CLIVE CUSSLER gi DIRK CUSSLER $AGEATA LUI P(}SEID{IN SERIA DIRK PITT DE ACELA$I AUTOR seria Isaac Bell Urmdrirea Sabotorul seria Dirk Pitt Sahara Auru

Transcriere

1 CLIVE CUSSLER gi DIRK CUSSLER $AGEATA LUI P(}SEID{IN SERIA DIRK PITT DE ACELA$I AUTOR seria Isaac Bell Urmdrirea Sabotorul seria Dirk Pitt Sahara Aurul incagilor Walhalla Odiseea troiand Vdntul negru Comoara marelui han Moarte in Arctica Zorii Semilunii seria Dosarele NUMA $arpele Aurul albastru Gheald de foc r W,5

2 .1. ''..i: "1: ::: 'j" :6----!:e---E ':"; -s"'v";'; '.':r 4 '"":." I i'-, IuNrp Z0I4 Dn$snrul MoJevE, Cer-rronNm Era un mit, hotiri birbatul, doar nigte bazaconii. Adeseori auzise cum temperaturile arzdtoare din timpul zllei fbceau loc celor reci ca gheafa noaptea. Dar in deqertul inalt al Californiei de Sud, in iulie, putea jura ci nici pomeneali de a9a ceva. Sudoarea ii scilda subsuorile bluzei negre subliri gi spatele. Temperatura era inci de cel pulin treizeci gi doui de grade. Se uit[ la ceasul luminescent, si vadi daci era intr-adevir doui dimineala. Nu era tocmai coplegit de cildurd. Se niscuse in, America Centrali, triise gi luptase in campanii de gherill in junglele din regiune mai toati viata lui. Dar degertul era ceva nou, iar cdldura pe timp de noapte fusese ceva total neaqteptat pentru el. Privi de-a lungul peisajului nisipos citre felinarele stradale strdlucitoare. Marcau intrarea intr-un mare complex minier care se intindea de-a lungul dealurilor din thla lui. - Eduardo trebuie si fi ajuns la locul potrivit de cealalti parte a postului de gardi, ii spuse el unui birbat

3 24 CLIVE CUSSLER cu barbi care stitea intins intr-o groapd de nisip din apropiere. $i el era imbrdcat in negru, de la bocanci pand la cagul6. Sudoarea ii lucea pe fallin timp ce sorbea din sticla cu apd. - Tare-ag vrea si se gribeascl' Sunt gerpi cu clopofei pe aici. - ]uan, asta-i cea mai micd' problemi pe care-o avetrl, spuse partenerul lui rinjind in intuneric. Un minut mai tdtzitt, stalia radio de la curea scoase doui lardituri haraite. - El e. Sd ne migcilm. Se ridicari fixandu-9i in spate rucsacurile ugoare' in fala lor, luminile clidirilor minei,pireau presdrate de-a lungul dealului, proiectand o strllucire palidi peste deqertul pustiu. O luarl la picior' pe-o scurti porliune, pani la un gard de sirmi care imprejmuia complexul' Birbatul mai inalt ingenunche ciutand prin rucsac o foarfecl de tiiat sarma. - Pablo, cred ci putem trece ftri si tiiem, gopti partenerul lui aritind apoi citre o albie secati care trecea pe sub gard. Solul nisipos era moale in mijlocul albiei mici, aqa c5' putu si indepirteze o parte din gard cu piciorul' Pablo il ajut[ pani cand reugiri sd, formeze o micl groapl sub gard. iqi impinser[ rucsacurile pe dedesubt qi apoi se strecurari qi ei. Un amestec de zgomote joase umpleau aerul, balamucul mecanic al unei cariere miniere deschise, care funcliona zi gi noapte. Cei doi blrbali evitarl postul de gardi din dreapta lor gi-ei croiri drum pe o panti nu Sdgeata lui Poseidon prea abruptd, chiar cdtre min[. Un urcug de zece minute ii aduse langi un grup de clddiri vechi ce se incrucigau cu bcnzi rulante mari. Un incircitor frontal din celilalt capdt punea grdmezi de roci pe una dintre benzile rulrnte, care transporta totul citre un rezervor fixat pe rrigte piloni. Cei doi se indreptau citre un al doilea grup de clidiri, rnai departe pe creasta dealului. Cariera le bloca drumul, lorldndu-i s-o ia prin zona de operafiuni; unde roca era sparti gi micinatd. La addpostul umbrelor, fugiri de-a Iungul perimetrului, apoi iei croir[ cale prin spatele unei rrragazii mari. AjungAnd intr-o zoni' expus[ dintre clidiri, sc migcari repede, trecand cu paqi mari de un buncir pe iurnitate ingropat din stanga lor. Deodati, uga cl5dirii tlin fala lor se deschise. Cei doi se despirtiri, ]uan ingrdnridindu-se in spatele buncirului, in timp ce Pablo fugi in partea laterali a clidirii. Nu reugi. O lumini galbeni gi puternici lagni, orbindu-i. - RimAi pe loc ori ai sd' regreli urmitorul pas, spuse o voce joasd gi gravl. Pablo se opri cu un picior in aer. Dar in timp ce in- 1ilret5. oarecum demonstrativ, scoase cu extremi abilitate rrrr pistol automat mic de la goldul stang gi-l ascunse in Pirltna mainii acoperite de mdnugd. Paznicul supraponderal se indrepti incet cdtre el, flnirnd lanterna afintit[ cdtre ochii lui Pablo. Paznicul ob- :;t'rvd c[ intrusul era un bdrbat masiv gi bine proporfionat tk' peste un metru optzeci gi doi. Pielea lui de culoarea r ;rl'clei era netedi gi plicutl in comparafie cu ochii negri, ( iuc ardeau c-o dugminie intensi. O dungi mai deschisd 25

4 26 CLIVE CUSSLER la culoare ii traversa blrbia qi mandibula stangl, suvenirul unei vechi lupte cu cufitul. Paznicul vizu suficient cat se qtie ci nu era un intrus intamplitor gi se opri la o distanfi slnitoasd, strangand un Magnum Eu ag zice sd duci mainile deasupra capului 9i apoi si-mi spui unde s-a ascuns prietenul tiu. Hodorogeala unui transportor din apropiere inibuqi zgomotul paqilor lui fuan in timp ce o lui la goani din spatele buncirului gi plasi un culit in rinichiul paznicului. O reaclie de goc se v[zu pe fala paznicului pentru o clipi, inainte ca trupul sd i se tensioneze. Un glon! pleci din revolverul lui, guierand pe deasupra capului lui Pablo. Apoi paznicalclzlugi un nor de praf se ridicl atunci cdnd trupul ii atinse pimantul. Pablo scoase pistolul agteptand ca alli paznici si-9i fac aparilia, dar nu veni nimeni. impuqcitura se pierdu prin hodorogeala benzilor transportoare 9i ciocinitul concasorului de piatr[. O scurt[ transmisie radio citre Eduardo confirmi ci nu exista niciun fel de activitate la poarta principali. Nimeni altcineva nu mai Etia de prezenla lor. uan igi gterse cufitul de cimaga mortului. - Cum de ne-a vinst? Pablo privi citre buncir. Pentru prima oar6, observi un semn in alb gi ro$u care avertiza PERICOL: MATE- RIALE EXPLOZIVE. - in buncirul lla sunt explozibili' Cu siguranld este supravegheat. Noroc chior, blestemi in sinea lui. Buncirul cu explozibili nu era trecut pe harti. Acum, intreaga lor operaliune era in pericol. Sdgeata lui Poseidon 2'1 - Si-l arunci,m in aer? intrebi Juan. Li se ordonase si intrerupd, func{ionarea instalafiilor, clar s-o fac[ astfel incat si pari un accident. Totul se lransformase deodatd intr-o misiune greu de executat. Iluncirul cu explozibili s-ar fi putut dovedi folositor, dar cra mult prea departe de linta lor propriu-zisi. * Lasl-l aga. - Lisim paznicul aici? intrebi uan. Pablo scuturi din cap. Desfbcu tocul paznicului gi apoi ii scoase pantofii. il ciute prin buzunare gi scoase portrnoneul gi un pachet de figiri pe jumitate plin. Le indesi toate, impreuni cu Magnumul357, in rucsac. O baltd ;re cle sange care se tot mirea uda pimantul de sub picioarele lui. Zvfuli cu piciorul nigte nisip peste sange, apoi il apucl pe paznic de un bra!. uan il apuci de celllalt gi tirari cadavrul in intuneric. Treizeci de metri rnai incolo, ajunseri la un transportor ridicat, pe care erau cirate bucili mari de minereu de rndrimea unor pepeni. Cu mare efort, birbalii azvfulirit lrupul birbatului pe banda rulanti. Pablo privi clrmpazruicul se indepdrta pe banda transportoare gi cum ajunse intr-un recipient mare din metal. Minereul, un amestec de fluoruro-carburi cunoscute ca bastnasite, trecuse deja printr-o concasare gi sortare inifiali. Cadavrul paznicului se alituri unei runde secundare de pulverizare, care splrgea roca in bucdli de rlimensiunea unei mingi de baseball. O a treia mlrunlire repetd procesul, zdrobind rocile gi transformandu-le in pietrig fin. Daci ar fi examinat careva pudra maro zgrunluroasi care se aduna pe ultima bandl rulanti, ar fi

5 28 CLIVE CUSSLER remarcat o nuanfe ro$iatice ciudati care marca ultimele rimiqile ale paznicului. Deqi zdrobirea gi micinarea erau stadii importante ale operaliunilor minei, erau mai pufin importante decdt cel de-al doilea complex din varful dealului. Pablo urmdri luminile catorva clidiri de la distanfi, unde roca mirunfiti era sortatd gi separati intr-o manil de componente minerale. NevizAnd niciun vehicul in zoni, el 9i fuan o luari iute la picior. Furi nevoili si ocoleascl partea estici a minei deschise, sirind intr-un canal de scurgere cand trecu huruind o autobasculanti. La scurt timp dup[, Eduardo ii alerti ci un paznic iqi fbcea rondul intr-o camionet[. Se ascunseri in spatele unui morman de degeuri, apoi 16- miseserd incremenili acolo aproape douizeci de minute, pani cand camionul se intoarse la poarta principal[. Se indreptarl citre cele doui clidiri mari din partea de sus a complexului, apoi cotiri la dreapta gi se apropiari de o baraci mici ce dldea spre un rezervor de propan. uan lui clegtele de tiiat sdrma gi ftcu o deschizdturi in gardul de sarmi care imprejmuia. Pablo se furig6, dddu ocol rezervorului gi ingenunche in fala vanei de umplere. Programi cronometrul digital pentru douizeci de minute, il activl 9i alergl inapoi trec6nd prin gaura din gard. Pe pimdnt, la caliva metri distanll, Pablo imprigtie pantofii paznicului, arma 9i tocul. Apoi urmari portofelul, cu bani inci, apoi pachetul de figiri mototolit. Erau slabe s,ansele, dar o ancheti superficiali ar fi putut stabili ci paznicul ar fi aruncat in aer rezervorul defectuos - fiind vapori zat maiapoi de explozie. Sigeata lui Poseidon 29 Cei doi bnrbafi alergari citre urmdtoarea cli.dire, o structuri mare de metal, care confinea zeci de cuve mecanizate,pline cu solulii de filtrare. Un mic grup de muncitori din schimbul de noapte supraveghea cuvele. Cei doi intrugi nu lncercari si intre in cl6dire, in schimb lintiri un farc mare in care erau depozitafi agenli chimici si care se intindea de-a lungul unui perete. in mai pulin de un minut, Pablo atagi o a doua incirciturd cu cronometru de un palet de bidoane pe care scria ACID SULFURIC, apoi fugi ln intuneric. igi croiri cale pe indelete citre o a doua clddire de extracfie, cam la o sutd de metri depirtare, in weme ce cronometrele igi continuau numiritoarea inversi. in partea din spate a clidirii, Pablo gisi vana unei linii principale de api. Urmirindu-gi ceasul fix pdni in clipa detonirilor, roti vana oprind apa in cl[dire. CAteva secunde mai tarziu, rezervorul de propan fu cuprins de fliciri cu un bum care se propagd pani la dealurile din apropiere. Noaptea se transformi in zi, in timp ce o flaciri albistruie cuprinse peisajul. Partea de deasupra a rezervorului siri precum o rachetd Atlas, vuind in ceruri inainte de a se prdbugi in mina deschisi din apropiere, ca o minge in fliciri. $rapnele arzitoare zburau in toate direcfiile acoperind clidirile, maqinile qi echipamentele pe o razd de o suti de metri in jurul rezervorului. DirAmiturile inci picau cind o a doua detuniturd lansi un munte de recipiente cu acid sulfuric in prima clidire de extrac{ie. Muncitorii piriseau interiorul urldnd, iar proiectilele frrdmari cuvele de filtrare a rocilor, eliberand o supi oribili de chimicale toxice. Fumul se

6 30 CLIVE CUSSLER ridica in vreme ce ueile erau izbite, iar cei de la posturi iegeau impleticindu-se. )uan gi Pablo stiteau intinqi intr-un gan! de langi a doua cl6dire, ferindu-se de bucilile de sfbramituri care cideau ca o ploaie deasupra lor, urmirind o ugi din apropiere. La sunetul exploziilor, caliva muncitori curioqi scoaseri capul afari si investigheze.ydz?ndfumul gi flicdrile din zona de extracfie, igi sunar[ colegii din interior, apoi o luari la fugi citre cealalti clidire pentru a da ajutor. Pablo numiri gase persoane care diduri nivali inainte s[ se ridice Ei si se indrepte citre uei. - Rim6i aici gi acoper6-mi. intinse mitra citre mdnerul uqii, care fu invdrtit de cealaltd parte. S[ri inapoi gi o femeie intr-un halat alb de laborator ieqi valvartej. Privirea ii era a(intitdl asupra fumului din apropiere gi nu-l observd stand in spatele uqii, urmindu- gi agitati colegii. Pablo se strecuri iniuntru, pigind intr-un bazin luminat puternic gi plin cu alte zeci de rezervoare de extracfie. Ficu stanga, indreptdndu-se citre capitul indepirtat al clidirii, unde alte spalii de depozitare erau aliniate de-a lungul peretelui. Le studie etichetele, apoi se apropie de unul dintre cele mai mari. CHEROSEN. Smulse delabaza rezervorului furtunul de purjare care deschidea vana de scurgere din alami. Un guvoi de lichid se revirsd pe podea umpland bazinul cu mirosul de gaz. Pablo apuci o grdmadi de halate de laborator dintr-un cuier gi o lui la goani prin clidire infigandu-le in giurile de scurgere. Lichidul sublire se intindea cu repeziciune, acoperind aproape in intregime podeaua din beton. Incendiatorul is,i croi cale inapoi citre ug6, apoi scoase o Sigeata lui Poseidon 31 bricheti din buzunar. in timp ce cherosenul ii trecu ugor de picioare, se apleci si-l aprinse, apoi iegi din clddire. Cu o volatilitate scizuti gi punct de aprindere ridicat, cherosenul nu explodi, ci se transformd intr-un rau de fldcdri. in timp ce se declangari alarmele de incendiu peste tot in clidire, pornird gi instalafiile impotriva incendiului montate in tavan - dar doar pre! de o secundi, din tnoment ce alimentarea cu api fusese intrerupti. Nestingherit, focul se impriqtie. Pablo nici nu privi in urmi' in timp ce alerga citre gan!, unde se afla gi partenerul lui. - Eduardo zice cd santinela de la poarta principall se indreaptd incoace, spuse uan scuturand din cap. De-a lungul perimetrului sunau sirenele qi alarmele. Dar nimeni nu observase inci fumul care se ridica din cl[- direa adiacents. La trei dimineala, nimeni din cei aflafi acolo nu era pregitit si aibi de-a face cu incendii multiple, iar pompierii erau la cincizeci de kilometri depirtare. Pablo nu pierdu timpul privind incendiul. ii fecu un semn din cap partenerului, apoi fagni citre est. uan trebui si alerge ca sl find pasul. Traversari drurnul neasfaltat care ducea citre poarta principali cu cdteva clipe inainte ca un vehicul care se apropia si ii ajungd din urm6. Terenul de dincolo de drum didea in degertul deschis gi plin de dune gi se aruncard la pimant cand primul vehicul de pazd trecu huruind. inci un gard de sarmd apiru la mici distan!6 in fafd. Tiiar[ suf,cient cat sd se strecoare cdte unul pe dedesubt in vreme ce celdlalt ridica plasa. in patruzeci de minute de mers suslinut, ajunseri la autostrada principald care se afla la trei kilometri depirtare,

7 32 CLIVE CUSSLER epuizandu-g irezervade apd. Merserl o scurti distanll paralel cu autostrada, spre est, pani cand zdtirir o camioneti neagri cu patru ugi langi un apeduct, ascunsi cu dibdcie de privirile curioase. Eduardo, cel de-al treilea partener, stitea la volan in tricoul lui polo uzat 9i fumdnd o figari' Cei doi blrbali lisari jos rucsacurile gi-ei scoaseri cagulele gi puloverele negre, inlocuindu-le cu tricouri 9i Eepci de baseball. - Felicitiri, spuse Eduardo. Se pare cl ali reugit' Pablo prm in urma lui, citre mini, pentru prima oar6' Nori groqi de fum se ridicau deasupra complexului luminat de limbi portocalii de foc ce ligneau din mai multe surse. Echipamentul antiincendiu al minei era teribil de nepotrivit pentru a gestiona astfel de fliciri. Dupi toate aparenlele, infernul inci se rispandea. Pablo igi ingidui un ranjet. Cu exceplia paznicului, totul decursese conform planului. Cele doui puncte principale de extracfie, inima complexului, aveau curand sd fie reduse la stadiul de deqeuri arse. Incapabili si procesezeminereul, intreaga exploatare avea si stagneze cel pulin un an, chiar doi. $i daci, erau norocoqi, intreg incidentul ar fi putut trece drept un accident nefericit' Juan il urmi privind rugul cu satisfaclie. - Se pare ci am pus pe jar tot statul in seara asta' Flicirile din depirtare scdnteiau in ochii mari ai birbatului cand igi intoarse fafa citre Juan. - Nu, prietene, spuse el cu un ranjet crud' Am pus pe jar intreaga lume. A ": Sudoarea se prelingea pe gdtul pregedintelui, umezind gulerul apretat al cimigii albe. Mercurul din termornetre atinsese valori ridicate, ceea ce era neobienuit pentru luna iulie in Connecticut. O brizi ugoari dinspre ltlock Island Sound nu reugi si reduci umiditatea, translbrmind gantierul naval de pe malul raului intr-o seri indbugitoare. in interiorul unui bazin verde uriag, cunoscut drept Clidirea 260, aerul condifionat ducea o lupti inutili impotriva cildurii dupi-amiezii. Corporalia Electric Boat incepuse construirea motoarelor navale diesel la punctul de lucru de pe malul 'lamisei in 1910, dar, in cele din urmi, construcfia de submarine devenise pdinea companiei. $antierul Groton lrredase primul submarin marinei in 1934, gi de atunci construise fiecare clasi importantd de nave de rdzboi rr mericane subacvatice. Aproape finalizati, in interiorul clidirii verzi stitea coca impundtoare a North Dakota, trltimul submarin de atac rapid al clasei Virginia. De pe o scard metalici ce venea de la chiogcul submarinului North Dakota, pregedintele pigi cu greutate pe lrirrdoseali cu un mormdit - era un bdrbat masiv care ura