Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HARRISON, JIM Legendele toamnei; Omul care a renuntat la nunnele lui/ Jim Harrison; trad. de Edith N

Transcriere

1 Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HARRISON, JIM Legendele toamnei; Omul care a renuntat la nunnele lui/ Jim Harrison; trad. de Edith Negulici gi Liviu Mateescu. - Bucuregti : Orizonturi, 2019 r s B N l. Negulici, Edith (trad.) 2. Mateescu, Liviu (trad:) ' LEGENDETE TOAMNEI Traducere de Edith Negulici * OMUL.CAREA RENUNTAT LA NUMETE LUl Traducere de Liviu Mateescu Copyright O 1978, 1979, by Jim Harrison Published by arrangement with GROVE PRESS, and imprint of GROVE Atlantic lnc. Editura ORIZONTURI - Bucuregti Bdul Libertdfii nr. 4, bl. 117, el.7, ap.2o telefon : , orizonturi@editura-orizonturi. ro Editur"a ORIZONTURI

2 Capitolul 1 a sfdrsitul lunii octombrie a anului 1914, trei ', _ frali plecau din Choteau, Mo1ta1a, in CglOaU, Alberta, pentru a se inrola in Primul Rdzboi Mondial. (S.U.A. nu a intrat decdt in 1917). Mdnd lute, un bdtrdn indian ii Tnsofea, pentru a aduce inapoi la ferma caii pur-s6nge, deoarece tatdl lor considera cd era nepotrivit ca fiii sdi sd se ducd la rdzboi cdlare pe md(oage. Mdnd lute cunogtea toate scurtdturile din nordul Munfilor Stdncogi, a9a cd Tn cdldtoria lor ei traversari linuturile sdlbatice, departe de dru'mufir gi agezdri omenegti. Plecaserd inainte de ivirea zorilor ludndu-si '-'---i-'-' r: rdmas -- - bun de la tatdl lor care tinea in mdnd, -. :', ' lampa cu uleigi purta mantia lui de bizon; cu to{ii erau tdculi gi ultima suflare de rdmas bun a colonelului care-gi imbrelige fiii se inalfd intr-un nor alb, spre cdpri; orii din grajd. Pdnd cdnd se lumind de ziud, vdntul turbat sufld puternic peste plopii ingdlbeni!i, frunzele se desprindeau de pe trunchii dezgolili, se imprigtidu pe deasupra pdgunilor inalte 9i se agterneau unele peste altele.

3 Cdnd traversard primele rduri, frunzele plopilor prinse in vdrtejuri se zdrobeau de stdnci. Ceitreifrali se oprird pentru a privi un vultur plesuv, forfat sd iasd din ascunzdtoare la prima zdpadd cdzutd in munfi, urmdrind fdrd succes un cdrd de rafe sdlbatice, ascunse printre tufiguri. Chiar si in aceastd vale se auzea guierul furios al vdntului izbindu-se de stdncile reci, deasupra construcfiei de cherestea. Pdnd la prdnz fratii trecurd de cumpdna apelor, de Munfii Cordilieri,si se intoarserd din drum doar pentru a mai contempla ferma pentru ultima oard. Astfel, frafii savurard priveligtea splendida, in ciuda vdntului aspru care aducea aer proaspdt, incdt ferma pdrea incredibil de aproape 9i de frumoasd, degi se afla deja la aproximativ treizeci de kilometri distanfd. Toli se bucurard de peisaj, mai pu[in Mdnd lute, care se temea de sentimentele puternice gi-gi alinti neclintit privirea drept inainte, disprefuitor, atunci c6nd traversard calea feratd a Pacificului de Nord. $i cdnd merserd 9i mai departe pe drumul lor gi auzird urlete de lup, se prefdcurd cd nu le-au auzit, din cauzd cd urletele de lup la amiazd sunt cel mai rdu semn. Luard prdnzul in timp ce cdldreau cdt mai departe, ca gi cum gi-ar fi dorit sd scape de tdnguielile sumbre gi nedorind sd se opreascd la marginea unei poienife, de unde lear fi putut auzi iar. Alfred, cel mai mare dintre frafi, spuse o rugdciune in timp ce Tristan, fratele mijlociu, blestemd gi dadu pinteni calului sdu, trecdnd pe l6nga Alfred 9i Mdnd lute. Samuel, cel mai mic dintre frali, se plimba delectdndu-se cu flora 9i fauna bogatd, pe care le privea atent. El era lumina ochilor familiei sale, iar la optsprezece ani deja studiase un an la Harvard in tradilia Agassizilorl la Muzeul Peabody. Atunci cdnd Mdnd lute se opri la marginea indepdrtatd a unei pajigti mari, agteptand ca Samuel sii-i prindd din urmd, inima iiinghela in piept cdnd ii vdzu murgul iegind din pddure, iar cdldrelul {indnd lipit de obrazjumdtate de craniu alb de bizon si ii auzi rdsul revdrsdndu-i-se pe pajigte, pdnd ajunse la urechile bdtrdnului indian. in cea de-a treia zi a cdldloriei lor, vdntul se potoli 9i aerul se Tncdlzi, iar soarele prili din cauza ce{ei de toamnd. Tristan impugcd o cdprioard, spre dezgustul lui Samuel, care mdncd din ea doar din politefe. Alfred, ca de obicei, era addncit in gandurile lui si se linea deoparte, intrebdndu-se cum de Mdnd lute gi Tristan puteau mdnca atdt de multd carne. El, unul, prefera carnea de vitd. Atunci cdnd Tristan si Mdnd lute mdnc ard maiintdi ficatul cdprioarei, Samuel rdse 9i le spuse cd el insugi care era omnivor avea sd ajungd ierbivor, dar Tristan era un adevdrat carnivor care obisnuia s5-9i facd provizii, fiind capabil sd cdldreascd, sd doarmd, sd bea gi sd facd sex zile intregi. Tristan dddu restul cdprioarei unui fermier Tn al cdrui hambar dormiserd peste noapte, preferdnd hambarul mirosului greu de amoniac ce plutea in camera copiilor. De obicei, fermierul nu gtia cd exista un rdzboi in Europa, gi cu atdt mai pufin stia unde se afla Europa. in mod neobignuit pentru el, Samuel se indrdgosti de fiica cea mai mare a fermierului, cdreia ii recitd un vers 1 Jean Louis Rodolphe Agassiz (n. 28 mai 1807, Motier - d. 14 decembrie 1 873, Cambridge, Massachusetts) a fost naturalist, geolog 9i profesor american de origine elveliand. (N.tr.)

4 10 11 din Heinrich Heine in limba germand, limba ei maternd. Tatdl ei rdse, in timp ce fata, inso[itd de mama ei, se ridicard de la masd gi se retraserd jenate. ln zori, cdnd frafii pdrdsird ferma, fata ii ddrui lui Samuel un fular pe care-ltricotase toatd noaptea. Samuelii sdrutd mdna, ii promise cd ii va scrie 9i ii oferi un ceas de buzunar de aur, pentru a-l pdstra in siguranfa. Mana lute urmdri aceastd scend din!arc, Tn timp ce ingeua caii. Ridicd gaua lui Samuel ca gi cum i-ar fi {inut in mdini destinul, destin aflat in posesia celei mai indepdrtate 9i mai intunecate sfere de influenld feminine. Pandora, Medusa, Bacantele, Furiile sunt toate femei, degi zeife minore, dincolo de concepte sexuale. De ce ar fi moartea mai importantd decdt pdmdntul sau esenfa frumusefii? Fralii cdldrird tot restul drumului pdna la Calgary in toiul scurtei veri indiene. intr-o tavernd de pe marginea drumului, unde-gi legaserd caii 9i intraserd insetali sd bea o bere rece, avu loc un incident nepldcut. Proprietarul refuzd sd-l lase induntru pe Mdnd lute. Sarnuel gialfred Tncercard s5-l Tnduplece, apoi Tristan intrd gi el in tavernd dupd ce addpase caii, judecd situa[ia gi-l impugc6. ii aruncd o monedd de aur portarului inarmat, care line pistolul cu mdinile tremurdnd, lud o sticl5 de whisky 9i o gdleatd de bere 9i fdcurd un picnic in aer liber, sub un copac. Alfred gi Samuel ridicard din umeri, fiind deja obignuili cu comportamentul fratelui lor. Lui Mdna lute ii pldcu gustul berii gi al whisky-ului, dar doar igi cliiti gura inainte de a le scuipa. El era un indian, care-gi petrecuse ultimii treizeci de ani pe teritoriile triburilor indiene Cree 9i Blackfoot gi hotdrdse cd se va imbdta doar dacd se va intoarce vreodatd la Lame Deer inainte de a muri. Atitudinea lui provocd rdsul lui Samuel sialfred, dar nu gi al lui Tristan, care infelese si care fusese apropiat de Mdnd lute incd de la v6rsta de trei ani, Tn timp ce Samuel 9i Alfred avuseserd tendinla de a-l ignora pe indian. in Calgary li se fdcu o primire neobisnuitd in armatd. Majoritatea celor care formau cavaleria locald proveneau din aceeaei zond din Cornwall, la fel ca tatal lor, de fapt, chiar in acelagi an el scdpase din Falmouth, navigdnd mai degrabd inspre Halifax decdt spre Baltimore. Maiorul era uimit de refuzul Statelor Unite de a intra in rdzboi, rdzboi despre care inlelesese cd era mai monstruos gi mai de duratd decdt imaginea optimistii a acelor canadieni care gi-i imaginau pe Kaiser gi pe nemlii lui in zbor, in momentul in care localnicii debarcaserd pe continent. Dar apoi asemenea laude naive erau apreciate de soldafii care erau, in mare parte, carne de tun pentru intrigile politice gi economice internalionale. intr-o lund de antrenament inainte de transportul cu trenul la Quebec, Alfred deveni rapid ofiler, Samuel aghiotant, datoritd cunogtinlelor sale de limbd germand gi abilitafilor de a descifra harli topografice. insd Tristan se bdtu cu cei din armatd pdnd cdnd fu retrogradat gi obligat sd se ocupe de cai, unde se simfi, de fapt, destul de confortabil. Uniformele il stdnjeneau, iar exerci{iile militare il plictiseau de moarte. Dacd n-ar fi fost loialitatea fa{d de tatdl sdu 9i ideea cd trebuia sd-i poarte de grijd lui Samuel, Tristan ar fi evadat din cazdrmi, ar fi incdlecat

5 12 13 pe un cal furat gi s-ar fi indreptat spre sud, pe urmele lui MAnd lute. Acasd Tn apropiere de Choteau, William Ludlow (colonel in rezervd al armatei americane, inginer) petrecea nop[i albe. El rdcise in dimineala in care baielii lui plecaserd sd se Tnroleze in rdzboi si zdcuse la pat o sdptdmdnd, uitdndu-se fix la fereastra dinspre nord, agteptdnd sd se intoarcd Mdnd lute cu vegti, oricdt de vagi si de insuficiente ar fi fost ele. Colonelul ii scrisese lungi scrisori soliei sale, care-gi petrecea iarna in Prides Crossing, in nordul Bostonului, dar avea 9i o casd la Louisburg, unde organiza serate muzicale' Ea adora peisajul sdlbatic cu lan{uri muntoase din Montana, din mai pdnd in septembrie, dar la fel de mult ii pldcea sd se suie in tren 9i sd revind la lumea civilizatd din Boston, un lucru destul de obignuit pentru proprietarii bogali ai acelei vremi' Contrar prejudecdlilor, cowboy-ii nu-gi intemeiau niciodatd propriile ferme. Existau doar cdliva experli - hipioli rdtdcitori, proscrigi ai epocii gi cdliva cazaci din regiune care se pricepeau mai bine la medicina veterinard dec6t la arta socializdrii. Unele dintre cele mai mari ferme din nordul gicentrulstatului Montana erau de fapt delinute de nobili scotieni 9i englezi, absenli in cea mai mare parte a timpului. (Sir George Gore, un bandit irlandez de sorginte nobild discutabils, reugise sd-i infurie pe indieni ucigdnd mii de elani 9i tot atdlia bivoli intr-o expedi!ie,,sportivd". ) Dar Ludlow ii scrise sofiei sale afldndu-se intr-o stare de durere profundd'. Ea insista ca Samuel sd fie linut departe de rdzboi. Cu un an inainte, in timp ce luau prdnzul in fiecare sdmbdtd la Boston, povesteau despre sdptdmdnile lui extraordinare la Harvard. Ea i9i tratase cu bldndele ultimul ndscut, in timp ce Alfred fusese incd din tinerefe plicticos si metodic, iar Tristan imposibil de stdpdnit. in septembrie, la o lund dupd atentatul de la Sarajevo, lsabel se certase cu solul ei trei zile, timp in care igiimpachetase toate lucrurile, iar apoi plecase de acasd. Acum Ludlow i9i dadea seama c-ar fi trebuit sd-l relind pe Samuel 9i sa-l trimitd inapoi la Harvard, chiar gi numai pentru a-i face pe plac mamei sale. Susana, tdndra lor verigoard de gradul doi, pe care o adusese din est in speran{a cd Alfred ar face o cdsnicie bund cu ea, se logodise in schimb cu Tristan. Acest lucru?l amuzd pe Ludlow, care in secret favoriza comportamentul neadecvat al luitristan, chiar dacd imediat dupd cina datd in cinstea logodnei lor, Tristan dispdruse in mod absolut inexplicabil cu Mana lute gi lipsise timp de o sdptdmdnd, urmdrind un urs grizzly care le rdpise doud vite. Colonelul Ludlow i9i alina zilele uitdndu-se la albumele de fotografii din viafa lui, iar mintea lui se Tnviora brusc, aprinsd de febrd ugoard. Ajunsese la vdrsta in care era in mod obignuit imaginile romantice din amintirea lui se transformaserd in ironii; trecutul devenise o bdltoacd densd din care nu putea trage concluzii. Degi avea deja 64 de ani, sdndtatea gi vigoarea sa nu pdliserd gi pdrinlii lui, in vdrstd de peste 80 de ani, trdiau in Cornwall, ceea ce insemna cd dacd nu i se intdmpla un accident, William Ludlow era probabil sd trdiascd mai mult decdt si-ar fi dorit. in insemndrile

6 sale citio poezie sentimentald pe care-o scrisese cdnd era in Vera Cruz 9i remarcd amuzat cd o pdstrase l6ngd un decupaj din ziar despre,,fecunditatea pegtelui cod". Tn calitate de inginer minier, el colindase din la Maine pdnd la Vera Cruz 9i de la Tombstone, Arizona si Mariposa, Californialalara de cupru din Peninsula Superioara a Michiganului. Nu se cdsdtorise pdnd la 35 de ani gi apoi alegerea fusese reciproc nepldcutd - fiica unui colosal de bogat bancher de investifii din Massachusetts. $i nu e ca 9i cum averea ar fi contat in viala lui - el insugi cdgtiga lunar cdteva sute de lire sterline dintr-o mind de argint din Vera Cruz, aproape patru mii de dolari la cursul actual. Dar ii depozitase intr-o bancd din Helena, unde cdldtorea de mai multe ori pe an pentru a-gi asigura investifiile 9i pentru a continua sd frecventeze Cattleman's Cltlb. Cdsdtoria lui se consumase treptat, transformdndu-se din focul pasiunii romantice a lui Keats intr-o convenlie civild rece, de o eleganfd supdrdtoare. Luna de miere prelungitd petrecutd in Europa ii emancipase atdt de mult incdt colonelului nu-i mai pdsa dacd solia lui avea un amant la Boston, de cele mai multe ori mai t6nir decdt ea insdgi. Cea mai recentd aventurd scandaloasd a ei, ascunsd cu discrelie, era John Reed, student la Harvard, care vea sd devind un bolgevic renumit 9i sd moard in marea epidemie de tifos exantematic, la Moscova. La fel ca multe alte feministe bogate ale timpului sdu, solia lui avea nenumdrate pasiuni infl6- cdrate. Dupd ce primul ei ndscut fusese numit, aga cum se cuvenea, dupd bunicul sdu, al doilea care ii mogtenise impulsurile pasionale fu botezat Tristan, nume inspirat de legendele medievale pe care ea le studiase la Wellesley. Cumva tipic pentru ea, lsabel fusese prima femeie care jucase polo cu oricine avea calitd[ile unor armdsari infoca[i care considerd lumea propriul lor grajd. Dar avea un aspect impundtor, chiar si la cincizeci de ani, o frumusele revoltdtoare, desi corpul ei odinioard sub[ire era acum din ce in ce mai opulent. incercase sd facd din bietul Samuel un artist, dar el mostenea pasiunea pentru gtiinla a tatdlui sdu gi se plimba pe la fermd cu cataloagele sale de biologie, corectdndu-le studios inadvertenfele victoriene. Pentru prima data de cand baiefii ii plecaserd la rdzboi, William Ludlow cobori la cind gi remarcd disperat rdcoarea singurului loc gol din capul mesei, unde cdldura focului aprins in semineu nu ajungea. Roscoe Decker, administratorul fermei sale, obisnuia sd-si bea cafea impreund cu solia lui, poreclit6 Pet, o indiancd din tribul Cree recunoscutd pentru frumuselea ei, pe care sofia lui Ludlow o invi[ase sd gdteascd bine in ultimii ani dintr-o carte de bucate frantuzeascd, cunoscutd sub numele de Ali Bab. Decker (pentru cd nimeni nu-i spunea Roscoe, un nume care-i displdcea) in vdrstd de aproximativ 40 de ani, avea picioarele zvelte ale unui cdldref, dar brafe gi piept puternice de taur, formate in tinerele, cdnd trebuia sd sape gropi pentru stdlpii de telegraf. Ludlow le spuse cd se simfea singur 9i?i intrebd dacd ar putea cina impreund in sala de mese. Pet ii turnd o ceagcd de cafea gi cldtina din cap. Decker se uitd Tn altd parte. Ludlow simfi cd ii iau obrajiifoc, gdndindu-se cd va trebui sd le porunceascd sd mdndnce 14 15

7 16 17 cu el, indiferent de cei zece ani pe care ii petrecuserd separat, intr-o convieluire pagnicd' Agadar Ludlow 9i Decker igi bdurd cafeaua sub presiunea dezamorsatd de aroma tulburdtare a unei tocane de vdnat din Normandia, stropitd cu cidru, pe care Pet o gdtea Tn bucdtdria de lemn. Deckerincercd sd-ivorbeascd despre turma de vite, dar Ludlow privea ostilin depdrtare, neauzindu-l in pricina mdniei lui. Se uita cum lsabel Doi, fiica de 9 ani a lui Decker, numitd astfel dupd sofia lui Ludlow, venea dinspre hambar, aducdnd ceva' ire.u prin gopronul care addpostea pompe 9i intrd pe in palme ceva ce se dovedi a fi uga bucdtdriei lindnd un pui de bursuc de doar cdteva sdptdmdni pe care i-l ddruise Tristan. Pet ii ceru sd scoatd animalul afard din casd, dar Lodlow o intrerupse curios' Puiul de bursuc pdrea bolnav gi Ludlow spuse cd laptele trebuia incdlzit gi cd inauntru trebuia sd adauge bucalele de carne tocate fin. Pet ridicd din umeri 9i incepu sd frdmdnte aluatul de biscuifi, in timp ce Ludlow incilzi pulin lapte gi Decker examind mica vietate' in cdmard gdsird cateva"biberoane si suzete vechi, iar lsabel hrdni 9i legana puiul de bursuc in timp ce acesta sugea lapte infometat. Acum Ludlow era fericit, scoase o sticld de coniac Armagnac 9i turnd in pahare, pentru el 9i pentru Decker, pentru a-l savura impreund la cafea. lsabel Doi refuzd sd meargd la gcoald din cauza cd era pe jumdtate metiss, a9a cd Ludlow le promise cd se va ocupa de educalia ei, Tncepdnd din diminea-!a urmdtoare, de la ora opt fix. Starea de spirit se imbundtdfi in mod atdt de remarcabil, incdt Ludlow cobori in pivnila sd ia o sticld de vin rogu pentru cind. Ani de zile ignorase bunul gust al soliei sale in materie de vinuri de calitate, apoi treptat, devenise adeptul lor, citise chiar un tratat de vinologie 9i de atunci o finuse numai in befii, pdnd la punctul in care pivnifa ii fusese ticsitd, parlial din cauza transportului de vinuri cumpdrate pe ascuns de la un oficial al Cdilor Ferate 9i silit sd-l trimitd in Pacificul de Nord, dar care deraiase la San Francisco. $i Tn pivnild rezolvase problema; to[i vor mdnca in bucdtdrie, inclusiv M6nd lute, atunci cdnd se va intoarce la fermd. in acest fel, spera ca absenta fiilor lui sd nu fie atdt de crudd si evidentd. Odata intors in bucdtdrie, considerase cd pivnifa era un addpost potrivit in timpul iernii. Sala de mese urma sd fie inchisd. Familia lui Decker urma sd se mute in camera de oaspeli 9i cei trei muncitori de la fermd puteau avea camera lui Decker. Toli gtiau cd Mdnd lute nu se va clinti din coliba lui, acolo unde el intrase pufin doar cdnd lsabel Doi avea 3 ani 9i era bolnavd, iar Mdnd lute ii ceruse sa-iingaduie sd facd o anumitd ceremonie personald. Degi Ludlow gtia cd Mdna lute avea un sac plin de scalpuri, multe dintre ele caucaziene, totugi aprobase ceremonia. Dupa cind, i9i petrecurd toatd seara jucdnd pinacle, iar Pet gi lsabel Doi cdgtigard doar datoritd vinului gi coniacului pe care Decker si colonelul Ludlow le consumasers. Ludlow il anuntd pe Decker cd a doua zi vor pleca la vdndtoare de cocogi de munte si i9i vor lua seterii cu ei. Decker ii rdspunse cd se agtepta ca Mdnd lute sd se intoarcd in cdteva zile. Pet le servi o budincd de prune coapte, culese din livadd gi lsabel