Convorbiri didactice Nr. 14/

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Convorbiri didactice Nr. 14/"

Transcriere

1 Cnflictele în șcală Cnflictul în cntetul rganizației șclare Mtt: cel blând nu înclină spre răzbunare, ci mai mult spre iertare Aristtel În mediul șclar se desfășară diversitate de cnflicte specifice derivate din particularitățile activității educaținale (predare- învățare și frmare) și tensiunile sau disfuncținalitățile care survin în prcesul interacțiunii dintre elementele curriculum-ului- biective, cnținuturi/ cunaștere, tehnlgie didactică (metde de învățământ, frmele, mdurile și mijlacele de învățământ), evaluarea și ntarea în relațiile prfesr-elev, șcală-părinți și șcală-instituții Cauzele cnflictelr șclare Într- șcală pt apărea cnflicte datrită următarelr cauze: -Punctele de vedere diferite asupra biectivelr priritare și metdelr flsite. Cadrele didactice au, în general, bietive prfesinale cmune, însă eistă mai multe păreri în privința mdalitățilr de realizare a acestra. -Diferențe de percepții sau valri. Sunt prfesri care cnsideră că ntele mici sau crigența sunt factri care pt stimula învățarea. Adesea, când elevilr le sunt acrdate nte mici, prfesrii cmentează în md neadecvat atitudinea și cmprtamentul elevilr care s-au prezentat la lecție nepregătiți sau insuficient pregătiți și flsesc epresii jignitare sau amenințări. Din păcate multe cadre didactice sunt de acrd cu această practică, cnsiderând- drept sluție la prblemele pe care le au datrate nivelului scăzut de mtivație de care dau dvadă elevii, atunci când este vrba de învățare. -Lipsa de cmunicare sau cmunicarea defectuasă. Multe dintre neînțelegerile din șclile rmânești au la bază lipsa cmunicării. Singura cale de sluținare a cnflictelr generate de prblemele de cmunicare este cperarea prin care părțile află pziția și argumentele celrlalți. -Cmpetiția privind resursele insuficiente. Insuficiența resurselr dispnibile într- șcală cnduce la transfrmarea cnflictelr mascate sau lente în cnflicte deschise sau acute -Diferențe de putere, statut și cultură. Într- șcală sunt mai multe centre de putere. Directrul este autritatea investită prin lege să asigure cndițiile ptime pentru desfășurarea prcesului educaținal și bținerea de perfrmanțe în pregătirea elevilr. Autritatea directrului este recunscută și acceptată de prfesri, persnalul administrativ, elevi și părinți. Eistă însă și cazuri în care prfesrii cu statut desebit prfesinal sau 1

2 părinți aflați într- pziție scială desebită sau care psedă cmpetențe recunscute în dmeniul educaținal cntestă anumite decizii ale directrului sau mdalități utilizate de acesta pentru implementarea unr nrme sau măsuri. În asemenea cazuri se ajunge la cnflict. Pziții de autritate mai dețin și prfesrii șefi de catedre în raprt cu clegii de catedră, respectiv prfesrii și diriginții la clasă în raprt cu elevii, de asemenea între aceștia și clegi sau elevi și pt apărea cnflicte ca urmare fie a abuzului de putere, fie a cntestării sau nerecunașterii autrității. Mai apar cnflicte între elevi ce pt degenera farte ușr în vilență din cauza diferențelr de cultură, statut și putere. -Cmpetiția pentru supremație. Acest caz se prduce între mai multe cadre didactice care cncurează pentru prmvare (salarii de merit, gradații) sau pentru pziție influentă în șcală (Isifescu, 2001, p 178) Tipuri de cnflicte în șcală În instituțiile șclare se întâlnesc tate tipurile de cnflicte interpersnale, inter și intragrupale între elevi, între elevi și cadre didactice, între cadre didactice, între cadre didactice și autrități educaținale, între persane și instituții eterne. În funcție de nivelul la care se manifestă, eistă: -cnflicte pe verticală care se manifestă între managerul șclar și angajați, între șefii de catedre și membrii acestra, între prfesri și elevi, mai ales când primii adptă un stil de cnducere dminatr sau chiar autarhic, iar subrdnații se pun acestei tendințe de dirijare ecesivă -cnflicte pe rizntală care se prduc la același nivel ierarhic, atunci când unii dintre angajați ai șclii au cmprtamente și atitudini care îi lezează pe ceilalți angajați. Astfel sunt cnflictele dintre cadrele didacice sau dintre membrii persnalului nedidactic, cnflictele dintre elevi, cnflictele dintre directrii șclii, care se situează pe pziții aprimativ egale (Manlescu, 2001, p 326). a) Cnflictele directr-prfesri A fi directrul unei șcli implică atât eperiență desebită în cnducere, cât și dză suficientă de prestigiu. De fapt, pentru majritatea cadrelr didactice, funcțiile de directr sau inspectr șclar sunt cnsiderate ca un maimum prfesinal de atins. Un cnflict pe termen lung pate izbucni atunci când la pstul de directr într- șcală candidează mai mulți prfesri, printre care și directrul în funcție. Realitatea șclară cncretă este cunscută de către tți candidații, prblemele dificile sunt resimțite direct, atât de către prfesri cât și de directri dar tate acestea sunt percepute în md diferit. Spre eemplu, un directr care se cupă de prblemele șclii dar din birul său nu pate simți realitatea din șcală cu adevărat, iar un prfesr deși se cnfruntă zilnic cu elevii, cu prblemele și dificultățile acestra nu știe care sunt limitele sau îngrădirile la care este supus un directr. De multe ri, ceea ce îl face pe un prfesr să candideze pe același pst de cnducere cu un alt cleg este drința de afirmare, bținerea acelui prestigiu atât de drit și chiar a unei ntrietăți. Alteri, un prfesr candidează în cntrapartidă cu actualul său șef pentru că nu este de acrd cu managementul șclar pe care acesta îl aplică. Dar, nu dar cmpetiția pentru pstul de directr pate genera cnflicte între cnducătrul unei șcli și prfesrii care predau în șcala respectivă, ci și stilul de cnducere al acestuia, mdul de rganizare a activității șclii și de distribuire a sarcinilr de muncă și respnsabilitățilr, mdul în 2

3 care sunt distribuite recmpensele și recunscute meritele în șcală. Prfesrii sunt de regulă nemulțumiți atunci când nu sunt tratați ca egali de către prfesrul-directr de șcală sau atunci, când se cnsideră insuficient apreciați sau supraîncărcați cu sarcini și respnsabilități. Cnflictele cu cnducerea șclii pt evlua de la apatie, neimplicare sau retragere până la refuz, reprșuri, stilitate și chiar reclamații la autritățile educaținale aflate în pziții ierarhic superiare (Isifescu, 2001, p 178). Asemenea cnflicte afectează climatul educaținal din șcală, inevitabil se răsfrâng negativ asupra activității de predare- învățare și de multe ri, îi implică și pe elevi sau pe părinți. pentru nrmalitatea și eficiența prcesului de învățare, cnflictele trebuie sluținate în mdalități care să nu afecteze autritatea legitimă în șcală și necesitatea unui management de calitate. b) Cnflictele prfesri-elevi Blcajele de cmunicare pt cnstitui baza unui cnflict între prfesri și elevi. Tți prfesrii, indiferent de specialitate, au datria de a cntribui la dezvltarea capacitățilr elevilr de a cmunica ral și în scris. Putem spune că cerințele de cmunicare ale șclii cntemprane sunt în creștere, nu în scădere, mtiv pentru care șcala își multiplică frmele și mdalitățile de cmunicare, sprindu-și și eigențele pentru actul cmunicării. De aceea, imaginea prfesrului cmunicativ, permisiv, persuasiv și empatic se impune astăzi cu acuitate. Acest prfesr trebuie să întrunească trei funcții de bază facilitatr al cmunicării, participant activ la cmunicare, bservatr și analizatr al prcesului de schimbare de paradigmă șclară (Truța, Mardar, 2005, p 93). În asemenea cndiții acel prfesr care nu dvedește cmpetență cmunicativă nu va putea lucra și clabra cu elevii. Recmandări în negcierile cu cpiii (Isifescu, 2001, p 140): -Cntrlați-vă emțiile! -Ajutați-vă elevii să-și cntrleze emțiile! -Ascultați și învățați! -Predați discutând! -Nu frțați! cnvingeți! -Disciplinați cu înțelepciune! c) Cnflictele prfesri- prfesri Cele mai aprige cnflicte sunt între prfesri, dearece nici unul nu este dispus să renunțe la drepturile, libertățile sau cnvingerile sale. Lupta pentru bținerea salariului de merit pate să fie cauză care să stea la baza unui cnflict. În cndițiile în care salariul unui cadru didactic nu este suficient pentru a duce un trai decent suma ferită pentru merite desebite devine țintă de atins cu rice preț. Atunci când duă cadre didactice au cnvingeri diferite în legătură cu desfășurarea prcesului educativ, un cnflict șclar se pate manifesta în rice mment. Eistă duă mdalități de abrdare a acestui prces cea rmânească- de îndpare a elevului cu cât mai multe infrmații și cea ccidentală bazată pe eerciții și practici generatare de învățare (Truța, Mardar, 2005, p 95). Așa se ajunge la 3

4 cnflicte generate de pinii diferite în ceea ce privește predarea. Rlul directrului este esențial în cnflictele dintre prfesri. El trebuie să acțineze diferit în funcție de mtivele ce stau la baza cnflictului. De eemplu, dacă un cnflict apare între di prfesri clegi din mtive străine de șcală (e antipatie reciprcă) atunci managerul va trebui să intervină autritar, interzicându-le prfesrilr să se înfrunte în cadrul unității șclare. Dar dacă la baza cnflictului se află mtive de natură salarială sau care vizează legislația muncii, managerul șclar trebuie să sluțineze prin negcieri directe și imediate sau prin apel la medierea inspectratului șclar. În tate aceste cazuri cmunicarea are un rl desăvârșit cntribuind la aplanarea cnflictului. d) Cnflictele elevi- elevi Cnflictele între elevi apar atunci când aceștia se află în cmpetiție, în special când unii dintre ei se cmprtă increct, cncurează în md nelial. Cnflictele de acest gen pt fi prvcate, fără intenție, și de cadrele didactice care din simpatie sau alte mtive îi favrizează pe unii și îi defavrizează pe alții (David, Predescu, 1987, p 49). Faptul că elevii își dresc nte mai mari nu este nutate. Unii dintre ei se cnsideră atât de dependenți de ntele mari, iar ntele cele mici le crează așa un discnfrt încât ar face rice pentru cel mai bun calificativ. Adlescența este periadă în care este necesară stabilirea unr bune relații de prietenie cu clegii de clasă. Însă în cazul antipatiilr reciprce cnflictele pt izbucni ușr. Pentru ei devine tt mai imprtantă imaginea. Faptul că un elev adptă stilul rck sau un alt elev stilul hip-hp pate genera cnflicte care să persiste până la abslvirea studiilr. Alte cnflicte între elevi au la bază lupta pentru dminarea grupului. Dacă în șclile generale acest gen de cnflicte nu sunt vizibile, la liceu, lucrurile sunt mai cmplicate. Atât fetele cât și băieții visează să fie recunscuți drept lideri, iar un lider de clasă nu se mulțumește cu recunașterea din partea clegilr, ci drește recunaștere și din partea adulțilr cu autritate în șcală prfesrii sau dirigintele. A fi șef de clasă înseamnă să fii un mdel pentru tți ceilalți. pe lângă nte bune și un cmprtament impecabil, șeful clasei trebuie să știe să relațineze cu tți elevii clasei, trebuie să-i rganizeze, să le transmită cerințele dirigintelui sau ale altr prfesri, trebuie să fie persană cmunicativă (Truța, Mardar, 2005, p 98). e) Cnflictele prfesri- părinți Sunt determinate de cmunicarea defectuasă datrită neînţelegerilr, numărului mic de cntacte, cnflicte de valri, lupta pentru putere (prejudecăţi ale părinţilr bazate pe eperienţele anteriare, neînţelegerea rlului părinţilr sau prfesrilr în educaţia cpiilr). Sluţinarea acestui tip de cnflict se pate realiza prin: -infrmarea peridică a părinţilr în legătura cu realizarea biectivelr educaţinale, cu perfrmantele şclare ale cpilului -cntacte mai dese în care li se slicită părinţilr sugestii și pinii -cmunicare cmpletă, clară, pe înţelesul părinţilr a unr aspecte referitare la prcesul educaţinal (David, Predescu, 1987, p 115) 1.3. Cnsilierea în șcală din perspectiva sluţinării cnflictelr Pentru sluținarea cnflictelr dintr- șcală se apelează la cnsilier șclar (Șanța, 2011, p 89). Acesta trebuie să caute cauzele cmplete ale cnflictului apărut și să acțineze diferențiat. Dmeniul său de intervenție se caracterizează prin îmbunătățirea mdalitățilr de cmunicare și 4

5 eprimare, creșterea nivelului de tleranță individuală, mdalități adecvate de eprimare a emțiilr. El pate deveni mediatr între diferite grupuri șclare sau chiar negciatr în cnflictele manifeste. Pate derula activități prin care să frmeze și să dezvlte capacități de cperare și abilități, atitudini care permit funcținare pesnală fleibilă și eficientă în scpul atingerii stării de bine. Una dintre metdele aplicate pentru sluținarea cnflictelr elevi- elevi, care a dat rezultate farte bune, este cnsilierea între elevi peer cunseling (Șanța, 2011, p 90). Ideea fundamental este aceea că elevii cmunică mai bine, mai ușr și într-un md mai deschis unii cu ceilalți decât cu adulții, fie ei părinți sau prfesri. În cmunicarea cu adulții intervin rupture determinate de diferențele de eperiențe, status și grad de autnmie., de asemenea, cnflictul dintre generații și chiar neîncrederea în capacitatea adulțilr de a înțelege prblemele cu care se cnfruntă tinerii și cât de imprtante sunt aceste prblem pentru ei. Pe scurt dacă se iscă un cnflict între elevi, părțile sunt cnsiliate de un grup de elevi pregătiți anume în acest scp. Ei au la dispziție încăpere unde discută cu clegii lr care au avut un diferend. Cnsilierii elevi știu că trebuie să fie arbitri imparțiali, că trebuie să dea psibilitatea fiecărei părți să își eprime punctual de vedere, că trebuie să detensineze cnflictul și să se ajungă la sluție. În caz cntrar, părțile vr trebui să accepte judecata prfesrilr și sancțiunile impuse de aceștia. șcala accept sluțiile la care au ajuns elevii dacă respectivul cnflict a fst dezamrsat. Adulții au încredere în judecata cnsilierilr elevi și nu pun întrebări referitare la cauzele care au generat cnflictul, nu încearcă să afle cum au justificat părțile implicarea lr în cnflict și nici care au fst argumentele aduse pentru a împăca cmbatanții. O altă metdă aplicată pentru sluținarea cnflictelr este analiza tranzacținală, fundamentată de Eric Berne (Berne, 1961, apud Șanța, 2011, p 92). Ea este terie eplicativă a persnalității umane și a cmunicării umane, punând la dispziție ni tehnici și instrumente cu ajutrul cărra pate fi amelirată capacitatea de cmunicare intra și interumană, se pt crecta deficiențe psihice și cmprtamentale ri se pate ajunge la mărirea capacității de cmunicare în grup. Analiza tranzacținală are numerase aplicații în diplmație, prtcl, vânzări, negcierea afacerilr, negcierile plitice, în studiul și armnizarea relațiilr din interirul rganizațiilr. Mdelul lui Eric Berne pstulează idea că persnalitatea umană este structurată pe trei niveluri și trei stări ale eu-lui (eg-ului) părinte, adult, cpil. În esență, cpilul este sediul simțirii, adultul este sediul gândirii, părintele este sediul eths-ului, al cnduitei, biceiurilr și cmprtamentului cnfrmist. Cele trei stări ale eului pt fi activate alternative în prcesul de negciere în funcție se situație și în raprt cu starea eu-lui în care se situează partenerul aflat la masa tratativelr. La șcală se recmandă să utilizăm în negciere cmprtamentul specific cpiilr dearece eperiența a demnstrat faptul că de cele mai multe ri cmprtamentul de acest tip înlătură barierile în cmunicare. Avantajul principal este susținerea afectivă a cmunicării celr duă părți în timpul negcierii. În cadrul unui prces de negciere adultul cu vastă eperiență de viață când jacă rlul de cpil (emtiv, visătr, etc) tinde să atingă frmă superiară de cmunicare. Astfel, vectrul atracție persnală dintre cele duă părți negciatare pate fi dezvltat și printr-un cmprtament de cpil. Practic aspirația la simetrie devine cauză a cmunicării, dar și efect al ei și cnduce la plăcerea de a negcia afectiv. Studiu privind managementul cnflictelr în rganizația șclară- mdalităţi specifice de evaluare şi intervenţie cu aplicabilitate la Șcala gimnazială Nichifr Ludvig, Niculițel, jud Tulcea 2.1. Scpul și iptezele cercetării 5

6 Tate aceste fenmene cnflictuale au fst analizate în prezentul studiu în cntetul unei rganizaţii şclare, respectiv Șcala gimnazială Nichifr Ludvig, Niculiţel, jud. Tulcea. Iptezele cercetării au fst: Ipteza 1: identificarea tipurilr de cnflicte în șcală din perspectiva aspectelr lr caracteristice Ipteza 2: identificarea cauzelr care au generat diferite tipuri de cnflicte Ipteza 3: identificarea unr mdalități de prevenire și diminuare a fenmenelr cnflictuale 2.2. Tipul cercetării. Variabile Tipul cercetării: Cercetarea a fst de tip cnstatativ dearece a vizat identificarea prin bservaţie a tipurilr de cnflicte din şcală, a cauzelr fenmenelr cnflictuale. De asemenea cercetarea interprinsă a avut şi dimensiune amelirativă dearece a vizat inclusiv identificarea unr mdalităţi prin care diferitele tipuri de cnflicte din şcala studiată pt fi prevenite şi/ sau diminuate. Sub aspectul metdlgiei utilizate cercetarea interprinsă este cercetare mită (calitativcantitativă), dearece s-au flsit atât metde calitative (bservaţia), cât şi cantitative (chestinarul). Cercetarea interprinsă este una practic aplicativă din perspectiva utilităţii şi eficienţei cncluziilr bţinute. Variabilele cercetării: Percepţia cnflictelr şclare, în relaţiile interpersnale din mediul şclar Metdlgia cercetării Eşantin Cercetarea a avut lc în periada mai iunie a anului șclar La cercetare au participat elevii claselr a-iii-a şi a-iv-a, precum şi prfesrii acestra de la Şcala gimnazială Nichifr Ludvig, cmuna Niculițel, județul Tulcea. Au participat la această cercetare un număr de 44 de subiecţi- elevi, din care 20 sunt de gen masculin şi 24 sunt de gen feminin, cu vârsta cuprinsă între 9 şi 11 ani, prvenind din medii rganizate cu mamă şi tată, sau dezrganizate cu părinţii despărţiţi, crescuţi de rude sau asistenţi maternali. Marea majritate a părinţilr sunt muncitri, şmeri, iar alţii sunt plecaţi la lucru în străinătate, cpiii fiind lăsaţi în grija bunicilr sau a rudelr. Peste 25% dintre elevi sunt de etnie rmă. De asemenea au participat şi cadre didactice: învăţătare şi prfesri care predau la ambele clase de a III-a şi a IV-a: educaţie fizică, religie şi limba engleză. Prfesrul de educaţie fizică are 27 ani vechime, gradul didactic I, angajat cu studii medii- liceu, prfesrul de religie are 7 ani vechime, gradul definitiv, angajat cu studii superiare prfesara de limba engleză are 12 ani vechime, gradul II, inscrisă la gradul didactic I, angajată cu studii superiare, învăţătarea clasei a III-a are 9 ani 6

7 vechime, gradul didactic definitiv, înscrisă la gradul didactic II, angajată cu studii superiare, iar învăţătarea clasei a IV-a are 30 de ani vechime, tate gradele date şi angajată cu studii medii crespunzătare- liceul pedaggic Metde și tehnici de cercetare În această cercetare am flsit următarele metde şi tehnici de cercetare: bservaţia sistematică, cnvrbirea cu elevii şi ancheta psihlgică pe bază de chestinar adresat cadrelr didactice. 1 Observaţia sistematică cnstă în urmărirea sistematică a faptelr așa cum se desfășară ele în cndiții bișnuite. Se flsește în tate etapele cercetării și însțește tate celelalte metde, ferind date suplimentare în legătură cu diverse aspect ale fenmenelr investigate. Flsirea bservației presupune respectarea unr cerințe cum ar fi: a) Elabrarea prealabilă a unui plan de bservație cu precizarea biectivelr ce vr fi urmărite, a cadrului în care se desfășară, a instrumentelr necesare pentru înregistrarea datelr. b) Cnsemnarea imediată a datelr bservate, fără ca cei bservați să-și dea seama de acest lucru. În acest sens, se flsesc diferite instrumente, cum ar fi fișa sau faia de bservație pe baza cărra se întcmește prtclul bservației, aparate tehnice pentru înregistrarea unr date și manifestări. c) Crearea cndițiilr pentru a nu altera desfășurarea naturală a fenmenelr bservate. Un autentic bservatr este practicianul însuși, cel integrat în desfășurarea prpriu-zisă a fenmenului. Un cercetătr-bservatr eterir pate denatura rezultatele prin simpla sa prezență. d) Efectuarea acelrași bservații în cndiții și împrejurări variate de către un singur bservatr sau de către mai mulți bservatri feră psibilitatea cnfruntării datelr bținute. Cncrdanța virtuală sau actuală a mai multr bservatri sprește veridicitatea bservației. Observația permite surprinderea manifestărilr cmprtamentale naturale, firești ale individului, ferind mai ales date de rdin calitativ. În schimb, un dezavantaj al ei îl cnstituie faptul că bservatrul trebuie să aștepte intrarea în funcțiune a fenmenului studiat. Se impune cu necesitate ca datele bținute prin intermediul bservației să fie crelate cu cele bținute prin intermediul altr metde de cercetare. Pentru realizarea biectivelr prpuse în lucrare, am flsit bservația sistematică, urmărind reacțiile subiecțilr față de cnflictele șclare, iar pentru acest lucru am urmărit grilele de bservare a cmprtamentelr cnflictuale ale elevilr şi prfesrilr. Acestea sunt: Grila de bservare a cmprtamentelr elevilr în situaţii cnflictuale N r c Cmprta ment Elevii

8 rt bservat Se ceartă des cu clegii 2 Se ceartă des cu prfesrii 3 Se manifestă zgmts în situaţii de cnflict 4 Se supune deciziilr prfesril r 5 Apelează la şantaj emţinal pentru a câştiga cnflictul 6 Implică familia, prietenii în sluţinar ea cnflictul ui 7 Utilizează un limbaj plitics în situaţii cnflictua le 8 Utilizează un limbaj indecent, 8

9 vulgar în situaţii cnflictua le 9 Apelează la autritate a prfesrul ui în situaţii cnflictua le 1 0 Se implică în situaţii cnflictua le fiind încurajat de gaşcă Unde: - cmprtamentul bservat apare în majritatea situaţiilr - cmprtamentul bservat apare în unele situaţii - cmprtamentul bservat apare farte rar Grila de bservare a cmprtamentelr prfesrilr în situaţii cnflictuale cu elevii Nr crt Cmprtament bservat Prfesrii Utilizează un limbaj plitics în situaţii cnflictuale 2 Utilizează un limbaj indecent, în situaţii cnflictuale 3 Tratează cnflictul cu indiferenţă şi îşi cntinuă predarea 9

10 4 Rezlvă cnflictul cu elevii şi îşi cntinuă predarea 5 Aplică pedepse crprale pentru aplanarea imediată a cnflitului 6 Penalizează prin calificative situaţiile cnflictuale 7 Desfăşară activităţi de cnsiliere pentru prevenire, sluţinare a cnflictelr 8 Se cnsultă cu clegii în privinţa situaţiilr cnflictuale 9 Discută cu părinţii elevilr prblemă în sluţinarea cnflictului 10 Apelează la managerul şclar sau pliţie în situaţii cnflictuale grave Unde: - cmprtamentul bservat apare în majritatea situaţiilr - cmprtamentul bservat apare în unele situaţii - cmprtamentul bservat apare farte rar 2 Cnvrbirea discuție între cercetătr și subiectul investigat, care presupune : relația directă între cercetătr și subiect, schimbarea lcului și rlurilr partenerilr (cel care a întrebat pate să și răspundă, cel care a răspuns pate să și întrebe), sinceritatea deplină a subiectului, evitarea răspunsurilr incmplete sau evasive, eistența la subiect a unei arecare capacități de intrspecție de autanaliză, empatia cercetătrului. Spre desebire de bservație și eperiment, prin intermediul cărra investigăm cnduitele, reacțiile eteriare ale subiectului, cnvrbirea permite sndarea directă a vieții interiare a acestuia, a intențiilr ce stau la baza cmprtamentului, a piniilr, atitudinilr, intereselr, cnvingerilr, aspirațiilr, cnflictelr, prejudecățilr, sentimentelr și valrilr subiectului. Eistă mai multe frme ale cnvrbirii: -cnvrbire standardizată, dirijată, structurată -cnvrbire semi-standardizată sau semi-dirijată -cnvrbire liberă, spntană, asciativă 10

11 Pentru reușita cnvrbirii, cercetătrul trebuie să pregătească, adică să-și structureze întrebările, să culeagă datele, să-i anticipeze răspunsurile subiectului. Ce este însă mai imprtant este ca cel care face cercetarea să mtiveze subiectul pentru a reuși să-l angajeze în cnvrbire, pentru a bține de la el infrmații cât mai cmplete și reale despre sine și trăirile lui. Este esențial ca intuiția și empatia cercetătrului să funcțineze în md ptim. Marele avantaj este că permite recltarea infrmațiilr în timp relativ scurt, iar dezavantajul cnstă în subiectivitatea subiectului sau în lipsa sa de receptivitate. Pentru a reuşi să cercetez cât mai uşr situaţiile cnflictuale am utilizat cnvrbirea cu elevii claselr a III-a şi a IV-a având ca instrument de cercetare un plan de întrebări adresat subiecţilr vizaţi. 1 Cât de des intri în situaţii de cnflict? Plan de întrebări a) Frecvent b) Uneri c) Rar d) Delc 2 Te cerţi cu clegii? Da Nu 3 Te cerţi cu prfesrii? Da Nu 4 Apelezi la prfesr sau învăţătare în situaţii cnflictuale? Da Nu 5 Infrmezi părinţii cu privire la situaţiile cnflictuale de la şcală? Da Nu 6 Părinţii ştiu de adevărata cauză a cnflictului, de adevăratul vinvat? Da Nu 7 Spune-mi câteva cauze pentru care intri în cnflict cu clegii. 8 Din ce cauză intri în cnflict cu prfesrii? 11

12 . 9 Te implici să-ţi împaci clegii aflaţi în cnflict? Da Nu 10 Reuşeşti să rezlvi cnflictele într-un md favrabil ţie? Da Nu 3 Ancheta psihlgică pe bază de chestinar- această metdă are arie largă de aplicabilitate, vizează caracteristicile mediului scial, caracteristicile cndițiilr de viață, parametri demgrafici, dar mai ales piniile, atitudinile, trebuințele, aspirațiile, mtivațiile, cmprtamentul amenilr. Cunașterea piniilr amenilr este utilă atâta timp cât nu se încearcă abslutizare a lr. Nefiind infrmații biective despre realitatea studiată, ele trebuie subrdinate infrmațiilr bținute prin intermediul metdelr biective. Ancheta psihlgică cnstă într-un dialg între cercetătr și subiecții impuși investigației, în vederea acumulării unr date în legătură cu anumite fenmene și manifestări. Pentru nțiunea de anchetă ca metdă de cercetare sunt esențiale duă caracteristici: -caracterul ei metdic, în sensul că trebuie să satisfacă unele cerințe rigurase și să permit strângerea unr infrmații cuantificabile -caracterul particular al realității asupra căreia se apleacă: universal persnal al celui cercetat și universal scial, instituținalizat Ancheta psihlgică se pate realize cu duă tehnici fundamentale: interviul și chestinarul. Chestinarul reprezintă succesiune lgică și psihlgică de întrebări scrise sau imagini grafice având funcții de stimuli în raprt cu iptezele cercetării. Alcătuirea chestinarului este muncă labriasă care nu trebuie făcută la întâmplare. Flsirea științifică a chestinarului presupune următarele etape: stabilirea biectului anchetei, dcumentarea, frmularea iptezei, determinarea ppulației anchetei, eșantinarea, alegerea tehnicilr și redactarea chestinarului, pretestul, redactarea definitivă a chestinarului, alegerea metdelr de administrare a chestinarului, analiza rezultatelr bținute în raprt cu biectivele frmulate, redactarea raprtului final de anchetă. Chestinarul a fst adresat prfesrilr şi a cuprins întrebări închise și întrebări deschise referitare la situații cnflictuale, tehnici de sluținare a cnflictelr, mizând pe răspunsuri sincere la prblemele dezbătute. Chestinar asupra situațiilr cnflictuale 1 Ce înseamnă pentru dumneavastră un cnflict şclar? a) Un bstacl b) prtunitate de a învăţa 12

13 c) nrmalitate din viaţa ctidiană şclară 2 Cât de des intraţi în situaţii cnflictuale cu elevii? a) Frecvent b) Uneri c) Rar d) Delc 3 Cât de des intraţi în situaţii cnflictuale cu părinţii? a) Frecvent b) Uneri c) Rar d) Delc 4 Implicaţi părinţii în cnsilierea elevilr prblemă? Da Nu 5 După părerea dumneavastră care sunt mdalităţile de manifestare a elevilr aflaţi în cnflict?... 6 Indicaţi câteva mdalităţi de prevenire a elevilr aflaţi în cnflict.. 7 Enumeraţi câteva mdalităţi de diminuare a elevilr aflaţi în cnflict. 8 Precizaţi câteva mdalităţi de sluţinare integrală a elevilr aflaţi în cnflict. 9 Ce atitudinea adptaţi atunci când bservaţi un fenmen cnflictual? a)ignrare b) implicare clasă? 10 Cum apreciaţi cmprtamentul elevului prblemă de a clabra, relaţina cu clegii de a) bună/ strânsă b) tensinată/ rece c) ineistentă 3.4. Rezultate bținute- prelucrare și interpretare Cnfrm bservaţiei sistematice asupra cmprtamentelr cnflictuale ale elevilr am bservat că anumite date sunt general valabile, şi anume tendinţa de a se certa elevii între ei pentru diverse mtive (preclire, tachinare, bruscare, irniyare, imitare, lvire, împingere, rănire), în urma căruia unul câştigă, altul pierde, unul plânge, altul se bucură. 13

14 Fetele sunt mai plângăciase decât băieţii şi astfel simpatia prfesrului este garantată, în rândul băieţilr se apelează la plâns atunci când situaţia este desebit de gravă (ameninţare, hărţuire, furt, vandalism), de nedreaptă pentru cel vătămat şi dar intervenţia/ ajutrul unui adult cu autritate, pate sluţina situaţia cnflictuală şclară. Indiferent de situaţiile cnflictuale, ele se manifestă zgmts, cât mai departe de chii cadrului didactic, flsind un limbaj decent, plitics, în majritatea cazurilr, dar farte puţini elevi flsesc atunci când sunt implicaţi în cnflicte intense injurii asemenea amenilr mari. Am bservat astfel că elevii claselr a III-a şi a IV-a sunt mai cuminţi, mai incenţi, mai feriţi de părinţii acestra de certuri ce implică cuvinte grav fensatare, jignitare decât elevii din ciclul gimnazial. Am remarcat faptul că elevii din ciclul primar apelează la prfesr şi se supun deciziilr acestuia indiferent de cât de bine/ superficial s-a investigat situaţia cnflictuală. De asemenea am cnstatat că elevii pvestesc acasă cele întâmplate la şcală, iar familia acestuia trece peste htărârea cadrului didactic şi îi face dreptate cpilului lr. Cnfrm bservaţiei sistematice asupra cmprtamentelr cnflictuale ale prfesrilr am cnstatat că cadrele didactice au mare stăpânire de sine când au de a face cu situaţii tensinate din cauza elevilr ştrengari. Ei caută să flsească un limbaj decent, plitics, să le eplice elevilr situaţia, sluţiile, să-i împace, tratează cu serizitate fiecare incident, unra li se pare că nu are rst să-şi bată capul cu cpilăriile elevilr, alţii nu pt trece la predarea nilr cnţinuturi până când nui împacă pe subiecţi. Am remarcat că prfesrii care predau la ambele cicluri de învăţământ tratează diferit prblemele elevilr. Cei cu vechime în sistem nu acrdă atenţie situaţiilr cnflictuale, iar dacă acrdă rezlvă cu pedepse crprale, pe când cei tineri, se implică trup şi suflet pentru ca cei mici să se împace, nu-i pedepsesc, îi şantajează că le dau calificative mici, chiar discută cu cei eperimentaţi pentru a găsi acele sluţii ptrivite elevilr şi părinţilr acestra, iar cariera lr didactică să nu aibă de suferit. Pentru acele cnflicte grave prfesrii au fst de acrd că preferă să clabreze cu cnducerea şclii şi mai puţin cu pliţia, având în vedere că gradul de gravitate al prblemelr nu e la fel ca la gimnaziu, unde au de a face cu cnsum de alcl, braznicie, absenteism, neînvăţare, vandalism, hărţuire, etc. Pentru sluţinarea cnflictelr tate cadrele didactice au fst de acrd că simplă discuţie cu părintele, cuminţeşte elevul. Cnfrm planului de întrebări cu elevii cu privire la cnflictele elevi-elevi am bţinut următarele cauze: divergențe de pinii, divergenţe de natură sentimentală, pentru a bţine autritate şi/ sau flase, neînţelegeri legate de activităţi şclare, din cauza diferitelr valri mrale, sciale, din cauza limbajului indecent şi/ sau atitudinilr irnice, iar cu privire la cauzele pentru care se prduc cnflictele prfesri- elevi, s-au strâns următarele: avantajarea unui anumit gen şi anume cel feminin (fetelr le sunt iertate greşelile mai uşr decât băieţilr), stresului şi bselii (au multe teme, mult de învăţat), stilului didactic (unii elevi nu înţeleg din clasă cele predate), evaluării nebiective (unii prfesri dau calificative în funcţie de ce statut scial au părinţii), eigenţele cadrului didactic la materia pe care predă, neatenţiei şi cmunicării. 14

15 În urma cnvrbirii cu elevii pe baza planului de întrebări am remarcat că fetele şi băieţii evită cnflictele, dar sunt acei cpii rămaşi în urmă la învăţătură, care prvin din familii dezrganizate sau a cărr părinţi nu-i interesează evluţia şclară şi care intră frecvent sau mai rar în situaţii cnflictuale cu elevi mai mici sau mai mari ca vârstă decât ei. De asemenea am eaminat cu atenţie răspunsurile date de elevi, ei se ceartă între ei din diverse mtive, în special pentru a demnstra că are dreptate, că este la fel de cl ca persnajul din desenele animate. Cred că dacă cntrlul ar fi mai strict cu privire la emisiunile, filmele şi desenele animate de la televizr şi internet, atunci frecvenţa cnflictelr ar scădea semnificativ. Elevii nu cntestă autritatea şi deciziile prfesrilr, chiar apelează la ei pentru sluţinarea cnflictelr, dar apelează în general la cadrele didactice tinere în care au încredere. Ei infrmează părinţii de incidentele petrecute dar într- manieră persnal favrabilă, părintele abia la şcală află de adevărata cauză a incidentului, de adevăratul vinvat, ricum ar fi părintele este subiectiv când vine vrba de cpilul său implicat în prblemă. Majritatea părinţilr îi sfătuiesc pe cpiii lr să nu se implice în cnflictele dintre clegi. Cnfrm chestinarului cu întrebări adresate prfesrilr am cnstatat că cnflictul este privit diferit, de cei tineri ca prtunitate de a învăţa să gestineze managementul cnflictelr, iar de cei cu vechime în sistem ca nrmalitate din viaţa şclară, bişnuiţă. Cadrele didactice cu vechime mi-au răspuns că preferă să ignre disensiunile dintre elevi, lăsându-le pe cele tinere să prindă eperienţă, dar ele tt se implică atunci când cnflictul devine mai grav, caracterizat de reclamaţie, părinţii furişi, elevi prblemă, astfel încât să nu fie imaginea şclii afectată. Un cnflict perturbă liniştea clasei, iar elevul victimă este crtit şi prtejat de clectiv, iar elevul agresr este izlat, tratat cu răceală inclusiv de prfesri pentru periadă de timp dearece este mdalitate de diminuare a cnflictelr viitare. Prfesrii au răspuns că rar se întâmplă să intre în cnflict cu elevii, dearece au puţine re pe săptămână, la învăţătare se mai întâmplă uneri, dar, datrită climatului familiar şi a regulilr clasei, situaţiile cnflictuale sunt înăbuşite în scurt timp. De asemenea fiecare cadru didactic mi-a împărtăşit din eperienţa lui didactică cu privire la mdalităţile de manifestare, prevenire, diminuare şi sluţinare a elevilr în situaţii cnflictuale şi au prpus următarele măsuri de intervenţie la nivelul clasei şi la nivelul şclii. a)mdalităţile de manifestare în timpul cnflictului sunt: ameninţări, agresiuni fizice şi verbale, injurii, cmprtamente neadecvate, zgmtase, prin aruncarea şi distrugerea bunurilr persnale sau private b)mdalităţile de prevenire în timpul cnflictului sunt: activităţi ce presupun clabrare, luarea deciziilr în md demcratic, menţinerea deschisă a căilr de cmunicare, multă fleibilitate şi perseverenţă, evitarea jignirilr, umilirilr, durităţii ecesive, ferirea ajutrului necndiţinat, păstrarea calmului şi autcntrlului, cntrlul strict al lecturilr şi prgramelr de televiziune, implicarea în activităţi de vluntariat. 15

16 c)mdalităţile de diminuare în timpul cnflictului sunt: acrdarea atenţiei depline, ajustarea tnului vcii, intergarea celr implicaţi până la descperirea vinvatului, negcierea în privinţa împăcării, căutarea unr sluţii temprare/ salvatare, păstrarea calmului şi autcntrlului. d)mdalităţile de sluţinare în timpul cnflictului sunt: şedinţe de cnsiliere, infrmarea părinţilr, respnsabilizarea părinţilr pentru faptele cpilului, aplicarea sancţiunilr din regulamentul de rdine internă al şclii, evitarea disputelr, cnfruntarea pentru evitarea realizării prpriilr interese în defavarea altei părţi, clabrarea pentru satisfacerea tuturr celr implicaţi, negcierea situaţiei cnflictuale până la un cmprmise. Iată câteva măsuri de intervenţie la nivelul clasei: - Elabrarea unui regulament al clasei; elevii sunt cei care negciază regulile şi stabilesc sancţiunile în cazul în care nu sunt respectate. Se vr stabili reguli simple care trebuie respectate şi care pt fi schimbate la nevie. - Iniţierea de activităţi care să vizeze dezvltarea cmpetenţelr persnale şi sciale ale elevilr. Elevii trebuie învăţaţi ce presupune cnvieţuirea în scietate: a se înţelege reciprc, a asculta, a eprima prblemele în cuvinte, a lua decizii clective, a întârzia acţiunea atunci când sunt sub influenţa stărilr tensinate, a respecta legea. Elevii pt fi respnsabilizaţi prin încredinţarea diferitelr sarcini, prin cnstituirea unui cnsiliu al clasei. -Ceea ce multe instituţii numesc cultură rganizaţinală pate fi realizat cu mult succes şi la nivelul clasei prin diverse activităţi cmune care să permită cunaştere reciprcă, întărirea ceziunii grupului, dezvltarea sentimentelr de mândrie legate de apartenenţa la clasa şi şcala respectivă. -Participarea elevilr la cursuri de cnsiliere privind cnflictele șclare dearece elevii au mai multe șanse de rezlvare a unui cnflict decât învățătarele sau cnsilierii/ psihlgii șclari. La nivelul şclii: -Organizarea unr stagii de frmare (în cadrul frmării cntinue), aate pe prevenirea actelr de vilenţă. În absenţa acestr stagii, chiar şi la nivelul şclii se pt înfiinţa grupuri de dezbateri (cu frecvenţă lunară) la care să participe prfesrii şclii şi eventual un cnsultant etern (psihpedagg, jurist, pliţist), în care să se pună în discuţie dificultăţile muncii de frmare a tinerei generaţii. Situaţiile-prblemă epuse de unul sau mai mulţi prtagnişti sunt încredinţate grupului şi dezbătute în cadrul acestuia -Includerea în cadrul prgramelr şclare a unr teme speciale care să vizeze dezvltarea cmpetenţelr sciale, frmarea cmprtamentelr prsciale, dezvltarea persnală, mdalităţi de sluţinare negciată a cnflictelr. -Depistarea, mediatizarea şi dezbaterea actelr de vilenţă şclară. -Implicarea elevilr în prevenţia actelr de vilenţă. -Elabrarea unui cd de cmprtament şi disciplină în şcală. 16

17 -Stabilirea unei clabrări mai strânse cu familia prin implicarea acesteia în cadrul diferitelr activităţi etraşclare. - Înfiinţarea, în cadrul şclii, a unui centru de cnsultanţă cu părinţii. - Organizarea unei asistenţe şi a unei prtecţii adecvate pentru victime prin clabrarea cu psihlgul şclar, medicul şi cu centrele de asistenţă psihpedaggică Cncluzii - Structurarea unr parteneriate (şcală, pliţie, cmunitate) Cercetarea realizată privind managementul cnflictelr în rganizația șclară- mdalităţi specifice de evaluare şi intervenţie cu aplicabilitate la Șcala gimnazială Nichifr Ludvig, Niculițel, jud Tulcea, a permis identificarea tipurilr de cnflicte, a cauzelr care au generat diferite tipuri de cnflicte, precum şi identificarea unr mdalități de prevenire și diminuare a fenmenelr cnflictuale. Prin nerezlvare un cnflict pate genera în criză, în aspecte grave de vilență, cu efecte de stres și de periculzitate, în raprt cu climatul educaținal de la nivelul clasei, de aceea se impune nu numai rezlvarea acestra, cât mai ales prevenirea lr. Ca mdalităţi de prevenire a situaţiilr cnflictuale amintesc: activităţi ce presupun clabrare, luarea deciziilr în md demcratic, menţinerea deschisă a căilr de cmunicare, multă fleibilitate şi perseverenţă, evitarea jignirilr, umilirilr, durităţii ecesive, ferirea ajutrului necndiţinat, păstrarea calmului şi autcntrlului, cntrlul strict al lecturilr şi prgramelr de televiziune, implicarea în activităţi de vluntariat. Managementul clasei de elevi vizează aspectul esențial al muncii prfesrului, administrarea eficientă sub semnul valrilr civic- demcratice a activitățilr clasei, reprezentând reacție adecvată în rezlvarea cnflictelr șclare. Ca mdalităţi de sluţinare a cnflictelr şclare din perspectiva prfesrilr avem: şedinţe de cnsiliere, infrmarea părinţilr, respnsabilizarea părinţilr pentru faptele cpilului, aplicarea sancţiunilr din regulamentul de rdine internă al şclii, evitarea disputelr, cnfruntarea pentru evitarea realizării prpriilr interese în defavarea altei părţi, clabrarea pentru satisfacerea tuturr celr implicaţi, negcierea situaţiei cnflictuale până la un cmprmise. Ca mdalităţi de sluţinare a cnflictelr şclare din perspectiva elevilr ar fi: eliminarea favritismelr faţă de unii elevi (la prfesri ) şi ntarea elevilr în funcţie de nivelul cunştinţelr şi nu după frecvenţa abaterilr disciplinare (la elevi) pt fi un punct de plecare în reevaluarea relaţiei prfesr-elev, centrarea pe nevile acestuia din urmă şi respectarea particularităţilr lui individuale. Ca mdalităţile de diminuare în situaţii cnflictuale din perspectiva prfesrilr sunt: acrdarea atenţiei depline, ajustarea tnului vcii, intergarea celr implicaţi până la descperirea vinvatului, negcierea în privinţa împăcării, căutarea unr sluţii temprare/ salvatare, păstrarea calmului şi autcntrlului. Cnflictele şclare pt ţine elevii departe de şcală, frica având un impact seris asupra calităţii vieţii elevilr şi asupra dezvltării lr. Cu cât cpilul este victimizat mai des, chiar în cazul 17

18 faptelr de vilenţă minră, cu atât lumea îi apare mai pacă, mai dezrganizată. Elevii sunt cnştienţi că nu reacţinează pzitiv la cnflict, dar nu ştiu ce alte cmprtamente să adpte pentru a ieşi ttuşi, în avantaj. Cpiii victimizaţi prezintă un risc mare de perfrmanţă şclară de nivel scăzut, absenteism, tentaţi să-şi neglijeze îndatririle şclare sau să adere la grupuri cu activitate delincventă. Pe baza infrmaţiilr ferite de prezentul studiu sugerez următarele mdalităţi de diminuare a situaţiilr cnflictuale: vizite la dmiciliul tuturr elevilr, realizarea unei mici anchete privind situaţii de vilenţă/ agresiune care apar în zna în care lcuiesc elevii, dezbaterea unr situaţii de cnflicte şclare prezentate în mass-media pentru înţelegerea cauzelr, analizarea mdului în care situaţiile puteau fi evitate şi a cnsecinţelr asupra victimelr şi agresrilr, rganizarea de activităţi la care să participe şi părinţii, cnsilierea elevilr şi părinţilr, instalarea de camere vide pe cridare, ceea ce ar avea ca şi cnsecinţă mnitrizare mai strictă a abaterilr disciplinare, dar şi securizare mai mare a elevilr în spaţiul şclar. Desigur, această metdă nu eclude însă imprtanţa prfesrilr de serviciu. Cu tate acestea, scpul principal al studiului a fst realizat şi anume, să fere imagine de ansamblu asupra percepţiei pe care au elevii asupra prezenţei, intensităţii şi cauzalităţii acestui fenmen în viaţa şclii. Relaţia prfesr-elev, cnsilier- elev, şcală- familie este desebit de imprtantă în prcesul educativ, iar reducerea disensiunilr dintre aceştia reprezintă un deziderat majr pentru învăţământul actual. Din cercetarea realizată şi din eperienţa mea didactică am dedus faptul că apariţia diferitelr frme de cnflicte în mediul şclar par aprape fatalitate şi a devenit un lucru bişnuit cu care actrii implicaţi (prfesri şi elevi) ceistă fără măcar să se mai sesizeze asupra periclului, fie faptul că, unii prfesrii, nu sunt capabili să aprecieze în md biectiv vilenţa în şcală şi mdificările ei temprale. Pate fi vrba în acest din urmă caz şi de drinţă de prtejare atât a imaginii şclii cât şi a imaginii de sine atunci când trebuie să recunască eistenţa unr prbleme care afectează buna desfăşurare a relr de curs precum şi relaţiile prfesr-elevi. Este adevărat însă şi faptul că semnalele de alarmă sunt trase dar atunci când se înregistrează cazuri grave de vilenţă fizică, ri diferite frme de delincvenţă juvenilă, şi nimeni nu atrage atenţia asupra a ceea ce englezii au numit,,bullying şi care sunt vilenţe de atitudine (injurii, jigniri, umiliri, atitudini de respingere, atitudini stile) care parazitează şi afectează climatul şclar şi ale cărr efecte nu pt fi trecute cu vederea. Dacă vrem să diminuăm manifestările cnflictuale şi/ sau să dispară din şcli trebuie să fim activi în deciziile nastre şi să analizăm riginile prblemei. În acest sens, aş recmanda: Cnsilierea elevilr în vederea dezvltării abilităţilr de autcntrl în situaţii tensinate şi de relaţinare pzitivă (managementul stresului şi al cnflictelr); Stimularea implicării elevilr în acele activităţi etraşclare care pt favriza manifestarea unr cmprtamente dezirabile; Valrizarea la nivelul şclilr a elevilr şi cadrelr didactice care participă regulat la activităţi instructiv-recreative în timpul liber, cu scpul prmvării unr mdele de bună practică; 18

19 Cuprinderea în planul de activităţi al şclilr ( în special al celr din mediul rural, unde nu eistă cluburi sprtive, cercuri artistice etc) a unr acţiuni care pt să fere elevilr alternative frmative de petrecere a timpului liber; Elabrarea unei strategii aplicabile de prevenire şi intervenţie privind vilenţa în şcală, pliată pe nevile şclii; Derularea unr activităţi de prevenire şi cmbatere în parteneriat cu instituţii ce au atribuţii în acest sens ( inspectratul de pliţie, jandarmerie); Mtivarea cadrelr didactice pentru a se implica în rganizarea activităţilr etraşclare benefice dezvltării psihice şi fizice a elevilr; Cnsilierea părinţilr în vederea mnitrizării şi rganizării eficiente a timpului liber al cpiilr. Trebuie avut în vedere faptul că, înainte de a dezvlta mdele de intervenţie, mai accesibile şi mai eficiente, trebuie să ne fcalizăm asupra prevenţiei. Activitatea de prevenire şi prfilaie a cmprtamentului deviant presupune bună cunaştere a cauzelr şi a cndiţiilr care generează tulburări cmprtamentale, precum şi eliminarea lr. Aşadar, activitatea de cmbatere şi prevenire a devianţelr cmprtamentale este sarcină cmpleă care presupune mult tact, răbdare, cnsecvenţă, atât din partea cadrului didactic cât şi a cnsilierului. Bibligrafie Isifescu Ș, Management educaținal pentru instituțiile de învățământ, București, 2001 Manlescu A, Managementul resurselr umane, ed. Ecnmica, București, 2001 Truța E., Mardar S., Relația prfesr-elevi blcaje și deblcaje, ed Aramis, București, 2005 David T., Predescu A, Empatia și relația prfesr- elev, ed. Academia republicii scialiste Rmânia, București, 1987 Mihaiu Șanța și Flrin Șanța, Împăcarea prin mediere- îndreptar pe înțelesul tuturr în sluținarea cnflictelr, ed. Universitas XXI, Iași, 2011 Prf. înv. primar Brăcăcel Nicleta Șcala Gimnazială Nichifr Ludvig Niculițel, jud.tulcea 19

20 20