Onoare pompierilor români!

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Onoare pompierilor români!"

Transcriere

1 / Cuvântul Libert[\ii Primul cotidian al Olteniei Anul XXVIII, Nr miercuri, 12 septembrie pagini 1 leu Proiect de dezvoltarea învãþãmântului tehnic ºi profesional, profesional, în Dolj Suedia rãmâne, totuºi, un model! Alegerile legislative de duminicã 9 septembrie a.c. din Suedia, au suscitat un interes aparte, la nivelul Uniunii Europene. Un interes augmentat de ascensiunea, în sondaje, a partidului naþional conservator Democraþii suedezi (SD), condus de Jimmie Akesson (39 de ani), creditat în sondaje, pânã aproape de bara simbolicã de 20%. Ceea ce însemna posibilitatea Portretele unor personalitãþi ale României expuse în Craiova, la Centenarul Marii Uniri, de artistul Liviu Lãzãrescu devenirii celei de-a doua formaþiune politicã a þãrii. Previziunile sumbre nu s-au adeverit, deºi aproape 18%, la o participare masivã, peste cea din 2014, înseamnã a ºasea creºtere consecutivã, dupã Social-democraþii (28,3%) au venit în frunte, fiind urmaþi de moderaþi (19,8%) ºi apoi democraþii suedezi (17,7%). actualitate / 2 Onoare pompierilor români! La Inspectoratul ªcolar Judeþean (ISJ) Dolj a avut loc, ieri, lansarea proiectului Program integrat de sprijin în carierã pentru elevii din judeþul Dolj, cofinanþat din Fondul Social European, prin Programul Operaþional Capital Uman (POCU), , beneficiar fiind SC Primaserv. Colaboratori principali, pãrþi din proiect, sunt ISJ Dolj ºi SC Palace Tour SRL din Craiova. Sunt prevãzute stagii de practicã pentru elevi ºi studenþi în sectoarele agroalimentar, industrie ºi servicii. La deschiderea oficialã a proiectului au participat ºi reprezentanþi ai instituþiilor publice de adminis- 4 traþie, care promit sprijinul, în speþã Consiliul Judeþean Dolj. pagina EDUCAÞIE culturã / 3 În urmã cu 170 de ani, pe 13 septembrie, pompierii militari, aflaþi sub comanda cãpitanului Pavel Zãgãnescu, s-au opus trupelor Imperiului Otoman, venite sã înãbuºe Revoluþia de la În memoria acelui an, data de 13 septembrie a fost statuatã ca Ziua Pompierilor. Pornind de la aceste considerente, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Oltenia al judeþului Dolj celebreazã aºa cum se cuvine evenimentele de atunci. actualitate / 2

2 actualitate 2 / cuvântul libertãþii miercuri, 12 septembrie 2018 Suedia rãmâne totuºi un model! Alegerile legislative de duminicã 9 septembrie a.c. din Suedia, au suscitat un interes aparte, la nivelul Uniunii Europene. Un interes augmentat de ascensiunea, în sondaje, a partidului naþional conservator Democraþii suedezi (SD), condus de Jimmie Akesson (39 de ani), creditat în sondaje, pânã aproape de bara simbolicã de 20%. Ceea ce însemna posibilitatea devenirii celei de-a doua formaþiune politicã a þãrii. Previziunile sumbre nu s-au adeverit, deºi aproape 18%, la o participare masivã, peste cea din 2014, înseamnã a ºasea creºtere consecutivã, dupã Social-democraþii (28,3%) au venit în frunte, fiind urmaþi de moderaþi (19,8%) ºi apoi democraþii suedezi (17,7%). Oricum, blocul de stânga (social-democraþi, verzi, partide de stânga) deþine 144 de mandate, în timp ce blocul de centrudreapta (conservatori, centriºti, liberali, creºtin-democraþi) a obþinut 143 de mandate. Democraþii suedezi vor primi 62 de EDITOR: S.C. ED PRESS COM S.R.L. Redacþia ºi administraþia: Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A, TEL/FAX 0251/ ; Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului: J16/1410/2005; ISSN SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: RO Internet: REDACTOR-ªEF: MARGA BULUGEAN Director: MIRCEA CANÞÃR REDACÞIA: Laura Moþîrliche, Marga Bulugean, Magda Bratu, Cristi Pãtru Sport: Cosmin Staicu Fotoreporter: Tibi Bologh Secretariat: Publicitate: Redacþia: Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. OFF-uri de GABRIEL BRATU-MIB - Începu ºcoala, Popescule Terminarãm cu cafelele, terminarãm cu tablele, cu taclalele, ºi începem, acum, cu probleme, cu compuneri, cu analize... MIRCEA CANÞÃR Cooperare economicã ºi culturalã între Craiova ºi Salonic O delegaþie din cadrul Primãriei municipiului Craiova ºi oameni de afaceri din Oltenia se aflã, zilele acestea, la Salonic, în Grecia, unde, împreunã cu autoritãþile elene, au pus bazele unei cooperãri economice ºi culturale care sã aducã avantaje ambelor þãri. În judeþul Dolj, dar ºi în Craiova, investitorii greci sunt aºteptaþi atât în parcurile industriale, cât ºi în zonele cu potenþial agricol. Toþi cei implicaþi sperã ca primele efecte ale parteneriatului sã se simtã în toamna acestui an, când se vor semna primele contracte comerciale. Între Craiova ºi oraºul Salonic din Grecia exista deja o colaborare culturalã, iar autoritãþile sperã ca urmãtorul pas sã fie fãcut în domeniul economic. Cu sprijinul Consultatului României din Salonic a fost înfiinþatã în oraºul grecesc o Camerã de Comerþ româno-elenã. Cea de-a II-a ediþie a Forumului economic eleno-român vine ca urmare a celui care a avut loc, anul acesta, la Craiova. Ne dorim sã atingem cele patru puncte pe care le-am discutat la Craiova ºi anume schimburile economice, agricultura, turismul ºi parteneriatele culturale. Un punct foarte important este deschiderea unei linii aeriene Craiova-Salonic, a decla- rat Sabina ªomãcescu Consulul General al României la Salonic. La Forumul economic eleno-român de la Salonic au participat, din partea statului grec, mai mulþi viceguvernatori ai Macedoniei Centrale, primarul Salonicului, dar ºi oameni de afaceri eleni care vor sã ºtie care este potenþialul judeþului Dolj. Adrian Cosman, viceprimar al Craiovei, a apreciat Forumul ca o oportunitate pentru ambele þãri. Din partea Primãriei Craiova vã asigurãm de o mare deschidere faþã de orice proiect care poate duce la cunoaºterea mai bunã a facilitãþilor pe care le poate oferi oraºul nostru investitorilor eleni, dar ºi la promovarea mandate. Teoretic, nici unul din cele douã mari blocuri nu realizeazã, de sine stãtãtor, 50%. Dar o certitudine existã: nu se va apela la democraþii suedezi. O formaþiune politicã nãscutã în 1988, ca miºcare de extremã dreaptã naþionalistã, ce întreþine legãturi cu grupuri ºi grupuleþe violente. Discursul liderului sãu, Jimmie Akesson, de 13 ani în fruntea partidului, a câºtigat consistenþã, cu ocazia crizei imigranþilor, generatã de rãzboiul din Siria. Suedia a primit circa de cereri de azil, ceea ce raportat la o populaþie de 10 milioane de locuitori, este un record european. Rezultatele SD au fost salutate de Marine Le Pen ºi Jean Luc Melenchon, fiecare din raþiuni diferite. Sã revenim: rezultatele alegerilor legislative din Suedia sunt liniºtitoare. Semn cã Suedia rãmâne un model. ªi asta dupã ce, în primãvarã, Italia s-a dotat cu un atelaj de extremã-dreaptã / populist, prin coaliþia heteroclitã, între Liga lui Matteo Salvini ºi Miºcarea 5 Stele, fondatã de umoristul Beppe Grillo ºi condusã acum de Luigi di Maio. Dupã câteva luni, cu discuþii tensionate pe chestiunea imigraþiei, coaliþia are un învingãtor: Matteo Salvini, actualul ministru de interne, ºi partidul sãu de extremã dreaptã, cu ºanse de a deveni prima forþã politicã a þãrii. Sã nu scãpãm din vedere recentele evenimente de la Chemnitz, fostul Carl-Marx-Stadt (ex-rdg) cu mii de persoane ieºite în stradã, vânãtoare de strãini, intervenþie energicã a poliþiei contra manifestanþilor. Unda de ºoc a Chemnitz-ului este profundã ºi se ºtie deja cã Alternativa pentru Germania (AfD) nu este deloc strãinã de cele petrecute. Încã un lucru: Matteo Salvini, ministrul de interne italian ºi liderul extremei drepte, are o bunã conlucrare cu Viktor Orban, premierul ungar ºi ºeful filialei liberale din Estul Europei. Ieri, a cam transpirat ºi el în hemyciclul Parlamentului European. Pentru alegerile parlamentare de În urmã cu 170 de ani, pe 13 septembrie, pompierii militari, aflaþi sub comanda cãpitanului Pavel Zãgãnescu, s-au opus trupelor Imperiului Otoman, venite sã înãbuºe Revoluþia de la În memoria acelui an, data de 13 septembrie a fost statuatã ca Ziua Pompierilor. Pornind de la aceste considerente, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Oltenia al judeþului Dolj celebreazã aºa cum se cuvine evenimentele de atunci. Astfel, în Piaþa Mihai Viteazul, s-au organizat ateliere pentru prezentarea tehnicii de luptã, iar astãzi, 12 septembrie, la sediul ISU Dolj, din anul viitor, este greu de prevãzut pe cine poate conta cancelarul Angela Merkel, fiindcã la nivelul Partidului Popular European (PPE) momentan existã o linie Merkel ºi una Orban. PPE grupeazã la Strasbourg, CDU (Uniunea Creºtin Democratã), Partidul Popular Spaniol, pânã recent la putere, Republicanii (Franþa) lui Laurent Wauquez, dar ºi... Fidesz-ul lui Viktor Orban. Despre formaþiunea politicã a lui Emmanuel Macron LREM se ºtie cã deocamdatã este curtatã de Guy Verhofstadt, ex-premierul belgian, ºi probabil forþe politice din Danemarca ºi Finlanda. Social-democraþii, altã datã un mastodont în Parlamentul European, sunt mai slabi ca niciodatã, fiindcã ºi social-democraþii francezi, ºi cei italieni, nu s-au sustras eroziunii stângii în Europa. În Suedia - ca sã repetãm, situaþia e liniºtitoare: statul providenþial, în mare parte inventat aici, este o realitate. ªi asta într-un climat politic destul de tensionat. obiectivelor cultural-turistice din Craiova ºi din regiunea Oltenia. Suntem convinºi cã acordul care va fi semnat în luna noiembrie nu va fi doar o formalitate. Reprezentanþii mediului economic din Craiova vor sã încheie contracte, iar relaþiile bilateral din alte domenii vor fi impulsionate odatã ce va prinde contur ºi ruta aerianã Craiova-Salonic, a spus viceprimarul Craiovei. Cu acelaºi prilej, la Salonic, Oltenia îºi prezintã frumuseþile turistice, ca ºi cultura, tradiþiile ºi meºteºugurile populare în cadrul unui stand deschis la Thessaloniki International Fair târg internaþional ajuns la cea de-a 83-a ediþie. Deschis în perioada 8-16 septembrie 2018, standul este amenajat de Muzeul Olteniei, Biblioteca Judeþeanã Alexandru ºi Aristia Aman din Craiova ºi Muzeului Judeþean Alexandru ªtefulescu Gorj. Participarea este sprijinitã de Consiliul Judeþean Dolj, Consiliul Judeþean Gorj ºi Consulatul României de la Salonic. MAGDA BRATU Onoare pompierilor români! strada C.D. Fortunescu, începând cu ora 10:00, vor fi organizate mai multe activitãþi: expoziþie de picturã tematicã, lucrãri ale elevilor din judeþul Dolj; premierea Serviciilor voluntare ºi private pentru situaþii de urgenþã; ceremonial religios de sfinþire a unor icoane dãruite instituþiei de cãtre Mitropolia Olteniei; lansarea celui de-al doilea volum al Istoricul Grupului de Pompieri al Judeþului Dolj ( ). Manifestãrile vor continua ºi în data de 13 septembrie, zi care este una cu totul deosebitã, atât pentru pompieri, cât ºi pentru România. CRISTI PÃTRU

3 miercuri, 12 septembrie 2018 culturã cuvântul libertãþii / 3 Paginã realizatã de MAGDA BRATU Portretele unor personalitãþi ale României expuse în Craiova, la Centenarul Marii Uniri, de artistul Liviu Lãzãrescu 19 portrete ale unor personalitãþi care ne-au marcat decisiv traiectoria istoricã ºi care ne reprezintã pe noi, românii, în faþa lumii pot fi vãzute, zilele acestea, la Muzeul de Artã din Craiova. Mihai Viteazu, Nicolae Iorga, Aurel Vlaicu, Maria Tãnase, George Enescu, Mihai Eminescu, Emil Cioran ºi Mircea Eliade sunt numai câteva dintre figurile transpuse în ulei pe pânzã/carton pe care artistul Liviu Lãzãrescu le-a inclus, la Centenarul Marii Uniri, în expoziþia intitulatã Permanenþe. Pictorul azi în vârstã de 84 de ani, discipol al maestrului Corneliu Baba nu a putut fi prezent la vernisaj, însã a transmis un mesaj cãruia i-a dat citire prof. Florin Ilieº, directorul Colegiului Naþional Decebal din Deva, unde domnia sa a fost elev. Expoziþia, care o are curator pe Minuna Mateiaº, cuprinde în total 35 de lucrãri ºi este organizatã la iniþiativa Lions Club Craiova ºi Lions Club Cetatea Bãniei, putând fi vizitatã pânã la data de 15 septembrie Nãscut la 1 aprilie 1934, la Mãrtineºti, în judeþul Hunedoara, Liviu Lãzãrescu, este absolvent al Liceului Decebal din Deva ºi al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureºti, la clasa profesorului Corneliu Baba. Din 1964 pânã în 2007 a fost asistent, la Secþia Picturã, al maestrului Baba, apoi lector, conferenþiar, profesor universitar, profesor consultant. Este membrul al Uniunii Artiºtilor Plastici din România din Pentru cele trei decenii de apostolat, pentru iniþiativele ºi susþinerea cursurilor de cromatologie, de restaurare a picturii în ulei ºi a icoanelor bizantine, de tehnici ale picturii de ºevalet sau de conservare a operelor de artã, Liviu Lãzãrescu a primit, în 2004, titlul de Profesor Honoris Causa al Academiei Na- þionale de Artã Bucureºti. Pictorul pedagog s-a dovedit însã ºi un om al condeiului: eseuri, recenzii, articole în Arta ºi Contemporanul, dar ºi autor de cãrþi de specialitate: Pictura în ulei (1996, reeditatã în 2009), Culoarea în artã (2009), Maestrul meu, Corneliu Baba (2006) ºi eposul didactic Mãrtineºti, vechiul meu sat transilvan (2006). Expoziþia Permanenþe, vernisatã la Muzeul de Artã Craiova pe data de 5 septembrie 2018, cuprinde 35 de lucrãri de picturã în ulei, pe pânzã sau carton, în selecþia autorului. Preponderenþa o au pe simeze portretele 19 la numãr unor personalitãþi româneºti de-a lungul secolelor: Avram Iancu, Mihai Viteazu, Horia, Cloºca ºi Criºan, Radu Aldulescu îºi lanseazã cel mai recent roman la Teatrul Naþional din Craiova Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Corneliu Baba, Nicolae Tesla, Aurel Vlaicu, Maria Tãnase, George Enescu, Mihai Eminescu, Nichita Stãnescu, Nicolae Iorga, Dimitrie Cantemir, Henri Coandã, Octavian Goga ºi George Coºbuc, cãrora le este alãturat un autoportret al expozantului. Aceste personalitãþi alcãtuiesc perenitatea, permanenþa noastrã de aici, ºi numele expoziþiei, adunate în An Centenar într-un adevãrat Panteon, subiectiv, al autorului, obiectiv, al României, a afirmat la vernisaj Minuna Mateiaº, curatorul expoziþiei ºi fost muzeograf la Muzeul de Artã Craiova. Expoziþia mai cuprinde naturi statice ciclul Maci ºi peisaje, reprezentativ fiind Peisaj transilvan. «Una dintre cele mai importante secþiuni tematice, dupã portretisticã, este, fãrã îndoialã, cea dedicatã, stilistic vorbind, maternitãþii. Maica ºi pruncul sfânt, de exemplu, filiaþie de stil ºi de simbolisticã cu icoanele bizantine, e strãbãtutã de un fior de caldã umanitate. Artistul este preocupat ºi de tragismul suferinþei cristice: Plângerea, Ecce Homo, Rãstignirea pe cruce lucrãri grave, ca o necurmatã rugãciune. Cã Liviu Lãzãrescu nu face artã bisericeascã, ci picturã religioasã o dovedeºte Icoana bunei Sofia, un still life în fapt, dar care, pe fundalul cerului mãrtineºtean, stã icoanã în stil modern, alãturi de un detaliu de cruce în stil popular ºi de un mãr ce aduce consistenþa sângerie visceralã a vieþii», a subliniat Minuna Mateiaº. La rândul sãu, criticul de artã Cãtãlin Davidescu a remarcat cã Liviu Lãzãrescu, una dintre personalitãþile care a marcat multe generaþii de studenþi, este unul din artiºtii care, subjugat de greaua misiune pe care a avut-o, atât în plan didactic, cât ºi teoretic, a început activitatea expoziþionalã ceva mai târziu, apreciindu-i lucrãrile prezentate la Craiova. În spatele unui singur nume rareori se pot gãsi atât de multe personalitãþi artistice ca în cazul prezent. Avem registrul sever expresionist, avem simbolistica misticã ortodoxã, avem câteva lucrãri din care transpare filiaþia Corneliu Baba, avem ºi tuºe libere savant distilate, avem laviuri transparent decantate, dupã cum avem ºi pasta viguros aºezatã, avem desen ce pãstreazã spontaneitatea crochiului, dupã cum avem ºi rafinate asocieri cromatice. Este greu, în astfel de condiþii, de formulat judecãþi valorizatoare, câtã vreme ne gãsim în postura de spectatori la spectacolul susþinut de un singur artist ce cântã nu doar la mai multe instrumente deodatã, dar ºi abordeazã simultan mai multe genuri, a apreciat Emilian ªtefârþã, managerul Muzeului de Artã Craiova, referindu-se la expoziþia Permanenþe. Dedicatã Centenarului Marii Uniri, aceasta este prezentatã în Sala Oglinzilor poate fi vizitatã pânã la sfârºitul sãptãmânii. Rezidenþi în casa visurilor, cel de-al zecelea roman semnat de Radu Aldulescu, va fi lansat vineri, 14 septembrie, ora 17.00, în Sala Ia te uitã! a Teatrului Naþional Marin Sorescu din Craiova. Pentru publicarea lui, Editura Hyperliteratura a strâns suma de lei de la cititori pe o platformã online. 114 cititori au susþinut publicarea romanului, cu sume cuprinse între 10 ºi 500 lei. La lansare ºi-a anunþat participarea ºi directorul editurii, scriitorul Andrei Ruse. Actriþa Theodora Bãlan va citi monologul personajului Argentina. Apãrut în urma unui proiect bazat pe crowdfunding, cel de-al zecelea roman al lui Radu Aldulescu consfinþeºte valoarea ºi talentul unui scriitor care este una dintre puþinele revelaþii ale prozei româneºti de dupã 1989, spune Nicolae Coande, moderator al evenimentului. Cu ocazia lansãrii cãrþii, Radu Aldulescu va susþine ºi conferinþa Chinurile romanului românesc dupã 1989, o radiografie onestã dar necruþãtoare asupra valorii romanului românesc dupã schimbarea de paradigmã culturalã ºi socialã din Nãscut în 29 iunie 1954, la Bucureºti, Radu Aldulescu este cu siguranþã unul dintre cei mai importanþi scriitori pe care-i avem la momentul actual. A debutat în 1993 cu Sonata pentru acordeon, roman care a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. A continuat apoi cu unul dintre cele mai cunoscute ºi apreciate titluri ale sale, Amantul Colivãresei, în 1996, roman care a trecut de peste patru reeditãri. A scris, de asemenea, scenariul pentru filmul Terminus Paradis, regizat de Lucian Pintilie, care a primit Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneþia. În 2008 primeºte Premiul Ion Creangã al Academiei Române pentru romanul Mirii Nemuririi. Continuã sã publice apoi alte trei romane de cãpãtâi: Ana Maria ºi Îngerii, Cronicile Genocidului (pentru care îi este acordat prestigiosul Premiu Augustin Frãþilã, în 2013) ºi Istoria Regelui Gogoºar.

4 educaþie 4 / cuvântul libertãþii miercuri, 12 septembrie 2018 Proiect de dezvoltarea învãþãmântului tehnic ºi profesional, în Dolj La Inspectoratul ªcolar Judeþean (ISJ) Dolj a avut loc, ieri, lansarea proiectului Program integrat de sprijin în carierã pentru elevii din judeþul Dolj, cofinanþat din Fondul Social European, prin Programul Operaþional Capital Uman (POCU), , beneficiar fiind SC Primaserv. Colaboratori principali, pãrþi din Programul este unul plin de speranþe, cu atât mai mult cu cât sunt foarte mari aºteptãrile. Ne spune acest lucru chiar reprezentantul beneficiarului,cristian ªtefãnescu: «Sunt bucuros cã derulãm acest proiect,iar la final sã ne bucurãm împreunã. Ne-am dorit sã atragem cât mai mulþi bani, din fonduri europene, pentru a încuraja învãþãmântul ºi sã-i facem pe copii sã rãmânã în Dolj. Perioada de derulare este de 24 de luni, cu finalizare pe 12 iunie 2020, valoarea totalã eligibilã fiind de peste 2,2 milioane de lei. Proiectul se adreseazã unui grup þintã format din proiect, sunt ISJ Dolj ºi SC Palace Tour SRL din Craiova. Sunt prevãzute stagii de practicã pentru elevi ºi studenþi în sectoarele agroalimentar, industrie ºi servicii. La deschiderea oficialã a proiectului au participat ºi reprezentanþi ai instituþiilor publice de administraþie, care promit sprijinul, în speþã Consiliul Judeþean Dolj. 335 de elevi, înmatriculaþi în instituþiile de învãþãmânt din Dolj. Ne confruntãm cu o cerere crescândã de personal calificat, din partea firmelor, dar nu existã, deocamdatã, resursa umanã, de aceea am încheiat acest parteneriat».la rândul sãu, unul dintre parteneri, reprezentantul Palace Tour, Sorin Malmare, a afirmat cã am vrut sã angajãm tineri, dar nu aveau experienþã, iar aceste cursuri sunt foarte bune. Investiþia în educaþie este mai importantã decât oricare alta În acest context, sunt binevenite câteva intervenþii. Începem cu cea a inspectorului general al Inspectoratului ªcolar Judeþean Dolj, prof. Monica Leontina Sunã: «Din grupul-þintã fac parte elevi de la cinci instituþii de învãþãmânt din Craiova Colegiul Naþional Economic Gheorghe Chiþu, Colegiul Tehnic de Arte ºi Meserii Constantin Brâncuºi, Liceul Matei Basarab, Colegiul Tehnic Energetic ºi Colegiul Tehnic C.D. Neniþescu. Este o realã oportunitate pentru elevi de a aplica în practicã teoria. Avem nevoie de tot mai multe de astfel de proiecte». La rândul sãu, Cosmin Vasile, vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Dolj, a precizat: Orice proiect european este foarte bun, astfel cã îi felicit pe toþi cei trei parteneri. Investiþia în educaþie este mai importantã decât oricare alta. În judeþul nostru este o crizã a forþei de muncã specializatã. Am vorbit, în urmã cu câteva zile, cu reprezentanþii unei firme de recrutare a forþei de muncã ºi mi s-a spus cã este cerere de ocupare a de locuri, dar este foarte greu de ocupat, deoarece nu se gãseºte personal calificat. De aceea, acest proiect este foarte binevenit. Sigur, teoria Peste 60 de participanþi la cel de-al X-lea Simpozion internaþional de italienisticã al Universitãþii din Craiova Secþia de Limba ºi literatura italianã a Facultãþii de Litere a Universitãþii din Craiova, în colaborare cu Departamentul de ªtiinþe Umane ºi Sociale al Universitãþii pentru Strãini din Perugia, organizeazã în zilele de 14 ºi 15 septembrie 2018 cel de-al X-lea Simpozion internaþional de italienisticã al Universitãþii din Craiova, intitulat Limba ºi literatura italianã în prezent ºi în istorie, sub patronajul Ambasadei Italiei în România, al Institutului Italian de Culturã din Bucureºti ºi al Societãþii Dante Alighieri, Sediul Central din Roma. Cu aceastã ocazie, vor sosi la Craiova 61 de cadre didactice ºi cercetãtori de la universitãþi din Bulgaria, Camerun, Croa- þia, Franþa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Slovacia, Spania, Ungaria, S.U.A., precum ºi de la Universitatea din Bucureºti, Universitatea Al. I. Cuza din Iaºi, Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca ºi Universitatea Ovidius din Constanþa. Lucrãrile simpozionului se vor desfãºura în limbile italianã ºi românã ºi sunt grupate în patru secþiuni: lingvisticã, literaturã, literaturã comparatã ºi didactica limbii ºi a literaturii italiene. Deschiderea festivã va avea loc vineri, 14 septembrie 2018, ora 9.30, în Sala Albastrã a Universitãþii din Craiova, în prezenþa prof. Ezio Peraro, directorul Institutului Italian de Culturã din Bucureºti ºi ataºat cultural al Ambasadei Italiei în România. Cele patru conferinþe plenare ale simpozionului vor fi susþinute de profesorii Massimo Arcangeli (Universitatea din Cagliari), Walter Zidaric (Universitatea din Nantes), Immacolata Tempesta (Universitatea din Salento), Smaranda Bratu Elian (Universitatea din Bucureºti). Universitatea din Craiova este reprezentatã de prof. univ. dr. Elena Pîrvu, conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Pãsãrin, lector univ. dr. Ramona Lazea, lector univ. dr. Lavinia Similaru, lector univ. dr. Oana-Adriana Duþã, lector univ. dr. Gabriel Nedelea. În cadrul simpozionului, sâmbãtã, 15 septembrie 2018, vor fi prezentate volumele: Walter Zidaric (a cura di) Tutto il teatro di Ercole Luigi Morselli (Roma, Universitalia, 2017); Marco Carmello La poesia di Elsa Morante (Roma, Carocci editore, 2018); Patrizia Sposetti Le scritture professionali in educazione. Teorie, modelli, pratiche (Roma, Edizioni Nuova Cultura, 2017); Imre Szilágyi Analisi sintattica moderna (Roma, Aracne, 2016); Bokor Zsuzsa (coord.) În cãutarea tãrâmului promis: italienii din România (Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritãþilor Naþionale, Cluj-Napoca, 2017); Valentina Di Cesare Marta, croitoreasa (traducere Carmen Teodora Fãgeþeanu, prefaþã Gabriel Nedelea, postfaþã Elena Pîrvu; Craiova, Editura AIUS, 2018); Roberto Merlo, Elena Pîrvu (a cura di) Quaderni di studi italiani e romeni / Caiete de studii italiene si române, 7, 2016 (Alessandria, Edizioni dell Orso, 2017); Elena Pîrvu (a cura di) Il tempo e lo spazio nella lingua e nella letteratura italiana. Atti dell VIII Convegno internazionale di italianistica dell Università di Craiova, settembre 2016 (Firenze, Editore Franco Cesati, 2018). De asemenea, vor fi prezentate revistele Mozaicul, serie nouã, anul XXI, nr. 9 (239), 2018 (prezintã Elena Pîrvu); RID - Rivista Italiana di Dialettologia, vol. XLI (prezintã Immacolata Tempesta); Orizzonti culturali italo-romeni / Orizonturi culturale italo-române, rivista interculturale bilingue / revistã interculturalã bilingvã (prezintã Smaranda Bratu Elian). MAGDA BRATU este foarte bunã, dar fãrã practicã este foarte greu sã rãzbaþi. Aspecte pozitive pe trei direcþii Coordonator al proiectului, din partea partenerului, Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj, este prof. Simona Ciulu, inspector pentru Învãþãmântul tehnic ºi profesional, cea care poate explica mai multe despre program: Obiectivul principal al proiectului este facilitarea tranziþiei de la studiu la viaþa activã, pentru elevii înscriºi în liceele/ ºcolile profesionale. Prin prezentul proiect, se vor efectua investiþii în domeniul educaþiei ºi al formãrii profesionale pentru 335 de elevi înmatriculaþi în Dolj. Sunt generate efecte pozitive pe trei paliere: primul, cel referitor la elevi creºterea calitãþii pregãtirii profesionale a celor 335 de tineri, din care minimum 205 vor dobândi o certificare, creºterea numãrului de absolvenþi de învãþãmânt secundar care îºi gãsesc un loc de muncã (168), etc. Cel de-al doilea este de referinþã pentru Inspectoratul ªcolar Judeþean ºi unitãþile de învãþãmânt profesional ºi tehnic: cunoaºterea cerinþelor pieþei muncii, în legãturã cu competenþele pe care absolvenþii de studii medii trebuie sã le aibã la angajare; posibilitatea realizãrii unor cercetãri în care sã fie implicaþi atât elevii, cât ºi absolvenþii; dezvoltarea spiritului antreprenorial al celor 335 de elevi, prin implementarea conceptului de firmã de exerciþiu, prin crearea, în rândul elevilor, a modelului de întreprinzãtor dinamic; promovarea ºi consolidarea relaþiei dintre reþeaua unitãþilor de învãþãmânt, din Regiunea Sud-Vest Oltenia, ºi sectorul privat, prin încheierea unor parteneriate. De asemenea, cel de-al treilea segment se referã la mediul economic (angajatori), prin creºterea productivitãþii muncii în întreprinderile care vor angaja elevi participanþi la acest proiect. CRISTI PÃTRU Proiecte româno-bulgare la Universitatea din Craiova În perioada septembrie 2018, Universitatea din Craiova primeºte vizita partenerilor bulgari din proiectul regional Ro-Bg O ºansã pentru dezvoltare, în care Universitatea româneascã este lider. Vizita de studiu este organizatã de Regional Development of Foundation, unul dintre cei doi parteneri din proiect, ºi are ca scop evidenþierea potenþialului economic al zonei transfrontaliere în partea româneascã a Dunãrii, precum ºi prezentarea oportunitãþilor de angajare în zona Craiovei. Pe 10 septembrie, membrii grupului-þintã din regiunea Vidinului au beneficiat, în cadrul Universitãþii din Craiova, de un curs legat de dezvoltarea competenþelor antreprenoriale ºi realizarea unui plan de afaceri. Ieri, grupul a vizitat compania Ford ºi Centrul Regional de Meteorologie Oltenia (Serviciul de prognozã a vremii), iar astãzi va vizita firma Arhi Design. Proiectul este în al doilea an de desfãºurare ºi vizeazã creºterea capacitãþii de angajare a absolvenþilor prin dezvoltarea abilitãþilor profesionale ºi asigurarea unei mai bune comunicãri între angajatori ºi persoanele care cautã un loc de muncã în judeþele Dolj, Vidin ºi Veliko Tarnovo. Prioritatea este includerea pe piaþa muncii a studenþilor ºi a absolvenþilor de învãþãmânt superior din regiunea de implementare a proiectului

5 miercuri, 12 septembrie 2018 Campania de informare Primãria Craiova investeºte în educaþie Învãþãmântul este prioritar pentru administraþia craioveanã. Pentru crearea condiþiilor optime pentru elevii din Craiova care vor începe ºcoala pe 10 septembrie, Primãria Craiova a rãspuns prompt la cererile directorilor unitãþilor de învãþãmânt, pentru lucrãri de reparaþii. actualitate Colegiile, liceele, ºcolile ºi grãdiniþele din Craiova sunt pregãtite pentru începerea anului ºcolar. În aceastã varã, am intervenit în toate unitãþile de învãþãmânt unde directorii au solicitat lucrãri de reparaþii ºi întreþinere. Mai mult, avem în diverse etape de evaluare sau contractare construirea de clãdiri noi în douã ºcoli ºi reabilitarea totalã sau doar termicã în alte 10 unitãþi ºcolare, a menþionat Mihail Genoiu, Primarul Municipiului Craiova. Pe perioada vacanþei ºcolare, s-a lucrat intens în 25 de unitãþi de învãþãmânt craiovene - colegii, licee, ºcoli generale ºi grãdiniþe din municipiu, fiind vizate în special lucrãri de igienizare ºi reparaþii curente, reparaþii la instalaþiile de canalizare ºi de alimentare cu apã, reparaþii la instalaþiile electrice, la hidroizolaþia unor corpuri de clãdire, înlocuirea parchetului sau lambriului, precum ºi lucrãri de reparaþie sau înlocuire a acoperiºurilor unor unitãþi de învãþãmânt. De asemenea, administraþia localã a avut în vedere, în aceastã varã, ºi reamenajarea bazinului de înot de la Colegiul Carol I. Lista unitãþilor de învãþãmânt din Craiova unde s-a intervenit include: Liceul Energetic, Colegiul Naþional Carol I, Colegiul Naþional Fraþii Buzeºti, Seminarul Teologic Sf. Grigorie Teologu, Liceul Teoretic Henri Coandã, Colegiul ªtefan Odobleja, Liceul Tehnologic de Transporturi Auto, ªcoala Gimnazialã Sf. Gheorghe, ªcoala Gimnazialã Mihai Eminescu, ªcoala Gimnazialã Nicolae Romanescu, Liceul Tudor Arghezi, ªcoala Gimnazialã Lascãr Catargiu, ªcoala Gimnazialã Decebal, Liceul Traian Vuia, Grãdiniþa Tudor Vladimirescu, Grãdiniþa Elena Farago, Grãdiniþa Cãsuþa Fermecatã, Grãdiniþa Sfânta Ana, Grãdiniþa Castelul Fermecat, Grãdiniþa Dumbrava Minunatã, Grãdiniþa Tudor Vladimirescu, Grãdiniþa Nicolae Romanescu, Grãdiniþa Sf. Lucia, Grãdiniþa Curcubeul Copilãriei, Grãdiniþa Ion Creangã. În funcþie de solicitãrile directorilor, Primãria Craiova va interveni ºi la alte ºcoli ºi grãdiniþe, chiar ºi dupã începerea anului ºcolar, acolo unde apar urgenþe. De asemenea, se aflã în diverse faze de aprobare ºi PROIECTE FINANÞATE DIN cuvântul libertãþii / 5 FONDURI EUROPENE ce prevãd construirea de clãdiri noi la 2 ºcoli, respectiv pentru ªcoala Gimnazialã Mircea Eliade (construirea unei clãdiri P+2 cu salã de sport la parter, iar la etaj cu sãli de curs, laboratoare ºi o bibliotecã) ºi pentru ªcoala Gheorghe Þiþeica (construirea unei sãli de sport), dotarea ºi reabilitarea totalã a 4 grãdiniþe, reabilitarea termicã a 3 grãdiniþe, 3 ºcoli ºi licee (ªcoala Generalã Mihai Viteazul, Liceul Tehnologic Auto, Liceul de Industrie Alimentarã). Vând douã chioºcuri noi, cu amplasament central. Telefon: 0251/ ; 0729/

6 publicitate 6 / cuvântul libertãþii miercuri, 12 septembrie 2018 Anunþul tãu! I.I. CHIRÃU GILETA CARMEN CIF anunþã pierderea certificatului constatator emis la data de Activitate birouri Craiova str. Mihail Bîrca. Se declarã nul. S.C. EXPERT PREV S.R.L. EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ Cele mai înalte standarde de profesionalism Suntem la dispoziþia dumneavoastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã Prevenirea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)- Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului Relaþii la telefoanele: 0766/ ºi 0760/ CENTRUL COMERCIAL SUCPI Unora le place sã munceascã decât sã piardã timpul ºi sã aºtepte speranþa unui job. Sunã la telefon 0251/ ºi vino în Calea Bucureºti, strada Grigore Pleºoianu, sã închiriezi un stand la cel mai bun preþ. Cu noi vei avea propriul job! Vând douã chioºcuri noi, cu amplasament central. Telefon: 0251/ ; 0729/ Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electricã ICPE-CA Bucureºti, cu sediul în Splaiul Unirii nr. 313, sector 3, Bucureºtii , în calitate de beneficiar al proiectului Dezvoltarea capitalului intelectual prin transfer de cunoºtinþe în domeniul materialelor avansate impact asupra creºterii productivitãþii muncii ºi volumului producþiei în intreprinderi (PHOENIX) - Numãr înregistrare electronicã/cod SMIS , în baza contractului de finanþare nr. 133/ , încheiat cu Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã ºi Inovare în calitate de Organism Intermediar (OI), în numele ºi pentru Ministerul Fondurilor Europene (MFE) în calitate de Autoritate de Management (AM) pentru Programul Operaþional Competitivitate (POC), anunþã organizarea celei de a doua Conferinþe Regionale Inovare marca ICPE-CA prin transfer de cunoºtinþe. Cea de a doua Conferinþã Regionalã cu titlul INOVARE MARCA ICPE-CA PRIN TRANSFER DE CU- NOªTINÞE, organizatã în Regiunea Sud-Vest Oltenia a României, va avea loc în data de 19 septembrie 2018, cu începere de la ora 9,30, la sediul IPA CIFATT Craiova, Str. ªtefan cel Mare nr. 12, Craiova, judeþul Dolj. Cu acestã ocazie, se organizeazã o Dezbatere cu firmele potenþial partenere în proiectul PHOENIX cu Seminarii de informare privind posibilitãþi de colaborare, precum ºi Workshop-uri dedicate în domeniul materialelor magnetice, metalice funcþionale, carbonice, ceramice, polimerice. Evenimentul se adreseazã IMM-urilor interesate de oferta publicã de servicii de transfer de cunoºtinþe pe direcþiile tematice ale proiectului ºi este menit creãrii unui suport real pentru spijinirea inovãrii în întreprinderi prin iniþierea unor contracte subsidiare. În cadrul evenimentului este prevãzutã o sesiune de informare cu privire la oportunitãþi de finanþare prin contracte subsidiare de tip B, C ºi D, pentru IMM-urile care doresc colaborarea ºi preluarea rezultatelor cercetãrii în vederea valorificãrii. Conferinþa va fi însoþitã ºi de evenimente de informare ºi publicitate proiect. Obiectivul general al proiectului este de a realiza un transfer de cunoºtinþe în domeniul eco-nano-tehnologiilor ºi materialelor avansate, integrând inovarea ºi dezvoltarea tehnologicã furnizatã de experienþa, expertiza, cunoaºterea ºtiinþificã ºi infrastructura din domeniul materialelor avansate, pentru crearea unor sinergii specifice cu mediul economic naþional activ în acest domeniu. Proiectul este cofinanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã prin Programul Operaþional Competitivitate Date de contact: Director de proiect, Dr. Mariana LUCACI, Tel: /109; fax: ; Pagina de web a proiectului: OFERTE DE SERVICIU Caut alpiniºti autorizaþi reparatie acoperiº. Telefon: 0761/ PRESTÃRI SERVICII Filmãri foto video de calitate superioarã la preþuri avantajoase. Telefon: 0766/ Persoanã fizicã DJ autorizatã organizez evenimente (nunþi, botezuri, majorat) pe parte muzicalã. Telefon: 0727/ VÂNZÃRI APARTAMENTE VÂND apartament, 3 camere, semidecomandat, etaj 1, cartier Rovine. Telefon: 0251/ Particular, vând apartament în cartierul George Enescu. Telefon: 0722/ CASE Vând (schimb) casã locuibilã comuna Periºor + anexe, apã curentã, canalizare la poartã, teren 4500 mp, livadã cu pruni, vie. Telefon: 0765/ Vând casã în Brãdeºti - Dolj, preþ Euro, negociabil. Relaþii la telefon: 0742/ Vând casã p+1 Craiova + teren 400 mp. Telefon: 0728/ Vând casã sat Cioroiaºi, teren 2800 mp. Telefon: 0765/ Vând sau schimb casã str. Eliza Opran cu apartament etaj 1 sau 2. Telefon: 0730/ Vând sau schimb cu apartament Craiova, casã mare cu toate utilitãþile super-îmbunãtãþitã în comuna Lipovu cu teren 7000 mp. Telefon: 0742/ Vând teren casã, de metri pãtraþi, în comuna Iancu Jianu, judeþul Olt pe lângã liceu, cu temelie beton, 2 camere + antreu, fântânã cu hidrofor, pãtul metalic, cu perdea în faþã unde introduci douã autoturisme, gard metalic, pomi fructiferi. Acte la zi. Preþ de euro, negociabil. Telefon: 0769/ Vând casã cu 4 camere, bucãtãrie, baie + wc în interior ºi alte anexe în curte, locuibile, gard metalic, fântânã, pomi fructiferi, în comuna Iancu Jianu, judeþul Olt. Preþ de euro, negociabil. Telefon: 0769/ Vând casã bãtrâneascã 1200 m.p. comuna Robãneºti 20 km, vie, fântânã, dependinþe. Telefon: 0767/ TERENURI Particular, vând teren Cãp- ºunãrie. Telefon: 0722/ Vând pãdure Borãscu - Gorj. Telefon: 0723/ Particular, vând teren în ªimnicu de Sus, strada Mihai Eminescu, nr. 84, lãþime 12 metri, lungime 70 m, vie, între vecini. Relaþii la telefon: 0728/ Vând teren Podari sau arendã. Telefon: 0722/ Vând teren arabil 2,5 ha spatele Metro ºi teren arabil Gara Plaiul Vulcãneºti. Telefon: 0251/ Vând 10 ha pãdure, ani - Gorj. Telefon: 0722/ Vând 400 ºi 1500 mp Bãile Govora, toate utilitãþile instalate, asfalt, lângã pãdure. Telefon: 0744/ , 0351/

7 miercuri, 12 septembrie 2018 publicitate cuvântul libertãþii / 7 CONSILIUL JUDEÞEAN DOLJ ANUNÞ: Consiliul Judeþean Dolj organizeazã în data de , ora 11.00, licitaþie publicã în vederea vânzãrii imobilului,,administraþie spital Pleniþa (teren în suprafaþã de 172 mp ºi clãdire birouri administrativ cu o suprafaþã construitã de 112 mp) imobil situat în comuna Pleniþa, str. A.I. Cuza, nr. 48, judeþul Dolj, aflat în domeniul privat al judeþului Dolj ºi în administrarea Consiliului Judeþean Dolj. Înscrierile la licitaþie se fac pânã la data de , ora 10.00, la sediul Consiliului Judeþean Dolj, Calea Unirii, nr. 19, Craiova. Preþul de pornire al licitaþiei este de lei, fãrã T.V.A. Informaþii suplimentare se pot obþine la telefon nr. 0351/ (Romee Adriana). AUTO Cielo GPL, cãruþ curte 2 roþi, bicicletã de damã, jante aluminiu. Telefon: 0767/ VÂNZÃRI DIVERSE Vând Aparat de sport Fitness AB Generator, nou, nefolosit, preþ 380 lei negociabil. Telefon: 0723/ Vând motosapã G 94 B. Telefon: 0742/ Vând 2 uºi metalice, jumãtate geam, jumãtate tablã, 1,93cm/93cm, radiator electric Alaska - nou. Telefon: 0351/ Vând polizor (flex) canal instalaþie electricã nefolosit - la jumãtate de preþ 250 lei Telefon: 0351/ Vând lãmâi productiv cu fructe de lãmâi în el, preþ 1000 lei. Telefon: 0765/ Vând hidrofor nou cu toate utilitãþile. Telefon: 0767/ Vând motosapã marca BUDGET BBP 500. Telefon: 0721/ Vând rezervor autogaz perntru autoturisme. Telefon: 0721/ Vând fax- copiator marca SAMSUNG SF 5100 P. Telefon: 0721/ Vând hidrofor, presã hidraulicã mase plastice, cãruþ carte cu douã roþi, uºi dormitor. Telefon: 0767/ Vând pompã KAMA de udat grãdina, covor persan 220 x210, ochelari de vedere 3,25 ºi + 7 fãcuþi pe comandã. Telefon: 0770/ Vând centralã termicã Bosch, pat metalic automat, sobã teracotã, polizor 2500w, cãruciar handicap, schelã metalicã 2 picioare. Telefon: 0760/ Vând obiecte casnice, îmbrãcãminte ºi încãlþãminte damã, televizor Philips lei, video, 50 lei. Telefon: 0770/ Vând frigider 2 uºi defect lei, televizor color diagonala 70 cu telecomandã în bunã stare lei, sãpun de casã - 5 lei. Telefon: 0770/ Vând aragaz voiaj douã ochiuri cu butelie, polizor unghiular, (flex) D125/850W, canistre aluminiu 20 litri noi, arzãtoare gaze sobã D 600, alternator 12V nou, Pick-up Tesla cu boxe, dozã nouã de rezervã, arzãtoare gaze, discuri cu muzicã diferitã. Telefon: 0251/ Hainã îmblãnitã, guler astrahan, nr. 54, fãcute pe comandã - 80 lei, pantofi piele nr. 43 noi - 50 lei, cisme damã nr lei, bascheþi nr. 43. Telefon: 0770/ Vând 5 calorifere din fontã ºi frigider. Informaþii la telefon: 0251/ Vând cutie metalicã pentru pãstrat arma de vânãtoare. Telefon: 0721/ Vând frigider ZIL, maºinã de cusut Ileana stare bunã de funcþionare, maºinã de spãlat Alba Lux, Pick-up marca TESLA cu boxe. Telefon: 0351/ Vând 2 electromotoare trifazate 3 KW750. Telefon: 0251/ ; 0767/ Vând maºinã de cusut lei, aspirator - 70 lei, saltea copil lei, masã extensibilã lei, scoarþã 100 lei. Telefon: 0770/ Vând calorifer din fontã cu 5 elemenþi, 50 lei. Telefon: 0351/ Vând þiglã Jimbolia, cãpriori ºi cãrãmidã din demolãri. Telefon: 0722/ OFERTE ÎNCHIRIERI Închiriez garsonierã cãmin - zona Lãpuº. Telefon: 0723/ Închiriez camerã 2-3 eleve, studente la casã, curtea nelocuitã de alte persoane, utilitãþi, Catargiu. Telefon: 0758/ Închiriez apartament 4 camere Craioviþa Nouã, mobilat, centralã. Telefon: 0767/ Închiriez casã Dezrobirii, preferabil birouri. Telefon: 0774/ MATRIMONIALE Pensionar, 69 ani, 1.60 m, doresc doamnã pentru convieþuire sã locuiesc la dânsa la þarã. Telefon: 0785/ Lucian CONSILIUL LOCAL LEU cu sediul în strada Puþuri, nr 2, comuna Leu judeþul Dolj,telefon organizeazã în data de ora 11 licitaþie publicã pentru închirierea suprafeþei de 30 mp din cadrul fostei ªcoli de fete Leu. Imobilul are destinaþie fixã: birou notarial Caietul de sarcini al licitaþiei poate fi procurat, contra cost, de la sediul Primãriei comunei Leu, în zilele lucrãtoare, începând cu data de între orele 9-16 pânã cel târziu ora 15. Preþul Caietului de sarcini este de 400 lei. Taxa de participare la licitaþie este de 500 lei. Garanþia de participare este de 2500 lei Pentru participarea la licitaþie ofertanþii vor depune la sediul Primãriei comunei Leu pânã la data de ora 12 documentele de participare prevãzute în caietul de sarcini. Deschiderea plicurilor depuse de participant se va face în prezenþa ofertanþilor în data de la ora 11. Preþul de pornire al licitaþiei privind valoarea chiriei este de 7 lei lei/mp/lunã. Durata închirierii este de 5 ani. Documentele pe baza cãrora se va elibera Caietul de sarcini sunt -dovada achitãrii preþului Caietului de sarcini; - buletin/carte de identitate -împuternicire din partea ofertantului ºi buletin/carte de identitate al reprezentantului împuternicit al ofertantului. Alte relaþii ºi informaþii se pot obþine la sediul Primãriei comunei Leu sau la telefon: 0251/ ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte) TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR:... Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L. Subsemnatul... Domiciliat în... Posesor al B.I. Seria... Numãrul... vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, la rubrica... la data de... asumându-mi responsabilitatea conþinutului: Miercuri, 12 septembrie 2018 Semnãtura:...

8 sp 8 / cuvântul libertãþii miercuri, 12 septembrie 2018 Pase scurte, pase lungi Mircea Canþãr rt Mitriþã, velikaia ºansa! Tricolorii n-au fãcut la Belgrad, pe stadionul Partizan, o figurã anostã în compania plavilor. Pânã la urmã, 2-2 cu o echipã prezentã la CM 2018, cu mulþi fotbaliºti de calitate certã, prezenþi în bune echipe de club europene (Matic Manchester United, Tadic AFC Ajax, Milenkovic - Savic SS Lazio, Kolarov AS UEFA confirmã crearea unei a treia Cupe europene în 2021 Cu ocazia adunãrii generale a Asociaþiei Europene a Cluburilor, þinutã în Croaþia, Andreea Agnelli, preºedintele entitãþii menþionate, din cadrul UEFA, în acelaºi timp ºi preºedintele lui Juventus Torino, a confirmat unda verde datã de UEFA, pentru crearea celei de a treia competiþii. Ea va fi lansatã în Într-o conferinþã de presã, premergãtoare partidei din grupa a 4-a Liga A a Ligii Naþiunilor, dintre Spania ºi Croaþia, de asearã, Ivan Rakitic ºi-a exprimat opþiunea pentru laureatul viitorului Balon de Aur. Deºi este coe- sezonul Existenþa acesteia nu este un fapt inedit. Cupa Cupelor a fost suprimatã, dupã cum se ºtie, în Potrivit informaþiilor, fãcute publice, cele trei competiþii europene ar urma sã reuneascã fiecare câte 32 de echipe. Dar, decizia va fi luatã de Comitetul Executiv al UEFA la sfârºitul anului. Balonul de Aur: Ivan Rakitic crede cã este anul lui Modric chipier la FC Barcelona, cu Leo Messi, el considerã cã este anul lui Luka Modric, care meritã toate recompensele. A câºtigat titlul de cel mai bun jucãtor european, ºi este clar: trebuie ales cel mai bun jucãtor al lumii. Când Arsene Wenger, marele antrenor al lui Arsenal, în urmã cu vreo doi ani, sãrbãtorea 67 de ani, într-un interviu apãrut în The Guardian a povestit multe, imaginându-ºi cu umor, chiar ºi un posibil dialog cu Dumnezeu, în ziua decesului sãu. Paradoxal, Arsene Wenger, în toatã cariera sa, la Arsenal, de 22 de sezoane, nu a câºtigat niciun titlu european. A fost, în câteva Roma, Maksimovic AC Napoli, A. Mitrovic Fulham FC), este un rezultat salutar. Mai ales cã în bilanþul întâlnirilor directe, dãinuie încã, demolarea cu 5-0, administratã pe mandatul lui Rãzvan Lucescu. Dar o imensã biografie ne stã la dispoziþie. Oarecum, surprinzãtor, nu a fost introdus, deloc, Nemanja Radonjic, recent transferat de la Steaua Roºie la Oll. Marseille, pentru vreo 16 milioane euro. De regulã, sârbii au avut sistematic jucãtori de mare clasã, cu tehnicitate ieºitã din comun, dar rareori au reuºit sã formeze un grup unit, la echipa naþionalã din tot felul de motive. Dacã acceptãm ideea cã puteam ºi câºtiga, bune ocazii au avut Chipciu ºi Þucudean, ca sã nu mai vorbim de ocazia imensã a velocelui Mitriþã (min. 90), velikaia ºansa, cum spuneau comentatorii sârbi pe vremea când avea antenele de pe case orientate spre Belgrad, putem spune cã ºi gazdele neau dominat apãsãtor (62% posesie faþã de 38%; 9-4 raportul de cornere ºi 5-3 raportul de ºuturi pe spaþiul porþii) ºi în multe momente ale jocului ne-au creat dificultãþi, rezolvate in extremis de o defensivã bine grupatã, cu Sãpunaru ºi Bãlaºa în centrul ei. Au fost stãpâni la mijlocul terenului, s-a vãzut o claritate în exprimare, dar majoritatea titularilor, din echipa Serbiei, aveau destule meciuri împreunã. Tricolorii au arãtat determinare, hãrnicie, rãbdare ºi un joc colectiv promiþãtor. Cei mai bun, ca prestaþie, dintre ai noºtri, au fost Nicolae Stanciu ºi Alex Chipciu. Cum o remizã, în deplasare, e mai bunã decât o înfrângere, sã luam lucrurile aºa cum sunt. Avem, totuºi, un fond redus de jucãtori de valoare, ºi un selecþioner, Cosmin Contra, care cautã, în continuare, o alcãtuire cât de cât stabilã. Curajoasã oricum titularizarea tânãrului Denis Drãguº (19 ani) de la Viitorul, omul începutului de sezon, în campionatul intern. Aºadar, sã repetãm: 2-2 (1-0), prin golurile realizate de A. Mitrovic (min. 26 ºi 63), respectiv Stanciu (min. 48 pen.) ºi Þucudean (min. 68). O remizã tonicã, pânã la urmã, care ne menþine în cãrþi. La numai trei zile distanþã, dupã remiza cenuºie cu Muntenegru, de la Ploieºti, am auzit ºi vorbe bune despre echipa naþionalã, cea þinutã în persiflare dupã prestaþia de vineri seara. Atât de bune erau vorbele rostite în studiourile de televiziune, atât de serioase, atât de civilizate, atât de precise, încât nu am ºtiut, înconjurat de obiºnuitele ipocrizii ale vieþii, cât de adevãrate sunt. Zinedine Zidane ºi-a cam pierdut rãbdarea Aflat de trei luni în aºteptare, dupã despãrþirea de Real Madrid, Zinedine Zidane a declarat pentru canalul spaniol RTVE, duminica seara, cã iubeºte fotbalul ºi asta a fãcut toatã viaþa sa. Nicio vorbã însã despre viitoarea destinaþie, deºi Mirror a devoalat cã Zizou se aflã în cursã pentru a ajunge pe Old Trafford, ºi a îi succedat lui Special One, a cãrui situaþie devine cu fiecare zi tot mai precarã. Manchester United are în campionat, dupã 4 etape, 2 victorii ºi 2 înfrângeri. O cãdere, întâmplãtoare, a lui Jose Mourinho, pe scãrile stadionului Wembley, unde venise sã asiste la întâlnirea din Liga Naþiunilor, dintre Anglia ºi Spania (1-2), a fost viu comentatã, îndeosebi pe reþelele de socializare, prãbuºirea fiind asemuitã cu cea din clasament a echipei sale. Înaintea CM 2018, Zinedine Zidane era vãzut ca posibil succesor al lui Didier Deschamps, în fruntea echipei Franþei. Dupã succesul repurtat de albaºtrii, în Rusia, un asemenea vis se amânã. Dialogul imaginar al lui Arsene Wenger cu Dumnezeu rânduri aproape, chiar ºi în ultima ediþie a Ligii Europa, dar în semifinale nu a putut trece de Atl. Madrid. În rest, alsacianul a construit Emirates Stadium, în 2006, a consacrat jucãtori tineri (Fabregas, Van Persie), a construit echipe frumoase ale tunarilor etc. ªi-a justificat retragerea, fiind salutat de toatã presa britanicã ºi nu numai, evocând ºi criticile stânjenitoare, din ultimii ani, la adresa sa. Întrebat de jurnalistul britanic de la The Guardian dacã îºi poate imagina un dialog cu Dumnezeu, în ziua morþii sale, interogaþie exclusiv morbidã, alsacianul a fãcut proba unui excelent simþ al umorului. ªi a spus cã singurul sãu rãspuns nu ar putea fi altul decât cã ªtie sã câºtige meciuri de fotbal. Nu e mai simplu decât a fi în aer.