CLASICI AI LITERATURII UNIVERSALE DOSTOIEVSKI Fratii Karamazov & Iraclucere cle ovrdru consrhntrnesgu,!i trsabei-ija'eumbrav'4, Prefagd de ALBERT KOVA

Transcriere

1 CLASICI AI LITERATURII UNIVERSALE DOSTOIEVSKI Fratii Karamazov & Iraclucere cle ovrdru consrhntrnesgu,!i trsabeiija'eumbrav'4, Prefagd de ALBERT KOVACS

2 CUPRINS Unrommttotal prefaga de Albert Kov6cs Tabelcronologtc.....L6 Dinpartea autorului...i9 PARTEA INTAI CarteaintAi Carteaadoua Carteaatreia,,..,.144 PARTEA A DOUA Carteaapatra.,,.,.239 Carteaacincea Carteaa$asea...,,409 PARTEA A TREIA Cartea a $aptea

3 PARTEA ixrat Cartea intai ISTORICUL UNEI FAMILII OARECARE I: Feodor Pavlovici Karamazov Alprspl Frooonor,tcl l(arql,'l{zgy era cel de,al treilea fecior sl lui Feodor Pavlovici Karamazov, un mogier de la noi din gubernie, a clrui moarte tragica' surveniti ln imprejur[ri misterloase acum weo treisprezece ani :_ dar despre asta o si am prilejul s[ vorbesc mai pe larg, ceva mai incolo :, stdrnise la un moment dat oarecare vdlvd ln jurul numelui siu (aga se 9i explice faptul cd lumea iqi mai aducea qi acum aminte de el): Deocamdate m[ voi mulgumi s[ vi spun c[ acest,,moqier", (cum I te zicea, cu toate ci numi amintesc s[ fi locuit vreodate la el, la mogie) p[rea a fi un personaj destul de ciudat, degi ca tip omenesc nu constituia catuqi de pugin o excepgie! Feodor Pavlovici nu era numai o canalie qi un desfranat, dar, ln acelaqi timp, 9i un om absurd; trebuie si adaug, insi, ci facea parte din acea categorie de ingi care, oricat de absurzi ar ff, se pricep totuei de mi' nune sagi aranjeze afacerile, singurul lucru parese la care se pricep cu adevirat. Aqa, bunloard, Feodor Pavlovici igi incepuse c"ri.r" fera sa aibi mai nimic, fiindca moqia lui era destul de s6rac6: se ducea pe la mesele altora, mdncand azi aici, mffine dlncolo, gi doringa lui cea mai mare era si ajung[ a tr[i pe

4 24 Dostoievski lt'uqii KaramaTou L5 spinarea unui boier mai cu dare de man[, ca dupi moartea lui sf, iasi la iveale cd ldsase o avere care se ridica la aproape o sute de mii de ruble bani gheagi. $i cand te gandegti ci toat[ viaga lui fusese cel mai absurd qi mai aiurit de la noi din guberniel Repet: nu era vorba de prostie majoritatea celor?n genul seu sunt oameni destul de inteligengi qi mai au, pe deasupra, qi o anumit[ qiretenie ci de comportarea lor absurde, care are un caracter, specific, a$ spune chiar nagional. Feodor Pavlovici fusese insurat de dou[ ori qi avea trei fii: cel mai mare, Dmitri Feodorovici, de la sogia dintai, iar ceilalgi Ivan qi Aleksei din a doua cisdtorie. Prima lui sogie era din tro familie de mogieri, Miusog oameni cu stare qi bine vlzugi la noi in gubernie. Cum se fdcea, totuqi, ci o fata frumoasd, cu zestre, qi pe deasupra inteligente $i dezghegatf,, a$a cum sunt atatea fete din generatia noastrd gi cum se intampla sd mai fusese in stare si se mirite apard pe ici, pe colo gi in trecut, cu un,,tercheaberchea", cum era considerat Feodor Pavlovici pe atunci, asta nag mai putea sd v[ spun. Am cunoscut candva o domniqoard din generagia,,romantice" de altadati, care, dupd cdgiva ani de tainicd iubire pentru un domn, cu care de altfel sar fi putut mdrita oricand fare niciun fel de inconvenient, qia faurit singurd in inchipuire tot felul de piedici ce sar fi ridicat in calea fericirii sale qi pe care nu lear {i putut cu niciun chip inlatura, incat, in cele din urmd, intro noapte vijelioasd, gia fecut seama, aruncanduse de pe un mal rdpos, unde, paremise, era o stdnc5, in valurile clocotitoare ale unui rau adanc, qi sa inecat dintro fantezie, numai qi numai ca so imite pe Ofelia lul Shakespeare; imi vine chiar sf, cred c[ lucrurile sar fi schimbat dac[ acea faimoasi stancl pe care mai demult o indrigise nar fi fost atat de poetici gi dacl in locul ei sar {i aflat un mal neted qi foarte prozaic; poate cf, atunci fata nu sar mai fi sinucis. Faptul este perfect autentic qi sunt convins c[ in ultimele doudtrei generafli cazurile acestea au fost destul de frecvente in istoria poporului nostru. Tot asa si cu Adelaida lvanovna Miusova: miritiqul ei fusese, fara doar gi poate, efectul unor influen(e str[ine' rezultatul,, framanterilor unui suflet captiv". Poate ci voise s[gi afi.rme astle'[independenfa ei femininf,, se protesteze impotriva condigiilor sociale, impotriva despotismului familiei 9i al rudelor, in timp ce, pc de alta parte, imaginatia ei indulgentd reuqise so convingd tlcqi numai penffu o clipa cf, Feodor Pavlovici, pe care toate Irrmea il qtia ca pe un lingeblide, era in realitate omul cel mai crrrajos qi mai ascutit la limba al epocii aceleia de tranziqie spre irltc vremuri mai bune, cand de fapt individul nu era decat un hict mascdrici qi o inim6 acr6, atdta tot. Ceea ce o incantase mai ;r[:s pe Adelaida Ivanovna fusese latura aventuroas[ a m[riti qrrlui ei, adica rdpireu. ir,.""u cel privegte pe Feodor Pavlovici, lrlin insiqi situagia pe care o avea in societate, era omul cel mai lxrt rivit pentru asemenea lovituri de teatru, pentru c5 dorea din Iot sufletul qi cu orice pret sa parvind, iar ca si intri intro fam! lic hune gi sd mai iei qi zestre pe deasupra era, desigur, un lucru nu exista niciun ispititor. CAt despre dragoste paremise ',llrrnr la mijloc, atet din partea miresei, cdt qi din partea lui, deqi Ark:laida Ivanovna era o fatf, intradevdr frumoas5. A fost, cred, rrnie trl caz in viaga acestui om muieratic' gata oricand sf, se ;rplirrcl6 la prima chemare, de cum vedea o fustd. Adelaida lvirnovna era, aqadar, excepfia, fiind singura femeie care nui lil)ul)ca nimic. Aproape imediat dupa ce fugise cu dansul, Adelaida lvrrrrovna deschisese ochii asupra barbatului ei qigi daduse s('irnlil cd nu simte nimic altceva pentru el decat dispreg. l.rrtrrrrile stand astfel, urmirile clsatoriei nu intarziar[ sd se rrlrrrc. $i cu toate c[ familia miresei se resemnase destul de r..pc.lc, ba chiar acceptase sii incredingeze fugarei zestrea cuverritir, cei doi sogi duseseri din primele zile o viaga agitatl, de cerrrrli rii neincetate harguieli., Sc spune ci, in ciuda neingelegerilor, tandra cdss:torit[ daduse rottlcauna dovada de noblege qi frumusege de caracter, aratan,lusc cu mult superioar[ sogului slu, care, dupd cum sa aflat in rrlt irrrrrl timp, pusese pur gi simplu mdna pe averea ei aproape tlorrirzcci gi cinci de mii de ruble, bani gheagd' pe care so[ia trelrrriir cle la bun inceput sai considere ca gi pierdugi chiar din

5 L6 Dostoieuski momentul cand o c6pitase. in foaia de zestre mai erau trecute un catun qi o casi destul de ardtoas[ la oraq, pe care, bineingeles, Feodor Pavlovici incercase in fel qi chip si qi le insuqeasca printrun act legalizat, gi cine gtie daci nu giar fi atins scopul numai si numai fiindcn soqia, scarbite pane in adancul sufletului qi satula pandn gat cand il vedea cum ii cerqe$te banii gi incearca s'o gantajeze cu atata cinism, se sim(ea prea istoviti ca s[i mai gin[ piept qi ar fi dat orice numai so lase in pace. Din fericire, familia intervenise la timp, retezand ghearele jecminitorului. Se gtie, de asemenea' ci de multe ori sogii ajungeau chiar la bataie qi cd, in asemenea ocazii, nu Feodor Pavlovici, ci Adelaida Ivanovna se dovedea mai iute de mani. Era o femeiuqca brunet[, impulsiv5, aprigi la mdnie, indrf,zneag[ gi, pe deasupra, inzesffate cu o putere fizicala care nu teai fi aqteptat. DupI cdgiva ani de convieguire, so(ia i$i luase lumea in cap qi plecase cu un seminarist, un am[rat de invitrdtor, sarac lipit pamantului, lasand in seama lui Feodor Pavlovici un copil'de trei ani Mitea. Vezdnduse singur, preacinstitul sog nu gdsise altceva mai bun de facut decat saqi transforme imediat casa intrun fel de harem gi so gind numai in chefuri, iar cand se sltura de betii, sa colinde gubernia in lung qin lat, povestind cu lacrimi in ochi oricui voia sil asculte despre infamia Adelaidei Ivanovna; lamentagiile lui erau mai totdeauna insogite de o serie de amdnunte din viaga conjugah, pe care un sot se sfieqte de obicei si le dea in vileag faga de niqte strf,ini. Mai mult, sar fi zis c[ rolul de so! incornorat pe carel juca in ochii lumii, ca qi dezvlluirea tuturor detaliilor intime, nu numai cdi flceau placere, ci chiar tl qi mlguleau',tre lauzi de parcai fi fost avansat", ii spuneau unii mucaligi. Algii sus(ineau c[ omul se simte pur qi simplu fericit c6, in sfargit' avea prilejul sf, se arate intro nou[ posture comicd, prefacdnduse intradins, ca lumea s[ rada qi mai cu pofte, cl nu observl ridicolul acestei situagii. Dar cine qtie, poate ca totuqi nu era decat o naivitate din partea lui... Dupf, catva timp' Feodor Pavlovici izbutise, de bine, de r[u, sa dea de urma fugarei. Nenorocita se afla la Petersburg, unde se Iirutii Karatrwzoa 27 refugiase, in cele din urm[, cu seminaristul ei, apucand pe calea celei mai neinfranate emancipiri. Feodor Pavlovici incepu sf, se frtlmante qi*qi puse in gdnd si plece la Petersburg. Pentru ce? Nici cl probabil nar fi qtiut sa spund. $i ar fi qi plecat, desigur, daci, IuAnd aceastd hotsrdre, nu sar fi simgit indrept[git sf, tragi mai intrinte un chef zdravf,n, ca sa prindi curaj. Tocmai atunci, insf,, familia nevestisii fusese ingtiingata cd biata femeie iqi incheiase socotelile cu viafa. Murise subit, intro rnansarde, dupi unii, de febrl tifoide, dupa algii, rdpusl de lirirme. in momentul cdnd Feodor Pavlovici aflase vestea, era lrcat turt[; se zice car fi ieqit valvartej in stradi, strigand de bucurie, cu bragele ridicate la cer:,,slobozegte acum pe robul trlu!" Unii sus(in, totugi, ci plangea cu hohote, ca un copil, incat (i se rupea inima auzindui, oricat (i sar fi p[rut de respingdtor. Sc poate si fi. avut gi unii, gi algii dreptate, adice se fi fost fericit, l)cntru ce se vizuse in sfhrqit liber, gi sa {i 9i plans moartea celei cirrei d[ruise libertatea. Oamenii, cat ar fi ei de rdi, sunt adeseori mai naivi decat sar putea crede qi au o candoare pe care nirneni nu lear b[nuio. Ca oricare dintre noi, de altfel. I Feodor Pavlovici se descotorosegte de primul fecior Nu s crbu sa NE inchipuim ce fel de tata putea sa iasd dintrun om ca Feodor Pavlovici qi ce educagie putea el sd dea unui t'opil. Procedase, aqadar, exact aqa cum era de aqteptat, parasintltrgi cu desavargire qi definitiv odrasla zamislitl cu Adelaida lvirnovna, qi nu din urd sau dintrun sentiment de mandrie conirrgala renita, ci penffu c5 uitase pur gi simplu ci avea un fiu. Aga sc face ca, in vreme ce el impuia capul tuturora cu tdnguirile lui lilcr[moase, fhcdnd din casa lui un adevirat lacaq de desfrau, hliegaqul, Mitea, care abia implinise trei aniqori, ajunsese s[ fie ocrotit de Grigori, o slugi credincioasd. Daca acesta nar fi avut grijd de bietul copil,?n toatd casa nu sar fi gasit cineva care rnf,car sal primeascd.

6 I CLASICI AI LITERATURII UNIVERSALE DOSTOIEVSKI Fratii Karamazov '.r, ' Traducere de : OVIDIU CONSTANTINESCU ' Ei ISABELLA DUMBMVA

7 574 Dosniec)ski inseamni ci atunci o se ne intalnim iar[gi cu,to(ii gi o s[j vedem 9i pe Iliugecika? Sigur cf, da, ne vom scula, gi atunci ne vom povesti veseli qi fericigi tot ce am f[cut in viagi, rispunse Alioga cu c[lduri, deqi zambind Vai, ce fiumos o sa fie! se bucur[ Kolea. $i acum, dragii mei, ajunge, se lesem deoparte discursurile gi sd mergem cu totii la praznic. Nu trebuie si vd simgigi prost fiindco s[ mdncim pld,cinte. Este o veche datind, pe care am apucato din mogistrimogi qi care, si $tigi, are gi partea ei bund, spuse razand Alioga. Hai si mergem! MAn[ in manil Mereu vom merge asa, toate viaga, mani in mani! IJrrraaa, trdiascl Alioqa Karamazov! striga din nou Kolea, qi glasurile tuturor copiilor se ingemdnari intro izbucnire de entuziasm. CUPRINS Cartea a opta 5 cartea a noua ll5 PARTEA A PATRA Carteaazecea...;. 207 Cartea a unsprezecea Carteaadouasprezecea. 403 Epilog

8 Redactor: Mrnnru AcsnNrE Tehnoredactare computerizati: MrHlnrl' Crupu Designul copertei: Aronnnl Aposror Ilustralia copertei: Ivan Kramskoi, Portretul unei femei O. M. nocroeecutl EPATbfl KAPAMASOBEI MocKsa, l95b Toate drepturile asupra ediflei in limba romani aparlin GRUPULUI EDITORIAL CORINT. CORINT este marcd inregistratd. ISBN Volumul II ISBN: Descrierea CIP se gisegte la Biblioteca Nalionali a Rominiei. Cartea a opta MITEA I Kuzma Samsonov Dvtrru FpoooRovtcl, caruia Gruqenka, luandugi zborul spre o nou[ viagl, avusese griji la plecare sei ffimita un ultim salut, tot dupa mf,rturisi,,poruncindui" si nu uite niciodatd ceasul in care il iubise, deqi nu gtia nimic despre ultimele evenimente din viaga ei, era, la randul sf,u, peste m[sur6 de hd,rguit qi de zbuciumat. in ultimele dou[ zile se afla intro stare de tensiune atat de cumplite, incat dupi cum povestea el insuqi mai apoi fi fost de mirare sd fi fost lovit de apoplexie. in ajun, Alioqa il ciutase peste tot in zadar, dupd cum nici Ivan nu apucase s[ se vadl cu el la restaurantul unde rlmdsese vorba sa se intdlneascd. Gazdele primiserf, dispozigii sa nul dea in vileag. $in vremea asta rile lui de mai tarziu el se dadea de ceasul mortii',,luptand din resputeri impotriva sorgii, ca sa ias[ la un liman". Fusese in stare chiar se plece din ora$ pentru cateva ore, mdnat de nigte interese urgente, deqi se temea so scape o singurd clipa din ochi pe Grugenka. Toate aceste tmprejuriri aveau sf, fie stabilite punct cu punct qi cu cea mai mare precizie ulterior; deocamdati, ma voi mulgumi s[ mengionez doar ceea ce este strict necesar din peripegiile celor doud zile de trist[ amintire din preajma cumplitei nenorociri ce sa abatut atat de nlprasnic asupra lui. Grugenka, desi ii dlruise o or[ de dragoste sincer[ qi adev[ratd, il chinuia uneori, intradevar, cu o cruzime s[lbaticd. Ceea cel tortura mai ales era faptul cd nu izbutea cu niciun pret se afle ce ganduri are; nu era chip se scoata ceva de la ea, nici cu binele, nici

9 6 Dosroieuski cu reul. Grugenka nu se lesa prinsd chiar aga lesne qi Dmitri qtia cdl, daci ar insista prea mult, sar supira pdn[ la urmi pe el gi lar plrisi poate definitiv. Banuia qi pe buni dreptate cd gi in sufletul ei se de o lupt5, ci gi ea se afle intro mare cumpind, str[ duinduse sa ia o hotdrare, fan a izbuti si aleagd intrun fel, 9i presupunea, gi nu fhri temei deqi ii sangera inima la gandul acesta cd in unele clipe il ura de moarte gi pe el, qi pasiunea pe, care o avea pentru ddnsa. $i, intradevdr, aga gi era, cu toate cd nu putea deloc s6qi dea seama care putea fi de fapt pricina framantdrilor sale. in ceea cel priveqte pe el, intrebarea chinuitoare carel fhcea s[qi sparg[ capul se rezuma la urmstoarea alternativa:,,ori el, Mitea, ori Feodor Pavlovici." Un amdnunt deosebit de interesant: Mitea era absolut convins cd Feodor Pavlovici avea s1i propun[ Gruqenkei, daci nu cumva o qi fbcuse pani acum, cf,sdtoria dupa lege; nici o clipa nugi inchipuise cf, batranul afemeiat spera sd scape numai cu trei mii de ruble. Era concluzia la care ajunsese Mitea, cunoscand atat de bine felul de a fi al Gruqenkai. Iatn de ce uneori i se pdrea c[ toatd framantarea qi toate ezitarile ei se datorau numai faptului cd nu qtia inci pe care din ei s6l aleagi qi de pe urma cui va trage mai multe foloase. OricAt de ciudat ar pdrea, Mitea nici nu se gandea m[car la intoarcerea,,ofigerului", adici a omului care jucase un rol atet de nefericit in viaga Gruqenkai, gi pe care ea il aqtepta infiorati de emogie gi de teama. Cei drept, in ultimele zile, Gruqenka nu mai pomenise un cuvant despre el. Cu toate acestea, aflase chiar de la ddnsa despre scrisoarea pe care io trimisese cu o lun[ inainte seduc[torul ei, ba chiar cuno$tea, fragmentar, cuprinsul acestei solii. Grugenka nu se sfiise se io arate, din rxutate, dar care nui fusese mirarea vfndnd ca Mitea nu facuse niciun caz de ea. Era un lucru destul de greu de explicat; se poate sf, nui fi dat prea multe atenfie, pentru cf,, obsedat de zbuciumul oi de monstruozitatea rivalitagii ce se iscase intre tata gi fiu din pricina unei femei, nugi putea imagina, cel pugin in momentul acela, o situagie mai nenorocitd qi mai primejdioasa decat asta. Pur qi simplu nu credea in existenla acestui logodnic, care rds[rea din senin, dupi o absengi de cinci ani, qi mai ales nu credea c[ ar putea si soseasci chiar FragiiKaramaTov 7 atat de curand. $i apoi, in scrisoarea pe care Grugenka io pusese sub ochi se pomenea in termeni destul de nebulogi despre eventuala inapoiere a rivalului, de altfel, scrisoarea era foarte confuz[, afectatd gi plina de declaragii sentimentale' Tiebuie sd adiug[m, I lnsa, ca \rrugenka avusese grijd sl acopere ultimele randuri care se refereau mai precis la intoarcerea lui apropiatf,. Pe de alta parte, Mitenka igi amintea, reconstituind mai apoi scena, ci in momentul acela zdrise pe chipul Grugenkai o expresie involuntard de orgolios dispreg fap de misiva sositi din Siberia. Dupi aceea insd nu mai adusese niciodati vorba despre leg[ turile ei cu noul pretendent' aga incat, pand la urm6, Mitea ajunsese sa nu se mai sinchiseascd de el. In mintea lui nu stiruia decat un singur gand, gi anume c[, orice ar fi qi oricum sar intoarce lucrurile, trebuie sd se incheie odati qi odatd rifuiala cu taic5sdu, iar deznodlmantul nu mai putea sf, intarzie mult. A$tepta, deci, cu sufletul la guri ca Gruqenka sd se decidd intrun fel, fiind convins cd se va decide intro clipi, sub influenga unei inspiragii de moment. Oricdnd putea' aqadar, s[i spun[:,,iamd, sunt a ta pe veci", qi atunci lucrurile aveau si se lf,mureasc[ de{initiv; fara sa mai stea pe gf,nduri' Mitea o so ia in brage qi o sa plece cu ea cdt mai departe, neaperat departe de tot, daci nu chiar la capatul plm6ntului, in orice caz, undeva pe cele mai indep[rtate meleaguri ale Rusiei, unde se vor cdsitori, stabilinduse incognito, aqa incat sd nu se mai gtie nimic despre ei nici aici, nici acolo, niciieri. Atunci, o, atunci o s[ inceapi cu adevirat o viagl noul! Visa necontenit, cu infrigurare, aceastd viafl noui,,,cinstit6" (in orice caz cinstitd'). Inima lui era insetate de o primenire, a$a incdt si se simti ca un nounescut. Mocirla in care se cufundase cu bund qtire 1l scarbea peste mf,suri gi, ca atdgia algii in imprejuriri similare, era incredingat ca nu putea fi alta salvare pentru el decat se schimbe locul: si tr6iascf, in mijlocul unor oameni necunoscufi, in alte condi4ii decat pani acum, s[ plece cat mai departe de oragul acela blestemat, qi atunci cu siguran(i totul va renaqte, totul va c[pdta alta faga! Era singura lui nidejde, singurul lucru pe carel ravnea din adancul sufletului.

10 8 Dostoieuski Asta bineingeles in prima ipotez6, cea fericitd. Exista insf, qi cealalte posibilitate de a se rczolva lucrurile, o posibilitate pe drept cuvant ingrozitoare. Dacd Gruqenka o s5i spuna la un moment dat:,,pleac6, eu qi Feodor Pavlovici am hotlrat si ne cunun6m, nam ce face cu tine", atunci... atunci... Mitea nu qtia prea bine ce sar fi putut intampla in cazul acesta qi trebuie sil recunoa$tem na gtiut pana in ultima clipa. Navea nicio intenfie precisd, crima na fost premeditatd. E adevdrat co urmirea pas cu pas pe Gruqenka, spionando neincetat, qiqi facea sange riu din pricina ei, dar, cu toate acestea, nu se aqtepta decat la un deznodemant fericit. Nu voia sd admita nicio a[t[ eventualitate. Aici, insd, incepea o nou[ tortura, se ridica o noud probleml, sffeine de preocuparile lui, dar tot amt de inexorabila qi fari nicio solugie. PresupunAnd ci Grugenka iar fi spus:,,sunt a ta, iam[ gi dumf, cu tine", cum avea sd se descurce? So ducd, prea bine, dar cu ce parale? Veniturile pe care Feodor Pavlovici ani dea randul i le asigurase, lepndandui cand qi cand o sumi de bani ca pe o poman[, erau secdtuite. Grugenka avea cu siguranfd ceva pus deoparte, dar in privinga aceasta Mitea se dovedea de o mandrie feroce: voia cu tot dinadinsul so ducd de acolo ca sd inceapa aldturi de ea o viafi noul cu resursele lui, nicidecum cu ale ei; nici m[car nu iar fi trecut prin cap sd primeascd bani de la dansa, era o idee intolerabila pentru dansul, un lucru odios. Nu voi stdrui prea mult asupra acestui amenunt qi nici nu voi incerca s[l analizez, mulguminduma s6l dau numai ca un exemplu menit sd arate starea lui de spirit in momentul acela. Cauza indirectd gi inconqtientd care o determina sar fi. putut sa fie ins[qi nemirturisita lui suferingn prilejuit[ de faptul cdqi insuqise in mod necinstit suma incredingatl de Katerina Ivanovna.,,Destul mam purtat ca un ticilos cu una dintre ele", se mustra tot timpul, dupi cum povestea el insuqi mai apoi,,,ar insemna si fiu gi cu cealalte tot atet de nemernic; dacd afle cumva Grugenka, cu niciun pref nar mai vrea sd se marite cu o secdtur[ ca mine!" Cum sf,gi procure atunci mijloacele necesare, de unde sa facl rost de blestemagii acegtia de bani? Dacf, nu glsea fonduri nic[ieri, totul avea Fra6iiKaranaTou 9 sa se duc[ pe copc[, no si se mai intdmple nimic Ai asta,,numai qi numai pentru c[ nam avut nicio legcaie, mai mare ruqinea"! Miag permite aici sd anticipez, ar[tand c6, de fapt, gtia de unde si facd rost de bani, $tia poate chiar unde sunt ascungi. Deocamdatd md mulgumesc sd spun doar atat, dat fiind ca mai incolo lucrurile se vor lamuri de la sine; ag mai avea totuqi ceva de adaugat ca si explic poate chiar nu atet de clar cdt ar trebui in ce consta principala dificultate pentru el; ca sigi pro cure aceste resurse care se aflau puse undeva la pastrare, ca sf, dobandeascd dreptul de a le lua, trebuia mai intai sii restituie Katerinei Ivanovna cele trei mii de ruble, altfel ar insemna cd,,sunt un punga$, o lichea!" Hotlri deci, tn sinea lui, si se dea peste cap qi sd gf,seasci cele trei mii de ruble, ca so despdgubeasca pe Katerina lvanovna. Ideea aceasta se inrddicinase in el in ceasul din urmi, ca sd zicem aqa, de doua zile incoace, din seara cand se intalnise cu Alioqa pe drum, dupd ce Gruqenka o infruntase atat de crunt pe Katerina Ivanovna; afland din gura lui Alioqa cele intamplate, Mitea recunoscuse singur cd era un ticllos, cerandui si impirt[geasc[ aceastd m[rturisire Katerinei lvanovna,,,dac[ asta ar putea s[i aducd o cat de micd uqurare". i.r ttoupt"" aceea, desplrginduse de fratele lui, Mitea simgise ci trebuia sdgi achite datoria faga de Katia,,cu orice pre!, chiar dear trebui sh ucidd sau si prade pe cineva. Mai bine sd fiu un ucigaq qi un talhar in ochii tuturor' ai victimei qiai celorlalgi, mai bine sd m[ duc la muncd silnicd in Siberia decat so las pe Katia sd spunl c[ iam inqelat bunacredinte $i iam furat banii ca sa pot fugi in lume cu Gruqenka, sd incep o viagd noud qi cinstita! Nag putea s[ suport una ca astal" hotf,rase el in cele din urm[, scraqnind din dingi, aga cd intradever avea toate motivele sd se teamd in unele momente co sd sfargeascf, printro congestie cerebrale. $i totuqi, nu voia inca si se dea batut... Ce ciudaqi sunt uneori oameniil Sar fi spus cd, de vreme ce ajunsese la aceasti concluzie, nui mai rimanea decdt saqi frangl mainile de disperare; de unde sf, ia un coategoale ca el o sumi atat de mare de bani? Cu toate acestea, pand in ultima clipa sperase co sl fac[ rost de parale, ci poate au sdi pice din cer. Cam asta