Anexa nr.1 la Hotărârea nr.10 / STATUTUL COMUNEI ROMANESTI

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Anexa nr.1 la Hotărârea nr.10 / STATUTUL COMUNEI ROMANESTI"

Transcriere

1 Anexa nr.1 la Hotărârea nr.10 / STATUTUL COMUNEI ROMANESTI ART. 1 Comuna ROMANESTI, ca unitate administrativ-teritorială, este persoana juridică de drept public cu deplină capacitate juridică, care posedă un patrimoniu şi are iniţiativa în tot ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale, exercitându-şi autoritatea, în condiţiile legii pe teritoriul delimitat prin lege. ART Întinderea teritoriului administrativ şi delimitarea teritorială Comuna ROMANESTI, este situată în partea de S E a teritorului administrativ al judetului Botosani, la 74 km distanta de orasul Iasi, 56 km de orasul Botosani si 7 km de orasul Stefanesti, Vecinatati: Teritoriul comunei Romanesti,se invecineaza cu : N- Oras Stefanesti, E- Granita cu Republica Moldova S- Santa -Mare V- Comuna Albesti Prin impartirea teritoriala administrativa a tarii in anul 1968,comuna Romanesti face parte din teritoriul administrativ al judetului Botosani si are in componenta sa 3 localitati: Romanesti-centrul administrativ al comunei. Damideni Sarata Satul Romanesti si satul Damideni sunt asezate in lungul D.N. 24 C, iar satul Sarata este situat la 5 km V de satul Damideni si la 7,5 km S-V de satul resedinta a comunei Romanesti. 2.2 Repere istorice Prin pozitia sa geografica,comuna Romanesti,actuala,ocupa teritoriul in care,incepand din sec. al XV lea,se aflau asezari umane,dar cu alte denumiri,in mare majoritate sate foarte mici,dispuse la mica departare intre ele,probabil si cu mosie mica,fiecare,realitati care au dus la incalcari de hotare,mai ales cand vecinul era propietarul unei mosii mai mari,pe care voia sa o tot mareasca in defavoarea mosiei mici. Apoi si numele satului de pe mosia mica se schimba,uneori, de indata ce mosia intra in proprietatea altui stapan. Satul Romanesti, resedinta comunei cu acelasi nume,este unul din cele mai vechi sate din zona mentionat documentar, dar cu alt nume. Acesta era Bascauti, devenit mai tarziu Bascaceni si ulterior Boscoteni, de unde, la 30 aprilie 1431,Alexandru cel Bun emitea un act prin care daruia lui Iuga,popa, doua sate. Satul cu numele Romanesti,apare pentru prima data in anul 1774, ca parte a satului Ostopceni. Denumirea de Romanesti alterneaza cu Ostopceni pana la 1906 cand cuprindea si satele Ostopcenii Bals, Ostopcenii sau Romanesti Deal si Ostopceni Razesi. Satul Damideni, component al comunei Romanesti, situat la S, S-E de resedinta comunei, este atestat documentar din 23 septembrie Satul Sarata este infiintat in anul , in urma marii improprietariri, cand o parte din locuitorii satului Romanesti,acuzand lipsa imasului pentru animale, au optat pentru a primi pamant in terenul parte din vechea mosie Damideni, parte din vechea mosie Ranghilesti, pe ambele maluri ale Paraului Corogea, unde se afla o mare portiune de teren pentru pasune si fanet Populaţia comunei 1

2 La recensamîntul populației din 2012 populaţia stabilă a comunei Romanesti era de 1944 locuitori de naţionalitate română din care : 1394 în satul Romanesti, 461 în satul Damideni, 89 în satul Sarata, 2.4. Autorităţile administraţiei publice locale Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în Comuna Românești sunt consiliul local şi primarul. Consiliul Local al Comunei Romanesti, cu sediul în satul Romanesti, este autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale care funcţionează autonom, asigură realizarea autonomiei locale şi rezolvarea treburilor publice din comună. Consiliul Local al Comunei Romanesti, ca organ deliberativ ales în mod democratic de către populaţia comunei, are următoarele categorii de atribuţii: a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societãtilor comerciale si regiilor autonome de interes local; b) atributii privind dezvoltarea economico-socialã si de mediu a comunei, c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei; d) atribuþii privind gestionarea serviciilor furnizate cãtre cetãteni; e) atributii privind cooperarea interinstitutionalã pe plan intern si extern. În exercitarea atributiilor prevãzute la lit. a), consiliul local: - aprobã statutul comunei, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local; - aprobã, în conditiile legii, la propunerea primarului, înfiintarea, organizarea si statul de functii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local, precum si reorganizarea si statul de functii ale regiilor autonome de interes local; c) exercitã, în numele unitãtii administrativ-teritoriale, toate drepturile si obligatiile corespunzãtoare participatiilor detinute la societãti comerciale sau regii autonome, în conditiile legii. În exercitarea atributiilor prevãzute la lit. b), consiliul local: - aprobã, la propunerea primarului, bugetul local, virãrile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de încheiere a exercitiului bugetar; - aprobã, la propunerea primarului, contractarea si/sau garantarea împrumuturilor, precum si contractarea de datorie publicã localã prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unitãtii administrativ-teritoriale, în conditiile legii; -stabileste si aprobã impozitele si taxele locale, în conditiile legii; - aprobã, la propunerea primarului, documentatiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investitii de interes local, în conditiile legii; - aprobã strategiile privind dezvoltarea economicã, socialã si de mediu a unitãtii administrativ-teritoriale; 2

3 - asigurã realizarea lucrãrilor si ia mãsurile necesare implementãrii si conformãrii cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeanã în domeniul protectiei mediului si gospodãririi apelor pentru serviciile furnizate cetãtenilor. În exercitarea atribuþiilor prevãzute la lit. c), consiliul local: - hotãrãste darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publicã a comunei, precum si a serviciilor publice de interes local, în conditiile legii; - hotãrãste vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privatã a comunei, în conditiile legii; - avizeazã sau aprobã, în conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitãtilor; - atribuie sau schimbã, în conditiile legii, denumiri de strãzi, de pieþe si de obiective de interes public local. În exercitarea atributiilor prevãzute la lit. d), consiliul local: - asigurã, potrivit competentelor sale si în conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: 1. educatia; 2. serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socialã; 3. sãnãtatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea publicã; 8. situatiile de urgentã; 9. protectia si refacerea mediului; 10. conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor istorice si de arhitecturã, a parcurilor, grãdinilor publice si rezervatiilor naturale; 11. dezvoltarea urbanã; 12. evidenta persoanelor; 13. podurile si drumurile publice; 14. serviciile comunitare de utilitate publicã: alimentare cu apã, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termicã, iluminat public si transport public local, dupã caz; 15. serviciile de urgentã de tip prim ajutor; 16. activitãtile de administraþie social-comunitarã; 17. locuintele sociale si celelalte unitãti locative aflate în proprietatea unitãtii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa; 18. punerea în valoare, în interesul comunitãtii locale, a resurselor naturale de pe raza unitãtii administrativ-teritoriale; 3

4 19. alte servicii publice stabilite prin lege; - hotãrãste acordarea unor sporuri si altor facilitãti, potrivit legii, personalului sanitar si didactic; - sprijinã, în conditiile legii, activitatea cultelor religioase; - poate solicita informãri si rapoarte de la primar, viceprimar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publicã de interes local; - aprobã construirea locuintelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale si a utilitãtilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa; - poate solicita informãri si rapoarte specifice de la primar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publicã de interes local. În exercitarea atributiilor prevãzute la lit. e), consiliul local: - hotãrãste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau strãine, în vederea finantãrii si realizãrii în comun a unor actiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public local; - hotãrãste, în conditiile legii, înfrãtirea comunei, cu unitãti administrativ-teritoriale din alte tãri; - hotãrãste, în condiþiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitãti administrativteritoriale din tarã sau din strãinãtate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritãtilor administratiei publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune. Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau strãine cu merite deosebite titlul de cetãtean de onoare al comunei, orasului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc si conditiile retragerii titlului conferit. Consiliul local îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege. Constituit în baza H.C.L.3/ , Consiliul Local Romanesti a fost ales la , prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani care poate fi prelungit în caz de război sau de catastrofă. Numărul membrilor Consiliului Local Românești este de 11. Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, dar se poate întruni şi în şedinţa extraordinară la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor. Şedinţele Consiliului Local sunt publice. Consiliul Local Romanesti este organizat pe trei comisii de specialitate, conduse de către un preşedinte şi câte un secretar, care analizează şi avizează proiectele de hotărâri din domeniul lor de activitate: Comisia nr. 1. -Comisia pentru programe, proiecte de dezvoltare economică,buget, administrarea domeniului public și privat al comunei, industrie, agricultură, protecția mediului servicii șicomerț. Comisia nr. 2 -.Comisia pentru învățământ, sănătate, cultură, protecție socială, activitate sportivă și de agrement; Comisianr.3.-Comisia pentru administrație publică,juridică, apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor publice,copiiilor, tineret si sport 4

5 Structura politică a membrilor Consiliului Local Romanesti Consilieri din partea PSD BURLACU I.GH.GHEORGHE BURLACU CRISTIAN GHIVIZIU DOREL HUTANU GHEORGHE NANEA NELU ROTARU STEFAN TURCANU ELENA-MARIANA Consilieri din partea PNL ONOFREI RAMONA-MONICA Consilieri din partea ALDE COTLOANĂ VICTOR Consilieri din partea PMP HRIAPCA GHEORGHE Consilieri din partea UNPR BURLACU MIHAELA Primarul Comunei Romanesti, BUZOIANU DUMITRU, a fost ales de cetăţeni prin vot universal, direct, egal, secret şi liber exprimat, la alegerile locale din iunie 2016 pentru un mandat de 4 ani. (1) Primarul îndeplineste o functie de autoritate publicã. (2) Primarul asigurã respectarea drepturilor si libertãtilor fundamentale ale cetãtenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotãrârilor si ordonantelor Guvernului, a hotãrârilor consiliului local; dispune mãsurile necesare si acordã sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlali conducãtori ai autoritãtilor administratiei publice centrale, ale prefectului, precum si a hotãrârilor consiliului judetean, în conditiile legii. (3) Pentru punerea în aplicare a activitãtilor date în competenta sa prin actele normative prevãzute la alin. (2), primarul beneficiazã de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. (4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente functionale, în conditiile legii. Compartimentele functionale ale acestuia sunt încadrate cu functionari publici si personal contractual. (5) Primarul conduce serviciile publice locale. Primarul reprezintã unitatea administrativ-teritorialã în relatiile cu alte autoritãti publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori strãine, precum si în justitie. Semnul distinctiv al primarului este o esarfã în culorile drapelului national al României. (3) Esarfa va fi purtatã, în mod obligatoriu, la solemniti, receptii, ceremonii publice si la celebrarea cãsãtoriilor. (4) Modelul esarfei se stabileste prin hotãrâre a Guvernului. Primarul îndeplineste urmãtoarele categorii principale de atributii: 5

6 a) atributii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în conditiile legii; b) atributii referitoare la relatia cu consiliul local; c) atributii referitoare la bugetul local; d) atributii privind serviciile publice asigurate cetãtenilor; e) alte atributii stabilite prin lege. Primarul îndeplineste functia de ofiter de stare civilã si de autoritate tutelarã si asigurã functionarea serviciilor publice locale de profil, atributii privind organizarea si desfãsurarea alegerilor, referendumului si a recensãmântului. Primarul îndeplineste si alte atributii stabilite prin lege. Primarul prezintã consiliului local, a) în primul trimestru, un raport anual privind starea economicã, socialã si de mediu a unitãtii administrativ-teritoriale; b) prezintã, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte si informãri; c) elaboreazã proiectele de strategii privind starea economicã, socialã si de mediu a unitãtii administrativ-teritoriale si le supune aprobãrii consiliului local. Primarul: a) exercitã functia de ordonator principal de credite; b) întocmeste proiectul bugetului local si contul de încheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local; c) initiazã, în conditiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi si emiterea de titluri de valoare în numele unitãtii administrativ-teritoriale; d) verificã, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscalã a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât si a sediului secundar. e) coordoneazã realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publicã de interes local; d) ia mãsuri pentru prevenirea si, dupã caz, gestionarea situatiilor de urgentã; e) ia mãsuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului efectuãrii serviciilor publice de interes local,precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitãtii administrativ-teritoriale; f) numeste, sanctioneazã si dispune suspendarea, modificarea si încetarea raporturilor de serviciu sau, dupã caz, a raporturilor de muncã, în conditiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru conducãtorii institutiilor si serviciilor publice de interes local; e) asigurã elaborarea planurilor urbanistice prevãzute de lege, le supune aprobãrii consiliului local si actioneazã pentru respectarea prevederilor acestora; 6

7 f) emite avizele, acordurile si autorizatiile date în competenta sa prin lege si alte acte normative; g) asigurã realizarea lucrãrilor si ia mãsurile necesare conformãrii cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeanã în domeniul protectiei mediului si gospodãririi apelor pentru serviciile furnizate cetãtenilor. Pentru exercitarea corespunzãtoare a atributiilor sale, primarul colaboreazã cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitãtile administrativ-teritoriale, precum si cu consiliul judetean. Numirea conducãtorilor institutiilor si serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor si criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în conditiile legii. Numirea se face prin dispozitia primarului, având anexat contractul de management. Primarii comunelor pot angaja, în limita numãrului maxim de posturi aprobate, un consilier personal, care isi desfasoara activitatea în baza unui contract individual de muncã pe duratã determinatã, încheiat în conditiile legii, pe durata mandatului primarului. În exercitarea atributiilor sale primarul emite dispoziþii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupã ce sunt aduse la cunostintã publicã sau dupã ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupã caz. Mandatul primarului este de 4 ani si se exercitã pânã la depunerea jurãmântului de cãtre primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi, calamitate naturalã, dezastru sau sinistru deosebit de grav. Mandatul primarului înceteazã de drept în conditiile legii statutului alesilor locali, precum si în urmãtoarele situatii: a) dacã acesta se aflã în imposibilitatea exercitãrii functiei datoritã unei boli grave, certificate, care nu permite desfãsurarea activitãtii în bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic; b) dacã acesta nu îsi exercitã, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv. Mandatul primarului înceteazã ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în conditiile legii, conform procedurii prevãzute la art. 55 alin. (3)-(7) din Legea nr 215/2001 republicata. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizeazã ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, ca urmare a nesocotirii de cãtre acesta a intereselor generale ale colectivitãtii locale sau a neexercitãrii atributiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercitã ca reprezentant al statului. Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele si prenumele, data si locul nasterii, seria si numãrul buletinului sau ale cãrtii de identitate si semnãtura olografã ale cetãtenilor care au solicitat organizarea referendumului. Organizarea referendumului trebuie sã fie solicitatã, în scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sã fie realizat în fiecare dintre localitãtile componente ale comunei. 7

8 Mandatul primarului se supendã de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Mãsura arestãrii preventive se comunicã de îndatã de cãtre instanþa de judecatã prefectului care, prin ordin, constatã suspendarea mandatului. Viceprimarul, GHIVIZIU DOREL, a fost ales de către Consiliul Local din rândul membrilor săi prin votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie la data de 03 august 2017, prin Hotărârea Consiliului local nr. 38/ Secretarul comunei Romanesti, Rusu Magdalina, este funcţionar public de conducere şi nu poate fi membru al unui partid politic. El coordonează compartimentele şi activităţile cu caracter juridic, de stare civilă, autoritate tutelară şi asistenţă socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local. În conformitate cu prevederile art.77 din Legea 215/2001 privind administratia publica locala republicata, primarul, viceprimarul, secretarul comunei constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita PRIMARIA COMUNEI care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale. Sediul Primăriei comunei Romanesti este în satul Romanesti Căile de comunicaţie existente şi categoria acestora Din punct de vedere al reţelei stradale ce deserveşte acest teritoriu se pot menţiona următoarele: Drumul national D.N. 24C,asfaltat pe o distanta de 11 km care asigura accesul in comuna; Un drum comunal de 5 km neasfaltat; Drumuri satesti in lungime de 48 km din care 32 km balastate; 16 km drumuri de exploatare din pamant neasfaltate Date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale şi alte asemenea 1. EDUCATIE Invăţământ preuniversitar În Comuna Romanesti învăţământul preuniversitar se desfăşoară în următoarele unități de învățământ: - Școala gimnazială nr. 1 ROMÂNEȘTI, învățământ primar și gimnazial în satul Românești; - Scoala primară nr.1 Dămideni,învățământ preșcolar și primar- Dămideni/Românești; - Grădiniță cu program normal nr.1 Românești, învățământ preșcolar,în satul Românești. 2. CULTURA Căminul cultural Romanesti a fost dat în folosinţă în anul A fost renovat în anul 2008, astfel că sepot organiza și desfășura activități artistice și culturale, la diverse ocazii. Biblioteca comunală cu sediul în satul Romanesti, funcționează într-un local al Școlii Gimnaziale nr.1 Românești, și dispune de 6462 volume. Lăcaşurile de cult din Comuna Romanesti se doresc a fi o şansă a fiecăruia de a se apropria de Dumnezeu conform cultului său, de a apropria tinerii de valorile moralei creştine, de încurajarea spiritului de toleranţă. 8

9 Biserici ortodoxe: Parohia «Sfinţii Mihail şi Gavril» - sat ROMANESTI Parohia "Sfantul Gheorghe " sat Damideni Alte biserici: Cultul CRESTIN DUPA EVANGHELIE : Sat Romanesti Cultul ADVENTIST DE ZIUA A 7-A ; Sat Damideni 3. SĂNĂTATE În clădirea fostei gradinite funcţionează Cabinetul medical individual Dr Alina Aursulesei, unde își desfășoară activitatea împreună cu o asistenta medical din comuna Românești, județul Botoșani.. 4. PROTECŢIA SOCIALĂ În cadrul aparatului propriu al Consiliului Local Romanesti funcționează un compartiment de asistență socială, cu un funcţionar public care îndeplinește atribuții de asistenta sociala. I. Principalele activităţi de Protectie Sociala se contureaza astfel : Acordarea ajutorului social persoanelor sau familiilor sarace, cu multi copii, cu venituri mici din comună; in prezent beneficiaza de aceasta prestatie in bani aprox. 50 persoane. Acordarea de ajutoare de inmormantare, atunci cand este cazul sau de ajutoare de urgenta in cazuri de necesitate, calamitati, dezastre,alte situatii specifice; Acordare de ajutoare pentru incalzirea locuintei pe periada de iarna,respectiv noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie și martie.; II. Principalele activitati de Protectia Copilului se identifica astfel : Preluarea dosarelor in vederea obtinerii alocatiei de stat pentru copii si a alocatiei suplimentare pentru familiile cu mai multi copii; Monitorizarea cazurilor copiilor aflati in dificultate, cei pentru care se impune luarea unor masuri de protectie, internari in centre de plasament sau dupa caz redarea lor in familia de provenienta, instituirea masurilor de incredintare sau plasament; Informare si consultanta in acest domeniu. De remarcat faptul ca scaderea masiva a veniturilor reale ale populatiei a afectat in mod special familiile cu multi copii. Situatia copilului si a familiei cu copii s-a inrautatit si datorita scaderii valorii reale a ajutorului acordat acestora, alocatiile pentru copii au regresat intr-un mod mai accentuat decat salariile sau pensiile. Societatea romaneasca a devenit mai accentuat polarizata, un segment important, in cadrul caruia familiile monoparentale, familiile cu multi copii, a fost antrenat intr-un proces de saracie progresiva. Astfel la nivelul comunei noastre exista un numar de 36 copii institutionalizati in diferite centre de plasament din judet, din ţară şi la asistenţi maternali. III. Principalele activităţi de Protectie a Persoanelor Varstnice si cu Handicap se identifică astfel : Servicii pentru persoane varstnice, informare, intocmire dosare pentru internari in camine de batrani; Evidenta, monitorizarea si plata asistentilor personali ai persoanelor cu handicap gradul I de invaliditate (in numar de Principalele funcţiuni economice agricultura Agricultura este ocupaţia principală a locuitorilor comunei Romanesti, cu principalele ramuri: Cultivarea plantelor: principalalele culturi sunt cele de porumb, grâu, floarea-soarelui, legume şi plante de nutreţ. Terenul este fie lucrat individual, fie în asociaţii sau dat în arendă. Creşterea animalelor: este reprezentată de creşterea bovinelor, ovinelor, porcinelor, cabalinelor şi păsărilor. Produsele agricole obţinute sunt în special folosite pentru consumul propriul, surplusul fiind comercializat pe piaţa liberă sau către unităţile prelucrătoare. 9

10 Comerţul pe teritoriul Comunei Romanesti a cunoscut în ultimii ani o permanentă dezvoltare în paralel cu diversificarea acestuia astfel încât la ora actuală acesta este bine reprezentat la nivelul întregii comune. La ora actuală în comună funcţionează un număr de unităţi comerciale ale micilor întreprinzători. Agenţii economici au venit în întâmpinarea nevoilor cetăţenilor, prin oferirea unei game diversificate de produse. Serviciile sunt reprezentate de unităţi, prese de ulei, mori de porumb şi de furaje, 2.8.Servicii publice în subordinea Consiliului Local Serviciu Comunitar de Cadastru si Agricultură Înfiinţat în baza H.C.L. 20/ , Serviciul Comunitar de Cadastru si Agricultură este un serviciu public cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Local Romanesti. Principalele atribuţii ale acestuia sunt : furnizezează date pentru completarea şi ţinerea la zi a Registrului agricol, acordă consultanţă agricolă şi în domeniul zootehniei, participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei Romanesti ; efectuează măsurători topografice pentru punere în posesie ; întocmeşte fisele de punere în posesie ; constituie şi actualizează evidenţa proprietarilor imobiliari; efectuează măsurători topografice pentru persoanele fizice şi juridice în vederea delimitării parcelelor; ţine evidenţa terenurilor închiriate din patrimoniul comunei şi al satului ; Serviciile de gospodărie comunală şi drumuri Au ca obiect de activitate furnizarea de servicii publice de gospodărie comunală, apă, reparaţii drumuri Patrimoniul public şi privat. Administrarea bunurilor aflate în patrimoniul comunei În conformitate cu prevederile art. 119 din Legea 215/2001-Legea administraţie publice locale republicate, constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public al unitatii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial. Apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public national. Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile. Domeniul privat al unitãtilor administrativ-teritoriale este alcãtuit din bunuri mobile si imobile, altele decât cele prevãzute la art. 120 alin. (1)din Legea nr 215/2001, intrate în proprietatea acestora prin modalitãtile prevãzute de lege. Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de drept comun, dacã prin lege nu se prevede altfel. Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local cu votul majoritãtii consilierilor locali în functie. Schimbul de imobile din domeniul privat al unitãtilor administrativ-teritoriale se face în conditiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însusit de consiliul local. Toate bunurile apartinând unitãtilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliului local i se prezintã anual de cãtre primar, un raport asupra situatiei gestionãrii bunurilor. 10

11 Consiliul local hotãrãste ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local sã fie date în administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sã fie concesionate ori sã fie închiriate. Acestea hotãrãsc cu privire la cumpãrarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local, în conditiile legii. Vânzarea, concesionarea si închirierea se fac prin licitatie publicã, organizatã în conditiile legii. Prin derogare de la prevederile alin. precedent, în cazul în care consiliile locale hotãrãsc vânzarea unui teren aflat în proprietatea privatã a unitãtii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate constructii, constructorii de bunã-credinþã ai acestora beneficiazã de un drept de preemptiune la cumpãrarea terenului aferent constructiilor. Pretul de vânzare se stabileste pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local. Consiliile locale pot da în folosintã gratuitã, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publicã sau privatã localã ori judeteanã, dupã caz, persoanelor juridice fãrã scop lucrativ, care desfãsoarã activitate de binefacere sau de utilitate publicã ori serviciilor publice. Lucrãrile publice Consiliile locale aprobă efectuarea de lucrãri si servicii de utilitate publicã, în limita sumelor aprobate prin bugetul local. Lucrãrile de constructii si reparatii de interes public, finantate din bugetele comunelor, se executã pe baza unor documentatii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupã caz, de consiliul local in conditiile prevãzute de lege. Comuna Românești desfășoară următoarele activități: - extragere agregate minerale ( balast) ; - transport agregate minerale(balast), pietriş, piatră de carieră concasată, pământ. - lucrări de reparații și întreținere drumuri locale; - dezăpezire drumuri; - reparația și întreținerea rețelei de distribuție apei din captările proprii ale comunei; - reparația și întreținerea clădirilor din domeniul public al comunei; - întreținerea terenurilor din domeniul public și privat al comunei Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului privind comuna, se elaboreazã, se aprobã si se finanteazã în conformitate cu prevederile legii Partide politice care îşi desfăşoară activitatea în comuna ROMANESTI Potrivit Legii 14/2003 legea partidelor politice, partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public. Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii. În Comuna Romanesti îşi desfăşoară activitatea organizaţiile teritoriale ale următoarelor partide politice: Partidul Naţional Liberal; Partidul Social Democrat; A.L.D.E. ART. 3 Potrivit Legii nr. 351/24 august 2001 privind Planul de amenajare a teritoriului naţional (anexa nr. II, paragraful 4.3. pct. 40),satul Romanesti - reşedinţă de comună - este de rangul al IV-lea iar celelalte sate componente comunei de rangul al V-lea. ART. 4 Titlul de Cetăţean de onoare Legea nr. 215/2001 -Legea administraţiei publice locale şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Local al Comunei ROMANESTI, prevede posibilitatea de acordare a înaltului titlu de Cetăţean de Onoare al Comunei Romanesti, persoanelor cu merite deosebite. 11

12 Titlul de Cetăţean de Onoare al Comunei Romanesti reprezintă cea mai înaltă distincţie acordată de către Consiliul Local, unor cetăţeni români sau străini şi se poate acorda în baza unui regulament propriu, in următoarele situaţii: a) personalitati cu recunoastere nationala sau universala care si-au adus contributii la dezvoltarea comunei Romanesti si a imaginii acestuia; b) personalitati care, prin realizarile lor deosebite, au facut cunoscut numele comunei Romanesti in tara si strainatate; c) persoane care, prin actiunile lor, au preintampinat producerea de evenimente deosebit de grave, sau prin sacrificiul suprem au salvat vietile concetatenilor lor, in comuna Romanesti; d) persoane care, prin actiunile lor dezinteresate (donatii culturale, actiuni umanitare etc.), au produs o imbunatatire simtitoare a conditiilor de viata a locuitorilor comunei Romanesti ; e) unor fosti detinuti politici, sau veterani de razboi care prin activitatea lor ulterioara au contribuit la imaginea pozitiva a comunei Romanesti in lume; Acordarea titlului de Cetăţean de onoare al comunei Romanesti, conferă titularului următoarele drepturi: a) dreptul de a lua cuvantul la sedintele Consiliului local al comunei Romanesti, la dezbaterea materialelor care privesc intreaga comunitate; b) dreptul de a participa la toate manifestarile desfasurate sub patronajul Consiliului Local al comunei Romanesti, sau in care acesta este co-organizator; c) dreptul de a participa gratuit la toate manifestarile cultural-sportive organizate de institutiile aflate in subordinea Consiliului local al comunei Romanesti ; Statutul de Cetăţean de Onoare al Comunei Romanesti presupune următoarele atribuţii: Acceptarea prezenţei la unele acţiuni care vizează interesele fundamentale ale comunităţii şi sprijinirea soluţionării unor probleme care ţin de propria competenţă şi capacitate profesională; Furnizarea unor informaţii importante, transmise pe adresa Consiliului Local, în ce priveşte eventualele modificări ale statutului personal, în principal de ordin socioprofesional. - Cetatenii de onoare au datoria de a promova imaginea comunei Romanesti. ART. 5 Cetăţenii comunei au dreptul de a participa la viaţa politică, economică, socială şi cultural-sportivă. Drepturile cetăţenilor de a participa la viaţa comunei sunt exercitate în mod democratic prin următoarele instrumente şi tehnici democratice: a) Referendum local; b) Adunarea cetăţenească; c) Petiţii; d) Solicitări; e) Iniţiative; f) Audieri; g) Consultări. ART. 6 Consiliul Local consultă prin referendum cetăţenii comunei în următoarele situaţii: - realizarea investiţiilor deosebit de importante sau obiective importante care modifică înfăţişarea economică, socială, culturală, ecologică a comunei; - înlăturarea unor pericole ecologice sau de altă natură, care afectează în mod direct sau indirect comunitatea comunei, mediul înconjurător, etc.; - schimbarea destinaţiei unor zone, spaţii, construcţii sau alte probleme de interes public; Iniţiativa organizării de referendum local poate veni din partea : 12

13 a) grupurilor de cetăţeni cu drept de vot (prin semnătură); b) la propunerea primarului sau a consilierilor prin aprobarea cu majoritatea simplă a consiliului; c) atunci când problemele specifice vizate de referendum se referă numai la o zonă, consultarea prin referendum se limitează la locuitorii zonei respective şi la comunităţile de orice fel din această zonă. Primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum pentru probleme privind: bugetul local; administrarea domeniului public si privat al comunei; participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera; organizarea si dezvoltarea urbanistica a comunei si amenajarea teritoriului; asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine; Referendumul local se poate organiza atât în Satul Romanesti cât şi separat în satele aparţinătoare comunei. Referendumul organizat este valabil dacă participă cel puţin jumătate plus unul din persoanele cu drept de vot, din numărul celor implicaţi în problema consultată. ART. 7 În probleme de interes deosebit, locuitorii comunei Romanesti pot fi consultaţi prin adunări cetăţeneşti. Convocarea şi organizarea adunării cetăţeneşti se face de către primar sau de către Consiliul Local. Consultarea locuitorilor prin adunare cetăţenească se decide de către consiliu la propunerea primarului sau a membrilor consiliului cu aprobarea a cel puţin 1/3 din membrii consiliului. Iniţiativa de organizare a adunării cetăţeneşti poate veni şi din partea populaţiei ca şi în cazul referendumului. Convocarea adunării cetăţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţă publică a scopului, datei şi a locului unde urmează să se desfăşoare aceasta. Adunarea cetăţenească adoptă propuneri (iniţiative) prin proclamare. Propunerile se consemnează într-un proces verbal şi se înaintează primarului., care le va supune dezbaterii consiliului local în prima şedinţă, în vederea stabilirii modalităţilor concrete de realizare şi de finanţare, dacă este cazul. Soluţia adoptată de către consiliul local se aduce la cunoştinţă publică prin grija Secretarului comunei. ART. 8 În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr 215/2001 republicata, douã sau mai multe unitãti administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competentelor autoritãtilor lor deliberative si executive, sã coopereze si sã se asocieze, în conditiile legii, formând asociatii de dezvoltare intercomunitarã, cu personalitate juridicã, de drept privat si de utilitate publicã. Asociatiile de dezvoltare intercomunitarã sunt de utilitate publicã, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii si fundaþii, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 246/ Asociatiile de dezvoltare intercomunitarã se constituie în conditiile legii, în scopul realizãrii în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizãrii în comun a unor servicii publice.. Autoritãtile deliberative si executive de la nivelul fiecãrei unitãti administrativ-teritoriale componente îsi pãstreazã autonomia localã, în conditiile legii. - Unitãþile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenþelor autoritãtilor lor deliberative si executive, sã coopereze si sã se asocieze si cu uniti administrativ-teritoriale din strãinãtate, în conditiile legii, prin hotãrâri ale consiliilor locale. - Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune, unitãtile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, în conditiile legii. 13

14 Asociatiile de dezvoltare intercomunitarã se finanteazã prin contributii din bugetele locale ale unitãtilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse, în conditiile legii. - Guvernul sprijinã asocierea unitãtilor administrativ-teritoriale prin programe nationale de dezvoltare. Aceste programe sunt finantate anual prin bugetul de stat si sunt prevãzute distinct în cadrul bugetului Ministerului Administratiei si Internelor, în conditiile legii privind finantele publice locale. Asociatiile de dezvoltare intercomunitarã sunt conduse de un consiliu de administratie compus din reprezentanti ai unitãtilor administrativ-teritoriale componente, desemnati de consiliul local, la propunerea primarului, precum si la propunerea consilierilor locali -Consiliul de administratie este condus de un presedinte ales cu votul majoritãtii membrilor sãi. - Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administratie poate înfiinta un aparat tehnic, finantat din resursele asociatiei de dezvoltare intercomunitarã. - Organizarea si modul de funcþionare a consiliului de administratie si a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înfiintare si statutul asociatiei de dezvoltare intercomunitarã, aprobate prin hotãrârile consiliilor locale, asociate. - Unitãtile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare zonalã sau regionalã, în baza hotãrârilor adoptate de consiliile locale în conditiile legii. COMUNA ROMÂNEȘTI, împreună cu comunele ALBESTI și SANTA_MARE,s-au asociat în anul 2014 în cadrul ASOCIAȚIEI DE DEZVOLTARE INTERCOMUNTARĂ,, VALEA COROGEI,, TOCMAI CU SCOPUL DE A PROMOVA ȘI REALIZA INVESTIȚII DE INTERES ZONAL SAU LOCAL. - Unitãtile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontierã pot încheia între ele întelegeri de cooperare transfrontalierã cu structuri similare din statele vecine, în conditiile legii. - Unitãtile administrativ-teritoriale, prin primari, transmit Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare conformã, proiectele de înþelegeri de cooperare pe care acestea intentioneazã sã le încheie cu unitãtile administrativ-teritoriale din alte tãri, înainte de supunerea lor spre adoptare de cãtre consiliile locale. - Prin întelegerile de cooperare transfrontalierã pot fi create si pe teritoriul României organisme care sã aibã, potrivit dreptului intern, personalitate juridicã. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competente administrativ-teritoriale. Unitãtile administrativ-teritoriale care au încheiat întelegeri de cooperare transfrontalierã au dreptul sã participe în alte state la organismele create prin respectivele înþelegeri, în limita competentelor ce le revin, potrivit legii. Initiativa unitãtilor administrativ-teritoriale de a coopera si de a se asocia cu unitãti administrativ-teritoriale din strãinãtate, precum si de a adera la o asociatie internationalã a unitãþilor administrativ-teritoriale va fi comunicatã Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Administratiei si Internelor. Proiectele de întelegeri de cooperare pe care unitãtile administrativ-teritoriale intentioneazã sã le încheie cu unitãti administrativ-teritoriale din alte tãri vor fi transmise spre avizare Ministerului Afacerilor Externe, prin primari, înainte de supunerea lor spre adoptare de cãtre consiliile locale. Avizele prevãzute la alin. anterior sunt emise în termen de 30 de zile de la primirea solicitãrii. În caz contrar se va considera cã nu sunt obiectii si proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local. Responsabilitatea privind întelegerile de cooperare încheiate de unitãtile administrativteritoriale revine în exclusivitate acestora. Art Consiliile locale pot hotãrî asupra participãrii cu capital sau cu bunuri, în numele si în interesul colectivitãtilor locale pe care le reprezintã, la înfiintarea, functionarea si dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publicã de interes local în condiþiile legii.. 14

15 ART. 9 Consiliul Local, prin hotarare, atribuie sau schimbă denumiri pentru parcuri, piete, oboare, cartiere, strazi, statii ale mijloacelor de transport in comun, precum si pentru obiective si institutii de interes local aflate in subordinea sa. Proiectele de hotarari ale Consiliului Local Romanesti, având ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalitati ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice alta natura ori schimbarea unor astfel de denumiri vor putea fi adoptate numai dupa ce au fost analizate si avizate de Comisia de atribuire de denumiri a judeţului Botoşani, conform Ordonanţei Guvernului nr. 63/ ART.10 Consiliul Local Romanesti stabileşte în baza consultării populaţiei simbolurile specifice ale comunei conform tradiţiilor istorice şi culturale. Stema Comunei Romanesti, va fi însuşită de către Consiliul Local Romanesti prin hotărâre, urmând a fi aprobată de către Guvernul României în conformitate cu prevederile legale. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, Consilier, Nania Nelu SECRETAR, Magdalina Rusu 15