DIN SUMAR: Posta redactiei

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "DIN SUMAR: Posta redactiei"

Transcriere

1 REVISTǍ ŞCOLARǍ SEMESTRIALǍ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII,,ALEXANDRU ALDEA VOIEVOD ALEXENI - IALOMITA APRILIE 2008 NR. 2 DIN SUMAR: Posta redactiei pag.3 Interviu cu directorul scolii pag.4 Ieri elev, astazi profesor pag.5 Darul lui Mihai Eminescu pag 6 24 Ianuarie pag.8 Puterea primaverii pag.9 Dragobetele si valentine s day pag.10 Martie-martisor pag.12 E ziua ta, mamico! pag.13 Primavara in texte, imagini si poezie pag.15 Natura in ochi de copil pag.20 Pro-eco pag.21 Padurea de stejari seculari pag.23 V-ati inchipuit vreodata ca... pag.24 Prietenii necuvântatori pag.25 In memoriam...steve Irwin pag.26 Educatie pentru sanatate pag.27 Mens sana in corpore sano pag.28 Pagina mintilor istete pag.29 O invitatie la meditatie pag.30 Parintii-prieteni sau nu? pag.31 Perle culese de la elevi si...profesori pag.32 Creatori de frumos pag.34 1

2 ALEXENI COLABORATORI Înv. Mariana Dinu Prof. Tanta Mihalache Prof. Luize Stan Prof. Niculina Stan Prof. Maria Banescu Elevii din colectivul de redacńie: Raluca Mocanu clasa a VIII a Catalin Radu clasa a IV a Marcela Dumirtu clasa a VII a Bogdan Costache clasa a III a Jean Vasile clasa a VI a Nicolae Stan clasa a III a Iuliana Mitache clasa a V a Larisa Serban clasa a II a A Nicusor Paun clasa a IV a Daniela Pascu clasa a II a A Redactori: Inv. GEORGICA VISEAN Inv. IONELA FILIP Tehnoredactare computerizata: Inv. Georgica Visean 2

3 Ştirile din scoala noastra: Marele poet Mihai Eminescu a fost omagiat de elevii claselor II-IV, prin derularea proiectulului educational,, Dor de Eminescu. Participarea invatatoarelor Filip Ionela si Visean Georgica la Simpozioanele Internationale,,Creativitatea-un imperativ mereu actual in invatamantul contemporan si,,sos!-salvati Pamantul! Participarea la olimpiade- faza zonala: -olimpiada de matematica clasa a IV a (Mocanu Radu, Marcu Veronica, Dragan Valentin, Paun Costel); - olimpiada de limba romana clasa av a (Mitache Iuliana, Damian Maria). Cu ocazia zilei de 8 Martie, elevii claselor a II-a A, a III- a si a IV-a au organizat serbări pentru mamele lor si au creat adevărate opere de artă, sub forma unor mărtişoare, lucrând pe ateliere în cadrul orelor de abilităńi practice. A inceput derularea proiectulului educational PRO-ECO care este conceput ca o modalitate de cooperare intre clasele partenere in vederea realizarii unor activitati comune de protectie a mediului, dar si de constientizare a elevilor asupra efectelor nocive ale poluarii. Locul III la concursul de rebus,,careul necunoscutelor - faza zonala,obtinut de elevii Dumitru Marcela, Alecu Alexandra, Elefterie Ana Andreea Stefarca Gelu, Stefarca Marian (clasa a VII a). La concursul,,made FOR EUROPE scoala noastra a obtinut locul III pe judet. Ne mândrim cu: Eleva Stan Alexandra care a obtinut locul III la simpozionul,,salvati padurea! FELICITĂRI ŞI SUCCES în competińiile viitoare! 3

4 ,,Una dintre cele dintâi datorii ale unui dascăl este de a cunoaşte bine pe fiecare şcolar, de a urmări zi cu zi activitatea lui Spiru Haret Prof. Mihalache Tanta Reporter: De cati ani sunteti directoarea acestei scoli? Directoarea: Sunt directoare la Scoala cu clasele I-VIII Alexandru Aldea Voievod de la 1 septembrie R:Va rog să ne dati câteva date, referitoare la efectivul de elevi al scolii? D: În prezent, scoala are un efectiv de 217 elevi, exceptând prescolarii.daca in anul scolar scoala avea 232 elevi, astazi constatam o diferenta de 15 elevi, care rezulta din faptul că de doi ani termina două clase a VIII-a şi intra numai câte o clasă I (migratia scolara). R: Ce puteńi să ne spuneńi de dotarea scolii? D: La acest capitol, stăm foarte bine, pot spune atât în ceea ce priveşte mobilierul scolar, cât şi dotarea cu material didactic, carte scolară pentru biblioteca, aparatura pentru laboratoare, material sportiv. R:Ce proiecte s-au finalizat in scoala? D: Un proiect P.I.R.(Proiect Pentru ÎnvaŃământ Rural) finalizat în august anul trecut şi în decembrie 2007 s-a finalizat achizińionarea materialului, aparaturii şi mobilierului pentru C.D.I.(Centru de Documentare şi Informare). R: VorbiŃi-ne despre proiectul de reabilitare al scolii D: Este o problema destul de delicata. A demarat destul de greu şi decurge aproximativ la fel, din cauza legislańiei în vigoare. Proiectul este destul de amplu si cuprinde trei etape: Etapa I: înlocuit ferestre, uşi cu tâmplărie P.V.C.; pardoseala din gresie pe holuri şi parchet dublu stratificat în sălile de clasă; lambriu; refăcut instalańia electrică; încălzire centrală; izolatie termică exterioară şi zugrăveli interioare şi exterioare. Etapa a II-a: grupuri sanitare noi, la care să se facă accesul din şcoală. Etapa a III-a: sală de gimnastica şi corp de legătura (accesul în sală se va face direct din şcoala). R: Care sunt planurile de viitor? D: Îmi doresc să finalizez acest proiect, să se obńină rezultate şcolare şi extraşcolare; să crească prestigiul şcolii. Inv. Georgica Visean 4

5 Nume si prenume Luize Iuliana Stan Varsta 45 de ani Stare civila Casatorita Profesie Profesoara de limba romana si limba franceza Loc de munca Intr-un sat minunat-leagan al copilariei mele, intr-o scoala minunata-cuib al primilor mei ani de studiu, cu elevi mai seriosi sau mai putin seriosi-dar toti niste copii minunati! Daca ai da timpul inapoi, te-ai mai face profesor? A fi profesor inseamna a hrani spiritual un om. Poate fi o meserie mai frumoasa? Posibil! Dar pentru mine, a fi profesor este o meserie nobila, ce presupune pasiune pentru cunoastere, daruire pentru cei dornici sa afle, dar, mai ales, dragoste pentru copii. Sunt profesoara si nu as renunta niciodata la asta! Relatia profesor-elev Daca vrei sa fii iubit, iubeste! Daca vrei sa fii respectat, respecta! Daca vrei sa fii profesor, nu uita ca ai fost elev! Apleaca-te cu intelegere catre elevii tai si incearca sa descoperi acel graunte de lumina pentru care merita sa-i pretuiesti! Caci, daca unii sunt mai putin interesati de invatatura, sigur vei observa ca sunt talentati la desen sau la muzica, sau la educatie fizica sau sunt mai harnici, sau au un suflet urias. Nu te necaji, asadar! Iubeste-i si respecta-i pentru ce au ei mai frumos1 Si vor intelege sigur ca, daca uneori pari prea sever, o faci din dragoste pentru ei si din grija pentru viitorul lor. Si poate vor incerca sa invete mai mult... Multumiri Pentru eleva care am fost, le multumesc parintilor mei, pentru profesorul care sunt, le multumesc dascalilor mei, pentru dragostea de meserie, le multumesc elevilor mei! 5

6 E noaptea de Crăciun. Spre miezul nopńii, când nu se mai aude nici un foşnet de-al oamenilor, vântul, paznicul ce veghează taina acestei nopńi, coboară pe un val de zăpadă un înger din înălńimea înstelată. E îngerul Crăciunului. În fiecare an Dumnezeu îl trimite pe pământ cu daruri pentru copii. El intră din casă în casă şi se opreşte la căpătâiul fiecărui copil. Dintr-o privire îi citeşte şi îi cântăreşte sufletul, după care scoate din desagă darul hărăzit lui de Dumnezeu. Prima dată a intrat într-o casă frumoasă cu ferestre mari. Într-o cameră curată şi caldă, între perne, dormea o fetińă. Îngerul s-a apropiat de ea, a cercetat-o şi a scos din sac darul potrivit pentru sufleńelul său. După ce a binecuvântat-o i-a citit dintr-o carte cuvântul lui Dumnezeu: -łie, pentru că nu te cerńi cu nimeni şi nu Ńi plac vorbele urâte, îńi dăruiesc PACEA. Inima ta va fi plină de pace în toată vremea. Oamenii se vor simńi liniştińi lângă tine şi vei potoli multe furtuni din sufletele lor. După ce a sărutat-o pe copilă pe fruntea, îngerul a zburat mai departe. A intrat în altă casă unde un băieńel abia ańipise. L-a cântărit şi pe el cu privire, a scos darul din desagă, l-a binecuvântat şi i-a citit şi lui din cartea cea groasă: -łie, pentru că nu-ńi este frică de greutăńi şi alegi de fiecare dată ce este mai greu de făcut, îńi dăruiesc CURAJUL. Vei avea o inimă curajoasă şi nu vei şti ce este îndoiala. Oamenii te vor preńui şi se vor sprijini de sufletul tău când vânturile vieńii îi vor clătina. După ce a terminat de citit, îngerul a plecat grăbit mai departe. A intrat apoi în casa une fetińe care adormise de numai căteva clipe..după ce i-a cântărit cu grijă sufleńelul, i-a scos darul potrivit, a binecuvântat-o şi i-a citit: - łie, pentru că nu vrei să răneşti pe nimeni, nici măcar cu privirea,îńi dăruiesc BLÂNDEłEA. Vei avea o inimă blândă ca o rază de soare şi vei alina multe suflete chinuite. După ce a sărutat-o pe fruntea adormită, îngerul s-a grăbit spre alńi copii. La tońi le-a căntărit sufletul şi le-a lăsat daruri pe potriva lor. A dat unora ÎNłELEPCIUNEA, altora BUCURIA, HĂRNICIA, ISTEłIMEA,MILA, CUMPĂTAREA, SMERENIA, NĂDEJDEA şi câte şi mai câte daruri. Într-un sfârşit a ajuns şi la ultima căsuńă. Era o casă simplă, Ńărănească. A intrat încetişor într-o odaie. Acolo, într-un pătuń cu cearşafuri curate, dormea adânc un băieńel. Avea fruntea înaltă, peste care se revărsau bucle negre şi moi, tâmpla străvezie şi gănditoare. Lumina palidă a lunii ce bătea în fereastră îi scălda chipul alb şi fraged ca floarea de cireş. Îngerul l-a privit încurcat. A vrut să-i cântărească sufletul dar n-a putut. Sufletul acestui copil era mult prea mare, atât de mare, că îngerul s-a speriat şi a tresărit, neştiind ce să înńeleagă. Oare avea el prin desagă vreun dar potrivit pentru acest copil? A căutat mai atent în tolbă şi a luat în mână ceva greu, greu de tot. A tras mâna afară şi când a privit ce era în palmă s-a cutremurat. A privit apoi fruntea albă ca laptele a băieńelului, buzele subńiri, obrazul fraged, umerii plăpănzi şi a suspinat. A supinat dându-şi seama că nici mintea lui de înger nu poate pricepe toate tainele şi judecăńile lui Dumnezeu. Tremurând uşor a îngenuncheat lângă pătuńul copilului şi i-a aşezat darul pe frunte. L-a binecuvântat de trei ori şi cu voce stinsă i-a citit cuvântul lui Dumnezeu: -Ştiu cât de mare este suflerul tău. Ştiu că în el va încăpea o lume întreagă şi că în el vei vrea să cuprinzi chiar nemărginirea Mea. Ştiu că inima îńi va arde de iubure. Că îńi vei iubi ca nimeni altul neamul din care te-ai născut, că vei iubi toate frumuseńile făcute de Mine, că vei iubi râul, ramul, că vei iubi Biserica Mea, pe Maica Mea; ştiu că Mă vei iubi pe Mine. Şi pentru că te vei asemăna cu Mine în iubire, Ńie îńi dăruiesc darul Meu cel mai de preń; îńi dăruiesc SUFERINłA. Întreaga ta viańă va fi muiată în adâncuri amare de lacrimi. Chiar şi cei apropiańi ai tăi, când îńi va fi cel mai greu, îńi va da să bei fiere şi otravă. Răni nevindecate şi nemângâiate vei purta în trup şi în suflet. Îngerul s-a oprit o clipă, a suspinat şi a citit mai departe: -Dar din acest adânc de suferinńă va creşte un tânăr mândru ce va arde în inima sa toate dorurile şi durerile neamului său. Va creşte un tânăr voievod ce va fi peste veacuri lumina neamului său. Iar când 6

7 lumea nu va mai putea încape strălucirea ta, lumina ochilor tăi se vas tinge. Atunci vei urca uşor, cu suflet blând şi luminos, slobozit de toată suferinńa, în lumina falnicilor bolńi, în palatele cele de mărgean, acolo unde nu este nici durere, nici întristare, nici suspin Acestea au fost ultimile cuvinte citite de înger şi printre genele rourate de lacrimi l-a privit pe copilul ce dormea şi i s-a părut că vede strălucind pe fruntea lui când o cunună de stele când o cunună de spini. A vrut să-l sărute pe frunte, dar n-a îndrăznit. S-a aplecat cu evlavie şi a sărutat picioarele copilului care primise ca dar SUFERINłA. Copilul acela era MIHAI EMINESCU.,, Proiect educational Clasele II-IV Sărbătorirea în fiecare an, la 15 ianuarie a naşterii celui mai mare poet al românilor, Mihai Eminescu, numit pe bună dreptate,, poetul nepereche, poate constitui pentru noi un prilej de cinstire şi preńuire a valorilor materiale şi spirituale lăsate nouă ca moştenire. Mihai Eminescu este geniul poporului român, este,, luceafărul poeziei româneşti, un poet remarcabil a cărui creańie literară, noi, educatorii trebuie să o facem cunoscută şcolarilor noştri şi să o transmitem şi generańiilor viitoare. Şi cum altfel, decât prin atragerea elevilor spre activităńi care să le trezească interesul pentru lectură, activităńi care să îi determine să-şi exprime propriile sentimente, gânduri prin intermediul creańiilor literare şi plastice. 7

8 Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ( ) si al statului national România ( ). Sub domnia sa, s-au pus bazele dezvoltarii moderne a natiunii romane din punct de vedere economic, social, politic si cultural. A participat la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova, iar dupa aceea la miscarea pentru Unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie si al Tarii Românesti, infaptuindu-se astfel unirea celor doua tari. Devenind domnitor, Cuza a obtinut, prin demersurile sale, recunoasterea unirii din partea marilor puteri. In domniei lui Cuza, a fost desavarsita Unirea Principatelor printr-o serie de acte de guvernamant, ca: contopirea adunatorilor de la Iasi si Bucuresti intr-un parlament unic, numirea unui singur guvern si fixarea capitalei noului stat la Bucuresti (1862). Intâmpinand rezistenta guvernului si a Adunarii legiuitoare, alcatuite din reprezentanti ai boierimii si marii burghezii, precum si a bisericii, in infaptuirea unor reforme burgheze, Cuza formeaza in 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, care realizeaza secularizarea averilor manastiresti (decembrie 1863) si dizolva Adunarea legiuitoare (2 mai 1864). In acelasi an, Cuza supune aprobarii poporului, prin plebiscit, o noua constitutie (statut) si o noua lege electorala, menita sa asigure parlamentului o baza mai larga, si decreteaza (14 august 1864) legea rurala conceputa de Kogalniceanu, care, cu toate limitele ei, a reprezentat un moment insemnat in dezvoltarea capitalismului, desfiintand iobagia multiseculara. In timpul domniei lui Cuza au fost eliberate eliberate codul civil si codul penal, legea pentru obligativitatea invatamantului primar s-au infiintat universitatiile de la Iasi (1860) care ii poarta azi numele si de la Bucuresti (1864), a fost dezvoltata armata nationala etc. Infaptuirea celor doua mari reforme agrara si electorala, a indirjit pe reprezentantii boierimii conservatoare, ca si pe exponentii aripii de dreapta a burgheziei, care, uniti intr-o coalitie cunoscuta in istorie sub denumirea de monstruasa coalitie, l-au silit sa abdice (11 februarie 1866) si au adus in locul sau pe printul strain Carol de Hohenzollern. Expulzat, ex-domnitorul si-a petrecut restul vietii in Germania, unde a si murit (1873). A fost inmormântat la mosia sa de la Ruginoasa (reg. Iasi). Cuza a intrat in istorie ca o figura de domnitor progresist. Inv. Dinu Mariana 8

9 AgăŃată de o crenguńă, o frunză uscată, neagră, cu fańa zbârcită, semănând cu o zdreanńă gândea: Iată că au trecut peste mine şi nesfârşite ploi de toamnă şi zăpezi grele şi nemilosul crivăń. Toate au năvălit asupra mea cu furie, dar de creangă tot nu au putut să mă desprindă! Sunt singura frunză din anul trecut care n-a fost înfrântă!. Şi frunza uscată, aruncând o privire spre pământ, râse mulńumită: Toate celelalte surate, ce stăteau pe aceeaşi creangă cu mine, zac acum, acolo, jos, amestecate în noroi. Numai eu nu am moarte! CrivăŃul nu mai bate, zăpada nu mai cade, de cine aş putea să mă tem acum?! Cu fiecare zi, soarele devenea tot mai mângâietor, tot mai dătător de viańă, petice răzleńe de iarbă creşteau, se uneau într-un covor mare, care acoperea cu repeziciune fańa pământului. Păsărelele, scăldânduse în baia razelor de soare, se întreceau să slăvească în cântecele lor tinereńea pământului, primăvara Într-o zi, o vrabie s-a aşezat pe creanga pe care stătea aşezată frunza uscată. - Ia te uită! Se miră ea. Cum de ai rămas aici? - Am rămas fiindcă aşa am vrut! a răspuns înńepată frunza. Şi am să rămân cât voi avea chef! Dacă vreau, pentru totdeauna! Pe mine nimeni n-a putut să mă doboare. - Asta o văd şi eu, i-a întors-o vrabia. Totuşi, cred că n-o să mai pońi rămâne agăńată multă vreme aici. S-o găsi curând cineva care să te trimită alături de suratele tale! - Cine, mă rog? - Primăvara! - Primăvara?! a râs frunza. Dar proastă mai eşti! Păi, dacă n-a fost în stare iarna cea aprigă să mă desprindă de creangă, o să mă tem de tinerica primăvară? - Da, da! Tocmai de tinereńea ei să te temi, a mai ciripit vrabia şi apoi şi-a luat zborul pe la treburile sale. Şi iarăşi au curs zilele pe râul nesfârşit al vremii şi cu fiecare zi care trecea, credea cu mai multă tărie că ei nu i se poate întâmpla nimic rău, că va trăi veşnic. Dar iată că într-o bună dimineańă, chiar lângă locul unde coada frunzei se Ńinea agăńată de copac, coaja crengii a plesnit, şi un mugure mic, mai mic decât o mărgică, şi-a scos capul la soare. - Dar tu, pipernicitule, cine eşti şi de ce ai răsărit chiar lângă codińa mea?! - Eu sunt primăvara şi am răsărit unde mi-e locul. - Primăvara, tu prichindelule? - Ei, da eu. Acum sunt doar un muguraş, dar în mine se ascunde puterea Primăverii. Grăbeşte-te, frunză uscată, să cobori lângă suratele tale şi fă-mi mie loc să cresc. - Ce obraznic eşti! se mânie frunza. N-am să mă desprind niciodată de aici! - ÎŃi spun cu frumosul, desprinde-te singură, nu mă face să te silesc eu! - Tu să mă sileşti?! N-a putut să mă înfrângă iarna furioasă şi vrei să mă tem de un pipernicit ca tine? - Dacă nu vrei să pricepi de bună voie că vremea ta a trecut, o să te silesc eu s-o faci. Până la urmă, frunza a fost nevoită să înńeleagă că mai puternic decât iarna furioasă era mugurul acela micuń, în care se ascundea puterea de neînfrânt a primăverii. Prof. Stan Luize 9

10 Sistemul obiceiurilor româneşti se divide în segmente aparte, fiecare marcând o etapă importantă în viańa comunităńii respective. Trecerea de la un anotimp la altul, de la un segment al sărbătorilor la altul impunea practicarea unor gesturi comportamentale, a unor obiceiuri pentru a pregăti oamenii să-şi intre într-un ritm normal în desfăsurarea vieńii cotidiene. Se impune, astfel, menńionarea faptului că trecerea de la iarnă la primăvară este marcată de sărbătoarea Dragobetelui (24 februarie), care în credinńele poporului român semnifică sărbătoarea logodnelor, a iubirii, a regenerării. Dragobetele este figura mito-poetică a zînului dragostei zburătoarelor şi a erosului primăvaratic al fetelor şi flăcăilor din satele noastre tradińionale. În credinńele poporului român fiecare soi de animale sălbatice sau domestice îşi avea perioada rutului primăvara. Ei sărbătoreau capul de primăvară, moment când se credea că se logodesc păsările cerului şi cele domestice, adică începe perioada rutului. De la sărbătoarea simbolică a logodnei păsărilor cerului s-a extins tot simbolic şi la oameni, devenind şi o sărbatoarea a dragostei, a însurăńirii fetelor şi înfrăńirii băieńilor, a logodnelor. Avem aici o sămânńă a totemismului avimorf, a cultului strămoşilor păsări, care au jucat un rol important în viańa oamenilor. În vechime, zburătoarele erau un model de conduită umană, învestit cu prestigiu sacral. Astfel că, la 24 februarie, Dragobetele, înfătişat adesea ca tânăr, voinic, frumos şi bun, inspirând fetelor si femeilor încredere şi dragoste curată, era sărbătorit cum se cuvenea. Gospodinele zvârleau pe acoperişurile caselor boabe de mei, grâu, orz, secară pentru păsările cerului. De Dragobete nu se sacrificau păsǎrile domestice şi nici nu se vânau sau blestemau cele sălbatice. Aceste restricńii tindeau să nu strice rostul împerecherilor. În această zi, tinerii şi tinerele îmbrăcańi de sărbătoare se strângeau pe dealurile din preajma satului, în cete de vârstă şi gen. Fetele laolaltă culegeau flori de primăvară, iar băieńii culegeau vreascuri pentru aprinderea focurilor, în jurul cărora se aşezau şi făceau tot felul de glume pe seama antipatiilor şi simpatiilor dintre băieńi şi fete. La prânz, coborau în goană spre sat încercând să-şi prindă partenera preferată. Dacă fata era prinsă din fugă, băiatul o putea săruta în văzul tuturor. Era un fel de dragoste declarată în văzul lumii, sugerându-le celor din jur să se pregătească de nuntă pentru toamna respectivă. Această coborâre în fugă a băieńilor era numită in Mehedinăi zburătorire. Astăzi, sărbătoarea Dragobetelui este foarte putin cunoscută de către tineri, dar gesturi ce se practicau în acea zi în vechime au persistat şi pot fi recunoscute cu prilejul multor evenimente. Spre exemplu, în unele sate româneşti, la începutul primăverii, tinerii încă merg pe câmp şi adună primele flori ale primăverii (ghiocei, toporaşi). Merg atât băieńi, cât şi fete, îşi petrec timpul împreună, poartă discuńii, leagă prietenii sau unii bǎieńi chiar îşi mărturisesc dragostea purtată pentru o fată anume. Datorită mutańiilor şi transformărilor sociale, atât sărbătoarea Dragobetelui, cât şi multe alte obiceiuri nu mai sunt cunoscute şi practicate de către lumea modernă, mai ale cea din mediul urban. Şi, totuşi, nevoia de dragoste, de manifestare a sentimentelor trece peste orice barieră a timpului ori impuse de viańa socialǎ. Toate acestea, împreună cu nevoia oamenilor de a sărbători, de a ieşi din cotidian, au determinat împrumutul sărbătorilor de la alte popoare şi practicarea lor pe o arie foarte largǎ. Una dintre sărbătorile împrumutate este St. 10

11 Valentine s Day sărbătorită în ziua de 14 februarie. Ea nu este doar împrumutată, dar şi receptată, căci se suprapune mentalităńilor ce existau în cultura tradińională românească. Există opinia cum că St. Valentine s Day este o sărbătoare de import, americană. De fapt, acesta este primul nivel de cunoaştere al semnificańiei sărbătorii, care păstrează azi doar caracterul comercial şi carnavalesc (datorat mediatizării excesive). Consider că se impune a se menńiona sensurile inińiale ale acestei sărbători. Despre legenda Sf. Valentin se spune că datează încă de la 300 de ani după moartea lui Iisus Hristos. ÎmpăraŃii romani încă mai credeau şi se închinau zeilor lor. Valentin, un preot creştin, a fost trimis în închisoare datorită învăńăturilor creştine pe care le propovăduiau credincioşilor. În ziua de 14 februarie, preotul Valentin a fost condamnat la moarte, nu numai din pricina faptului că era un preot creştin, dar şi pentru că înfăptuise un miracol: o vindecase pe fata oarbă a temnicerului. Cu o noapte înainte de a fi fost decapitat, Valentin a trimis fetei o scrisoare pe care a scris from your Valentine. Totodată, se spune că Valentin scria mesaje şi le trimetea credincioşilor săi din închisoare. O altă semnificańie a zilei de 14 februarie este dată de oficierea unei ceremonii romane în onoarea unei zeińe romane. Tinerii alegeau la întâmplare numele unei tinere fete pentru a o însońi la festivităńi.acest gest seamănă atât cu cel al obiceiului românesc de a scoate fetele la horă (care se practica la Ńară), cât şi cu cel al exprimării simpatiei fańa de o anumită fată în ziua de Dragobete. Obiceiul de alege o iubită în această zi s-a răspîndit în întreaga Europă în Evul Mediu şi apoi către coloniile de pe teritoriul Americii.Astăzi, în schimb, situańia pare schimbată. Cei ce nu cunosc adevăratele origini ale ale sărbătorii de Sf. Valentin, cred că aceasta a început să se practice în America. Prin urmare, fenomenul are o traiectorie inversă de manifestare: dinspre America spre Europa. Astăzi, datorită caracterului comercial pe care îl are sărbătoarea, oamenii oferă felicitări, flori, diverse suveniruri persoanelor iubite. În reprezentările actuale, Cupidon este personajul cel mai răspândit ca simbol al dragostei de Sf. Valentin. Personajul cu arc şi cu săgeńi este reprezentarea zeului roman al dragostei (în mitologia greacă, Eros, zeul dintâi care asigură nu numai dăinuirea speciilor, ci şi coeziunea internă a Cosmosului). Faptul că este un copil simbolizează tinereńea veşnică a oricărei iubiri profunde. Globul pe care îl Ńine adesea în mâini sugerează puterea lui universală supremă. La o privire atentă asupra tuturor suvenirurilor oferite cu ocazia zilei de Sf. Valentin, remarcăm că la baza lor există un simbolism bine determinat, indiferent dacă obiectele în sine au un aspect comercial mai mult sau mai puńin plăcut. Cert este că fiecare se doreşte să simbolizeze ceva (flori şi săruturi), împletind cele două culori alb şi roşu. Oamenii se îmbracă în roşu, inimioarele roşii sunt afişate peste tot, totul este ambalat în roşu. Folosirea altei culori, albul, ne determină să remarcăm unele similitudini între sărbătoarea de Sf. Valentin şi cea a MărŃişorului (sărbătoare praticată în România), mai ales că ambele au fost inińiate şi practicate de către romani. La 1 Martie se sărbătoreşte ziua MărŃişorului. Conform calendarului vechi al romanilor, aceştia sărbătoreau Anul Nou la 1 Martie şi dedicau întreaga lună zeului Marte, zeu care a fost mai întâi al vegetańiei şi al căsătoriilor, devenind apoi zeu al războiului. Tot la 1 Martie se sărbătorea Matronalia, sărbătoarea femeilor şi când bărbańii ofereau daruri sońiilor. Românii sărbătoresc ziua ZeiŃei Pământului şi a VegetaŃiei (Ceres, in mitologia Romană). În acea zi, femeile şi fetele puneau la gât câte o monedă lagată de un şnur împletit din lână, alcătuit din două fire: roşu şi alb. Acestea erau purtate pentru noroc la rodirea câmpului, pentru a nu se pârli la soare, pentru a se face frumoase şi drăgăstoase. Culeasa de prof. Mihalache Tanta 11

12 Martisorul, funia zilelor şi a nopńilor, talismanul care te apără de rele, care îńi dovedeşte iubirea sau prietenia celui ce Ńi-l oferă, îńi aduce aminte că vine Primăvara, nu numai în natură, ci şi în inimile şi sufletele noastre. În ultima vreme, semnificańiile acestei mici bucurii au fost uitate. Dintr-un gest simplu, cu adânci înńelesuri, mărńişorul a devenit pentru majoritatea dintre noi mai mult o obligańie. Firele alb şi rosu sunt însemnul prieteniei celui ce Ńi-l oferă. Din păcate, adevărata semnificańie a fost uitată. La început, de fir se lega un banuń, însă cu trecerea timpului acesta a fost transformat în tot felul de figurine: coşar, trifoi, buburuză,potcoavă. MărŃişorul a fost, este şi va fi pentru noi tońi vestitorul primăverii. Adevărata semnificańie a fost cunoscută pe timpul stămoşilor noştri. Atunci, mărńişorul reprezenta victoria vieńii asupra morńii şi a luminii asupra întunericului. Cu mult timp în urmă, în negura vremurilor, mărńişorul era împletit din doua fire: unul alb şi unul negru. În timp, cel negru a fost înlocuit cu unul roşu. Poate pentru a exprima iubirea sau poate pentru a aminti de anumite sacrificii. Culoare albă semnifică puritatea sufletească, iar cea roşie reprezintă dragostea, puterea vieńii. Astăzi, mărńişorul este făcut cadou de 1 Martie, de ziua Babei Dochii sau a începutului de An Agrar. În trecut, în dimineańa zilei de 1 Martie, până să răsara soarele, fetele împleteau 2 fire, alb şi rosu, de care agăńau un ban de argint şi pe care îl Ńineau ascuns în sân până la Sf. Gheorghe. Cu firul mărńisorului legau o tulpina de trandafir, crezând ca astfel vor fi mladioase ca ramura trandafirului şi gingaşe şi curate precum floarea. Se spune că firul mărńişorului, funia zilelor dintr-un an, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce îşi ducea oile la munte. Astfel, asemănător ursitoarelor care torc firul vieńii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului născut primăvara. Cea mai veche atestare a obiceiului marńişorului la noi, dateaza de la începutul secolului al XIX-lea, când se considera că acesta era folosit spre pază, spre depărtarea de orice boală, de deochi. MărŃişorul este simbolul primăverii, al dragostei mărturisite, al voioşiei si al norocului. Fie că este făcut din aur, argint, pietre preńioase sau metale ieftine, mărńisorul aduce aceeaşi tainică bucurie. MărŃişorul este o datină străveche şi va rămâne astfel multă vreme de acum încolo. Datoria noastră este aceea de a duce mai departe această tradińie specifică zonei Balcanice. LEGENDA MARTISORULUI A fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intrun beci, in castelul sau. Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon. Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon. Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant. Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada. In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul 12

13 destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil. De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc. Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara. Semnificati literara a martisorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care sa-l purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa. Proiect educational Clasele II-IV Avem o singura mama si o singura viata. Nu astepta pana maine sa-i spui mamei ca o iubesti! Eu cred ca, mamele sunt locul de unde dragostea rasare din pamant si fericirea canta asemeni clopotelor in onoarea nasterii noastre... Mai cred ca, mamele sunt soarele care straluceste pentru viata cerului nostru interior, ca sa putem sti ca suntem vesnic iubiti si nu avem nevoie sa ne mai punem intrebari despre asta... Am linistea ca, oricare ne-ar fi teama, durerea sau deznadejdea care ne-ar umple viata, stim ca deasupra acestei furtuni, avem mereu prezenta dragostea lor, a mamelor... Am convingerea ca, nu exista dragoste ca cea a mamei si nicio legatura mai stransa cu pamantul, decat legatura pretioasa ce vine de la Dumnezeu atunci cand da nastere copilului sau, ca dragostea de mama este pentru vesnicie puternica... si nu se schimba niciodata...si cand copiii sai au mai mare nevoie de ea, dragostea mamei straluceste... Am credinta ca, in ceruri ingerii soptind unul altuia nu pot sa gaseasca printre cuvintele lor de dragoste, niciunul atat de dragastos ca cel al mamei si de aceea, cuvantul pe care l-am rostit pentru prima data a fost: MAMA! De aceea, cat de mult te iubim nu putem niciodata sa spunem, pentru ca e mai mult decat ar incapea vreodata in cuvinte si ziua de azi inseamna mai mult decat o zi fericita: inseamna ca te iubim pe tine, MAMA, intai de toate, apoi ca-ti multumim pentru ceea ce faci, inseamna ca reprezinti totul pentru noi si ca ne onorezi. Dar cel mai important lucru dintre toate este ca ne gandim la fericirea ta, MAMA,in aceasta zi, cu bucurie si dragoste! 1.Montaj literar muzical: Martie, mamica, sarbatoare/sarbatoarea ta, si-a primaverii 2.SCENETA: Ghiocelul suparacios 3.Potpuriu de cantece despre mama interpretate in grup sau individual de copiii claselor II-IV 4. Pentru lume esti o persoana oarecare, dar pentru mine, MAMA, tu reprezinti lumea! -Rostirea de catre fiecare elev a unui gand/mesaj catre mama, urmat de oferirea darului pregatit 13

14 14

15 Amintiri Stau si ma gandesc uneori ce scurta e viata unui om!viata fiecaruia este precum o stea.inceputul e cand apare pe cer, straluceste precum un soare pe imensitatea senina ori innorata, iar maturitatea, cand incet se topeste, dispare neajutorata precum palpairea unei lumanari. Dar parca e mai frumos cand straluceste, cand are putere acea parte a vietii numita copilarie! Nu e om cel ce o data in viata sa nu a stiut ce inseamna sa fie copil! Pentru fiecare copil, zilele de sarbatoare sunt un mic colt de Rai.Atunci toti prichindeii se intalnesc cu alti tanci de seama lor, merg de mana cu bunicuta la biserica si afla ce inseamna surasul. De Craciun, in fiecare an imodobesc bradul. Puzderii de stele si stelute atarna gingasi pe ramurile verzi. Globuri de cristal, ghirlande colorate parca toate imi indulcesc viata.varful, in fiecare an este impodobit cu un inger superb cu cativa crini in mana. In totdeauna m-a fermecat, poate lacrimile sale precum o perla sau zambetul sau unic. Si Pastele este mirfic. E prospetime si inviere. La biserica, mii de oameni aprind lumanari ce danseaza feeric.se aduc oua rosii si se ciocnesc cu veselie: Hristos a inviat! Adevarat a inviat! In fiecare an, de Pasti privesc apusul fermecator. Parca se scurge domol intr-o calimara, iar apoi natura il picteaza din nou ca un zmeu pe cerul senin. Toti copiii intampina veseli Pastele!Doar el aduce primavara si, cu ea, soarele ce ma incalzeste. Iancu Iulian a VIII-a A Galben Intr-o zi, plimbandu-ma printr-o gradinca cu flori, am zarit doi trandafiri. Acestia erau diferiti. Unul avea culoarea sangelui, o culoare patrunzatoare. Acelea era trandafirul rosu. Nu departe de acesta se afla altul.era un trandafir special. Avea niste tepi mici, frunze lucioase. Floarea lui era deosebita, petalele erau catifelate. Avea o culoare deschisa, placuta, pura. Era un trandafir galben. A doua zi, fiind ziua mamei mele m-am intors in gradina. Am luat trandafirul galben pentru a i-l oferi, deoarece acesta era delicat precum ea. Mama a fost incantata de floarea primita. In schimbul gestului meu, de ziua mea am primit de la mama un buchet de trandafiri galbeni. Dinca Angelica a VIII-a A 15 Ploaie de petale Din preistorie pana in epoca contemporana, oamenii au venit pe lume ca o ploaie de petale. La nastere, toti am avut pielea catifelata si am fost usori asemenea unei petale. Cu timpul acea petala devine o frumoasa floare, care mai apoi se stinge obosita si bolnava. Dar oricum nu putem face nimic, deoarece aceasta este legea vietii : o petala rasare, alta dispare. De aceea trebuie sa traim viata la maximum cu bune si cu rele, deoarece nu stim cand vom fi inlocuiti cu mici petale care dau buzna pe pamant cu mult mai mult chef de viata decat petalele batrane. Viata este un dar de la Dumnezeu, iar petalele sunt dovada iubirii! Stefan Daniela a VIII-a A

16 Albastru O culoare minunata este si va fi! Abastru este o culoare rece, dar eu as crede ca trebuie sa fie o culoare calda, pentru ca este foarte frumoasa. Daca as putea, as picta totul in albastru, iar cerul sa aibă tot aceasta culoare, dar mai densa, la fel ca si noi. Cu ea putem picta casele, pe o foaie de hartie si chiar oamenii. Albastra este apa cristalina si lin curge la vale cu aceasta culoare vie. Imi place aceasta culoare nemaipomenita, albastru superb. Am inima fericita si impacata ca exista. Mitache Iuliana Clasa a V-a A Ploaie de petale Primavara a venit cu ploi si frig. Cu toate ca razele soarelui nu au insotit-o sa dezmierde florile plapande, ele isi imprastie parfum in toata gradina acoperita cu covorase verzi. Palcuri de culoare albastra se zaresc sus pe cer. Unul cate unul, mugurasii frorilor si a copacilor incep sa se deschida in culori distincte, infrumusetand gradinile. Soarele a rasarit deschizandu-si ochisorii si zambind catre pamant.toate florile-l adora. Chiar si cerul incepe sa se bucure c-a venit soarele si petale colorate se imprastie-n tot satul de atata bucurie. Din inaltii mandrii pomi, ploaie de petale albe si rar cade, acoperind pamantul cu-n cearsaf frumos mirositor. Gelep Daniela Clasa a VIII-a A Aripi Intr-o seara, stand cu capul pe perna, am adormit. Am visat ca eram un mic copil, ce avea doua aripi. Eram singura, inconjurata de ziduri imense cu varfuri albe.m-am uitat in sus si am zarit panza albastra a cerului. Atunci avand aripi, mi-a venit o idee. Mi-am luat zborul si am plecat spre paradis. Zburand printre norisorii plumburii, am capatat chip de inger. Ajunsa la poarta raiului, am fost intampinata de alti fluturi ai cerului. Impreuna cu ei am petrecut o zi minunata. Am admirat frumusetile paradisului. As fi vrut sa raman alaturi de acei ingerasi, dar am fost trezita de prietena mea. I-am povestit totul. Mi-as fi dorit ca acela sa nu fie un vis, ci realitate. As vrea sa am aripi sa pot zbura oricand alaturi de ingeri! Primavara Mocanu Raluca Clasa a VIII-a A Prima fiica a batranului an si-a facut timid aparitia,topind troienile de zapada.si-a asternut pe pamantul caldut,mantia ei de ghiocei,apoi branduse,zambile si narcise. Tot ea a imbracat pomii in vesmant de sarbatoare, asteptand parca venirea sfintelor sarbatori de Pasti. Veselia este in toi. Pasarile calatoare s-au intors la vechile lor cuiburi,iar afara se aud ciripit de pasarele, zumzet de albine si rasete de copii fericiti. Oamenii au iesit la munca campului arand si semanand pamantul dezmortit acum la venirea primaverii. Zilele sunt mai lungi si mai calduroase,iar in aer se simte mireasma primaverii. Primavara si-a luat rolul in serios,bucurandu-ne cu frumusetile ei nebanuite de la an la an. Serban Larisa Clasa a II a A 16

17 Primavara Bun venit primavara! Natura se trezeste la viata, mangaiata de razele caldute ale soarelui.pe camp ultimile petice de zapada s-au topit.cerul senin se oglindeste in apa lacului.aerul e parfumat de primele flori:ghiocei,zambile,narcise si allele.pomii cu florile lor albe sir oz impodobesc gradina. Deodata tot vazduhul e plin de ciripitul pasarilor calatoare,care se intorc iarasi la noi.la fereastra casei se aud randunele vesele care isi cladesc cuibul pentru a cloci ouale si a creste puisorii dragalasi. Pe campii mieii zburda veseli alaturi de mamicile lor,rontaind cu placere primele fire fragede de iarba. Te iubesc, primavara! Sandu Sebastian Clasa a II a A Primavara A sosit primavara. Au aparut primele flori de primavara. In curand copacii vor imbraca haina alba de sarbatoare. Randunelele, in stoluri, se intorc la cuiburile vechi de la streasina caselor. Pamantul se acopera cu un covor de iarba verde.toti copiii se joaca. Oamenii pregatesc pamantul.mieii zburda pe campii.toate animalele pasc iarba verde.unii copii ii ajuta pe parinti la pregatirea terenurilor, iar altii planteaza in gradina: rosii,castraveti si morcovi. Ce frumos este primavara! Pravat Gabriela Clasa a II a A Primavara Este primavara. Impreuna cu parintii am mers la padure. Acolo inflorisera si copacii si se auzea intoarcerea pasarilor calatoare. Deodata am zarit printre pomi niste flori superbe.m-am intrebat in gand : - Ce flori or mai fi si acestea? Am intrebat-o pe mama : - Mama, ce flori sunt acestea? - Acestea sunt niste zambile. Deodata mi-a venit o idee si i-am spus mamei mele: - Mama, pot sa culeg un buchet de zambile pentru bunica? - Sigur, raspunse mama. Am cules un buchet de zambile. Cand am ajuns acasa m-am dus la bunica si i-am zis: - Bunico, aceste flori sunt pentru tine. - Multumesc, spuse bunica. Bunica m-a luat in brate si m-a sarutat pe frunte. Ce zi de primavara frumoasa a fost! Pascu Daniela, Clasa a II a A 17

18 Bun venit primavara! M-am trezit de dimineata si am iesit afara. In aer se simtea mirosul primaverii. Dinspre padure se auzea cantecul cucului si al mierlei. In ograda pasarile parca purtau o discutie.gaina facea cot-codac,rata mac-mac, cocosul cucurigu,cainele ham-ham, iar pisica miau-miau. Aparuse sfioase cateva firicele de iarba, acestea erau motivul galcevei dintre pasari. In gradinita vestitorul primaverii, ghiocelul, se bucura de razele calde ale soarelui, care mangaiau intreg pamantul. Venise primavera. Plina de bucurie am strigat: - Bun venit primavara! Serban Larisa Clasa a II a A Primavara Ghioceii au rasarit, Pomii s-au impodobit, Primavara a venit! Cu flori multe si marunte, Pasarele mititele canta, Campul tot a inverzit Canta iar pe ramurele. Primavara, bine ai venit! Sandu Sebastian Clasa a II a A In gradina Este primavara. Eu si sora mea suntem in gradina de flori care a inceput sa se trezeasca la viata dupa un somn indelungat in timpul iernii. Eu adun frunzele uscate ramase de toamna trecuta care au tinut de cald impreuna cu plapuma groasa de nea floricelelor ascunse in pamant. Sora mea le pune in cos. Cu ajutorul nostru, micii ghiocei incep sa-si arate capetele ascunse sub zapada. Lacramioarele, viorelele si narcisele se ivesc si ele zglobii in diferite locuri ale gradinitei pentru a tine companie micutilor ghiocei. Zambilele mai lenese isi fac si ele aparitia parca trezite de bucuria celorlalte flori pentru aparitia razelor blande de soare aduse de inceputul primaverii. Noi ne minunam da frumusetea naturii si ne bucuram impreuna cu toate plantele de venirea primaverii si de trezirea gradinii la viata. Gradina este minunata atunci cand este plina de flori si ne transmite si noua bucuria lor. Imi iubesc gradina si voi avea mereu grija de ea. Magdalena Baranguta clasa a IV-a De as putea culege o frantura de cer... De-as putea culege o frantura de cer, as pune in ea iubirea ca sa lumineze, speranta ca totul sa fie posibil si incredere ca sa crezi in imposibil. Apoi as lua-o si as asezao la loc ca sa poata binecuvanta pe toti. Stan Cristina-Gabriela Clasa a VIII a A De-as putea culege o frantura de cer, cand va veni noaptea, in Carul mare m-as culca si pe sora mea as aseza-o langa Closca cu pui sa se simta ca sub mana mamei. Iar pe tatal meu l-as pune sa lustruiasca Luceafarul. Iancu Marian Clasa a VIII a A 18

19 De-as putea culege o frantura de cer, As pune-o in casa, intr-un paharel. Sa fie senin si plin de bucurie, S-o scot din pahar cand nu-i voiosie. Necula Andreea-Catalina Clasa a VIII a A Rasarit Rasarit e o regina.soarele ii este slujitor. Intr-o zi, Rasarit a nascut o fetita de culoare galbena si i-a pus numele Luna. Cand fata a crescut, a inlocuit-o pe mama ei pentru ca aceasta murise. Ea a hotarat sa ii ia si numele mamei ei pentru a nu o uita. Acum pe ea o cheama Luna a rasarit. Marin Elena Clasa a VIII a A Randunica Pe un varf de ramurea Sta pitit-o randunea Zgribulita sta sarmana Fiindca nu mai vine mama. Pravat Iulian Cls a V a A Puisorul tot asteapta Este noapte si-i e frica Dar mamica lui desteapta A venit cu mancarica. PRIMAVARA Iarna este pe sfarsite, Iarba capata culoare, Pomilor le creste floarea, Iar plapanzii ghiocei Pasarile ncep sa cante, Vor sa-mprospateze cerul La mirosul primaverii. Cu mirosul ca de tei. Gelep Vasile cls. a V a A DE VORBA CU UN GHIOCEL Soarele isi face loc printre norii cenusii, trimitand cateva raze sfioase spre pamantul invesmantat in alb. Mantia argintie incepe sa se destrame in firicele jucause. Se aude un sunet cristalin :,, Clinc clinc! Cine poate fi? Vladut isi pleaca privirea spre peticul alb de sub care se strecoara firav un ghiocel. - Ce-i cu tine, voinicule? Incotro? - Ma grabesc sa vestesc naturii sosirea Zanei Florilor. Gata! Ajunge cu iarna slaba si zaluda. Dar cu tine ce-i? - M-au fermecat razele diafane ale mandrului astru ceresc si adierea blanda a zefirului. Uite, se intorc pasarile calatoare! - Da glasul meu le-a chemat din departarile albastre. - Minunat! Un fluturas! - Incepand de azi, totul va fi minunat, asa cum spui tu. Vor rasari primele fire de iarba, vor aparea gazele, vor inflori copacii. Si acum la treaba! Mai am multe de anuntat. - Ramas bun, drag vestitor! Totul freamata de viata. Mai am de colindat. Damian Maria Cls. a V a A 19

20 pagina realizata de inv. Visean Georgica Copilule, nu contribui la distrugerea sigura a naturii, ci la refacerea ei, mentinand curatenia si ingrijind frumusetile ei, oriunde te-ai afla! Natura a inconjurat totdeauna viata omului cu munti si ape, cu paduri fosnitoare si campii smaltuite cu flori, cu multe plante, pasari si felurite alte vietuitoare. In zilele noastre, protejarea naturii, a frumusetii si diversitatii ei a devenit o preocupare constienta din ce in ce mai staruitoare a intregii societati. Excursiile, drumetiile la padure si plimbarile in jurul satului (poiana, izlaz) constituie minunate prilejuri pentru exercitii de contemplare a frumosului natural: copaci falnici, flori gingase, perfectiunea cu care este alcatuita corola unei papadii, petala catifelata a unui toporas sau planarea lina a aripilor maiestrit colorate ale unui fluture, un apus de soare, toate acestea vor imbogati continutul perceptiilor copiilor, constituind un izvor pentru creatiile lor. Educatia ecologica necesita cunoasterea interactiunii om-mediu, constientizarea micului cetatean de necesitatea implicarii lui in protectia mediului, participarea lui directa la activitati care conduc la rezolvarea problemelor de mediu, deoarece el este gestionarul si consumatorul de maine al resurselor. Educatia copilului in acest sens incepe in familie si gradinita si se continua sistematic la scoala. Copiii vin in contact adesea cu natura si de aceea ei trebuie sa stie ca nu au voie sa faca focul in padure, sa distruga arborii sau puietul, crestandu-si numele pe scoarta lor, sa lase gunoaie in locuri de popas. Apropierea de natura este un gand, un sentiment, o emotie,pe care le simte omul inca din perioada copilariei. Impacarea cu natura, prietenia fata de ea, iubirea reprezinta singura noastra sansa pentru viitor, iar viitorul sunt ei, copiii. Din acest motiv pledam cu toata puterea sufletului si a mintii sa facem front comun pentru o educatie ecologica serioasa si profunda, in cadrul careia asimilarea cunostintelor se inbina cu activitatile practice de protejare a mediului. OCROTIND NATURA, NE OCROTIM PE NOI INSINE! NU DISTRUGETI PADUREA! NU LASATI GUNOAIELE IN URMA VOASTRA! 20

21 PROIECT EDUCATIONAL Clasele I-VIII Nu distruge ceea ce nu ai creat! Jean Dorst Planeta noastra sufera de neglijenta unor oameni care polueaza mediul. Ei nu sunt intotdeauna constienti de raul pe care il fac prin efectele activitatilor lor asupra vietii planetei si a noastra, a tuturor. De conştientizarea efectului activităńilor umane asupra mediului şi implicit asupra evoluńiei pe planetă, depinde viitorul florei, faunei şi implicit al existenńei omului pe Pământ. De cele mai multe ori în mod inconştient, dar chiar şi în mod conştient, motivańi de interese egoiste sau de o indiferenńă, nu mai puńin condamnabilă, oamenii desfăşoară activităńi, care pot deveni sau pot genera dezastre ecologice cu efecte mai mult sau mai puńin grave şi a căror remediere se dovedeşte costisitoare şi dificil de aplicat. Trebuie sa intelegem cu totii ca traim pe aceeasi planeta si ca avem datoria sa o protejam. Ceea ce natura a creat in milioane de ani se poate distruge in cateva zile, luni sau ani. Pentru a evita distrugerea mediului trebuie sa cunoastem legile acestuia si sa actionam in conformitate cu ele. De asemenea trebuie sa invatam sa protejam, sa ocrotim si sa conservam elementele mediului natural, sa avem o atitudine critica fata de cei care polueaza orice element al mediului (apa, sol, aer), sa initiem campanii impotriva poluarii si sa realizam activitati de mentinere a curateniei. Parteneriatul PRO-ECO este conceput ca o modalitate de cooperare intre clasele partenere in vederea realizarii unor activitati comune de protectie a mediului, dar si de constientizare a populatiei asupra efectelor nocive ale poluarii. PROIECTUL EDUCATIONAL isi propune sa determine elevii sa-si reconsidere stilul de viata in raport cu lumea inconjuratoare. - Conştientizarea copiilor şi adulńilor din satele si orasele noastre de necesitatea protejării mediului natural, ei fiind primii şi principalii beneficiari ai atitudinii protectoare fańă de darurile pe care natura ni le-a pus în mod generos la dispozińie. - Urmarim sa transformam elevii in cetateni informati care sa-si dezvolte abilitati de comunicare si participare. OBIECTIVE : -conştientizarea relańiei dintre om şi mediu, interdependenńa dintre calitatea mediului şi calitatea vieńii; - identificarea atitudinii oamenilor referitoare la protectia mediului; - promovarea unui mediu natural propice vietii; - sensibilizarea comunitatii in privinta problemelor de mediu prin atitudinile si activitatile elevilor; -dezvoltarea unei atitudini pozitive fańă de curăńarea şi protejarea mediului în care trăim; -implicarea responsabilă în acńiuni de protejare a mediului din satul în care locuim; - consolidarea relatiilor dintre educatia scolara si cea extrascolara. 21

22 PLANUL ACTIVITĂłILOR Martie 2008: Parcul nostru mandra floare - activitate de colectare a gunoaielor din curtea scolii si din parcul aflat in imediata apropierea scolii. Aprilie 2008: Plantam un pom, plantam o floare! - activitate realizata cu sprijinul parintilor, prin care elevii au ocazia sa planteze flori si copaci aducandu-si astfel contributia la restabilirea echilibrului ecologic. Mai 2008:,,Strange si foloseste -realizarea unor lucrari din materiale refolosibile Iunie 2008: Prietenii naturii - evaluarea activitatii prin realizarea unui concurs intre clasele implicate. Evaluarea proiectului se va realiza printr-un concurs intre echipele claselor partenere. Prin intermediul concursului va fi stimulat comportamentul participativ al elevilor, capacitatea lor de a se angaja in actiuni, de a interactiona la nivelul grupurilor, avand posibilitatea sa-si valorifice propriile cunostinte referitoare la protejarea mediului inconjurator, manifestandu-si imaginatia, creativitatea, disponibilitatea in plan afectiv si social. 22

23 Pădurea de stejari seculari din comuna Alexeni, a primit avizul favorabil nr. 102 din al Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii a Academiei Române de declarare monument al naturii si a fost declarata prin H.G. 2151/2004. Padurea se află pe islazul comunal, figurând în evidenńele cadastrale în tarlaua 15, parcelele 46 şi 47. SuprafaŃa celor două parcele pe care se întinde grupul de stejari seculari este de ha, având un număr total de 56 exemplare de stejar din care 25 cu vârste de peste 200 ani. Zona este valoroasă datorită existenńei acestor exemplare speciale de stejar prin vârsta şi dimensiunile impresionante cât şi genului arborilor (Quercus cerris) rar întâlnit în zonă. Arbore secular pus sub regim de protecńie prin Hotărârea Consiliului JudeŃean nr.22 din Arborele se află amplasat în incinta împrejmuită a SC BalanŃa Alexeni (fostul CAP Alexeni) şi are varsta de cca 350 ani. Specia arborelui este stejar (Quercus robur) - cu frunze eliptice, scurt peńiolate, cu marginea lobată, având lobii rotunjińi şi sinusuri largi. Coroana arborelui este de dimensiuni (deschidere şi înălńime) impresionante, cu ramuri noduroase. In anul 2003 a fructificat bogat şi nu a prezentat forme de degradare. Acest arbore este bun al patrimoniului natural existent în situ, ce se încadrează la art. 5 (1) litera a, a Legii nr. 462/2001, pentru aprobarea OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ca monument al naturii (anexa nr. 1 scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate litera c). Este un exemplar special prin vârstă şi dimensiunile impresionante, un exemplar frumos dezvoltat, simetric, somptuos şi totodată rar - printre cei mai vârstnici arbori identificańi până în prezent în judetul Ialomita. Fără ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă include protecńia mediului, iar protecńia mediului condińionează dezvoltarea durabilă. Mesajul elevilor din clasele I-VIII- Alexeni: Natura cu frumuseńea sa nemărginită ne înfrumuseńează viańa, de la răsăritul soarelui până la apus, cu minunatele flori tricolore, cu ciripitul pasărilor, cu un fir verde de primăvară. Natura e însăşi viańa noastră şi imaginańia, ea ne ascultă atunci când noi vorbim, ne protejează atunci când noi îi cerem ajutor. Trebuie s-o ajutăm! ÎntindeŃi o mînă sinceră acestei minunate prietene, NATURA, respectańi-o şi iubińi-o şi veńi deveni apărătorii ei! Natura trebuie ocrotită în întregul ei. Trebuie să facem acest lucru de dragul generańiilor care urmează, a urmaşilor noştri. Ei nu trebuie să plătească pentru greşelile pe care noi le-am făcut. Lucrare prezentată la Simpozionul NaŃional Interdisciplinar «Comunitate şi Mediu» edińia a V-a / Colegiul NaŃional «Al.Lahovari» Râmnicu Vâlcea - 10 noiembrie Prof. Niculina Stan 23

24 în Austria există un lac, Alm, cu o mică insulă care are proprietatea neobişnuită de a se muta periodic de la un mal la altul? lacrimile au acńiune bacteriană? Microbii aflańi într-un tub de cultură, în contact cu câteva lacrimi sunt omorâńi sau anihilańi? pe planeta noastră se declanşează zilnic în medie de furtuni, ce provoacă mari pagube materiale? vânturile şi apele curgătoare poartă annual circa 6 miliarde tone de pământ? o picătură de apă conńine 100 miliarde de miliarde de atomi? în picăturile de ploaie s-au găsit urme de vitamina B12 şi acid nicotinic? În picăturile superioare ale atmosferei, la latitudini de 6-9 km, trăiesc numeroase microorganisme şi chiar alge. în insulele Filipine trăieşte o anumită specie de maimuńă care dovedeşte o abilitate ieşită din comun? Ea este în stare să execute o serie de sărituri de la un copac la altul măsurând până şi 200 metri. fără apă, cămila şi crocodilul pot trăi vreme îndelungată? Cămila peste 700 zile, crocodilul 400 zile. un câine poate răbda de foame de zile? Dar nu poate trăi mai mult de 13 zile fără să doarmă? Câinele este campion al simńului olfactiv, poate deosebi 500 de mii de mirosuri? albinele asigură perpetuarea şi înmulńirea a peste specii de plante? furnica secerătoare indică, cu exactitate, locul unde se pot fora fântâni? prima maşină de tipărit realizată de Johannes Gutenberg şi dispărută după moartea lui, a fost regăsită după 388 de ani? umbrelele au apărut în secolul al III lea î.e.n. în Orient? La început le purtau numai servitorii pentru a-şi apăra stăpânii. Abia în secolul XVII, umbrela a început să fie purtată de deńinatorul ei? pe teritoriul Tunisiei s-a abătut, în luna mai 1981, o ploaie de meteorińi; fenomenul a fost observat în regiunile centrale şi de nord ale Ńării? în eşantioanele marńiene s-a depistat un enorm procent de fier de 14 %, Terra conńinând doar 5 % fier? planeta gigantă a sistemului nostru solar Jupiter - este considerată de astronomi o stea ratată,,; ea iradiază în infraroşu o puternică energie generatoare de surprintătoare fenomene, cum este şi faimoasa pată roşie? Planeta Marte găzduieşte,, vulcani impresionanńi: astfel Olympus Mons, din regiunea numită Tharsis, atinge o înălńime de 25 km, diametrul fiinf de 600 km? cometa Hancke are cea mai scurtă perioadă orbitală: 3,3 ani, fapt ce a permis să fie observată de mai multe de 50 de ori, ultima fiind în anul 1992? primele notańii despre eclipse datează de peste 3000 ani şi sunt datorate caldeenilor? prima referire la o pată solară datează din anul 350 î.e.n. şi aparńine lui Teofrastus din Atena? vârsta Soarelui este estimată la 4,5 * ani? Culese de elevii clasei a VII a 24

25 Cainele meu, Rex Cand mi l-a adus tatal meu, era un ghemotoc mic de blana. Era un pic speriat si cred ca ii era dor de mama si de fratii lui. Si eu eram mai mic atunci cand l-am vazut, dar m-a atras imediat. In fiecare zi abia asteptam sa ma trezesc, sa il hranesc si apoi sa ma joc cu el. Ne jucam cu mingea sau cu bete si, incet-incet, am devenit prieteni.am inceput sa-l iau la joaca cu pritenii mei si astfel a devenit si prietenul lor. Timpul a trecut si Rex a crescut, iar acum a devenit un caine de paza. Dar, pentru mine, el ramane tot ghemotocul pe care l-am vazut prima data si il iubesc. Costache Bogdan Clasa a III-a Max, Lola si Labus Mie imi plac toate animalele dar, cel mai mult, imi plac cei trei caini ai mei: Max, Lola si Labus. Sunt foarte cuminti, ascultatori si inteligenti. Max are blana neagra cu pete albe si are ochii negri. Lola are blana galben auriu si ochi verzi, iar Labus are blana alba si ochii negri. Mereu, cand sosesc de la scoala, ei ma asteapta la poarta si se urca pe mine si ma murdaresc. Intr-o zi, cand veneam de la scoala, ma asteptam sa ma intalnesc cu cateii mei, dar am observat ca nu sunt la poarta si atunci m-am speriat rau. Am intrat in casa, m-am schimbat, am luat o gura de mancare si am inceput sa-i caut.i-am cautat cu disperare peste tot, dar nu i-am gasit.deodata, mi-am dat seama ca nu i-am cautat in curtea cealalta.m-am dus intr-un suflet la poarta, am deschis-o si, in acea clipa, cateii au sarit pe mine si au inceput sa ma linga.nu va pot descrie bucuria care m-a cuprins cand i-am vazut. Am uitat de masa si m-am jucat cu ei pana seara. Ce fericita sunt cu prietenii mei Max, Lola si Labus! Iancu Maria Mirabela Clasa a III-a LA ORA DE STIINTE,,Urechila Animalul meu preferat este iepurasul,,urechila.eu iubesc acest animal pentru gingasia si rapidita- tea lui dar si pentru ca este usor de ingrijit. Iepurasul traieste la munte, la campie, dar si pe langa casa omului in custi special amenajate.el este alcatuit din: cap, corp, picioare si codita. La cap are doua urechi lungi si ascutite, de unde ii vine si numele de,,urechila.corpul este acoperit cu o blana de culoare cenusie. Mai are si patru picioare si o codita scurta si stufoasa. Iepurasul meu mananca fructe, legume si iarba. El face parte din familia rozatoarelor.mias dori ca,,urechila sa mai aiba un fratior. Iubesc iepurasii pentru ca ei ne aduc spiritul Pastelui cu cadouri si oua rosii. Pravat Gabriela Calutul meu Clasa a II a A De mic eu am inceput sa iubesc animalele. Dintre toate animalele eu prefer calul. Vazandu-i pe parintii mei cu cata dragoste ingrijeau acest animal, am inceput sa-l indragesc si eu. Calul este un prieten devotat si apropiat omului. El m-a cucerit cu frumusetea, gingasia si blandetea lui, astfel incat imi doresc si eu un calut al meu.oamenilor, calul le este de mare ajutor.il folosesc la treburile gospodaresti,in agricultura si la jocurile de curse.calul este un animal ierbivor, de aceea el se hraneste cu iarba, fan si cereale. Unii cai sunt de o frumusete rara. Noi trebuie sa iubim si sa protejam animalele. Popa Ionut Clasa a II a A 25

26 Pagina realizata de inv. Filip Ionela Steve Robert Irwin s-a nascut in februarie 1962 in Victoria (Australia). In 1970, Bob Irwin, tatal lui Steve, care era un naturalist iubitor de reptile, s-a mutat cu intreaga lui familie in Queensland (Australia) si a infiintat un mic parc zoologic pentru reptile. Acest parc a devenit o adevarata afacere de familie, ajungand la peste 150 crocodili, iar in 1991 parintii lui Steve, Bob si Lyn, s-au retras, lasand gradina sub conducerea fiului lor. Acesta a numit parcul zoo «Australian Zoo». In iunie 1992 s-a casatorit cu americanca Terri Reines, technician veterinar din statul Oregon, pe care o cunoscuse cu cateva luni inainte in parcul sau zoologic, unde Terri venise in excursie. In acelasi an apare si primul sau documentar, The Crocodile Hunter, filmat de prietenul sau, producatorul TV John Stainton, care de altfel ii va fi aproape pana in ultima clipa. Succesul acestui documentar l-a incurajat sa faca altele, ajungand la zeci de episoade din documentarele : Crocodile Hunter, Croc Files, Croc Diaries si The NewBreed Vets, inceput in Primul film in care a aparut a fost Dr. Dolittle 2 alaturi de Eddie Murphy, jucandu-si propriul rol, apoi a jucat in The Crocodie Hunter: Collision Curse. Terri i-a fost partenera nu numai in viata, ci si in documentarele si filmele sale,impreuna au doi copii, Bindi Sue si Bob, pe care i-a crescut in «Australian Zoo»,unde a crescut si el, in spiritul dragostei pentru animale si mediul inconjurator. Ultimul sau documentar a fost «The Ocean s Deadliest», realizat impreuna cu Philippe Cousteau, nepotul celebrului biolog Jaques Yves Cousteau. Pe 4 septembrie 2006, în largul portului Douglas, la nord de Cairns (Australia) in timp ce filma pentru documentar, a fost intepat in inima de o pisica de mare. Steve Irwin alaturi de Philippe Cousteau in timpul filmarilor pentru The Ocean s Deadliest I am an wildlife worrior, and I will fight, fight to the death for wildlife (Sunt un aparator al vietii salbatice, si voi lupta, voi lupta pana la moarte pentru viata in salbaticie).( Steve Irwin) My job, my mission, the reason I ve been put on this planet, is to save wildlife (Munca mea, misiunea mea, motivul pentru care am fost adus pe acest pamant este salvarea vietii in salbaticie.) ( Steve Irwin) Si acest lucru l-a facut timp de 44 de ani. A luptat nu numai pentru supravietuirea animaleleor salbatice, dar a militat si pentru o cunoastere mai buna in special a animaleleor periculoase: crocodili, serpi veninosi, rechini, etc, animale pe care pana la el omul le-a vazut ca pe un rau ce trebuie starpit, le-a atribuit o violenta ce nu le era specifica, iar Steve Irwin a aratat ca aceste animale nu ataca decat pentru a se apara de adevaratul pericol al planetei, omul. Cine oare nu recunoaste costumul kaki pe care l-a purtat in orice ocazie? Sau cine nu a auzit expresia Cricky! sau formula sa de salut Croc rules!? Pentru multi a fost si ramane un erou, un model de viata, comportament si devotament pentru natura. De altfel, primul sau copil, Bindi Sue, poarta numele crocodilului favorit, Bindi, si al cainelui sau Sui. Exista o specie de testoase ce-i poarta numele: Elseya Irwini. In Beervah, Queensland, exista o strada ce-i poarta numele: Steve Irwin Way, iar in 2006, filmul animat Happy Feet a fost dedicat memoriei sale, ca si documentarul The Ocean s Deadliest. If there is one thing that I, Steve Irwin, want to be remembered, is for passion and enthousiasme. (Daca e un lucru pentru care eu, Steve Irwin vreau sa fiu tinut minte, este pentru pasiune si entuziasm.). ( Steve Irwin) 26

27 DINłI FRUMOŞI PENRU UN ZÂMBET STRĂLUCITOR ToŃi dorim să avem un zâmbet frumos, chiar dacă nu reuşim întotdeauna să definim cu exactitate ce înseamnă asta. Pentru a zâmbi frumos trebuie în primul rând să avem dinńii albi şi strălucitori. Dacă pe vremuri dinńii erau ignorańi, astăzi suntem conştienńi de importanńa lor. De când există, omul a suferit mereu din cauza dinńilor. Faraonul Tutankamon a murit din cauza unui abces dentar. De-a lungul timpului, caria dentară a fost atribuită multor cauze mai mmult sau mai puńin ciudate. MOTIVELE PENTRU CARE NE DOR DINłII: Durerea este un semnal de alarmă al corpului nostru. În general, prima durere a unui dinte este provocată atunci când consumăm ceva cald sau foarte rece ori foarte dulce. În acele momente simńim o durere intensă care dispare ori repede ori in timp îndelungat. Cauzele durerii pot fi diverse, dar în general reprezintă primul semn al existenńei cariei dentare. Atunci trebuie să programańi o consultańie la medicul stomatolog. CARIA DENTARĂ ESTE O BOALĂ? Microbii, bacteriile, sapă adevărate găuri în dinńi. Zaharurile pe care le consumăm sunt utilizate de către microbe pentru a se hrăni. Aceşti microbi eliberează acizi care distrug smalńul dinńilor. Când apare caria, microbii se prind acolo şi sunt imposibil de înlăturat prin perierea dinńilor. Caria dentară este o boală destul de grava. CARIA SE POATE VINDECA? DA, se pot remedia pagubele cauzate de carie, dar dintele nu va mai fi niciodată ca înainte. Un dinte nu se vindecă niciodată singur, aşadar trebuie să apelăm la un stomatolog. IGIENA DENTARĂ CEA MAI BUNA SOLUTIE? DinŃii trebuie periańi intr-o manieră eficientă. Ei sunt aşezańi vertical, aşadar trebuie ca periuńa să se deplaseze în aceaşi direcńie, adică de jos in sus, pentru ca firele ei să cureńe spańiile dintre dinńi. Numai partea de deasupra dinńilor trebuie periată înainte şi înapoi. DinŃii trebuie spălańi de cel puńin două ori pe zi - dimineańa şi seara. Pentru a fi eficient periajul trebuie să dureze între 3 şi 8 minute. Pagina realizata de elevii clasei a VI a 27

28 În concepńia actuală, educańia fizică şi sportul în timpul liber capătă două aspecte fundamentale: utilitatea practică şi lupta împotriva oboselii, plăcerea de necontestat a exercińiilor fizice şi a mişcării în aer liber a elevilor. Folosirea utilă a exercińiului fizic trebuie întregită cu petrecerea plăcută, de agrement a timpului în aer liber folosind jocurile, sporturile şi turismul. Dacă timpul liber este folosit judicios, el devine un mijloc de formare a personalităńii umane, de educańie permanentă. Aceste activităńi libere trebuie organizate cu colegii, prietenii, cu familia atât sub forma necompetińională, cât şi sub forma unor competińii. EsenŃial este ca aceste activităńi de educańie fizică şi sport să intre în regimul zilnic de viańă al fiecărui elev. Obişnuirea treptată a elevilor cu practicarea sistematică a exercińiilor fizice şi a mişcării în afara şcolii înseamnă modelare, conştientizare şi participare activă. În cadrul activităńilor sportive extraşcolare, elevii se obişnuiesc să-şi exercite responsabilitatea. Ei capătă cunoştinńe, deprinderi şi priceperi de a obńine eficienńă în tot ceea ce fac, dobândesc spirit de cooperare şi o mai mare posibilitate de manifestare creatoare. Elevii învańă să gândească în acńiune, să ia decizii rapide şi eficiente, devin mai hotărâńi, mai perseverenńi în atingerea obiectivelor propuse. Activitatea sportivă extraşcolară constituie un element important în ceea ce priveşte integrarea socială a elevilor, iar dacă ei vor fi beneficiarii unui vast program de cunoştinńe în domeniul educańiei fizice vor şti să folosească util şi plăcut timpul liber, asociind exercińiile fizice cu factorii naturali (aer, apă, soare). CunoştinŃele, priceperile şi deprinderile necesare activităńii independente la educańia fizică se însuşesc în lecńia de clasă. Apoi se perfecńionează şi se completează prin teme pentru orele de educańie fizică şi activităńi libere. Prin urmare nivelul, cantitatea şi calitatea activităńii petrecute în timpul liber îşi au izvorul în cantitatea şi calitatea volumului instructiv-formativ agonisit în lecńia de educańie fizică. ActivităŃile sportive practicate în timpul liber oferă elevilor un domeniu cu multiple valenńe educative şi formative. Sportul îl învańă pe elev să piardă cu demnitate, nu numai să câştige în întreceri, ceea ce înseamnă un câştig educativ de mare importanńă pentru formarea sa ca individ şi totodată pentru integrarea sa în colectiv, în societate. Astfel elevii se obişnuiesc cu disciplina vieńii, învańă să-şi organizeze şi să-şi programeze activitatea într-un anumit fel, rańional, alternând efortul fizic cu cel intelectual, cultivând odihna şi munca în mod inteligent. Prin aceasta, sportul reprezintă un exercińiu formativ important de organizare a vieńii, determinându-i pe elevi să devină consumatori de timp liber. EducaŃia fizică şi sportul recreativ contribuie la creşterea rezistenńei organismului la efortul intelectual şi fizic, la destindere şi relaxare constituind o componentă însemnată a procesului de formare multilaterală a elevilor, a odihnei căreia îi imprimă un caracter activ. ExerciŃiul fizic este folosit ca mijloc al educańiei fizice atât în activităńile şcolare, cât şi în activităńile individuale, extraşcolare. Prin intermediul exercińiilor fizice se acńionează în sensul dezvoltării proporńionale a organismului, însuşirii unui sistem de cunoştinńe, deprinderi şi priceperi motrice, dezvoltării aptitudinilor motrice şi a trăsăturilor de voinńă şi caracter. Prof. Banescu Maria 28

29 PROBLEME MAI.. HAZLII 1.Din 12 betisoare sunt compuse patrate. Inlaturati 2 betisoare astfel incat sa ramana numai doua patrate de dimensiuni diferite. 2.Trenul electric merge de la est spre vest. Accelerand mersul, trenul face 60 km pe ora. In aceeasi directie, de la est spre vest, sufla vantul, dar cu viteza 50 km pe ora. In ce directie va fi dus fumul trenului? 3. Un morar a venit la moara. In fiecare din cele patru colturi ale incaperii el a vazut trei saci de faina. Pe fiecare sac s-au asezat trei mâńe, iar fiecare mâńă a avut pe langa dansa trei motanasi. Se intreaba, cate picioare au fost la moara? 4.Cum se poate cu un sac de grau, macinandu-l sa umpli doi saci, care au aceeasi marime ca si sacul in care se afla graul? 5.Doi pe drum s-au intalnit si trei cutii au gasit, Patru se intalniră-cate cutii vor gasi? 6.Zburau niste rate : una inainte si doua in urma, una in urma si doua inainte, una-i printe doua si trei in rand. Cate rate au zburat in total? 7.Doi sapatori dezgroapa 2 m de groapa in 2 ore.cati sapatori in 5 ore vor dezgropa 5 m de groapa? 8.Doi tati si doi feciori au prins trei iepuri, dar fiecarui i-a revenit cate un iepure. Se intreaba, cum asa s-a intamplat? 9.Vom considera, convecńional, că dacă omul nu mănâncâ 7 zile (o zi -24 de ore ) sau nu doarme 7 zile, atunci el va muri. Fie că un om o săptămână n-a mâncat şi n-a dormit Ce trebuie să facă în primul rând către sfârşitul a 7-ei zile, să mănânce sau să doarmă, ca să rămână viu? ( Deşi problema poartă un caracter glumeń, ea are o soluńie strictă şi unică ). 10.Au fost adunate împreuna 7 stoguleńe de fân şi încâ 11 stoguleńe. Câte stoguleńe de fân s au obńinut? Pagina realizata de inv. Dinu Mariana 29

30 De câte ori ne-am gândit şi am stat de vorbă cu partenerul de viańă despre educańia pe care am avut-o noi în familiile noastre? Am încercat să facem un inventar al întâmplărilor din copilăria noastră care ne-au influenńat cel mai mult? Am întocmit o listă a micilor bucurii din copilărie care ne-au impresionat cel mai mult? Copilăria ca şi restul vieńii cuprinde şi întâmplări neplăcute şi o privire retrospectivă asupra lor ne-ar ajuta în activitatea noastră de educator.să incercăm să facem acest lucru dacă nu l- am făcut în trecut. Cum a fost şi cum aş fi dorit să se comporte tatăl meu fańă de mine? Dar mama? Este bine să ne punem astfel de întrebări ştiind că şi copiii noştri şi le pot pune. Am încercat noi să înńelegem viańa noastră, în special aceea de părinńi educatori şi ce am făcut pentru ameliorarea ei? Am avut frańi şi surori, veri. Gândindu-ne acum la ei, prin ce se deosebeau între ei? Copiii noştri se deosebesc şi ei între ei, au personalităńi distincte, unice.ce este caracteristic fiecăruia dintre ei? Am avut prieteni în copilărie.cum i-am ales şi de ce unii mai sunt şi în prezent în mintea noastră? Ce cărńi am citit despre educańia copiilor? Ce am reńinut din aceste lecturi şi ce mi-am propus să aplic eu? Care au fost influenńele cele mai mari care au contribuit la formarea unor deprinderi ale copilului sau copiilor noştri: familia, prietenii de joacă, colegii de şcoală, profesorii, radio-ul, televiziunea? Ne-am controlat noi limbajul, felul de a ne adresa unul altuia in familie, fiind conştienńi că vom fi imitańi de copiii noştri? Ce jocuri am organizat pentru copiii mei şi cum am încercat să particip la ele? O inventariere a acestora şi a timpului acordat de noi nu este inutilă, ne poate ajuta să aflăm ce am făcut şi ce avem de făcut. Inv. Filip Ionela 30

31 Cât de bine te înńelegi cu parinńii tai? Raspunde sincer la aceste întrebãri si vei afla dacã îńi consideri pãrinńii prieteni adevãrańi sau nu. Urmeazã sfaturile date şi vei avea o relańie perfectã cu pãrinńii tãi. 1. Când vrei sã ieşi cu prietenii în oraş, le ceri voie? a) Da, dacã vreau sã mã întorc acasã. b) Nu, pentru cã au încredere în mine. c) Uneori, cãnd am nevoie şi de bani de buzunar. 3. Când le ceri sfaturi? a) Cãnd nu am încotro. b) Cãnd tońi prietenii mei sunt plecańi din localitate. c) Niciodatã. 5. Când iei note mari cum reacńioneazã? a) Dau o petrecere. b) Nu îi intereseazã. c) Te felicitã, dar întreabã ce alte notã a luat colegul. 7. Când te rãsfańã? a) Când iei o notã mare. b) Când au nevoie de ceva. c) Mereu. 2. Când îńi dau bani de buzunar? a) Întotdeauna b) Cãnd au. c) Cãnd le cer. 4. Cum reacńioneazã când iei o notã micã? a) Te dezmoştenesc. b) Nu îi intereseazã. c) Te sfãtuiesc sã înveńi mai bine. 6. Când e dezastru în camera ta, ei spun: a) Faci curat imediat! b) Du-te la joacã, face eu. c) Faci când ai timp. 8. Când ieşi în oraş cu pãrinńii tãi? a) Numai când insistã ei. b) Oricând doreşti, îńi sunt la dispozińie. c) Niciodatã. 8 12: Nu te înńelegi prea bine cu ai tãi, mai aveńi multe de discutat. Încearcã sã LEGENDÃ faci mai multe împreunã cu ai tãi şi sã fii mai ascultãtor. 48% a) 2 puncte 13-18: Te înńelegi binşor cu pãrinńii tãi, îńi fac uneori pe plac, dar te şi cicãlesc alteori. Mai au multe de învãńat, dar ai rãbdare. Au 72% şanse sã devinã b) 1 punct pãrinńi ideali. c) 3 puncte 19-24: Eşti deja votat cel mai norocos fiu/ cea mai norocoasã fiicã. Te înńefegi foarte bine cu pãrinńii tãi, îńi sunt prieteni cu adevãrat, chiar dacã foarte rar şi numai cãnd merińi te mai iau la întrebãri. 91% Inv. Visean Georgica 31

32 - Popescule,spune profesorul de istorie,unde a murit Ştefan cel Mare? - La pagina 28 din manualul de istorie,doamnă profesoară. La ora de chimie profa zice :Copii, dacă amestec substanńa asta ( roşie ) cu substanńa asta( galbenă ) ce se întâmplă? Elevul : ObŃineŃi o substanńă portocalie. Profa de bio : Unde trăieşte gândacul de Colorado? Elevul : În boscheńi!!! În drama Apus de soare Ştefan cel Mare era aşa de bătrân, încât piciorele nu-l mai Ńineau, dar el mergea înainte cu inima. În timpul iernii, la plante le cad organele. IenăchiŃă Văcărescu a lăsat urmaşilor săi Văcăreşti un testament scris într-un ritm săltăreń. Arendaşii fără milă storceau pe Ńărani până la ultimul bob de grâu. Poporul român s-a format prin căsătoria bărbańilor romani cu fetele dacilor şi invers. Coşbuc cânta fetele care vin la râu cu fusta ridicată până la brâu. Fata de Ńăran decsrisă de George Coşbuc este o realitate paplpabilă. Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o baştinaşă. Pe Tudor Şoimaru, dorul pentru Magda îl trăgea jos de pe cal, mai-mai să pice! În Pastel vedem o bătrână care mergea agale prin liniştea nopńii cu tăciuni aprinşi în mână. Bătrânul Dan trăieşte într-o peşteră care-i dă un aspect grotesc. În codru,acolo unde românul şi-a aflat totdeauna un sprijin, îşi va găsi şi tânara fată, fragii şi căpşunile ei.. Rebreanu când a scris romanul era puńin trotilat. Îmi plac poveştile fiindcă sunt cu zâne care câteodată visez că sunt chiar eu. Paşa Hassan este rugat de Mihai să lupte ei amândoi,dar el fuge mişeleşte şi se lupta prin intermediul oştilor. Culese de elevii clasei a VIII a B 32

33 Profesoara: Copii,azi vom invata despre cresterea plantelor si cultivarea animalelor." "Ora de matematica.teza la clasa a VIII-a.Dupa ce intra in clasa,profesoara spune: -In regula,copii,toate fituicile in banci,sau pe unde la mai bagati voi,cartile sau caietul sub banca si succes la teza.aveti la dispozitie 50 de minute." Profa de mate : Inchideti paranteza că fug cifrele. In clasa asta majoritatea sunteti niste plante artificiale. Du-te si stoarce tabla! Între corpul tau si Pamânt, domnisoara eleva, exista o atractie fatala. Bateti trei pasi si începeti sa cântati cu stângul! Nu mai scrieti cu voce tare ca-i deranjati pe cei care scriu în gând! Va puteti gândi la ornitorinc ca la o rata mamifera, copii. Racheta sol-sol care zboara pe pamânt. Ce-ai facut acolo? Ai dictat dupa suflat? La ora de latina: -...silva, silvae, ne vedem la toamna tataie. Cu programa asta ma mir cum nu iesiti o generatie de handicapati. Fetita, hai iesi la tabla! Dar lasa, nu te mai ridica, vino asa! Vine domnul inspector sa vada si sa auda ceva din gura voastra. Gata! Incercati sa va pregatiti, sa incetati sa mai scrieti, timpul a expirat! La cercul de geometrie facem patratul. Alta tema nu va dau decat acestea pe care vi le-am dat eu. Cine mai sterge din tabla? Citeste tu,ca n-au toti carte...iar amintirile ne chinuiesc! De ce am impresia cã vã uitati la mine ca la o constructie maramureseanã? Culese de elevii clasei a VIII a A 33

34 34