şase fragmente provin de la cerb şi 199 de la vită, oaie, capră, porc, cal şi câine. Dintre cele 199 fragmente, 16 resturi nu au fost identificate până la specie, dar ele aparţin tot grupului mamiferelor (Tab. 1). Exceptând oasele de cal şi câine celelalte sunt deşeuri menajere, rezultate din activităţile de tranşare şi consum al locuitorilor din zona respectivă a cetăţii. Materialul este bine păstrat, câteva oase prezentând urme de roadere pe zona epifizelor nesudate; printre acestea, o pereche de humerusuri, un omoplat de porc, recoltate din locuinţa 1 şi un femur de la un alt porc, din groapa 1. Din podina aceleiaşi locuinţe provine şi un metapod de vită cu rosături de câine. Oasele prezintă puţine urme de tăiere, probabil existau persoane specializate în sacrificarea şi prelucrarea carcasei animalelor sacrificate. Tabel 1 Distribuţia oaselor în complexe Gr. 1 Gr. 5 Gr. 7 Gr. 2a Lo- cus- L1 Pivniţă/ Gr. 6 Fântâna 1 Lo- cus- L2 Total frgm % NMI % Bos taurus , ,4 Ovis/ Capra , ,79 24 Traducere Botár István, 24 aprilie 2012.

55 54 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Gr. 1 Gr. 5 Gr. 7 Gr. 2a Lo- cus- L1 Pivniţă/ Gr. 6 Fântâna 1 Lo- cus- L2 Total frgm % NMI % Sus , ,79 domesticus Equus ,7 3 6,38 caballus Canis 1 1 0,52 1 2,12 familiaris Gallus 4 4 2,08 2 4,26 dom. Sp , ,74 domestice Cervus ,11 2 4,26 elaphus Sp. sălbatice ,11 2 4,26 Lot determinabil Lot nedeterm. Pisces 1 1 Total eșantion Concret, pe un omoplat de porc provenit din fântâna nr. 1, s-au identificat tăieturi în zona colului, fiind încercări de tranşare a şuncii în părţi mai mici. De asemenea, pe o coastă de vită (din podina loc. 1) se observă urme multiple de tăiere, pentru a înjumătăţi carcasa animalului. Pe un metatars de vită (din pivniţa aceluiaşi complex gr. 6) sunt vizibile urme fine pe faţa posterioară, probabil pentru a tăia ligamentele respective ale piciorului posterior. Pe un pubis, tot de vită (din loc. 1) sunt vizibile urme de tranşare pentru detaşarea coxalului. În cazul unui atlas de ovin (din gr. 6) se constată o secţionare verticală a acestuia, pentru tranşarea în jumătăţi a animalului respectiv. Și în sfârşit, unele coarne de vită (din loc. 1), oaie, capră (din gr. 6) au urme de tăiere la bază, de fapt au fost îndepărtate de pe frontale. În cazul vitei ar putea fi vorba de procesarea coarnelor pentru obţinerea unor obiecte, în cazul ovicaprinelor, probabil e vorba numai de o etapă intermediară de prelucrare a craniului animalelor sacrificate. Oase în conexiuni anatomice sunt puţine. E vorba doar de extremitatea distală a membrului posterior de cerb, ce includea metatarsul, astragalul, calcaneul, centrotarsul, toate provenite din pivniţa locuinţei 1. Ele reprezintă extremitatea distală a membrului posterior, îndepărtată după tranşarea animalului. Aproximativ 45 de oase colectate din stratul de arsură de deasupra podinei locuinţei 1 poartă urme de ardere. Circa 70% din material,

56 Capitolul III. Studii interdisciplinare 55 adică 148 resturi faunistice provin din locuinţa 1 (pivniţă+ podină), locuinţa 2 a furnizat doar 15 resturi, celelalte complexe la fel de puţin material. În privinţa distribuţiei taxonilor în complexele investigate nu sunt prea multe de spus. Oase de vită, specie prevalentă în eşantion, s-au identificat în toate complexele cu excepţia gropii 2a. Este vorba de un procent de 37,3% pe resturi şi 23,4% pe număr minim de indivizi. Pe locul secund se plasează porcinele, cu 27,46% pe resturi şi 29,79% pe indivizi. Oasele speciei sunt distribuite peste tot, peste 58% provenind din locuinţa 1. Ovicaprinele înregistrează ceva mai puţin, 23,83% pe resturi şi 29,79% pe indivizi, fiind prezente peste tot cu excepţia fântânii şi a gropii 5. Din groapa 2a/latrină s-a prelevat un frontal de Ovis cu perechea de coarne aferentă. Calul este relativ numeros, cam 5,7% pe resturi, 6,38% pe indivizi. Resturile sale au fost prelevate doar din locuinţa 1, gropile 5 şi 7. De la câine provine o singură mandibulă, colectată din gr. 5, sub raport statistic acesta reprezentând 0,52%. Cele patru oase de găină provin din groapa 7 şi totalizează 2,08%. Referitor la repartiţia elementelor scheletice ale fiecărui taxon, pe regiuni anatomice se pot preciza următoarele. În cazul bovinelor (Tab. 2, Fig. 19), frecvenţele diverselor oase sunt apropiate, totuşi există o maximă. Este vorba de fragmentele de femur, tibie şi vertebre, reprezentând un procent de 11%. Resturile maxilare, sunt puţine, maxila şi mandibula totalizează împreună cam 10%. Și din acest considerent frecvenţa bovinelor pe indivizi este mult redusă, plasându-se sub cea a ovinelor şi porcinelor, specii de la care s-a păstrat numeroasă dentiţie. Precizăm că în reprezentările grafice din Fig , părţile absente sunt necolorate (albe). Notăm că în depunerea arheologică din locuinţa 1 (podină) există oase de vită din absolut toate regiunile corporale, inclusiv cele fără valoare alimentară (extremităţi distale ale membrelor, schelet cefalic), care de regulă se aruncau după tranşarea animalelor. În schimb, umplutura pivniţei nu avea elemente din regiunea cefalică (cu excepţia unui singur dinte rătăcit ), prevalând cele din părţile cărnoase. În privinţa ovicaprinelor, o treime din resturi sunt spărturi de mandibulă şi dentiţie inferioară, fapt reflectat şi în ponderea mare de indivizi prezumaţi (cam 30%). Tabel 2 Distribuţia oaselor de vită în complexe oase Locus Gr. 6/ Gr. Fântâna Gr. Gr. Locus Total % 1 pivniţă frgm. craniu+coarne ,56 maxila+dinţi ,78 mandibula+dinţi ,94 scapula ,56 humerus ,94 radius ,94 carpale+mc 3 3 4,17

57 56 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale oase Locus Gr. 6/ Gr. Fântâna Gr. Gr. Locus Total % 1 pivniţă frgm. pelvis ,56 femur ,11 tibia ,11 tarsale+mt ,72 falange ,56 vertebre ,11 coaste ,94 total Coastele sunt destul de numeroase, cam 15%, restul elementelor osoase deplasându-se sub 10% (Tab. 3, Fig. 20). În cazul suinelor prevalează humerusul (22,6%) şi scapula (23,2%), mai ales în locuinţa 1. Se pare că şuncile anterioare erau cu predilecţie utilizate în consum de ocupanţii acestui complex. În schimb, vertebre şi coaste nu prea există în depunerea din acest context. Tabel 3 Distribuţia oaselor de ovicaprine în complexe oase Locus- L1 Gr. 6 Gr. 1 Gr. 7 Gr. 2a/ latrină Locus 2 Total frgm. % craniu+coarne ,4 maxila+dinţi 1 1 2,08 mandibula+dinţi ,2 scapula 1 1 2,08 humerus 1 1 2,08 radius ,17 ulna ,17 carpale+mc ,33 pelvis 1 1 2,08 femur 1 1 2,08 tibia ,17 tarsale+mt ,25 falange 1 1 2,08 vertebre ,25 coaste ,6 total Oasele scheletului cefalic sunt puţine, fragmentele de neurocraniu lipsind din locusul 1 (Fig. 21, Tab. 4). Oasele de cabaline includ ceva dentiţie izolată şi fragmente din extremităţile distale ale membrelor (metapodii, falange). Mai notăm că, pe principiul oaselor pereche s-au stabilit unele corelaţii între locuinţa 1 (podină) şi fântână: este vorba de două perechi de humerusuri de porc (vezi date metrice în

58 Capitolul III. Studii interdisciplinare 57 anexă); de asemenea, între pivniţă şi locuinţa 1, pe baza unei perechi de tibii distale, tot de la porc. Tabel 4 Distribuţia oaselor de suine în complexe element Locus- Gr. 6 Gr. 1 Fântâna Gr. Gr. 7 Locus Total % L frgm. craniu ,55 maxila+dinţi ,3 mandibula+dinţi ,43 scapula ,2 humerus ,6 radius ,77 ulna ,66 femur ,66 tibia ,55 tarsale+mt ,77 vertebre ,66 coaste ,77 total Biometrie corporală Sub raport morfologic, coarnele bovinelor se încadrează în tipul brahyceros, adică procese cornulare mici, gracile, cu următoarele variante: baza semicirculară (indice aplatizare 79,81), traiect puternic curbat anterior; bază circulară (indice aplatizare 93), traiect slab curbat, orientat în lateral (Fig. 31). Coarnele sunt foarte scurte, unul are doar 80 mm lungime pe curbura mare, un altul ceva mai lung, de 160 mm. Piesele provin exclusiv de la femele, fiind de tip brahyceros. Tot în Fig. 31 apare şi o porţiune din frontalul altei vite, cu cornul îndepărtat şi linia intercornuală ondulată. Pe baza câtorva oase întregi s-au estimat următoarele înălţimi la greabăn: 110,3 cm (metacarp cu lg. mx. 183 mm); 107,1 cm (metatars cu lg. mx. 201 mm); 100,7 cm (tibie cu lg. mx. 292 mm). Metacarpul aparţine unui exemplar de peste 2 3 ani, metatarsul provine de la un exemplar sacrificat în jur de 2 3 ani (sutura distală vizibilă) iar tibia de la un animal de peste 3,5 4 ani, cel mai probabil de la individul ce a furnizat şi metacarpul. Cele trei oase provin de la minimum două vite, una de 107,1 cm şi alta de 105,5 cm (media între valorile metacarpului şi tibiei). Piesele provin din locuinţa 1 şi pivniţa acesteia. Valorile obţinute sunt mici, ele se plasează la limita inferioară de variaţie admisă pentru populaţiile de bovine exploatate în sec. XV-XVI în Banat şi zonele învecinate. De pildă, pe materialul de secol XVI din Piaţa Sfântul Gheorghe din Timişoara a fost identificat şi acest tip de vite, cu talie foarte mică, de 104,4 cm, deşi restul valorilor sunt mai mari El Susi 2007, 249.

59 58 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Pentru bovinele exploatate în nivelele medievale de sec. XIII-XV de la Dumbrăviţa (Câmpia Banatului) s-au estimat valori ceva mai crescute, de 113,7 117,6 cm, cu o medie de 115,4 cm 26. Probabil că aci prevalau exemplarele mascule, de talie mai mare. Pe domeniul cetăţii Caraşova, în sec. XIV-XV existau femele cu înălţimi la greabăn mici, de 103 cm 27. Corelând valorile taliei cu cele pe lăţimile oaselor, se apreciază că, populaţia de bovine exploatată în zona cetăţii includea animale gracile, talie mică şi productivitate redusă. Și în situri maghiare, apropiate sau contemporane sub raport cronologic este evidenţiat acest tip de vite mici. În general vitele din ev mediul maghiar, până în sec. XIV-XV pot fi socotite ca unitare, ele-s de statură mică, cu oase gracile... cu coarne scurte, uşor curbate.. se numără printre rasele primitive, încadrându-se în imaginea complexă de origine europeană a grupului brahyceros, ele fiind identificate în săpăturile mai vechi de la Buda 28, sau mai noi de la Kána. Aci, cel puţin opt exemplare aveau talie sub 110 cm 29. În ceea ce priveşte porcul, pe baza unui astragal cu lg. mx. 39,5 mm s-a estimat o înălţime la greabăn de 73,05 cm. Din groapa 1 provin câteva oase (Fig. 35) de la un exemplar tăiat în jur de 2 3 ani. Este vorba de un humerus neepifizatproximal, cu o lg. mx. de 188 mm, o scapulă de 213 mm şi un radius (+ulna corespunzătoare) de 150 mm lungime. Acesta pare mai mic ca să se potrivească primelor două oase, dar nu este exclus. În cazul humerusului şi scapulei, epifizele distale sunt destul de robuste, ceea ce ar sugera un exemplar sălbatic, potrivit dimensionărilor. Chiar şi pe lungimile oaselor respective cu creştere neîncheiată s-ar obţine valori ale taliei de peste 75 cm. Exemplarul respectiv sacrificat în jur de 2 3 ani se pare că era, totuşi un mascul domestic, ceva mai robust, faţă de alte animale identificate pe baza eşantionului. Fie că avem de-a face cu o populaţie de suine omogenă, dar compusă din animale de diferite vârste, fie că este vorba de două populaţii de suine, una ceva mai robustă, probabil crescută pe lângă casă (hrănită mai bine) şi o alta cu animale mai mici, crescute liber (hrănită cu jir şi ghindă). Referitor la resturile de caprine, există puţine date metrice prelevate, acestea indică exemplare de mărime medie, ceva mai robuste decât oaia. Un singur frontal prelevat din pivniţa locuinţei 1 are coarnele îndepărtate, aşa că nu se pot face precizări asupra morfologiei lor. Cele două mandibule complete prezintă dentiţie de mărime medie şi mare faţă de seria ovinelor. La fel de puţine date metrice au fost prelevate şi de pe oasele ovinelor. Nici în acest caz nu există oase întregi pentru aprecierea taliei. Fragmente din frontalele a trei berbeci, două dintre ele cu coarne, au oferit unele date asupra morfologiei coarnelor respective. De pildă, din budă provine o pereche de coarne (Fig. 33) relativ gracile, arcuite în lateral, cu secţiunea 26 Chiu 2004, El Susi 2004, Matolcsi 1981, 215; Bökönyi 1966, Lyublyanovics 2008, 122, 52.

60 Capitolul III. Studii interdisciplinare 59 bazei aproape triunghiulară, sutura inter-frontală deschisă, ceea ce sugerează un animal sacrificat sub 5 7 ani; o altă piesă (din groapa 7), deşi incompletă pentru măsurători, are o secţiune triunghiulară, cu două muchii ascuţite şi una rotunjită. Deci, sub raport morfo-dimensional masculii de ovine purtau coarne relativ gracile, tipul foarte robust nefiind identificat în materialul nostru. Acest tip este comun evului mediu târziu din regiunile noastre. În privinţa taliei ovinelor eşantionul de faţă nu oferă astfel de informaţii, însă există pentru epoca respectivă, ceva date orientative. De pildă pe materialul de la Caraşova pentru capră s-a estimat o înălţime de 64,4 cm iar pentru o femelă de oaie o talie de 58,2 cm 30. Se pare că şi în siturile maghiare contemporane au oferit valori asemănătoare. Pe fauna de la Buda din sec. XIV-XV s-au estimat înălţimi de 59 cm pentru femele şi 65 cm pentru masculi 31, valori de 52 61,3 cm, medie 57,3 cm înregistrându-se la Muhi 32. Oaia exploatată în situri medievale germane avea o talie mică, de 54,9 68,1 cm, cu o medie de 61 cm 33. Valori mult mai mari, de 61,8 77,6 cm, cu o medie de 68,2 cm se evidenţiază pe oasele din secolele următoare din cetate Timişorii, sub influenţă turcească 34. În ceea ce priveşte talia şi conformaţia corporală a cabalinelor, pentru aşezările din Banat şi Transilvania nu prea există date, pe acest segment cronologic, deşi s-au analizat foarte multe materiale faunistice. Și asta pentru că mamiferul nu făcea parte din dieta comunităţilor medievale, decât în cazuri excepţionale, probabil de foamete, război şi deci au ajuns puţine oase printre deşeurile menajere. Din eşantionul nostru provine un singur metatars (din gr. 5), cu lg. maximă/ lg. laterală de 273,5/ 265 mm, estimându-se o înălţime la greabăn de 141,24 cm (Fig. 32). Piesa aparţinea unui exemplar cu extremităţi subţiri (indice diafiza 11,15) şi talie destul de înaltă, peste medie. Este un exemplar de călărie, deşi pare nu foarte înalt. În general, pe epoca respectivă exista o largă variaţie dimensională, de pildă în situri maghiare Bökönyi estimează o medie de 138,5 cm, cu o variaţie de cm 35 ; la fel, la Székesfehérvár (perioada pre-turcă) s-au apreciat valori de cm 36, iar la Muhi există o variaţie de ,1 cm, cu o medie de 139 cm. Calul arab, de talie înaltă este introdus odată cu ocupaţia turcă 37. Din locuinţa 1 provin falangele I posterioară şi III, cu mare probabilitate de la acelaşi exemplar, lipsind însă falanga intermediară. Piesele sunt gracile, de mici dimensiuni, morfologia lui Ph I este caracteristică cabalinelor, dar ca date metrice ar putea indica apartenenţa la un catâr, de pildă. Din acelaşi complex s-au prelevat şi un M2 (molar) superior, având 30 El Susi 2004, Bökönyi 1966, Lyublyanovics 2008, Walcher 1978, El Susi 2007, Bökönyi 1974, 535, apud Lyublyanovics 2008, Bartosiewicz 1997, Bartosiewicz 1997, 140.

61 60 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale trăsături cabaline slab exprimate: pliul cabalin slab dezvoltat, protoconul aproape simetric, lungimea sa reprezentând cam 47,9% din lungimea dintelui 38. O singură mandibulă stângă de câine, cu lungimea maximă 155,5 mm, recoltată din groapa 5 a oferit unele informaţii asupra taliei exemplarului respectiv (Fig. 32). Pe baza lungimii jugale (85 mm) s-a estimat o valoare Dahr de 202,5. Aceasta corespunde unui exemplar de talie înaltă, peste 60 cm, cam de mărimea unui ciobănesc. În privinţa cerbului, pe baza unui metacarp (Fig. 34) prelevat din locuinţa 2, cu lungimea 248 mm s-a estimat o înălţime la greabăn de 112,8 cm. Un indice diafizar de 9,68 ar atribui metapodul unui mascul, deşi datele metrice sunt mici. Metatarsul, calcaneul, centrotarsul şi astragalul descoperite în pivniţa locuinţei 1 provin de la un alt cerb, un subadult ce nu a atins 2 ani, nici acesta nu va fi avut o talie foarte mare, judecând după proporţiile osului. De la un cocoș provine o pereche de tarso-metatarse, cu lg. maximă de 80,5/81,5 mm, animalul fiind destul de robust; de la o găină provin un tibiotars şi un humerus cu lg. maximă 75 mm. Valoric se integrează populaţiilor exploatate în evul mediu. Profile de abataj Dentiţia numeroasă în cazul ovicaprinelor şi suinelor a oferit informaţii interesante asupra vârstei exemplarelor sacrificate, cât şi a modului de exploatare a speciilor domestice. Materialul suinelor se grupează pe 14 indivizi dintre care, până la un an există şase exemplare; unul dintre acestea are 4 6 luni şi restul spre luni. Probabil tăierea se făcea spre finele anului. Patru porci aveau între 1 1,5 ani, mai exact au fost sacrificaţi între luni (Fig. 25). Între 1,5 2 ani s-au identificat doar două exemplare şi unul singur între 2 3 ani. Pentru un animal nu s-a putut preciza vârsta exactă, el a fost tăiat undeva între 1 2,5 ani. Evident, sacrificarea porcului se făcea nu tot timpul anului, ci la anumite vârste, 1, 1,5 ani, 2 ani, probabil erau legate de sezonul de iarnă. În privinţa rumegătoarelor mici, pe baza dentiţiei s-au identificat cinci capre şi nouă ovine. Caprele a fost sacrificate între 0 2 luni (un exemplar), 6 12 luni (un exemplar), luni şi 4 6 ani, două exemplare (Fig. 24). Cele nouă ovine au vârste de 0 6 luni (două exemplare), 1 2 ani (trei exemplare), 2 3 ani (un exemplar) şi 4 6 ani (două exemplare). Per ansamblu, se înregistrează un procent de 28.6% animale tăiate sub un an, la fel până la doi ani, doar 7.14% între 2 3 ani şi 28.6% între 4 6 ani. Pentru un exemplar (cel cu craniul cu coarne descoperit în budă) nu s-a precizat exact momentul tăierii, el se plasează sub 5 7 ani. Jumătate dintre indivizii stabiliţi pe dentiţie (şapte) au fost sacrificaţi la finele iernii/începutul primăverii, primăvara ceea ce s-ar lega de ritualurile religioase de primăvară (Paştele). Se pare că ovicaprinele erau sacrificate în bună măsură pentru carne, fie în stadiul de tineret (miei), ori subadult (animale ce au depăşit un 38 Eisenmann 1980,

62 Capitolul III. Studii interdisciplinare 61 an); cam o treime din efective erau exploatate mai mulţi ani, pentru lână şi produse lactate. În cazul vitei s-au estimat 11 animale, dintre care 9,1% este procentul de sacrificări între luni (un exemplar). Nu există tăieri sub un an. Între 2 3 ani se înregistrează 27,3% (trei exemplare), doar 18,2% între 3 3,5/4 ani (două exemplare) şi tot atâtea peste această limită. Un procent de 27,27% este dat de animalele cărora nu li s-a precizat exact vârsta, ele au depăşit totuşi 1 1,5 ani, aşa cu arată şi săgeată din Fig. 26. Se pare că vita intra în consumul curent al locuitorilor cetăţii, fie carnea fie produsele lactate. Tabel 5 Stadii de uzură ale resturilor maxilare de bovine şi ovicaprine Context Element Pd4/ M1 M2 M3 MWS* Vârsta P4 Bovine Fântâna 1 Mandib. dr. j/ f b luni Gr. 5/ Mandib. stg g e d luni Loc. 1 Mandib. stg h d ½ luni Loc. 1 Mandib. dr. /d k h 28 >36 Ovicaprine Loc. 1/oaie Mandib. dr. /c h luni Loc. 1/capră Mandib. stg /g j h g ani Loc. 1/capră Mandib. dr. /g j h f ani Loc. 1/capră Mandib. dr. /c g f ½ luni Gr. 6/oaie Mandib. dr. j h g ani Gr. 6/oaie Mandib. stg U luni Gr. 6/oaie Mandib. stg g f ½ luni Gr. 6/oaie Mandib. dr. f d luni Gr. 6/oaie Mandib. stg g f ani Loc. 2/oaie Mandib. stg f ani Loc. 2/oaie Mandib. dr. c/ 0 2 luni Gr. 6/capră Mandib. stg E 0 2 luni Gr. 6/capră Mandib. dr. g/ f E luni Gr. 1/oaie Maxila dr. 2 6 luni * Grant 1982 Raporturi procentuale Întrucât eşantionul faunistic din str. Savoya a fost prelevat în cea mai mare parte din locuinţa 1 (împreună cu pivniţa ei) am încercat un studiu comparativ al ponderii taxonilor identificaţi în această locaţie, pe resturi, indivizi şi cantitate de carne furnizată de animalele identificate. Pe baza statisticilor întocmite se pot schiţa unele date legate de profilul alimentar al comunităţii respective din cetatea

63 62 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Timişorii, în perioada premergătoare cuceririi otomane. În Fig. 29 sunt redate cele trei curbe de frecvenţă ale animalelor cu rol alimentar, calul fiind exclus, neavând rol în dietă. Sub raportul frecvenţei pe resturi, vita prevalează în proporţie de 45,7%, porcul şi ovicaprinele înregistrând doar 24 25% (Tab. 7). Cerbul însumează doar 3,8%. Sub raportul numărului minim de indivizi estimaţi, raporturile interspecifice se inversează, prevalând ovicaprinele cu 38%, suinele cu 30,7% şi vita cu 23%. O estimare a cantităţii de carne 39 furnizată de animalele ale căror oase s-au găsit în locus 1+pivniţă arată utilizarea cărnii de vită în proporţie de peste 50% în consumul curent al ocupanţilor casei respective, porcul furnizând cam o treime din carnea consumată iar oile şi caprele foarte puţin, cam 8%. Vânatul reprezenta cam 3% iar aportul cărnii de peşte este minor. Nu este exclus ca familia respectivă să fi avut un statut social bun, dacă în dieta sa regăsim carnea de cerb (fie vânat direct ori achiziţionat din altă parte), animal a cărui vânare era reglementată în evul mediu 40. Dacă introducem în discuţie şi restul complexelor ce au oferit materiale faunistice, prin extrapolare se pot obţine informaţii utile asupra dietei locuitorilor oraşului, modului de exploatare a unor specii de animale, tipurilor rasiale existente în perioada pre-otomană în zona cetăţii Timişoara. Per ansamblu, se pare că dieta locuitorilor era axată pe consumul cărnii de porc, ovine, caprine (în anumite perioade) şi bineînţeles vită. Produsele lactate erau exploatate, de asemenea. Concret, vita prevalează ca număr de oase cu 37%, ca număr de indivizi se plasează pe locul trei, cu 23,4%. Porcinele se plasează pe locul secund cu 27,46% (ca resturi), fiind urmate de ovicaprine cu 23,83%. Ca număr de indivizi ovicaprinele şi suinele surclasează vita, prin 29,79% (Fig. 22, 23). Situaţia este un pic neclară şi datorită eşantionului mic. Despre utilizarea vitei la tracţiune, munci agricole, nu putem da informaţii de natură arheozoologică dar cu siguranţă era o practică curentă. Evident, păsările domestice făceau parte din alimentaţia locuitorilor, deocamdată ponderea acestora este mică, de numai 2,08% (pe resturi) şi 4,26% (pe indivizi). Tabel 6 Stadii de uzură dentară la suine Context Element P4 M1 M2 M3 Vârsta Fântână/sector B Maxilă dr. U d a luni Gr. 1 Maxilă stg. f d a luni L1/podină Mandibulă stg. a b luni L1/podină Mandibulă stg. ½ 4 6 luni L1/podină Maxilă dr. g e luni Gr. 6 Mandibulă dr. a e c luni Gr. 6 Maxilă stg. d a luni Gr. 6 Mandibulă stg. a e V luni 39 Apud Blaise 2009, Prodan 1967, 101.

64 Capitolul III. Studii interdisciplinare 63 Calul fiind o specie care nu făcea parte din dieta curentă are un procent de numai 5 6%. O comparaţie între datele de faună din această perioadă şi cele din perioada otomană (loturile din Piaţa Sf. Gheorghe, 9 Mai ) scoate în evidenţă modificări intervenite în dieta locuitorilor cetăţii, sub influenţa turcească. Acestea se concretizează în variaţia ponderii principalilor taxoni (vită, oaie, capră, porc), după cum urmează (Fig. 28). Rata suinelor scade foarte mult în consum, sub influenţa turcă, de la 27% în perioada pre-otomană la 8 10% în cea otomană. Doar în lotul din str. 9 Mai are 14%, probabil aici a fost mai mare ponderea elementului creştin. În contrapartidă, creşte ponderea oilor şi caprelor în dietă, această creştere e mai accentuată pe eşantionul din str. 9 Mai, sec XVI-XVII (de 45 35%) şi mai mică (de 11 15%) pe lotul din Piaţa Sf. Gheorghe. În schimb, vita este bine reprezentată în perioada otomană, ajungând şi la 75% în lotul de pe str. Sf. Gheorghe, sec. XV-XVI, faţă de cea anterioară. Păsările domestice făceau parte din dietă în ambele epoci, ceva mai bine reprezentate fiind în eşantionul de pe str. 9 Mai. Vânatul nu pare să fi reprezentat o componentă importantă în alimentaţie nici în sec XV şi nici în XVI-XVII, ponderea speciilor sălbatice este cam 3% în lotul Savoya şi cam 1 2% în celelalte. Deci diferenţa între cele două perioade, din punct de vedere arheozoologic se rezumă la oscilaţiile curbelor de frecvenţă ale porcului şi ovicaprinelor, pe care le-am expus mai sus. În privinţa raselor de animale exploatate în ambele epocii, chiar dacă există diferenţe ele nu au putut fi surprinse, datorită eşantionului mic din str. Savoya. În sec. XV-XVI este exploatat încă un tip de bovine mici şi gracile, deocamdată am oferit date de înălţime la greabăn doar pentru femele. Ea este sub 110 cm. În materialele epocii otomane apar şi exemplare ceva mai înalte, dar nu se datorează influenţelor turceşti, ci mai degrabă, datorită existenţei în eşantioanele respective a oaselor de masculi şi castraţi. Pentru caracterizarea rasială şi dimensională a ovinelor şi caprinelor din perioada pre-otomană nu deţinem, deocamdată material comparativ; în perioada de după cucerire, creşte talia ovicaprinelor, media fiind de circa 68 cm. În materie de cabaline există o varietate dimensională în ambele epoci, semnalăm totuşi apariţia calului de talie mai mare (probabil arab), adus de turci, oasele unui astfel de exemplar cu talie de 148 cm apar în lotul din str. 9 Mai 41. Ca element nou, turcii introduc probabil curcanul în fauna locală de păsări de curte. Tabel 7 Ponderea speciilor cu importanţă alimentară în locuinţa 1 Locus-L1 Frgm. % NMI % Cantitate % carne Bos taurus 59 45, , ,69 Ovis/Capra 33 25, , ,69 41 El Susi 2007, 278.

65 64 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Locus-L1 Frgm. % NMI % Cantitate % carne Sus domesticus 31 24, , ,67 Cervus elaphus 5 3,87 1 3, ,89 Pisces 1 0,78 1 3,85 1 0,06 Total Date metrice/measurements Coarne Context Specia GL G. diam. S. diam Circumf. Gr. 2a oaie Gr. 1 vită Gr. 5 vită Loc. 1 vită Mandibula Context Specia P2-M3 M1-M3 LM3/M1 P2 Gr. 5 câine Loc. 1 cal 30/29 Loc. 1 capră Loc. 1 capră Loc. 1 oaie 23 Gr. 6 oaie Loc. 2 oaie 21.5 Gr. 5 vită Scapula Context Specia SLC GLP LG Gr. 1 porc Gr. 1 porc 24 Loc. 1 porc 23 Fântână 1 porc 23.5 Loc. 1 vită Humerus Context Specia GL BT Bd Dd Gr. 7 găină Gr. 1 porc 188* Fântână 1 porc Fântână 1 porc 36.5 Gr. 5 porc Loc. 1 porc 31

66 Capitolul III. Studii interdisciplinare 65 Loc. 1 porc Gr. 5 vită 79 * nefuzionat proximal/distal Radius Context Specia GL BFp Bp Dp Gr. 1 porc 150* Loc. 1 vită Gr. 6 vită Metacarp Context Specie GL/LL Bp Dp SD Dd Loc. 1 capră Loc. 2 capră Loc. 2 cerb Loc. 1 oaie Loc. 1 vită 29 Loc. 1 vită Loc. 1 vită Metatars Context Specie GL Bp Dp SD Bd Gr. 5 cal 273.5/ Loc. 1 cerb Loc. 1 oaie Loc. 1 porc 88/Mt Gr. 6 vită Gr. 6 vită Tibie Context Specie GL Bp SD Bd Loc. 1 vită Gr. 6 vită 43 Loc. 1 vită 53 Gr. 1 vită Gr. 6 porc 28 Loc. 1 porc 28 Ph. 1/vită Context GL Bp Tarsometatars Context GL Loc Gr Loc Gr Loc

67 66 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Talus Context Specie GLl GLm Bd Gr. 6 cerb GL/ vită Gr. 6 ovic Gr. 6 porc Cal/Ph1 Context GL BFp Bp Dp SD Bd Loc Cal/Ph3 Context GL GB Ld HP BF Loc

68 Capitolul IV. Concluzii (Zsuzsanna Kopeczny, Florin Drașovean) Parcela de teren cercetată la colţul actualelor străzi Eugeniu de Savoya şi Emanuil Ungureanu făcea parte în Evul Mediu clasic şi târziu (secolele XIV-XVI), dar şi în perioada otomană, din zona de locuire a Timişoarei, aflată, cel puţin din perioada medievală târzie, în intramuros-ul oraşului 42, mai exact în partea vestică a acesteia. Săpătura arheologică, ale cărei rezultate, împreună cu studiile conexe, au fost prezentate în paginile acestui volum, a avut rolul, alături de cercetările efectuate în anul 2006 într-un alt punct al vechii vetre a oraşului Timişoara 43, de a cerceta istoria oraşului, dar şi de atrage atenţia, atât a autorităţilor locale cât şi a opiniei publice, asupra existenţei unor vestigii deosebit de importante aflate sub pavajul oraşului modern. Aceste prime cercetări preventive au avut un început anevoios, aşa cum s-a şi arătat în cadrul paginilor introductive, perimetrele de cercetare fiind preluate de arheologi abia după distrugerea straturilor superioare, lucru ce a îngreunat formularea unor precizări complete referitoare la cronologia obiectivelor descoperite şi a unor concluzii privind dinamica locuirii. Cu toate acestea, informațiile, chiar şi secvențiale, care au putut fi desprinse din cercetări, ne permit să reconstituim conformația terenului pe care s-a dezvoltat cetatea în Evul mediu. Pentru aceasta vom compara şi analiza datele stratigrafice constatate în această locație cu cele surprinse în cadrul altor cercetări din Cetatea Timişoarei, cu precădere cele din anul 2006 efectuate în colțul de nord-est al Pieței Libertății (S IV), 42 Cercetările arheologice nu au adus dovezi şi informații privind modul de împrejmuire a oraşului Timişoara înainte de cucerirea otomană, însă sursele documentare medievale târzii atestă faptul că oraşul dispunea pe alocuri de zid de cărămidă, completată cu palisadă de lemn şi pământ. Mai multe despre acest subiect va fi publicat în scurt timp într-un studiu semnat de Zs. Kopeczny, aflat în momentul de față în stadiul de manuscris. 43 Rezultatele acestor prime cercetări arheologice preventive în perimetrul aşezării medievale Timişoara au fost şi ele făcute publice în cadrul unui volum, Draşovean et al

69 68 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale în partea de vest al străzii 9 Mai (S I), şi în Piața Sfântul Gheorghe (S III), zonele cele mai apropiate de punctul în care s-au derulat cercetarile noastre. Acestea vor fi completate de datele furnizate şi de cercetările preventive din anul Primul element pe care-l vom lua în discuție este cota la care este situat în acest punct stratul steril din punct de vedere arheologic. În suprafața cercetată partea superioară a acestuia era la adâncimea de 2,75 m, cu numai 10 cm mai joasă decât cea din SIV. Comparând cotele la care este situat stratul steril cu cele de pe strada 9 Mai (SI şi II) şi Piața Sfântul Gheorghe (SIII), observăm că acesta scade gradual de la 2,8 m în vestul secțiunii SI, la 3,1 m în estul secțiunii, ajungând la 3,8 m în S.II şi la 3,3 m în S.III 44. În partea sudică a acestei zone, mai exact la capătul nordic al strazii Lucian Blaga, deşi nu este precizat cu exactitate nivelul sterilului, ci doar se află între 3 şi 4 m adâncime 45 şi că primul nivel medieval este situat la aproape 4 m față de nivelul actual de călcare 46, putem aprecia că între nivelul sterilului din nordul Pieței Libertății şi cel din partea sudică, la capătul nordic al străzii Blaga, există o diferență de nivel de peste 1 m. În partea de nord a Cetății Timişoarei, pe strada Sergent Constantin Muşat, aflată în prelungirea străzilor Lucian Blaga şi Vasile Alexandri, nivelul sterilului era la 1,9 m, măsurat de la nivelul actual 47. Pe baza acestor date apreciem că în momentul debutului locuirii medievale din zona Cetății Timişoara, partea cea mai înaltă era cea de nord, în zona străzii Muşat, după care, din actuala piaţă a Libertăţii (unde partea inferioară a nivelului medieval era la 2,25 m, fiind separat de stratul steril de o altă depunere), nivelul scădea accentuat spre sud şi spre est, până la cota de 3,8 m în capătul estic al străzii Proclamația de la Timişoara. Între nivelul medieval din nord-estul Pieței Libertății şi cel al colțului străzilor Ungureanu şi Savoya existând o diferență de nivel de 0,5 m. Un alt aspect care a putut fi lămurit este cel al prezenței în această locație a unei străzi din perioada otomană, aşa cum apărea aceasta pe harta căpitanului F. Perette. Georeferențierea hărții lui Perette peste planul actual al cartierului Cetate a arătat că una dintre străzile din perioada otomană ar fi trecut pe diagonala perimetrului aflat la intersecția dintre străzile Ungureanu şi Savoya (Fig. 1b). Deşi în momentul opririi lucrărilor majoritatea depunerilor antropice erau distruse, iar profilele de răsărit şi miazăzi arătau fundațiile clădirilor adiacente, studierea profilelor dinspre strada Eugeniu de Savoya şi Emanuil Ungureanu nu au arătat urmele unei astfel de amenajări stradale. Această observație a fost confirmată de cercetările de pe strada Eugeniu de Savoya efectuate în , care au constatat că această stradă 44 Draşovean et al. 2007, 17 18, Flutur et al. 2014, Flutur et al. 2014, Diaconescu 2016, Raportul de cercetare arheologică preventivă. Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al

70 Capitolul IV. Concluzii 69 este situată mai spre vest şi avea o dispunerea şi orientare care nu îi putea permite să traverseze acest perimetru. Referitor la datarea nivelului cercetat, ne vom axa pe analizarea situației stratigrafice combinată cu analiza crono-tipologică a inventarului mobil. Din păcate, din cauza că analizele dendrocronologice nu au dat rezultate, nu putem aduce şi alte argumente în sprijinul unei datări mai precise. Din punct de vedere stratigrafic, aşa cum am precizat la locul potrivit, a fost cercetat doar primul nivel care suprapune stratul steril din punct de vedere arheologic. Deoarece zona cercetată se află situată la numai 50 de metri în linie dreaptă de Piața Libertății, vom prezenta pe scurt secvența stratigrafică din S IV. Acolo, în partea superioară a stratului steril din punct de vedere arheologic, între 2,65 şi 2,25 m, se află un strat din care au fost săpate complexe datate în sec II-IV d.chr. şi X-XI d.chr., complexe cu o ceramică caracteristică ce nu poate fi confundată cu cea medievală târzie. Acest strat este suprapus de un altul de culoare gri-închis (Munsell 5Y4/1), cuprins între 2,10 şi 2,25 m din care face parte prima amenajare stradală descoperită în acel sector al pieței, strada IV. Acestui strat şi strazii IV îi corespunde în partea vestică a S I depunerea dintre adâncimile de 2 şi 2,3 m, depunere continuată în partea estică a S I de un strat de culoare gri-negru (Munsell 2,5Y3/2) situat la adâncimea de 3,1 m, în care au fost descoperite cele mai vechi case, într-una din acestea fiind descoperit un tezaur monetar al cărui perioadă de acumulare încetează în perioada Ca atare, dacă acceptăm această relaționare stratigrafică, putem aprecia că cel mai vechi nivel din această locație ar putea corespunde cu cel mai vechi nivel de locuire medievală constatat în S IV şi S I, datat în secolul al XVI-lea. Un alt element care ne conduce spre o datate similară, este prezența în dieta locuitorilor a unui număr semnificativ de suine, (de 24 % în Locus 1, împreună cu pivnița, groapa 6), care oferea peste o treime din cantitatea de carne consumată, fapt greu de acceptat dacă locuitorii ar fi fost de religie islamică. Ținând cont şi de faptul că majoritatea nivelurilor de umplere a gropii 6 sunt din faza de abandon a pivniței, atunci când locus 1 nu mai funcționa, putem aprecia că nivelul inferior poate fi datat în prima jumătate a secolului al XVI, înainte de 1552, când Timişoara a fost cucerită de otomani. Urmele cele mai timpurii ale locuirii în zona cercetată sunt reprezentate de complexele gospodăreşti (locuinţe şi anexe), împreună cu materialul aferent. În cazul locuinţei 1 s-a constatat existenţa unui nivel de distrugere, cândva la sfârşitul secolului al XV-lea sau pe parcursul primei jumătăţi a secolului al XVI-lea, după care, apar noi amenajări în apropiere. Acestea din urmă se prezintă, în primul rând, municipiului Timișoara Str. Eugeniu de Savoya, pl. TMSQRS a.2.1-A. Raport înregistrat la Direcția Județeană pentru Cultură Timiş cu nr. 2585/ Draşovean et al. 2007, 27.

71 70 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale printr-o groapă de provizii/menajeră, cu inventar clar diferenţiat prin tipologie de restul materialului arheologic din cadrul sitului, putând fi cu uşurinţă încadrat în perioada ocupaţiei otomane, adică după anul Locuinţele descoperite, construite pe o structură modestă de lemn, cu pereţi din împletitură de nuiele şi lipitură de lut, sunt mai modeste, cel puţin comparativ, cu unele dintre locuinţele descoperite în zonele centrale ale aşezării medievale, construite cu o structură pe grinzi 50. Cu toate acestea, o altă locuință cu pereţii din împletitură de nuiele a fost descoperită cu ocazia campaniilor de cercetare preventivă din şi în centrul oraşului 51, ceea ce arată doar o alternanță a diferitelor tipuri de case, şi nu existența unei diferenţeri sociale între locuitorii din centrul cetății şi de la periferia acesteia. Această idee este susținută de faptul că o bună parte a materialului rezultat de pe suprafaţa locuinţei L1 este de calitate bună, sunt prezente piese de veselă fină: pahare cu talpă (cupe), un posibil sfeşnic smălţuit şi cuţit de import cu semn de meşter. Structura internă a uneia dintre gospodăriile descoperite poate fi reconstituită parțial. Casa se compunea din două camere; într-una era un cuptor, iar din cealaltă, situată spre nord, printr-un chepeng, se făcea accesul într-o pivniţă a cărei podea era la 1,75 m adâncime. La o distanţă mică, de doar câţiva metri mai spre nord, a fost amenajată o fântână. În vecinătatea sud-vestică a locuinţei era situată latrina. Alte două gropi cu funcţionalitate incertă au fost descoperite în apropiere, una tăiată de latrină, deci nefolosită după un anumit moment. Construcţiile care compuneau gospodăria erau dispuse pe axa nord-sud, faţada principală a locuinţei fiind orientată probabil spre est, accesul făcându-se tot din această direcţie, dinspre frontul stradal. Pe hărţile mai târzii ale oraşului, la est de zona studiată, se regăseşte o stradă care porneşte dinspre sud-vest dintr-o bifurcaţie şi se îndreaptă pe un traseu scurt către nord-est, de unde, pornind dintr-o nouă răscruce, se orientează spre nord-nord-vest până atinge fortificaţia oraşului. Urmele parţiale ale unei alte posibile locuinţe se găseau la sud-vest de prima, tot aici fiind identificată o a doua groapă (Groapa nr. 9) care servea ca pivniţă. Arheologia aşezărilor civile medievale din Banat se prezintă în momentul de faţă cu rezultate extrem de modeste, ca urmare şi aprecierile noastre privind aceste descoperiri de locuinţe cu anexele aferente unei gospodării sunt limitate în ceea ce priveşte tipologia acestora sau alte interpretări privind gradul de evoluţie a construcţiilor. Considerăm că o înşiruire a analogiilor mai îndepărtate este lipsită de sens, avansând totuşi aprecierea că aceste tipuri de amenajări descoperite în centrul Timişoarei se înscriu în tipicul perioadei. Trebuie de asemenea punctat caracterul mai aparte al Timişoarei în comparaţie cu aşezările medievale de acelaşi rang, din punctul de 50 Amintim aici locuinţele descoperite în Piaţa Sfântul Gheorghe şi strada 9 Mai cu ocazia campaniilor de cercetare preventivă din 2006, vezi: Draşovean et al Mai exact în Piața Sfântul Gheorghe, cercetări coordonate de F. Draşovean.

72 Capitolul IV. Concluzii 71 vedere al arhitecturii. Această deosebire este evidentă şi în cazul arhitecturii religioase sau militare, fiind direct condiţionată de caracterul geomorfologic al zonei şi de materia primă aflată la îndemână. Astfel, pe baza cercetărilor arheologice întreprinse pe raza oraşului medieval Timişoara, putem observa că aceasta prezenta mai degrabă un aspect modest, cu majoritatea construcţiilor ridicate din lemn. Cel mai probabil doar bisericile, mănăstirile şi o parte a fortificaţiilor oraşului au fost construite din materiale durabile, folosirea pietrei fiind redusă doar la realizarea elementelor decorative, aşa cum de altfel au dovedit până în prezent şi descoperirile arheologice. Acest caracter rural sau de târg al oraşelor localizate în Câmpia Panonică este unul generalizat în cadrul acestei unităţi geografice, el manifestându-se atât din punct de vedere formal, cât şi funcţional 52. În ceea ce priveşte evoluţia arhitecturii civile rurale, mai precis a locuinţelor medievale, studii aprofundate s-au făcut până în prezent doar pentru perioada medievală timpurie (sec. X-XIII), cele datate în secolele următoare (sec. XIV-XVI) fiind mai puţin cercetate atât din punct de vedere arheologic, cât şi tipologic 53. Este binecunoscut faptul că în decursul secolului al XIV-lea se produce o schimbare în evoluţia locuinţelor şi a anexelor gospodăreşti, schimbare ce are ca rezultat implementarea unor noi forme, caracteristice până la sfârşitul Evului Mediu. Astfel apar locuinţele cu mai multe camere, ale căror podele se adâncesc cu puţin faţă de nivelul exterior de călcare, zidurile perimetrale fiind realizate prin tehnica împletiturii de nuiele, fixată în şanţ de fundaţie, suprafeţele fiind finisate cu lipituri de lut. Această modalitate de construcţie a fost una generalizată în această perioadă în Regatul Maghiar, în special în zona de câmpie, fiind preluată şi în alte regiuni 54. Locuinţe construite în această tehnică, dar de dimensiuni mai mari, bi- şi tripartite au fost descoperite de exemplu şi peste granița actuală cu Ungaria, la Szer 55. Materialele arheologice descoperite ne oferă posibilități de datare, cu toate că lipsa artefactelor speciale, cu datări mai precise, precum şi a monetelor îngreunează într-o oarecare măsură încadrările de ordin cronologic a complexelor şi nivelurilor de locuire. Ustensilele gospodăreşti precum greutățile, cutele prezintă forme nemodificate de-a lungul unor perioade lungi, iar inventarul arheologic, constând mai ales din ceramică, permite încadrări cronologice mai generale, de regulă pe secole. Mai menționăm că anumite forme de vase puteau să supraviețuiască, în special în zonele rurale, chiar şi un secol sau mai mult. Cunoscând aceste dificultăți, în cazul materialelor din această locație putem 52 Istoricul András Kubinyi a realizat un amplu studiu privind gradul de dezvoltare şi importanţa sau aşa numitul grad de centralitate al aşezărilor din Regatul Ungariei. Timişoara însumează 33 de puncte, poziţionându-se astfel în categoria secundară. 53 Takács 1993, Takács 1993, Vályi 2000,

73 72 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale diferenția destul de clar două mari orizonturi : Ev Mediu târziu (secolul al XV-lea şi prima jumătate a secolului al XVI-lea) şi perioada ocupației otomane (secolele XVI-XVII). Nu vom recurge la o înşiruire nesfârşită de analogii, ci vom menționa exemple de descoperiri similare în vederea susținerii datărilor propuse de noi. Majoritatea covârşitoare a complexelor cercetate aparțin primului interval cronologic. Din punct de vedere tehnologic, folosirea roții rapide este caracteristică, fapt ce a condus la realizarea, din aceeaşi bucată de lut, a unor vase simetrice şi cu pereți subțiri şi a impus tehnica tăierii vaselor de pe roata olarului. Constatăm lipsa semnelor de meşter de pe fundul acestora 56. Materiale similare sunt prezente şi în cadrul altor săpături de pe raza centrului istoric al oraşului Timişoara 57. Remarcăm prezența unor vase care prin formă, material şi tehnică pot fi datate mult mai bine, fiind, în general, atribuite celei de-a doua jumătăți a secolului al XV-lea 58. Reprezentative în acest sens sunt vasele din categoria ceramicii fine, a veselei de masă. Menționăm paharele cu talpă realizate de regulă din lut caolinic. Această veselă de băut, într-o formă mai arhaică, şi-a făcut apariția în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi a cunoscut o răspândire generală, mai ales în mediu urban, în următoarele două secole. Pe baza tehnicii de lucru, mai exact folosirea roții rapide şi a calității lutului, a formelor prezente printre fragmentele analizate apreciem că piesele descoperite la Timişoara aparțin unui interval cronologic târziu, respectiv secolul al XV-lea. Paharul reîntregit care provine din groapa 5 (Pl. XXII.1) este identic ca şi formă cu un pahar caolinic descoperit la Buda, datat în secolul al XV-lea 59. În acelaşi secol pot fi încadrate şi cele două fragmente smălțuite de culoare verde, aparținând unei tălpi de pahar (Pl. XI/6) şi unei tigăi modelate tot din lut caolinic (Pl. XX/2). Dacă înainte de secolul al XV-lea vesela fină smălțuită provenea aproape exclusiv din importuri, de la mijlocul acestui secol au început să fie produse şi în centrele de olari de la Buda. Cele două fragmente de la Timişoara, cel mai probabil, se înscriu printre aceste mărfuri aduse din centrul Regatului Ungariei, aşa cum arată şi analogiile descoperite acolo 60. Un asemenea fragment de tigaie a fost semnalat şi pe raza oraşului Sebeş 61. Datorită prezenței celor două fragmente limita inferioară pentru datarea gropii 5 şi a locusului 3 este mijlocul secolului al XV-lea. Cele două fragmente de cahlă nişă sunt datate de asemenea în secolul al XV-lea, limita superioară 56 Desigur, şi metodele arhaice caracteristice perioadei medievale timpurii continuă să fie folosite în paralel şi mai târziu, în special în cadrul atelierelor mai izolate şi au fost identificate şi în cazul descoperirilor prezentate de noi. Este vorba despre presărarea roții olarului cu nisip sau cenuşă, construirea vasului din suluri de lut şi finisarea pe roata înceată. 57 Tănase 2018, Cu semnul întrebării propunem o datare chiar şi mai timpurie, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. 59 Holl 1962, fig Holl 1962, 355, fig , respectiv fig Simina 2007, 63, fig. 11/c.

74 Capitolul IV. Concluzii 73 fiind mijlocul secolului al XVI-lea. Secolul al XVI-lea este oarecum mai slab reprezentat, acestei perioade fiind atribuite în general vasele ceramice cu tipuri de buze complexe, în formă de guler şi articulații 62. Oalele cu buză rotunjită sau subțiată şi trasă spre interior se datează mai timpuriu, în perioada secolelor XIV-XV. Vasele decorate cu caneluri în zona umărului îşi fac apariția, de asemenea, la sfârşitul secolului al XIV-lea şi cunosc o răspândire generalizată în secolul următor, fără să fie posibilă o datare mai exactă doar pe bază morfologică. Dintre piesele speciale se remarcă lama de cuțit cu semn de meşter care provine din Germania şi care se datează în secolele XV-XVI. Asemenea piese aveau, în general, o viață mai lungă, fiind moştenite de la generație la alta aşa cum arată şi testamentele vremii 63. În concluzie, coroborând datele stratigrafice şi corespondențele cu alte niveluri din zonele apropiate ariei cercetate cu cele obținute din analiza materialului arheologic din suprafața cercetată, considerăm că primul nivel poate fi datat la sfârşitul secolului al XV-lea şi în prima jumătate a secolului al XVI-lea, dar nu mai târziu decât anul 1552, când Timişoara a fost cucerită de otomani. Această datare subliniază faptul că, până în a doua jumătate a secolului al XV-lea, locuirea din Cetatea Timişoarei era concentrată în partea de sud, gravitând în jurul cetății angevine şi extinsă de Ioan de Hunedoara, probabil în În acest context al extinderii cetății, în pofida unor date arheologice concrete, putem postula şi apariția locuirii din aceasă parte a oraşului, fapt susținut şi de rezultatele cercetărilor din partea de răsărit a cetății medievale (Draşovean et al. 2007, ; ). 62 Terminologia referitoare la forme nu este foarte bine elaborată, am folosit traducerea din limba maghiară. 63 Szende 1990, 88; Askerz 1999, 380.

75

76 Bibliografie/ Bibliography Askercz 1999 Bartosiewicz 1997 Blaise 2009 Bökönyi 1966 Chiu 2004 Diaconescu 2016 Draşovean et al Draşovean et al Askercz Éva, Milyenek lehettek a konyhák Sopronban a 17. század elején. Soproni Szemle LIII (1999), 4, p Bartosiewicz L., A Székesfehérvár Bestiary: Animal Bones from the Excavations of the Medieval City Wall, Alba Regia, 26, 1997, p Blaise E., Economie animale et gestion des troupeaux au néolithique finalen Provence: approche archéozoologie et contribution des analysesisotopiques de l émail dentaire, Thèse de Préhistoire, 2009, Bökönyi S., Untersuchung des Tierknochenmaterials des Kellerbrunnens, în Imre Holl, Mittelalterliche Funde aus einem Brunnen von Buda, Budapest, 1966, p Chiu F., Studiul materialului faunistic descoperit la Dumbrăviţa, în Draşovean Fl. (ed.), Săpăturile arheologice preventive de la Dumbrăviţa, Timişoara, 2004, p Diaconescu, D., Observații arheologice privind linia exterioară de fortificație a cetății turceşti a Timişoarei, în Patrimonium Banaticum, VI, Timişoara, p Draşovean, F., Benea, D., Mare, M., Muntean, M., Tănase, D., Crânguş, M., Chiu, F., Micle, D., Regep-Vlascici, S., Szentmiklosi, A., Ștefănescu, A., Timoc, C., Săpăturile arheologice preventive de la Dumbrăviţa, Timişoara, Draşovean, F., Feneşan, C., Flutur, A., Szentmiklosi, A., El Susi, G., Kopeczny, Zs., M-Kiss, H., Șeptilici, R., Dinu, R., Timișoara în amurgul Evului Mediu, Timişoara, 2007.

77 76 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Eisenmann 1980 El Susi 2004 El Susi 2007 Flutur et al Grant 1982 Győrfi 2008 Holl 1956 Holl 1962 Kopeczny 2008 Kopeczny 2016 Eisenmann V., Les chevaux (Equus sensu lato) fossiles et actuels. Crânes et dents jugales supérieures, Cahiers de paléontologie, Paris, 1980, p El Susi G., Cercetări arheozoologice preliminare în cetatea medievală de la Caraşova (Jud. Caraş-Severin), în Analele Banatului, 10 11/1, p El Susi G., Studiul resturilor faunistice de la Timişoara (sec. XVI-XVIII d. Chr), din punctele: Piaţa Sf. Gheorghe, 9 Mai şi str. Libertăţii, în F. Draşovean (edt.), Timişoara în amurgul Evului Mediu, Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, XLIII, Timişoara, 2007, p Flutur, A., Hamat, A., Tănase, D., Cercetările arheologice preventive din Cetatea Timişoarei, strada Lucian Blaga, anul Raport preliminar, în Banatica 24/1, p Grant A., The use of toothwear as a guidetotheage of domestic ungulates, in Wilson, B., Grigson, C. andpayne, S. (eds.), Ageing and sexing animal bones from archaeological sites, British Archaeological Reports, British Series109, Oxford 1982, p Győrfi Zalán, Contribuții privind vesela ceramică medievală de la Târgu-Mureş Cetate (sec. XIV-XV). Vasaria Medievalia II, Bistrița-Cluj-Napoca (2008), p Holl Imre, Adatok a középkori magyar fazekasság munkamódszereihez. Budapest Régiségei 17 (1956), p Holl Imre, Középkori cserépedények a budai várpalotából (XIII- XV. század). Budapest Régiségei 20 (1962), p Kopeczny Zsuzsanna, Vesela ceramică medievală de caolin de la Castelul Huniade Timişoara (sec. XIV-XV). Vasaria Medievalia II, Bistrița (2008), Kopeczny Zsuzsanna, Cuţite medievale târzii şi premoderne din colecţia Muzeului Naţional al Banatului, în Analele Banatului, S.N., Arheologie Istorie, XXIV (2016), p

78 Bibliografie/ Bibliography 77 Lyublyanovics 2008 Marcu 2004 Matolcsi 1981 Lyublyanovics K., Before the cattle trade. Animals and people in Muhi, a Medieval Hungarian village. MA Thesis in Medieval Studies, Budapest, 2008, kyra.pdf. Marcu, Daniela Istrate, Cahle din Transilvania și Banat de la începuturi până la 1700, Cluj-Napoca, Matolcsi J., Mittelalterliche Tierknochen aus dem Dominikanerkloster von Buda, în Gyürky K. H., Das mittelalterliche Dominikanerkloster in Buda, 1981, Akadémiai Kiadó, Budapest, p Prodan 1967 Prodan D., Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, vol. 1, Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, Simina 2007 Szende 1990 Takács 1993 Tănase 2018 Vályi-Zombori 2000 Walcher 1978 Simina, Marcel, Sondaje arheologice în perimetrul oraşului Sebeş. Arheologia Medievală VI (2007), p Szende Katalin, A soproni polgárság anyagi kultúrája a későközépkorban. Aetas 3 (1990), p Takács, Falusi lakóház a késegyéb építmények a Kisalföldön a században (Kutatási eredmények és további feladatok.). In: A Kisalföld népi építészete. Ed.: Perger Gyula Cseri Miklós. Szentendre Győr p Tănase Daniela, Ceramica din secolele XIII-XV descoperită în anul 2014 în Timişoara, str. Lucian Blaga. În: D. Fluture, A. Tănase, A. Hamat (eds.), Cercetări arheologice în centrul istoric al Timișoarei strada Lucian Blaga, campania Volum de studii. Cluj-Napoca (2018), p Vályi Katalin-ZomboriIstván, Ópusztaszer. Budapest Walcher H. F., Die Tierknochenfunde aus den Burgen auf dem Weinberg in Hitzacker/Elbe und in Dannenberg. II Die Wiederkäuer, Dissertation, 1978, München.

79

80 Summary Following the archaeological rescue excavations carried out in 2008 in the historical center of Timisoara, medieval homes and household annexes emerged within one of the buildings. Research has only been able to reveal the presence of the oldest anthropic level (the rest was destroyed by construction works), which can be linked to the oldest medieval level in Piața Libertății, dating back to the end of the 15 th century and the beginning of the 16 th century. A considerable amount of archaeological material, especially pottery, resulted from the excavation; they can be dated between the 15 th and 17 th centuries. Fragments belonging to pottery destined for daily use and tableware were discovered and dated between the 15 th and 16 th centuries, the quality of some pointing to the pottery workshops around Buda as their probable point of origin. The archaeological material dated after the conquest of Timişoara by the Ottomans in 1552 is reduced in number and mainly concentrated in a single archaeological complex, a trash pit dated to the same period. Based on the information from the numerous archaeological digs carried out lately within the radius of the historical center, we can say that the archaeological material is typical of the medieval city and reflects the level of urban development reached by the settlement during this period. The civilian structures discovered here, the homes in question present a more modest appearance and are built with clay and woven wicker walls. This is mainly explained by the geomorphological character of the area that has made use of available raw materials, while stone and brick, brought over from long distances, was reserved exclusively for religious and military edifices. The faunal sample refers to 210 animal bones, including a bone from fish (a species of freshwater carp most likely), four from birds (chicken) and 205 from mammals. Of these, six fragments belong to red deer and 199 to cattle, sheep, goats, pigs, horses and dogs (Table 1). Whereas the largest material comes from houselocus 1 (with its cellar) we attempted a comparison of identified taxa frequencies, as fragments, individuals and quantity of meat supplied by identified animals. In terms of bones frequency, cattle prevail at a rate of 45.7%, pig and ovicaprids recording only 24 25% (Table 7). Deer totals only 3.8%. In terms of individuals, relationships

81 80 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale between taxa are reversed, specifically small ruminants prevailing by 38%, swine by 30.7% and cattle by 23%. Pigs provide about a third of the meat, while sheep and goats provide far less, about 8%. Hunting represents about 3%. It is conceivable that the family have had a good social status if its diet included red deer meat (either directly obtained by hunting or purchased from elsewhere), with hunting being regulated by law in the Middle Ages.

82 Anexe. Ilustraţii

83

84 Anexe. Ilustraţii 83 Fig. 1a. Harta Cartierului Cetate georeferențiată peste harta lui F. Perette/ The Cetate District map, georeferenced over F. Perette s map.

85 84 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 1b. Detaliu cu zona în care au fost efectuate cercetările arheologice/ Details of the area where archaeological research was carried out.

86 Anexe. Ilustraţii 85 Fig. 2. Fotografie din anul 1986 a imobilului de pe strada E. Ungureanu la nr. 2/A / 1986 photo of the building on E. Ungureanu Street at no. 2/A. Fig. 3. Imagine a zonei înainte de începerea cercetărilor/ Image of the area before research started.

87 86 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 4a. Imagine cu şanțul săpat de constructori pe latura de răsărit a perimetrului/ Image of the builder s ditch on the eastern side of the perimeter. Fig. 4b. Imagine cu şanțul săpat de constructori pe latura de sud a perimetrului/ Image of the builder s ditch on the southern side of the perimeter.

88 Anexe. Ilustraţii 87 Fig. 5. Sectorul A. Podeaua casei Locus 1/Sector A. Floor of the Locus 1 house.

89 88 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 6a. Sectorul A. Locus 1, vedere spre nord/sector A. Locus 1, Northview. Fig. 6b. Sectorul A şi B. Locus 1, vedere spre sud/sectors A and B. Locus 1, Southview.

90 Anexe. Ilustraţii 89 Fig. 7a. Sectorul C. Locus 1, structură de nuiele a peretelui/ Sector C. Locus 1, twig wall structure. Fig. 7b. Sectorul C. Locus 1, structură de nuiele a peretelui. Detaliu/Sector C. Locus 1, twig wall structure. Detail.

91 90 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 8. Sectorul A. Locus 1, vedere a podelei arse/sector A. Locus 1, burned floor. Fig. 9. Sectorul A. Locus 1, vedere a cuptorului/sector A. Locus 1, oven.

92 Anexe. Ilustraţii 91 Fig. 10a. Sectorul B. Locus 1, vedere a pivniței (Groapa 6)/Sector B. Locus 1, view of the cellar (Pit 6). Fig. 10b. Sector A. Groapa 6, vedere spre nord/sector A. Pit 6, Northview.

93 92 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 11a. Sectorul B. Locus 1, Groapa 6, armătura de nuiele a marginii de nord/ Sector B. Locus 1, Pit 6, the northern edge twig armature. Fig. 11b. Sectorul B. Locus 1, Groapa 6, armătura de nuiele a marginii de nord. Detaliu/Sector B. Locus 1, Pit 6, the northern edge twig armature. Detail.

94 Anexe. Ilustraţii 93 Fig. 12. Sector A. Fântâna 1. Vedere a structurii de bârne (Capac?)/ Sector A. Fountain 1. View of the beam structure (Cover/Lid).

95 94 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 13a. Sector C. Groapa 2A. Vedere a părților de lemn/ Sector C. Pit 2A. View of the wooden parts. Fig. 13b. Sector C. Groapa 2A. Vedere după golire/sector C. Pit 2A. View after emptying.

96 Anexe. Ilustraţii 95 Fig. 14. Sector C. Gropile 3, 5 şi 9. Vedere de ansamblu/ Sector C. Pits 3, 5, and 9. Overview. Fig. 15. Sector D. Groapa 8 şi structura de lemn a Locus 2/ Sector D. Pit 8 and the wood structure of Locus 2.

97 96 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 16. Sector E. Fântâna 2. Imagine din timpul cercetărilor/ Sector E. Fountain 2. Image during research. Fig. 17. Sector D. Locus 3. Vedere a podelei/ Sector D. Locus 3. View of the floor.

98 Anexe. Ilustraţii 97 Fig. 18. Sector F. Groapa 9. Vedere după golire/sector F. Pit 9. View after emptying.

99 98 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 19. Distribuţia oaselor de vită/ Cattle bones distribution Fig. 20. Distribuţia oaselor de ovicaprine/ Ovicaprids bones distribution

100 Anexe. Ilustraţii 99 Fig. 21. Distribuţia oaselor de porc/ Pig bones distribution Fig. 22. Frecvenţa speciilor în eşantion/ Frequency of species in the sample

101 100 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 23. Distribuţia taxonilor ca nr. indivizi în complexe/ Distribution of taxa as number of individuals in complex Fig. 24. Repartiţia ovinelor şi caprinelor pe vârste/ Distribution of sheep and goats by age

102 Anexe. Ilustraţii 101 Fig. 25. Vârste de sacrificare ale suinelor/ Kill-off patterns of suids Fig. 26. Vârste de sacrificare ale vitei/ Killoff patterns of cattle

103 102 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 27. Vârste de sacrificare ale ovicaprinelor/ Kill-off patterns of ovicaprids Fig. 28. Frecvenţa speciilor în eşantioane din perioada pre şi post otomană în Timişoara/ Frequency of species in samples from pre and post-ottoman Timisoara: A. Savoya/sec. XVI; B. Str. Sf. Gheorghe/XVI; C-Str. 9 Mai/XVI; D. Str. Sf. Gheorghe/ XVII; E. Str. 9 Mai/XVII Fig. 29. Frecvenţa speciilor în Locus 1/ Frequency of species in Locus 1

104 Anexe. Ilustraţii 103 Fig. 30. Oase cu urme de tăiere/ Bones with cut marks Fig. 31. Oase de vită/ Cattle bones Fig. 32. Oase de cal şi câine/ Horse and dog bones

105 104 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Fig. 33. Frontal de berbec/ Ram skull (front) Fig. 34. Oase de cerb/ Red deer bones Fig. 35. Oase de porc/ Pig bones

106 Anexe. Ilustraţii 105 Planşa I. Planul suprafeței cercetate/ground plan of the excavated area.

107 106 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa II. Locus 1, nivelul de călcare: ceramică de uz comun/ Locus 1, floor level: common pottery.

108 Anexe. Ilustraţii 107 Planşa III. Locus 1, nivelul de călcare: ceramică de uz comun/ Locus 1, floor level: common pottery.

109 108 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa IV. Locus 1, nivelul de călcare: ceramică de uz comun, fragment de horn şi cute / Locus 1, floor level: common pottery, chimney fragment and whet stone.

110 Anexe. Ilustraţii 109 Planşa V. Locus 1, nivelul de distrugere: ceramică de uz comun/ Locus 1, destruction level: common pottery.

111 110 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa VI. Locus 1, nivelul de distrugere: veselă de masă/ Locus 1, destruction level: tableware.

112 Anexe. Ilustraţii 111 Planşa VII. Locus 1, nivelul de distrugere: cahle/ Locus 1, destruction level: clay stove tiles.

113 112 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa VIII. Locus 1, nivelul de distrugere: ceramică otomană/ Locus 1, destruction level: Ottoman pottery.

114 Anexe. Ilustraţii 113 Planşa IX. Locus 3: ceramică de uz comun şi veselă de masă/ Locus 3: common pottery and tableware.

115 114 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa X. Locus 3: ceramică de uz comun/ Locus 3: common pottery.

116 Anexe. Ilustraţii 115 Planşa XI. Locus 3: veselă de masă şi ustensile/ Locus 3: tableware and utensils.

117 116 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa XII. Groapa 6 (pivniță): ceramică de uz comun/ Pit 6 (cellar): common pottery.

118 Anexe. Ilustraţii 117 Planşa XIII. Groapa 6 (pivniță): ceramică de uz comun/ Pit 6 (cellar): common pottery.

119 118 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa XIV. Groapa 6 (pivniță): ceramică de uz comun/ Pit 6 (cellar): common pottery.

120 Anexe. Ilustraţii 119 Planşa XV. Groapa 6 (pivniță): ceramică de uz comun/ Pit 6 (cellar): common pottery.

121 120 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa XVI. Groapa 6 (pivniță): ceramică de uz comun/ Pit 6 (cellar): common pottery.

122 Anexe. Ilustraţii 121 Planşa XVII. Groapa 6 (pivniță): veselă de masă şi ustensile/ Pit 6 (cellar): tableware and utensils.

123 122 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa XVIII. Groapa 1 şi 2A: ceramică de uz comun/ Pit 1 and 2A: common pottery.

124 Anexe. Ilustraţii 123 Planşa XIX.Groapa 5: ceramică de uz comun/ Pit 5: common ceramics.

125 124 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa XX. Groapa 5: veselă de masă şi fragment dintrun horn/ tableware and chimney fragment.

126 Anexe. Ilustraţii 125 Planşa XXI. Groapa 7: ceramică de uz comun şi veselă de masă/ Pit 7: common pottery and tableware.

127 126 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa XXII. Groapa 8: veselă de masă; groapa 9: ceramică de uz comun/ Pit 8: tableware; pit 9: common pottery.

128 Anexe. Ilustraţii 127 Planşa XXIII. Groapa 9: ceramică de uz comun şi cahle/ Pit 9: common pottery and clay stove tiles.

129 128 O contribuţie la istoria Timişoarei medievale Planşa XXIV. Sector D: ceramică de uz comun/ Sector D: common pottery.

130 Anexe. Ilustraţii 129 Planşa XXV. Passim (loc de descoperire necunoscut): veselă de masă şi cuțit/ Passim (unknown place of discovery): tableware and knife.

CONSIDERAŢII PRIVIND CERAMICA DE MASĂ DE LA (L)IBIDA. STUDIU DE CAZ. SECTORUL EXTRAMUROS VEST III Marian Mocanu * Abstract: The tableware sample prese

CONSIDERAŢII PRIVIND CERAMICA DE MASĂ DE LA (L)IBIDA. STUDIU DE CAZ. SECTORUL EXTRAMUROS VEST III Marian Mocanu * Abstract: The tableware sample prese CONSIDERAŢII PRIVIND CERAMICA DE MASĂ DE LA (L)IBIDA. STUDIU DE CAZ. SECTORUL EXTRAMUROS VEST III Marian Mocanu * Abstract: The tableware sample presented in this article was found in research area Extramuros

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Metode de reprezentare a) Metoda E b) Metoda Clasificarea desenelor tehnice dupa modul de reprezentare: a) Desenul în proiectie ortogonala b) Desenul în perspectiva Dispunerea proiecţiilor Tipuri de reprezentări

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Modul 8: de securitate şi sănătate în muncă HG nr. 971/2006 Prezenta hotărâre de guvern: stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; nu se aplică

Mai mult

NOVIODVNVM 2009 RAPORT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ SISTEMATICĂ 1

NOVIODVNVM 2009 RAPORT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ SISTEMATICĂ 1 NOVIODVNVM 2009 RAPORT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ SISTEMATICĂ 1 ISACCEA, jud.tulcea [Noviodunum] Punct: Cetate Sector: Sud-Est Cod sit: 159696.05 Responsabil şantier: dr. V. H. Baumann (ICEM Tulcea ) Autorizaţie

Mai mult

Robert Bosch GmbH 2019, all rights reserved Servantă ca modul de compartimentare al camerei Numai feţele de ciocolată Servantă ca modul de compartimen

Robert Bosch GmbH 2019, all rights reserved Servantă ca modul de compartimentare al camerei Numai feţele de ciocolată Servantă ca modul de compartimen Servantă ca modul de compartimentare al camerei Numai feţele de ciocolată Servantă ca modul de compartimentare al camerei Dar orice obiect are două feţe. Totuşi la acest modul de compartimentare a camerei

Mai mult

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul

Mai mult

Microsoft Word - mem pud

Microsoft Word - mem pud PLAN URBANISTIC DETALIU DESFIINTARE CONSTRUCTII EXISTENTE CONSTRUIRE SHOW ROOM TEXTILE IMPREMUIRE STR PLOPILOR 18 BACĂU BENEFICIAR: - SC ANCA-ROM SRL 1 SC REAL PROIECT CONSTRUCT SRL L I S T Ă D E S E M

Mai mult

BILKA_produse_prelucrat.cdr

BILKA_produse_prelucrat.cdr BILKA este un grup de companii cu capital romanesc, care si-a inceput activitatea in anul 2005, sub numele de HG Construct. BILKA este producator de invelitori metalice atat pentru constructii rezidentiale,

Mai mult

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL MEMORIU GENERAL Întocmit în conformitate cu Ordinul MLPAT nr.37/n/08.06.2000 pentru aprobarea reglementării tehnice GHID PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI CONŢINUTUL - CADRU AL PLANULUI URBANISTIC DE

Mai mult

RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ȘTEFAN BALȘ ( ) FIȘA MONUMENT RESTAURAT Denumire: Cetatea Neamțului Localizare: Târgu Neamț, strada Cetății nr

RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ȘTEFAN BALȘ ( ) FIȘA MONUMENT RESTAURAT Denumire: Cetatea Neamțului Localizare: Târgu Neamț, strada Cetății nr RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ȘTEFAN BALȘ (1902 1994) FIȘA MONUMENT RESTAURAT Denumire: Cetatea Neamțului Localizare: Târgu Neamț, strada Cetății nr. 1 județul Neamț. Cod LMI 2015: NT-II-m-A-10707 Scurt

Mai mult

Instrucţiuni de asamblare USCĂTOARELE DE CEREALE ANTTI M06 3W CAPETELE CANALELOR DE AER 0,5 M (ro) ANTTI-TEOLLISUUS OY Koskentie 89 FI Ka

Instrucţiuni de asamblare USCĂTOARELE DE CEREALE ANTTI M06 3W CAPETELE CANALELOR DE AER 0,5 M (ro) ANTTI-TEOLLISUUS OY Koskentie 89 FI Ka Instrucţiuni de asamblare USCĂTOARELE DE CEREALE ANTTI M06 W CAPETELE CANALELOR DE AER 0, M 00 (ro) ANTTI-TEOLLISUUS OY Koskentie FI-0 Kanunki, Salo Tel. + 00 E-mail: antti@antti-teollisuus.fi www.antti-teollisuus.fi

Mai mult

CARTIER REZIDENŢIAL – ZONA NYIRES

CARTIER  REZIDENŢIAL – ZONA NYIRES CARTIER REZIDENŢIAL ZONA NYIRES Viitorul cartier de locuinţe individuale este situat de-a lungul drumului comunal ce duce din Tăuţii de Sus spre Unguraş, la o distanţă de 500m de DN18 - vis a vis de pădurea

Mai mult

Ţiglă ceramică de dimensiuni mari Twist Rumba Bolero Tango+

Ţiglă ceramică de dimensiuni mari Twist Rumba Bolero Tango+ Ţiglă ceramică de dimensiuni mari Twist Rumba Bolero Tango+ 100% TERMÉSZET KÖRNYEZETBARÁT EGÉSZSÉGES KÖRNYEZET 100% TERMÉSZET KÖRNYEZETBARÁT EGÉSZSÉGES KÖRNYEZET Ambient De ce ţiglă ceramică TONDACH? ANGOBA

Mai mult

KEN_level_write_EN_2011

KEN_level_write_EN_2011 drying technology waste management boilers and heat instalations Palax Power 90S / 90SG procesor de lemn de foc cu pânză circulară în două variante de acţionare utilaj acţionat de la priza de putere a

Mai mult

Analiza incendiilor pe primele sapte luni ale anului

Analiza incendiilor pe primele sapte luni ale anului PROGNOZA PREVENTIVĂ PRIVIND INCENDIILE LUNA FEBRUARIE 2016 PROGNOZA PREVENTIVĂ PRIVIND INCENDIILE ÎN LUNA FEBRUARIE 2016 În urma analizei incendiilor produse în zona de competenţă a Inspectoratului pentru

Mai mult

Untitled

Untitled 1.DATE GENERALE CAIET DE SARCINI Denumirea obiectivului de investitii :CONSTRUIRE ATELIER TAMPLARIE Amplasamentul : strada Aleea Parcului nr. 9 municipiul Bacau judetul Bacau. Beneficiarul investitiei

Mai mult

3 Introducere Design igienic Introducere Guri de scurgere Design igienic Pentru a menține un mediu igienic și ușor de întreținut în zonele de procesar

3 Introducere Design igienic Introducere Guri de scurgere Design igienic Pentru a menține un mediu igienic și ușor de întreținut în zonele de procesar Design igienic Design igienic Pentru a menține un mediu igienic și ușor de întreținut în zonele de procesare a produselor alimentare și pentru a reduce la minimum locurile în care se pot acumula bacterii

Mai mult

Microsoft Word - 10_BMJT 5_Ciuperca_final.doc

Microsoft Word - 10_BMJT 5_Ciuperca_final.doc MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN SERIA ARHEOLOGIE 5-2013 MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 5 COLEGIUL DE REDACŢIE Dr. Pavel

Mai mult

Încă un sit al neoliticului timpuriu descoperit în judeţul Alba: aşezarea Starčevo-Criş de la Săliştea (Cioara) Sabin Adrian LUCA* Anamaria TUDORIE**

Încă un sit al neoliticului timpuriu descoperit în judeţul Alba: aşezarea Starčevo-Criş de la Săliştea (Cioara) Sabin Adrian LUCA* Anamaria TUDORIE** Încă un sit al neoliticului timpuriu descoperit în judeţul Alba: aşezarea Starčevo-Criş de la Săliştea (Cioara) Sabin Adrian LUCA* Anamaria TUDORIE** Cosmin Ioan SUCIU*** Keywords: pottery, Starčevo-Criş

Mai mult

Programa masculin 2012

Programa masculin 2012 FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE GIMNASTICĂ COMISIA TEHNICĂ MASCULINĂ PROGRAMA DE CLASIFICARE GIMNASTICĂ ARTISTICĂ MASCULINĂ 2012 Prezenta programă de clasificare intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2012 şi este

Mai mult

CĂZI DREPTUNGHIULARE ROTUNDE ŞI OVALE Instrucţiuni de montaj

CĂZI DREPTUNGHIULARE ROTUNDE ŞI OVALE Instrucţiuni de montaj CĂZI DREPTUNGHIULARE TUNDE ŞI OVALE Instrucţiuni de montaj Va multumim ca ati achizitionat cazile de baie Radaway. Cazile de baie Radaway sunt produse de cea mai inalta calitate si sunt realizate in totalitate

Mai mult

CAZI DE COLT Instructiuni de montaj

CAZI DE COLT Instructiuni de montaj CAZI DE COLT Instructiuni de montaj Va multumim ca ati achizitionat cazile de baie Radaway. Cazile de baie Radaway sunt produse de cea mai inalta calitate si sunt realizate in totalitate din acril sanitar.

Mai mult

MergedFile

MergedFile PROIECT DIDACTIC Clasa a VII-a Matematică Proiect didactic realizat de profesor Tatiana Predoană, Fundația Noi Orizonturi, în cadrul programului - pilot Digitaliada, revizuit de Monica Popovici, profesor

Mai mult

Casa Anastasie Simu - Vila Retezat, arh. Karel Liman str. Mihail Kogălniceanu 68, oraș Sinaia, județ Prahova 250 m de C

Casa Anastasie Simu - Vila Retezat, arh. Karel Liman str. Mihail Kogălniceanu 68, oraș Sinaia, județ Prahova 250 m de C Casa Anastasie Simu - Vila Retezat, arh. Karel Liman str. Mihail Kogălniceanu 68, oraș Sinaia, județ Prahova 250 m de Centru Preț de pornire: 1.220.000 Estimare: 1.400.000-1.500.000 Suprafață teren: Suprafață

Mai mult

Microsoft PowerPoint - MS_Targu Mures_iunie_2019

Microsoft PowerPoint - MS_Targu Mures_iunie_2019 Spatiu de birouri, Piata Trandafirilor, nr.26 Targu Mures Contact: Alexandru Ilie Tel: 0726.707.445 Email: vanzari.imobiliare@bcr.ro www.vanzari.bcr.ro 13302 Scurta descriere a amplasamentului Proprietatea

Mai mult

CATALOG

CATALOG CATALOG PRODUSE 2018 COSURI DE GUNOI METALICE DS ORADEA www.eurostart-oradea.ro Persoana contact: Morcovescu Cristina Mail: office@eurostart-oradea.ro Tel./fax: 0359-407.764 Page 2 of 21 Prezentare Firma,,

Mai mult

Documentație pentru obținerea AVIZULUI DE OPORTUNITATE Pentru Modificare P.U.Z. aprobat cu H.C.L. nr 292 din str. Constructorilor- str. Alb

Documentație pentru obținerea AVIZULUI DE OPORTUNITATE Pentru Modificare P.U.Z. aprobat cu H.C.L. nr 292 din str. Constructorilor- str. Alb Documentație pentru obținerea AVIZULUI DE OPORTUNITATE Pentru Modificare P.U.Z. aprobat cu H.C.L. nr 292 din 25.06.2015 str. Constructorilor- str. Albinelor, Mun. Timișoara, jud. Timiș Beneficiar S.C.

Mai mult

CIPRUDESTINATIE TURISTICA Erasmus+ Project IT CAREER START-UP RO01-KA

CIPRUDESTINATIE TURISTICA Erasmus+ Project IT CAREER START-UP RO01-KA CIPRUDESTINATIE TURISTICA ASEZARE CELE MAI FRUMOASE LOCURI DIN CIPRU Insula are un farmec aparte, dat de amestecul culturii greceşti cu cea turceasca, iar asta înseamnă religii diferite, limbi diferite

Mai mult

Microsoft Word - i.doc

Microsoft Word - i.doc ANEXA B - 2015 Norme si recomandari pentru constructia de roll-cage Pentru asigurarea securitatii echipajelor in concursurile de offroad, etape ale CN, in conformitate cu prezentul Regulament, la inscrierea

Mai mult

Ţiglă ceramică de dimensiuni mari Twist Rumba Bolero Tango+

Ţiglă ceramică de dimensiuni mari Twist Rumba Bolero Tango+ Ţiglă ceramică de dimensiuni mari Twist Rumba Bolero Tango+ 100% TERMÉSZET KÖRNYEZETBARÁT EGÉSZSÉGES KÖRNYEZET 100% TERMÉSZET KÖRNYEZETBARÁT EGÉSZSÉGES KÖRNYEZET Ambient De ce ţiglă ceramică TONDACH? Falţuri

Mai mult

FĂRĂ *) Prof. univ. dr. ing. UTCB PELEȚI DIN LEMN: SISTEME DE ÎNCĂLZIRE EFICIENTE ȘI ECOLOGICE Ioan BĂRDESCU *) 1. Argument Utilizarea combustibililor

FĂRĂ *) Prof. univ. dr. ing. UTCB PELEȚI DIN LEMN: SISTEME DE ÎNCĂLZIRE EFICIENTE ȘI ECOLOGICE Ioan BĂRDESCU *) 1. Argument Utilizarea combustibililor FĂRĂ *) Prof. univ. dr. ing. UTCB PELEȚI DIN LEMN: SISTEME DE ÎNCĂLZIRE EFICIENTE ȘI ECOLOGICE Ioan BĂRDESCU *) 1. Argument Utilizarea combustibililor ecologici în producerea energiei termice reprezintă

Mai mult

Subiecte_funar_2006.doc

Subiecte_funar_2006.doc Clasa a VIII-a A. 1. Exista numere n Z astfel încât n si n+ sa fie patrate perfecte? (Gheorghe Stoica) A. 2. Se considera A N o multime cu 7 elemente si k N*. Aratati ca ecuatia 4x 2 4ax+b 2 +10k = 0,

Mai mult

Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA 1 Secţiunea 7-8 avansaţi 100 puncte DEMOCRATIE Arpsod are în curtea sa N copaci foarte băt

Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA 1 Secţiunea 7-8 avansaţi 100 puncte DEMOCRATIE Arpsod are în curtea sa N copaci foarte băt PROBLEMA 1 DEMOCRATIE Arpsod are în curtea sa N copaci foarte bătrâni, așezați în linie și numerotați de la 1 la N. Fiecare copac are o înălțime cunoscută, Hi. Există riscul ca la un vânt mai puternic

Mai mult

Microsoft Word - 14 RECENZII

Microsoft Word - 14 RECENZII Recenzii şi note bibliografice 357 R E C E N Z I I Ş I N O T E B I B L I O G R A F I C E Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Costel Ilie, Artefacte din materii dure animale în colecţia Muzeului de

Mai mult

Microsoft Word - Memoriu PUD

Microsoft Word - Memoriu PUD FISA PROIECTULUI DENUMIRE PROIECT EXTINDERE si ETAJARE LOCUINTA EXISTENTA si REFACERE IMPREMUIRE AMPLASAMENT str. REMETEA nr. 24A municipiul Cluj-Napoca, judetul Cluj BENEFICIAR ULIAN SZEKELY DAN PROIECTANT

Mai mult

PROFILE GALVANIZATE GRINDĂ Z SISTEmE DE INSTALARE În funcţie de factorii de instalare, sunt utilizate trei sisteme diferite. Acestea sunt: 1. INSTALAR

PROFILE GALVANIZATE GRINDĂ Z SISTEmE DE INSTALARE În funcţie de factorii de instalare, sunt utilizate trei sisteme diferite. Acestea sunt: 1. INSTALAR SISTEmE DE INSTRE În funcţie de factorii de instalare, sunt utilizate trei sisteme diferite. cestea sunt:. INSTRE PE un SINGuR RÂND coperiş: - For small clear spans and the limited intervals between purlins.

Mai mult

Microsoft Word - MT SDEE INT Fundeni 2017

Microsoft Word - MT SDEE INT Fundeni 2017 MEMORIU DE PREZENTARE 1. DENUMIREA PROIECTULUI Pr. nr. 12.734/2017 Îmbunătăţire nivel de tensiune sat Fundeni, comuna Fundeni, judeţul Galaţi. 2. TITULAR 2.1. Numele companiei: S.D.E.E. Muntenia Nord S.A.

Mai mult

Pliant Knitting Mill Maxi.xlsx

Pliant Knitting Mill Maxi.xlsx Continut pachet produs: Montarea masinii de tricotat MAXI Montaj elemente masina 1. Montati picioarele H A: Masina de tricotat semi-automata MAXI 2. Montati manerul F B: Maneta 3 a+b. Montati elementul

Mai mult

OptiFlood LED BVP506 |

OptiFlood LED BVP506 | Lighting OptiFlood LED tot ce este necesar pentru iluminatul perimetrelor OptiFlood LED este o gamă de reflectoare elegante, deosebit de eficiente, asimetrice, care pot fi utilizate pentru a ilumina zone

Mai mult

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova PROIECT DECIZIA ETAPEI

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova PROIECT DECIZIA ETAPEI PROIECT DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE Ca urmare a solicitarii de emitere a acordului de mediu adresate de S.C. OMV PETROM S.A., reprezentata prin Mincu Adrian Director administrare al Rafinariei Petrobrazi,

Mai mult

1 Rigole ACO Self Rigole pentru casă și grădină Grătar nervurat Oțel zincat Grătar nervurat Oțel inoxidabil lucios Grătar nervurat Oțel vopsit Culoare

1 Rigole ACO Self Rigole pentru casă și grădină Grătar nervurat Oțel zincat Grătar nervurat Oțel inoxidabil lucios Grătar nervurat Oțel vopsit Culoare Oțel zincat Oțel inoxidabil lucios Oțel vopsit Culoare antracit Grătar rețea Grătar rețea Oțel zincat Oțel inoxidabil Alege soluția potrivită pentru aplicația ta Flexibilitate maximă Rigole pentru orice

Mai mult

Metronomis LED Fluid |

Metronomis LED Fluid | Lighting LED un joc de lumini şi de umbre LED este prima gamă din lume cu montare în cap de stâlp care oferă o paletă de efecte de lumină pentru a adăuga proiectelor o notă estetică unică. Un joc inovator

Mai mult

\ PUNCTUL NR. 13 CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI HOTARÂRE privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru consolidarea imobilului

\ PUNCTUL NR. 13 CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI HOTARÂRE privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru consolidarea imobilului \ PUNCTUL NR. 13 CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI HOTARÂRE privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru consolidarea imobilului situat În B-dul Dacia nr. 85, sector 2 Având În vedere

Mai mult

MANUAL DE INSTALARE USI SECTIONALE INDUSTRIALE RABATERE SUPRAINALTATA CU ARCURILE JOS

MANUAL DE INSTALARE USI SECTIONALE INDUSTRIALE RABATERE SUPRAINALTATA CU ARCURILE JOS MANUAL DE INSTALARE USI SECTIONALE INDUSTRIALE RABATERE SUPRAINALTATA CU ARCURILE JOS 1. INFORMAȚII GENERALE Instalarea corectă a ușilor secționale este o condiție esențială pentru funcționarea sigură

Mai mult

Robert Bosch GmbH 2019, all rights reserved Birou comod şi elegant Mobilă inteligentă Birou comod şi elegant Cine mai are nevoie în zilele noastre de

Robert Bosch GmbH 2019, all rights reserved Birou comod şi elegant Mobilă inteligentă Birou comod şi elegant Cine mai are nevoie în zilele noastre de Birou comod şi elegant Mobilă inteligentă Birou comod şi elegant Cine mai are nevoie în zilele noastre de un birou cu sertare şi compartimente de depozitare mari? Mai comod este un secretaire. 1 Introducere

Mai mult

CONSIDERATII PRIVIND RESTAURAREA UNOR PIESE CERAMICE CU PIERDERI MARI ALE INTEGRITĂTII EMANOIL PRIPON Paleta bunurilor de patrimoniu cultural mobil cu

CONSIDERATII PRIVIND RESTAURAREA UNOR PIESE CERAMICE CU PIERDERI MARI ALE INTEGRITĂTII EMANOIL PRIPON Paleta bunurilor de patrimoniu cultural mobil cu CONSIDERATII PRIVIND RESTAURAREA UNOR PIESE CERAMICE CU PIERDERI MARI ALE INTEGRITĂTII EMANOIL PRIPON Paleta bunurilor de patrimoniu cultural mobil cunoaşte o mare diversitate, atât din punct de vedere

Mai mult

C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la

C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la distanta b de centrul sferei. Alegem un sistem de coordonate

Mai mult

F3 - liste inst electrice

F3 - liste inst electrice RECONSTRUIRE DE LISTA CU CANTITĂŢI DE LUCRĂRI PE CATEGORII DE LUCRĂRI Categorie de lucrări ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ Nr. Crt. Capitol lucrări Subcapitol lucrări denumire UM Cantitatea PU Manop (lei/um)

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Spatiu de birouri, Strada Iuliu Maniu, nr.32 Sighetu Marmatiei Contact: Mihai Dicu Tel: 0786.463.142 Email: vanzari.imobiliare@bcr.ro ID imobil www.vanzari.bcr.ro: 13304 Scurta descriere a amplasamentului

Mai mult

Register your product and get support at Straightener HP4668/22 RO Manual de utilizare

Register your product and get support at   Straightener HP4668/22 RO Manual de utilizare Register your product and get support at www.philips.com/welcome Straightener HP4668/22 RO Manual de utilizare abc h g f e d i j Română Felicitări pentru achiziţie şi bun venit la Philips! Pentru a beneficia

Mai mult

MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: CONSTRUIRE 2 IMOBILE DE LOCUINTE COLECTIVE IN

MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: CONSTRUIRE 2 IMOBILE DE LOCUINTE COLECTIVE IN MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: CONSTRUIRE 2 IMOBILE DE LOCUINTE COLECTIVE IN REGIM DE P+4E+PENTHOUSE, FUNCTIUNI COMPLEMENTARE LA

Mai mult

S.C. Grup Arh.Stephano SRL FISA PROIECT DOCUMENTATIE TEHNICA PENTRU OBTINERE AVIZ P.U.D. Beneficiar: IACOB FLORIAN - MIHAI Adresa beneficiar: str. Buc

S.C. Grup Arh.Stephano SRL FISA PROIECT DOCUMENTATIE TEHNICA PENTRU OBTINERE AVIZ P.U.D. Beneficiar: IACOB FLORIAN - MIHAI Adresa beneficiar: str. Buc S.C. Grup Arh.Stephano SRL FISA PROIECT DOCUMENTATIE TEHNICA PENTRU OBTINERE AVIZ P.U.D. Numar de proiect : nr.8 din 25.06.2019 Faza de proiectare: P.U.D. Proiectant general: S.C. GRUP ARH. STEPHANO S.R.L.

Mai mult

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII- Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard 3 Algebră Capitolul I. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale

Mai mult

Slide 1

Slide 1 REABILITAREA CONSTRUCŢIILOR Biserica evanghelică, piaţa Huet Sibiu CAPITOL II-1. FRAGMENT DIN MEDIU CONSTRUIT) (LA Prima etapă de diagnostică (diagnoză) la fragment din mediu construit. Presupune relevare

Mai mult

Prospect vanzare 27 loturi teren cu suprafete cuprinse intre 386 mp mp numere cadastrale 282_18_358_1_XX

Prospect vanzare 27 loturi teren cu suprafete cuprinse intre 386 mp mp numere cadastrale 282_18_358_1_XX PROSPECT DE VANZARE a bunurilor imobile compuse din 27 loturi teren cu suprafete cuprinse intre 309 mp 409 mp (suprafata totala 10.468 mp), numere cadastrale 282/18/358/1/XX situate in Comuna 1 Decembrie,

Mai mult

I

I METODA VECTORIALĂ ÎN GEOMETRIE prof. Andrei - Octavian Dobre Această metodă poate fi descrisă după cum urmează: Fiind dată o problemă de geometrie, după explicitarea şi reprezentarea grafică a configuraţiei

Mai mult

MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: Faza proiect: Amplasament: Beneficiar: Proiec

MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: Faza proiect: Amplasament: Beneficiar: Proiec MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: Faza proiect: Amplasament: Beneficiar: Proiectant general: ELABORARE PLAN URBANISTIC ZONA (P.U.Z.)

Mai mult

CLIENT NAME

CLIENT  NAME Turcu Ovidiu Teren multisport 40x20m, cu gazon sintetic multifunctional, la cheie Oferta nr.3176, 05 iulie 2018 TERENURI DE SPORT LOCURI DE JOACA PARDOSELI E-mail: contact@atlassport.ro Tel: 0265.312.923

Mai mult

Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400™

Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400™ Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400 Utilizaţi acest ghid când folosiţi imprimanta zilnic. Pentru informaţii mai detaliate, consultaţi Ghidul utilizatorului. Componentele imprimantei Figura 1 prezintă

Mai mult

FOAIE DE GARDA Denumirea lucr rii:elaborare PUD PENTRU DESFIINTARE PARTIALA IMOBIL, EXTINDERE SI ETAJARE, RECOMPARTIMENTARI INTERIOARE IMOBIL, SCHIMBA

FOAIE DE GARDA Denumirea lucr rii:elaborare PUD PENTRU DESFIINTARE PARTIALA IMOBIL, EXTINDERE SI ETAJARE, RECOMPARTIMENTARI INTERIOARE IMOBIL, SCHIMBA FOAIE DE GARDA Denumirea lucr rii:elaborare PUD PENTRU DESFIINTARE PARTIALA IMOBIL, EXTINDERE SI ETAJARE, RECOMPARTIMENTARI INTERIOARE IMOBIL, SCHIMBARE DE DESTINATIE DIN LOCUINTA IN SPATII PENTRU CAZARE

Mai mult

Microsoft Word - Art 09.doc

Microsoft Word - Art 09.doc TEZE DE DOCTORAT CULTURA GUMELNIŢA PE VALEA MOSTIŞTEI. AŞEZAREA DE LA SULTANA MALU ROŞU THEODOR IGNAT* Scopul principal al lucrării, Cultura Gumelniţa pe Valea Mostiştei. Aşezarea de la Sultana Malu Roşu

Mai mult

HOTĂRÂREA NR

HOTĂRÂREA NR HOTĂRÂREA NR. 74 din 18 iunie 2015 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei Reabilitarea sistem rutier pe DJ 154E Jabenița - Adrian-Gurghiu

Mai mult

Sortimente de ţigle ceramice de acoperiş

Sortimente de ţigle ceramice de acoperiş Sortimente de ţigle ceramice de acoperiş Erlus Lotus Primul acoperiş din argilă care se curăţă singur Rămâne curat ani de-a rândul, în comparaţie cu ţiglele de acoperiş tradiţionale. Principiul este revoluţionar.

Mai mult

Microsoft Word - L_printare

Microsoft Word - L_printare Aplicația 3. Prelucrări realizate prin imprimare 3D 3.1. Scopul aplicației Principalul scop este cel de a se realiza înțelegerea modului de realizare a reperelor prin imprimare 3D și respectiv a se putea

Mai mult

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR Ex.nr. INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Nr. din INSPECŢIA DE PREVENIRE A N A L I Z A S T A T I S T I C Ă privind activităţile de prevenire şi intervenţiile

Mai mult

SĂPĂTURI ARHEOLOGICE DE SA.LV A.RE ÎN BUCURESTI: STRADA. COLŢEI, NR. 8 (SEC. XVIII-XIX) Gh. Mănucu-Adameşteanu, arh. D. Căpăţână, Ingrid Poli, B. Cons

SĂPĂTURI ARHEOLOGICE DE SA.LV A.RE ÎN BUCURESTI: STRADA. COLŢEI, NR. 8 (SEC. XVIII-XIX) Gh. Mănucu-Adameşteanu, arh. D. Căpăţână, Ingrid Poli, B. Cons SĂPĂTURI ARHEOLOGICE DE SA.LV A.RE ÎN BUCURESTI: STRADA. COLŢEI, NR. 8 (SEC. XVIII-XIX) Gh. Mănucu-Adameşteanu, arh. D. Căpăţână, Ingrid Poli, B. Constantinescu În primăvara anului 1999 s-au executat săpături

Mai mult

FEDERATIA ROMANA DE FOTBAL

FEDERATIA ROMANA DE FOTBAL Casa Fotbalului, Str. Vasile Șerbănică nr.12, sector 2, 022186 București, România, Tel: 021 325 06 70 Fax: 021 302 91 58 PROCES-VERBAL DE OMOLOGARE SPORTIVĂ A STADIONULUI... PENTRU SEZONUL 2019-2020 încheiat

Mai mult

Microsoft Word - 008_Moga_Medelet_Rogozea

Microsoft Word - 008_Moga_Medelet_Rogozea ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST V 1 -IN HONOREM DOINA BENEA- Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie Timişoara, 25 noiembrie 2017 JATEPress Kiadó Szeged 2017 Editor: Sorin FORȚIU (cu mulțumiri

Mai mult

슬라이드 1

슬라이드 1 1750 î.hr. Mesopotamia antică Al 6-lea rege babilonian, Hammurabi, a creat primele legi: Codul lui Hammurabi. Astfel apar primele forme de asigurări în strânsă legatură cu dezvoltarea puterilor maritime.

Mai mult

Prezentare PowerPoint

Prezentare PowerPoint STUDIU INFRASTRUCTURA Proiectare an 5, 2018/2019 Ardelean Paul Dobre George Dobre Florin Pascu Gilena Murariu Ingrid CLASIFICAREA FUNDAŢIILOR FUNDAŢII DIRECTE Fundatiile directe sau de mica adâncime se

Mai mult

Slide 1

Slide 1 VIII. Reprezentarea şi cotarea organelor de maşini 8.1 ROŢI DINŢTE Roţile dinţate sunt organe de maşini constituite de corpuri de rotaţie (cilindru, con, hiperboloid) prevăzute cu dantură exterioară sau

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation IV. EPEZENTE ŞI COTE FLNŞELO Flanşele sunt elemente de leătură utilizate la asamblarea conductelor, a armăturilor în cadrul unei instalaţii, sau a unor piese de formă cilindrică, între ele. Clasificare

Mai mult

Documentație pentru obținerea AVIZULUI COMISIEI TEHNICE DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI URBANISM pentru ELABORARE PLAN URBANISTIC DE DETALIU PENTRU CON

Documentație pentru obținerea AVIZULUI COMISIEI TEHNICE DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI URBANISM pentru ELABORARE PLAN URBANISTIC DE DETALIU PENTRU CON Documentație pentru obținerea AVIZULUI COMISIEI TEHNICE DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI URBANISM pentru ELABORARE PLAN URBANISTIC DE DETALIU PENTRU CONSTRUIRE CLADIRI SI AMENAJARI (PLATFORMA DEPOZITARE)

Mai mult

2019 CATALOG DE PRODUSE GARDURI ELECTRICE

2019 CATALOG DE PRODUSE GARDURI ELECTRICE 2019 CATALOG DE PRODUSE GARDURI ELECTRICE www.agroelectro.ro +4 0724 776 515 office@agroelectro.ro 0724 776 515 Sistem gard electric Principiu de funcționare Dacă animalul atinge firul, el închide un circuit

Mai mult

MANUAL DE INSTRUCŢIUNI BX1-160C BX1-200C BX1-250C IMPORTANT: Va rugam sa cititi instructiunile de folosire inainte de utilizarea produsului. Ver. 1/Re

MANUAL DE INSTRUCŢIUNI BX1-160C BX1-200C BX1-250C IMPORTANT: Va rugam sa cititi instructiunile de folosire inainte de utilizarea produsului. Ver. 1/Re MANUAL DE INSTRUCŢIUNI BX1-160C BX1-200C BX1-250C IMPORTANT: Va rugam sa cititi instructiunile de folosire inainte de utilizarea produsului. 1 Cuprins Instrucţiuni de siguranţă Prezentarea aparatului de

Mai mult

Microsoft Word - 059_Dan BĂCUE?-CRI?AN

Microsoft Word - 059_Dan BĂCUE?-CRI?AN UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST IV 2 -IN HONOREM ADRIAN BEJAN- Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie Timişoara, 26 noiembrie 2016 JATEPress Kiadó Szeged 2016 Coordonator volum: Dorel

Mai mult

Noțiuni matematice de bază

Noțiuni matematice de bază Sistem cartezian definitie. Coordonate carteziene Sistem cartezian definiţie Un sistem cartezian de coordonate (coordonatele carteziene) reprezintă un sistem de coordonate plane ce permit determinarea

Mai mult

ASOCIATIA JUDETEANA DE FOTBAL BRASOV B-dulEroilor nr. 19, Brasov, Tel/Fax: Cod fiscal: Contbancar: RO77BRDE0

ASOCIATIA JUDETEANA DE FOTBAL BRASOV B-dulEroilor nr. 19, Brasov, Tel/Fax: Cod fiscal: Contbancar: RO77BRDE0 REGULAMENT INTERLIGA NAŢIONALĂ DE FOTBAL Ediția 2017 2018 valabil pentru faza județeană 1. COMPETENȚE DE ORGANIZARE Competiția se organizează la nivel județean fără finalitate națională de către AJF Brașov

Mai mult

Microsoft Word - SKS 502x_M7_RO.docx

Microsoft Word - SKS 502x_M7_RO.docx Manualul utilizatorului Înainte de prima utilizare, vă rugăm citiţi cu atenţie toate instrucţiunile cuprinse în acest manual, chiar dacă aveţi deja experienţă în folosirea produselor similare. Utilizaţi

Mai mult

Patrimoniu IV.indd

Patrimoniu IV.indd 48 Patrimoniu preindustrial și industrial în România nienţă germană (Mercedes), dar şi franceză (Renault) şi italiană (Lancia). La Muzeul Tehnic Ing. D. Leonida se poate vedea un automobil trăsură Olds

Mai mult

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era de 535.140 de persoane. Cercetătorii și activiștii

Mai mult

Microsoft Word - dice town.docx

Microsoft Word - dice town.docx Undeva în estul sălbatic american... O mină de aur, teritorii propice pentru creşterea animalelor, nici nu este nevoie de mai mult pentru a atrage aventurieri de toate tipurile. Un mic orăşel a fost repede

Mai mult

RAPORT PRELIMINAR ÎN LEGĂTURĂ CU CERCETĂRILE ARHEOLOGICE ŞI DE TEREN, LUCRĂRILE DE CONSERV ARE SI ' RESTAURARE EXECUTATE LA POROLISSUM ÎNTRE ANII 1994

RAPORT PRELIMINAR ÎN LEGĂTURĂ CU CERCETĂRILE ARHEOLOGICE ŞI DE TEREN, LUCRĂRILE DE CONSERV ARE SI ' RESTAURARE EXECUTATE LA POROLISSUM ÎNTRE ANII 1994 RAPORT PRELIMINAR ÎN LEGĂTURĂ CU CERCETĂRILE ARHEOLOGICE ŞI DE TEREN, LUCRĂRILE DE CONSERV ARE SI ' RESTAURARE EXECUTATE LA POROLISSUM ÎNTRE ANII 1994-2002 Între anii 1994 şi 2002 nu s-a prezentat un raport

Mai mult

ANEXA NR. 4 INSCRIPTIONAREA AUTOMOBILELOR CNVCD 1. Panourile şi numere de competiţie Sunt aceleaşi cu numerele de licenţă ale piloţilor. Numerele şi p

ANEXA NR. 4 INSCRIPTIONAREA AUTOMOBILELOR CNVCD 1. Panourile şi numere de competiţie Sunt aceleaşi cu numerele de licenţă ale piloţilor. Numerele şi p ANEXA NR. 4 INSCRIPTIONAREA AUTOMOBILELOR CNVCD 1. Panourile şi numere de competiţie Sunt aceleaşi cu numerele de licenţă ale piloţilor. Numerele şi panourile aplicate pe automobilele de competiţii, prin

Mai mult

19_05_P37_Leaflet_RO.indd

19_05_P37_Leaflet_RO.indd PREGĂTEȘTE-TE PENTRU VARĂ cu mai puţin decât crezi preț special șort disponibil în diverse modele, fetițe, în culorile: sau băieți:, în culorile: în mărimile: 104-134 cm Ofertă valabilă ÎN PERIOADA 13.06-26.06

Mai mult

"Condiţii de instalare pentru diferite sisteme de instalare ale TRANSFORMER COMPACT STATION 500SC/630SC/800SC/900SC/

Condiţii de instalare pentru diferite sisteme de instalare ale TRANSFORMER COMPACT STATION 500SC/630SC/800SC/900SC/ Informaţii tehnice ondiţii de instalare pentru diferite sisteme de instalare ale TRNSFORMER OMPT STTION 500S/630S/800S/900S/ 1000S/1250S/1600S/1800S uprins Transformer ompact Station este elementul de

Mai mult

Vă rugăm ca mai întâi să citiţi instrucţiunile! Stimaţii noştri clienţi, Vă mulţumim că aţi ales produsul Arctic. Dorim să vă prezentăm cel mai perfor

Vă rugăm ca mai întâi să citiţi instrucţiunile! Stimaţii noştri clienţi, Vă mulţumim că aţi ales produsul Arctic. Dorim să vă prezentăm cel mai perfor Vă rugăm ca mai întâi să citiţi instrucţiunile! Stimaţii noştri clienţi, Vă mulţumim că aţi ales produsul Arctic. Dorim să vă prezentăm cel mai performant produs de cea mai înaltă calitate şi fabricat

Mai mult

Jaluzele exterioare aluminiu C80 preturi

Jaluzele exterioare aluminiu C80 preturi Lasati inauntru lumina si caldura...doar atat cat doriti Jaluzelele exterioare din aluminiu regleaza in mod mult mai precis vizibilitatea si accesul luminii in incaperi, comparativ cu rulourile exterioare,

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation ÎNVĂŢĂM SĂ DESENĂM ÎN VERSURI Poezii de Ilie. I. Mirea Ursul Ursul, cât este de mare, Doar forme rotunde are Şi e uşor, ai să vezi, Să înveţi să-l desenezi! Să începem de la cap: Din rotund am să îl fac;

Mai mult

G.I.S. Curs 3

G.I.S. Curs 3 G.I.S. Curs 3 Geogafia Mediului 1.04.2014 Dr. Constantin Nistor Formatul de date vectorial Datele vectoriale descriu lumea sub forma unui spaţiu populat de linii în variate aspecte şi feluri: puncte, linii,

Mai mult

RecMat dvi

RecMat dvi Conice şi cubice în probleme elementare de loc geometric Ştefan DOMINTE 1 Abstract. In this Note, a number of simple problems are presented to support the idea that conic and cubic curves can frequently

Mai mult

Microsoft Word - Sika Cosmetic Light Dark RO.docx

Microsoft Word - Sika Cosmetic Light Dark RO.docx Fișă tehnica de produs Editia 03.05.2012 Nr. de identificare: 2011/PM Număr versiune 0 Sika Cosmetic L/D Sika Cosmetic L/D R3 mortar cosmetic pentru reparaţii de beton, locale şi zonale Descriere produs

Mai mult

Jaluzele exterioare aluminiu Z90 preturi

Jaluzele exterioare aluminiu Z90 preturi Lasati inauntru lumina si caldura...doar atat cat doriti Jaluzelele exterioare din aluminiu regleaza in mod mult mai precis vizibilitatea si accesul luminii in incaperi, comparativ cu rulourile exterioare,

Mai mult

Teoreme cu nume 1. Problema (Năstăsescu IX, p 147, propoziţia 5) Formula lui Chasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP.

Teoreme cu nume 1. Problema (Năstăsescu IX, p 147, propoziţia 5) Formula lui Chasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP. Teoreme cu nume Problema (Năstăsescu IX, p 47, propoziţia 5) Formula lui hasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP 2 Problema (Năstăsescu IX, p 68, teoremă) Vectorul de poziţie al centrului

Mai mult

untitled

untitled Ghid de referinţă rapidă Xi4 Utilizaţi acest ghid când folosiţi imprimanta zilnic. Pentru informaţii mai detaliate, consultaţi Ghidul utilizatorului. Componentele imprimantei Figura prezintă componentele

Mai mult

Legea nr. 258/2006 M. Of. nr. 603 din 12 iulie 2006 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL L E G E pentru modificarea şi completarea Ordonanţ

Legea nr. 258/2006 M. Of. nr. 603 din 12 iulie 2006 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL L E G E pentru modificarea şi completarea Ordonanţ Legea nr. 258/2006 M. Of. nr. 603 din 12 iulie 2006 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL L E G E pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului

Mai mult

Istoria românilor și universală, profil umanist 25 aprilie 2018 BAREM DE CORECTARE SUBIECTUL I Nr. item Răspuns corect/ posibil Modul de acordare a pu

Istoria românilor și universală, profil umanist 25 aprilie 2018 BAREM DE CORECTARE SUBIECTUL I Nr. item Răspuns corect/ posibil Modul de acordare a pu BAREM DE CORECTARE SUBIECTUL I 1. Definește termenul etnogeneză. 1 p. definiție parțială; 2 p. definiție deplină. 2. Explică rolul coloniștilor în procesul de romanizare (sursa A). Răspuns posibil: Practicând

Mai mult

REGULAMENTUL COMPETIȚIEI SPORTS FESTIVAL FOOTBALL TOURNAMENT EDITIA 2019 U14 (jucători născuți după ) 1.DREPTUL DE JOC, NUMĂRUL JUCĂTORILOR,

REGULAMENTUL COMPETIȚIEI SPORTS FESTIVAL FOOTBALL TOURNAMENT EDITIA 2019 U14 (jucători născuți după ) 1.DREPTUL DE JOC, NUMĂRUL JUCĂTORILOR, REGULAMENTUL COMPETIȚIEI SPORTS FESTIVAL FOOTBALL TOURNAMENT EDITIA 2019 U14 (jucători născuți după 01.01.2005) Au drept de joc în competiția SF Football Tournament U14 editia 2019 jucătorii născuți în

Mai mult

COMPARAREA INFORMAȚIILOR FURNIZATE DE APLICAȚIA ifvolume_pacv7 CU REZULTATELE DETERMINATE CU AJUTORUL GEOMETRIEI PLANE VALIDAREA. VALIDAREA APLICAȚIEI

COMPARAREA INFORMAȚIILOR FURNIZATE DE APLICAȚIA ifvolume_pacv7 CU REZULTATELE DETERMINATE CU AJUTORUL GEOMETRIEI PLANE VALIDAREA. VALIDAREA APLICAȚIEI VALIDAREA APLICAȚIEI ifvolume_pacv7 Urmare a studiului început în anul 2017 - privind echipamentul TRIMBLE Scanner Laser 3D CX cu seria MK20072/2011 și a pașilor efectuați până în prezent - vezi https://ifvolume.wordpress.com

Mai mult

Anexa nr.3 Scutiri si reduceri la impozitele si taxele locale 1. Se aproba scutirea de la plata impozitului pe cladiri, in conformitate cu prevederile

Anexa nr.3 Scutiri si reduceri la impozitele si taxele locale 1. Se aproba scutirea de la plata impozitului pe cladiri, in conformitate cu prevederile Anexa nr.3 Scutiri si reduceri la impozitele si taxele locale 1. Se aproba scutirea de la plata impozitului pe cladiri, in conformitate cu prevederile art.456 alin.(2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul

Mai mult