Cursul 11 Acustica. Cursul 11 Acustica
|
|
- Francisc Stancu
- 3 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 .. Unde onore... Proprieaile uneelor. Energia și ineniaea uneelor. Preiunea onora..3. Caraceriicile uneelor. Niel onor i niel audii.. Unde onore Acuica: Suneele şi percepţia lor Suneele un fenomene care înoțec mule din aciiățile umane coidiene. Aceea un numeroae și de ineniae coniderabilă, ele ele poluează mediul, mai ale cel urban, generând diere efece neuropihice au afecțiuni ale aparaului audii și ale alor organe iale. Zgomoele din ure anropice un mul mai dăunăoare penru ănăae decâ cele din ure naurale cum ar fi: foșneul frunzelor în băaia ânului, uieul unei cacade au al alurilor, rilurile păărilor din pădure și mule ale. Suneele naurale nu reprezină facori de re ci dimporiă po fi ingredienele unei amofere relaane. Pe de ală pare uneul irenelor de la mașinile de inerenție, mooarele camioanelor, ambalarea mooarelor, claonarea, muzica la niel ridica, iuiul enilelor defece de la țeile de apă po coae din ărie și pe cel mai cald om. Unele afecțiuni ale auzului po fi produe chiar de zgomoul aioanelor cu reacție, ciocane pneumaice și dipoziie uilizae în conrucția clădirilor și a drumurilor. Definiţie: Acuica ee acea pare a fizicii care e ocupă cu udiul producerii, propagării, recepției şi proprieăţile uneelor. Definiţie: Numim unee, ocilaţiile mecanice capabile ă impreioneze organul audii al omului care ee urechea (receporul). ureche. Condiţiile care rebuie îndeplinie de undele onore penru a fi percepue de Să fie emie de o ura de unee. Să eie un mediu elaic înre ura de unee şi recepor. Frecenţa de ocilaţie ă fie cuprină înre 6 Hz şi Hz.
2 Puerea undelor onore rebuie ă fie uficienă penru a produce o enzaţie audiiă. Sau cu ale cuine ă aibă o ineniae mai mare decâ aşa numiul prag audii (aproimai - /m la o frecenţă de khz). Suneul rebuie ă depăşeacă duraa minimă penru ca organul audii ă-l eizeze (.5 ). Definiţie: Ocilaţiile mecanice care au frecenţa de ocilaţie deaupra limiei de audibiliae (pee khz) e numec ulraunee. Definiţie: Ocilaţiile mecanice care au frecenţa de ocilaţie dedeubul limiei de audibiliae (ub 6 Hz) e numec infraunee. În afară de ureche uneele mai po fi recepţionae şi de dipoziie ca de eemplu microfonul. Producerea şi propagarea uneelor Suneele un produe de corpuri au medii elaice adue în are de ocilaţie. Corpurile capabile ă emiă unee în condiţii deerminae e numec ure onore. Suneele e po produce în corzi ibrane (ioara, corzi ocale, ec.), coloane de aer ibrane (orga, clarine, ec.) şi plăci şi membrane ibrane (ilofon, difuzor, oba, ec.). Oricare ar fi mediul elaic în care e propagă uneul nu implică ranpor de ubanţă ci doar ranpor de energie. Ace ranfer e realizează prin inermediul pariculelor mediului răbău. De aici rezulă că uneul nu e poae produce în id. De obicei corpurile care emi unee e găec în paţiu iar dacă nu un împiedicae uneele e or răpândi in oae direcţiile. Fig. Surele onore produc unde mecanice capabile ă impreioneze, urechea, organul audii uman. Suneul fundamenal i armonicele uperioare Un caz paricular al inerferenţei undelor ee producerea undelor aţionare.
3 Fig. Modurile de ibraţie, fundamenală şi primele rei armonice, înr-o coardă ibrană. Apariţia nodurilor şi a enrelor. Puncele care au alori minime ale ampliudinii e numec noduri. De obicei corpurile care emi unee e găec în paţiu iar dacă nu un împiedicae uneele e or răpândi in oae direcţiile. De eemplu, înr-o coardă fiaă la ambele capee e produc unde onore aţionare dacă ee îndepliniă urmăoarea condiţie: l n, () unde l ee lungimea corzii. n ace caz frecenţa ocilaţiilor emie de coardă ee: unde c ee ieza uneului iar: ee frecenţa fundamenală. c c c n n n l l, () n c, (3) l Suneele produe de o coardă au frecenţele muliplu înreg al frecenţei fundamenale. Definiţie: Suneul care are frecenţa egală cu e numeşe une Fig. 3 Modul fundamenal şi primele rei armonice uperioare în care poae a ibreze o coardă fiaă la capee. fundamenal. Definiţie: Suneul care are frecenţa egală cu un muliplu înreg al frecenţei fundamenale, e numeşe armonică. Definiţie: Zgomoul reprezină o uprapunere de unde periodice dacă numărul componenelor ee foare mare. 3
4 . Proprieățile uneelor Energia i ineniaea uneelor Proceul de propagare a undelor mecanice şi deci şi cele onore, îneamnă propagarea mişcării, ceea ce emnifică o propagare a energiei. Fie o undă onoră (longiudinală) ce e propagă inr-un mediu elaic (aerul). Să coniderăm funcţia de undă ca fiind (,) e conumă o energie penru îningerea forţei elaice care e opune deformării. Puerea conumaă ee: unde -a conidera că ieza de deformare ee P F F, (4). Penru o undă inuoidală:,, (5) A in A in A in k unde -a defini ecorul de undă: k. (6) Forţa e poae eprima din legea lui Hooke: F l F E E F ES. (7) S l S Deriaa parţială a funcţiei de undă in funcţie de imp ee:, Aco k. (8) ar deriaa parţială a funcţiei de undă în funcţie de paţiu ee:, Akco k A co k ar din formula ieei uneelor e obține:. (9) E E. () Puerea ranmiă ecţiunii ecine de căre ecţiunea deformaă ee aunci: 4
5 5 k SA k A k SA ES co co co, () care ee înodeauna o mărime poziiă. Valoarea medie a puerii ee daă de relaţia generală: d k SA d co, () care deine SA d k SA co. (3) Definiţie: Fluul de energie prin uniaea de uprafaţă, adică energia ranporaă de undă în uniaea de imp prin uniaea de uprafaţă e numeşe ineniaea undei. A S. (4) Definiţie: Deniaea medie de energie, w ranporaă de undă în uniaea de imp ee: S S S l S V w, (5) de unde: A w. (6) neniaea undei ee legaă de deniaea de energie medie prin ieza de propagare a undei: w. (7) Uniăţile de măură ale mărimilor implicae un:
6 6 w S 3 m. (8) m Deoarece A = uma ieza maimă de ocilaţie a elemenului de olum, ineniaea undei deine: Preiunea undelor u ma. (9) Definiţie: Câmpul onor coniuie regiunea din paţiu înecinaă urelor onore unde e propagă uneele. Undele longiudinale în gaze preupun comprimări i deinderi ucceie realizae prin deplaarea ocilaorie a pariculelor mediului pe direcţia de propagare a undei. Ace fap e raduce prin mărirea şi comprimarea preiunii aice locale a gazului. Definiţie: Diferenţa dinre preiunea înr-un punc din câmpul onor în prezenţa undelor onore şi aloarea preiunii în abenţa aceora e numeşe preiune acuică. Modulul de compreibiliae e poae defini foloindu-e relaţia: dp dv V de unde dp, () dv V care ee ariaţia finiă de preiune daoraă ocilaţiilor care deermină ariaţia olumului V = Sd. ar ariaţia olumului ee daă de dv = Sd. Aunci relaţia (C7.3) deine: care deine: p p d dp Ak co y k, () d A co k Aco k. ()
7 Preiunea onoră rece prin maime şi minime. Se poae definii preiunea onoră maimă ca fiind: p, ma A u ma, (3) care ee dependenă prin de proprieăţile mediului şi de ieza maimă a ocilaţiilor elemenare. Legăura dinre ineniaea onoră şi preiunea onoră maima: u p u ma,ma ma. (4) Se poae defini preiunea efeciă ca fiind aloarea medie a preiunii: p,ma p, eff p u ma co k u ma co k, (5) de unde ineniaea onoră deine: p,ma p, eff. (6).3 Caraceriicile uneelor Caraceriicile fiziologice ale uneelor Aparaul audii uman, alcăui din ureche (eernă, medie și inernă), nerul audii și iemul nero cenral eizează și diferențiază uneele pe baza unor caraceriici ale aceora. În abelul un prezenae caraceriicile fiziologice ale uneului și mărimile fizice corepunzăoare fiecăreia dinre aceea. Se oberă că enzația de une ee caraceriica fiziologică iar imulul ee mărimea fizică. abelul Caraciriici fiziologice ale uneelor. Caraceririca fiziologică (enzația) Marimea fizică (imulul) neniaea Frecența ăria uneelor ăria Înalțimea imbrul Sereofonia Compoziția pecrala Defazajul la cele două urechi Caliaea uneului numiă ărie, ee legaă de ineniaea uneului (deci de și de ampliudinea aceuia), fiind dependenă de energia ranporaă de une. Pe de 7
8 ală pare, aparaul audii uman (urechea) ee enibil și la frecența uneelor recepționae, fiind mai enibil la uneele acue (înale). nereaea undei onore, au cu ale cuine energia ranporaă de une în uniaea de imp prin uniaea de uprafață ee proporională cu păraul ampliudinii și cu păraul frecenței uneului (ezi ec. 4): Înălțimea uneelor Caraceriica uneului numiă înălțime ee legaă de aloarea frecenței aceuia. Diferielor unee armonice, de frecențe diferie, li e aribuie noe muzicale. Aefl, un une gra ee unul de joaă frecență iar un une acu are o frecență înală. Două noe muzicale ale căror frecențe e află în rapor de : diferă prinr-o ocaă. De eemplu noa muzicală La are frecența de 44 Hz. O noă muzicală cu o ocaă mai u are frecența de 88 Hz. Gama Do-Major, de eemplu începe cu uneul de frecență 6 Hz (care ee limia inferioară de audibiliae), și e încheie cu uneul de frecență dublă 3 Hz. Prinr-un acord inernațional, în 953 -a coneni ca uneele din gama Do-Major principală ă fie cele cu frecențe de 64, 97 și așa mai depare. Daele complee e po obera în abelul. abelul Eemple de ocae și noe muzicale Noa muzicală Raporul frecențelor Frecența (Hz) Do Re Mi Fa Sol La Si Do 9/8 /8 /9 /8 5/9 5/8 6/8= Legea eber-fechner Enunț: ariația enzație răpunului aparaului audii (R) ee proporțională cu ariația relaiă a imulului (S). care prin inegrare duce la: dr, (7) R ln(s). (8) 8
9 Răpunul R ee deermina penru nielul onor al uneului percepu N.(ezi mai jo), iar imulul S ee lega de ineniaea a uneului. Aparaul audii uman ee enibil la unee cu ineniăți aparținând unei game largi de alori. Penru un une normal cu frecența de Hz i) pragul de audibiliae al ineniății ee = - /m ; iar ) la praguri de durere ineniaea ee cu ordine de mărime mai mare, adică /m (ezi Fig. ). n plu aloare maimă a ineniății unei unde mecanice care mai ee conideraă une are aloarea de ma = + /m. n felul acea domeniul oal al ineniății onore acoperă un număr de 4 ordine de magniudine. Nielul onor Alfel pu uneele auzie de om po ă arieze înr-o gamă foare largă de ordine de mărime ale ineniăţi onore [ - /m /m ]. S-a conaa că cala logarimică ee mul mai comodă penru a măura ineniaea uneului: au N N log [bel], (9) log [db], (3) unde,min = la frecena = khz și e numeşe așa cum am menționa anerior Fig. 4 Scala nielului onor și eemple de ure de zgomo. prag de audibiliae. Valoarea maimă a ineniăţii onore care mai poae fi uporaă de urechea noară e numeşe prag de enzaţie dureroaă. Se defineșe afel nielul onor, N, al unui une cu frecența și ineniae ca logarimul zecimal al raporului dinre ineniaea uneului da și ineniaea pragului audii. Așadar N eprima de fap diferența dinre nielul onor al uneului de ineniae față de uneului cu ineniaea de prag. 9
10 N = [lg() lg( )]. (3) Se ede în figura că penru un une normal ( = khz) de ineniae = /m are niel olar cu db deaupra pragului de audibiliae, conideraă penru aceeași frecență. Nielul audii Senzația de auz fiind una ubieciă rebuie a e defineacă un nielul de audibiliae noa cu Na penru un unui une de ineniae și frecență. Acea caracerizează enzaţia audiiă produă omului (adică ee pecific fiecarei peroane) de căre une. Afel, pre deoebire de Nielul onor care ee o mărime obieciă Nielul audii ee o mărime ubieciă. Nielul audii e poae defini în acelaşi fel ca şi nielul onor: N a a log [foni]. (3) a, relație în care a ee ineiaea onoră a unui une normal (cu frecența = Hz) care produce aceeași enzație de ărie ca și uneul da, de ineniae și frecență. a, = = - /m. Definiţie: Nielul audii a unui une ee egală cu Nielul onor a unui une normal cu frecena = khz care produce aceeaşi enzaţie audiiă ca şi uneul da. Diagrama din figura 4 prezină curele de egală ărie. Se ede că frecența de prag penru un une normal ee de - /m, corepunzând la nielul onor N =. Penru uneele de frecență mai joaa ineniaea onoră (ca mărime fizică legae de caniaea de energie ranporaă) rebuie ă creacă penru ca uneul ă fie abia percepu. Pe de ală pare la frecențe uperioare celei a Fig. 5 Curbele de egala audibiliae. uneului normal, >
11 ineniaea undei rebuie ă cadă penru ca uneul ă fie percepu de egală ărie cu cel normal. o in Fig. e oberă că oae curbele de egală ărie prezină câe un minim la frecența de 4 de m. Acea ee frecența de maimă enibiliae a urechii umane. În afară de nielul onor N nielul de audibiliae Na penru eprimarea ariei unui une e mai po defini și nielul puerii onore (P): precum și nielul preiunii onore (p): N = lg. (33) N = lg = lg. (34) alorile de referință fiind P = - și repeci p = Pa = -6 N/m. imbrul uneelor Suneele uzuale nu un, decâ cu puține ecepții, armonice pure. Ele un de cele mai mule ori rezulaul uprapunerii mai mulă armonici. Decompunerea unui emnal onor în armonicile din care ee alcăui ee poibilă pe baza analizei furie a oricărui emnal periodic. Afel dacă uneul poae a fie conidera ca fiind: S() = A + A in(πν ) + A in(πν ) + A in(πν ) +, (35) care poae ă fie cri înr-un mod compac ub forma: S() = A in(πnν ), (36) unde -a foloi relaia dinre frecența uneului fundamenal și armonice uperioare: n = n (cu n =, 3, 4...). Fig. 6 Suneul in imp produ de un generaor de onuri. Definiţie: imbrul repreziă caliaea prin care e po diinge unee de aceeaşi frecenţă şi ineniae emie de două unee diferie. Aceaă diferență ee daa de componența pecrală a uneelor au cu ale cuine de căre colecia de ampliudini An. Specrul uneelor poae
12 Fig. 7 Componena pecrala a noei muzicale La produă de un generaor de onuri. Se oberă și mici zgomoe. a fie obținu din punc de edere pracic prin foloirea ranformaei Fourier aplicaă aupra uneului inregira: A() = S()e d, (37) care ee forma inegrală și unde pulația = e legaă de recența uneelor iar, i ee numărul imaginar. ranformaa Fourier poae a fie realizaă de care dipoziie elecronice au numeric foloind programe ofware, aupra uneelor inregirae analog și ranformae digial. Ace lucru are loc înodeauna aupra unui eșanion, și afel forma inegrală e ranformă inr-o umă: A(ν ) = S( )e d, (38) Eiă algorimi de ranformare Fourier Rapidă (FF fa Fourier ranform) care po a preceeze rapid eșanione ale emnalelor digiale corepunzăoare uneelor înregirae. Singura condiție ee ca acee emnale ă aiba un numar de punce de ipul N, unde N ee un număr inreg. Afel, un coneror analog care Fig. 8 Simularea uneele inregirae în imp (u) penru diapazon (uneul pur armonic), clariner și corn și pecrele ranformae Fourier corepunzăoare (jo).
13 digial (ADC analog o digial coneror) pe bii ee caraceriza de N = și aem un număr de 4 de punce. Penru a urprinde înreg domeniul de frecențe ale unelelor înre [6 Hz și khz] ee necear ă e țină eama de eorema lui Nyqui care cere ca numărul minim de punce penru fiecare ocilarie a fie uficien penru a defini fără echioc o ocilație complee. O frecență de khz corepunde unei perioade de 5, deci ee neoie ca înregirarea uneului ă e realizeze cu un ineral de eșanionare de minim. Când același une muzical de eemplu noa La (44 Hz) ee cânaă la inrumene muzicale diferie (diapazon - on pur, ioară, clarine, pian) aunci penru ureche e aud de fap unee de caliăți diferie (cu diferie componene pecrale), corepunzând la diferie combinații de armonice, aând diferie ampliudini și rezulând în unee pecifice fiecărui inrumen muzical. Fig. 9 Sop cadru penru componenele pecrale (imbrul) uneului produ de un clarine, in impul concerului in A major de olfgang Amadeu Mozar. 3
Microsoft Word - Tema_FIR.doc
TEMA. FILTRE CU RĂSPUNS FINIT LA IMPULS. Un filru digial RFI cu fază liniară, de ipul, cu coeficienţi reali şi cu imp de înârziere de grup minim, are: / - zerourile z = e π, z = 0, 7. - aenuare infiniă
Mai mult2
odulaţia PA Def.: Frecvenţa de imbol în ranmiiile numerice frecvenţa de imbol (au frecvenţa de emnalizare ee daă de numărul de variaţii (daoriă proceului de modulare pe uniae de imp (ecundă a paramerului
Mai multSEMNALE ŞI SISTEME CURSUL 3 SEMNALE ANALOGICE Obiectivele acestui curs: Distribuţii. Funcţii singulare Distribuţii utile în studiul semnalelor. Transf
EMNALE ANALOGICE Obiecivele ceui cur: Diribuţii Funcţii ingulre Diribuţii uile în udiul emnlelor Trnform Fourier Funcţi de denie pecrlă Proprieăţi le rnformelor Fourier direcă şi inveră 3 Diribuţii Funcţii
Mai multSlide 1
ELECTROTEHNICĂ ET An I - ISA CURS 13 Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ehm.ucluj.ro REGIMUL TRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE LINIARE Generaliăţi Definiţie Regimul elecrocineic
Mai multLucrarea nr
REDRESOARE MONOFAZAE U FLRU APAV. OBEVE a) Sabilirea dependenţei dinre ipul redresorului (monoalernanţă, bialernanţă) şi forma ensiunii redresae. b) Deerminarea efecelor modificării valorilor rezisenţei
Mai multMicrosoft Word - CAN si CNA.doc
CONVETOAE ANALOG-NUMEICE SI NUMEIC ANALOGICE Asa cum s-a meniona anerior, dupa amplificarea si filrarea semnalelor care urmeaza sa fie prelucrae de un sisem digial, se face conversia analog-numerica a
Mai multOlimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 14 februarie 2015 Subiecte 1. Lespedea şi palanul Mihai ridică o lespede de masă m într-o mişcare uniformă la înălţ
Subiece. Lespedea şi palanul Mihai ridică o lespede de masă m înr-o mişcare uniformă la înălţimea h = m pe un plan înclina, cu ajuorul sisemului de scripeţi din Figura (palan). Când lespedea urcă uniform,
Mai multTransformata Laplace
NTRODCERE Crcue de curen connuu Teoremele lu Krchhoff K u K Relațle înre enun ș curenț u e u R Probleme: -analza crcuelor - e dau relale nre enun curen conexunle e cer u 2 -neza crcuelor - e dau anum u
Mai multGabriela Grosu / EDCO 1 SEMINAR NR. 9, REZOLV ¼ARI EDCO, AIA 1:5: Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul întâi şi ecuaţii reductibile la acestea: ecu
Gabriela Grosu / EDCO SEMINAR NR. 9, REOLV ¼ARI EDCO, AIA :5: Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul înâi şi ecuaţii reducibile la acesea: ecuaţii Bernoulli, ecuaţii Riccai :5:: Ecuaţii diferenţiale liniare
Mai multSEMNALE ŞI SISTEME CURSUL 2 C.2. SEMNALE ANALOGICE 1.2. Reprezentări ale semnalelor prin diferite forme ale seriei Fourier Seria Fourier trigonometric
.. SEMNLE NLOGIE 1.. Reprezentări ale emnalelor prin diferite forme ale eriei Fourier Seria Fourier trigonometrică Seria Fourier trigonometrică utilizează pentru SFG (eria Fourier generalizată) itemul
Mai multMicrosoft Word - Indrumar2008_v6.doc
6.. Decimarea Decimarea reprezină operaţia de reducere a raei de eşanionare a unui semnal discre cu un facor înreg : LUCRAREA 6 CHIBAREA RATEI DE EŞANTIONARE. APLICAŢII ALE CIRCUITELOR ULTIRATĂ x [ n]
Mai multMicrosoft Word - Tema 01 - Terminologie, valori sintetice, forma generica.doc
1. ermeni şi definiţii Mărimea fizică reprezină o proprieae comună a unei caegorii de obiece, sări, evenimene sau fenomene, care se poae evalua caniaiv. Descrierea simbolică a mărimilor fizice se bazează
Mai multI
ACADEMIA DE UDII ECONOMICE BUCUREŞI CAEDRA DE MONEDĂ INGINERIE FINANCIARĂ APLICAŢII Bucureşi 9 CUPRIN I. Opţiuni şi sraegii pe bază de opţiuni... 3 II. Noţiuni elemenare... 5 III. Modelul Binomial... 9
Mai multMicrosoft Word - L02_SampleAndHold
sample hold command Vi Ve Ve 0 Figura.1 Comporarea ideală a unui circui. Vi Voff1 Vi Voff - - K + + CH OA OA1 Figura. Principiul de funcționare a unui circui. 1.1 Supor eoreic Un circui ce realizează funcția
Mai multMicrosoft Word - D_ MT1_II_001.doc
,1 SUBIECTUL II (0p) Variana 1001 a b 1 Se consider maricea A = b a, cu a, b i b 0 a) S se arae c dac maricea X ( ) verific relaia AX = XA, aunci exis uv,, asfel încâ u v X = v u n n n n * n x ( ) ( )
Mai multMicrosoft Word - L5 - Studiul invertoarelor monofazate de tip paralel.doc
Sudiul inveroarelor monofazae de ip paralel. Inroduere Inveroarele de ip paralel sun monaje are ransformă energia eleriă de uren oninuu în energie eleriă de uren alernaiv, de o anumiă frevenţă, formă şi
Mai multMergedFile
Olimpiada de Fizică X Etapa pe judeţ 5 februarie Barem de ealuare şi de notare Se punctează oricare altă modalitate de rezolare corectă a problemei Problema I Geamandura Sarcina de lucru nr. Nr. item Punctaj.a.
Mai multTRANSFER DE CÃLDURÃ ŞI MASÃ
Gelu COMAN TRANSFER DE CÃLDURÃ ŞI MASÃ 0 INTRODUCERE Diversiaea domeniilor de aplicare a fenomenelor de ransfer de cãldurã se daoreşe muliplelor aspece sub care acesea se manifesã în procesele indusriale.
Mai multMicrosoft Word - PI-L8r
Procesarea Imailor - aboraor 8: Proprieăţi saisice ale imailor de ensiae 1 8. Proprieăţi saisice ale imailor de ensiae 8.1. Inroducere În aceasă lucrare se vor prezena prcipalele răsăuri saisice care caracerizează
Mai multCe este decibelul si Caracteristica BODE
. Ce ete decibelul? Itoria utilizării acetei uităţi de măură ete legată de proprietăţile fiziologice ale itemului auditiv uma. Spre exemplu (figura ), dacă e aplică uui difuzor u emal cu o putere de W
Mai multMicrosoft Word - filtre biquad final_23_11.doc
FILTE ATIVE BIAD EALIZATE IITE DE INTEAE. OBIETL LĂII Măuratori aupra unor filtre active biquad de tip realizate cu circuite de integrare.. APETE TEOETIE oniderăm funcţia de tranfer de forma: P H elaţia
Mai multGHID PENTRU REALIZAREA RAPORTULUI ANUAL DE MONITORIZARE A PJGD ARAD Contractul de servicii nr. 9978/ privind Elaborarea Planului Judetean de
GHID PENTRU REALIZAREA RAPORTULUI ANUAL DE MONITORIZARE A PJGD ARAD Conracul de servicii nr. 9978/20.10.2007 privind Elaborarea Planului Judeean de Gesionare a Deseurilor 15 Ianuarie 2008 COORDONATOR PROIECT:
Mai multMicrosoft Word - 11_2016_OJF_barem.doc
Pagina din 9 Subiect. ortizare cu frecare la alunecare Parţial Punctaj ubiect 0 a.,5 d x i) Ecuația ișcării ete: +x = 0. () ceată ecuație are oluții de fora x ( t) = co( ω t +ϕ0 ). Legea vitezei ete v
Mai multrrs
Modelul Tramo - Seas uiliza în analiza seriilor dinamice Prof. univ. dr. Consanin ANGHELACHE (acincon@yahoo.com) Academia de Sudii Economice din Bucureși / Universiaea Arifex din Bucureși Prof. univ. dr.
Mai multMicrosoft PowerPoint - Radulescu -econfirme.ppt [Compatibility Mode]
Economisirea companiilor în România Bogdan Rădulescu, CFA CEROPE Piraeus Bank Romania Definiţie Valoare adăugaă bruă Cheluieli cu salariaţii Impozie nee pe producţie Profi operaţional bru Dobânda neă plăiă
Mai multC:/Octavian/proiecte_TeXandFriends_mai2015/Alte_tutoriale/asimpt/book.dvi
Ocavian G. Musafa Inegrarea Asimpoică a Ecuaţiilor Diferenţiale Ordinare în Cazul Neauonom Trei aricole Publicaţiile DAL Craiova Fişier prelucra în daa de [November 19, 2015] Averismen Aces eseu nu a
Mai multMicrosoft Word - Coperta-Cuprins-Prefata.doc
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov GEORGE NICOLAE IOAN D. OLTEAN RADIOCOMUNICAŢII BAZELE COMUNICAŢIILOR PRIN RADIO ŞI TELEVIZIUNE Volumul 1 TV - 2000 - UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE
Mai multMicrosoft Word CursAppAnNum08
I20 Conrolul asulu În unele cazur ese necesară enru obţnerea une eror dae folosrea unu as varabl în rezolvarea numercă Meodele numerce care folosesc un as varabl se numesc meode adave Penru conrolul asulu
Mai multMECANICA FLUIDELOR
MECANICA FLUIDELOR Generalităţi Orice substanţă care curge se numeşte fluid. În această categorie se încadrează atât lichidele cât şi gazele. Deoarece cu gazele se produc de obicei transformări termice,
Mai multMicrosoft Word - 3_bratu_ro.doc
Economie eoreică şi aplicaă Volumul XVIII (011), No. 11(564), pp. 1-9 Inervale de previziune ale inflaţiei în România Mihaela BRATU Academia de Sudii Economice, Bucureşi mihaela_mb1@yahoo.com Rezuma. În
Mai multMicrosoft Word - 1_ILUMINATUL ELECTRIC_Marimi & unitati fotometrice_corectat_ulterior.doc
Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Editura Universitaria Craiova, 2016 UTILIZĂRILE
Mai multConvertoare de tip numeric - analog
OSCILOSCOPUL UERIC. Introducere. Schema bloc Ocilocopul numeric a apărut din neceitatea de a face şi acet intrument apt pentru a fi inclu într-un item automat de măură controlat de un calculator. Conceput
Mai multMicrosoft PowerPoint - PA - Curs 10.ppt
Proiecre lgorimilor Cur 0 Rețele de flux. Flux mxim. Biliogrfie [] C. Giumle Inroducere in nliz lgorimilor - cp. 5.6 [2] Cormen Inroducere in lgorimi - cp. 27 [3] Wikipedi - hp://en.wikipedi.org/wiki/ford-
Mai multIsaic2.doc
Revisa Informaica Economica, nr. 2 (22)/2002 65 Cosul fiabiliaii si menenanei sisemelor complexe cu degradare coninua Prof. dr. Alexandru ISAIC-MANIU, conf. univ. dr. Tudorel ANDREI Caedra de Saisica si
Mai multMicrosoft Word - TIC5
CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE CAPITOLUL 5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE În Capitolul 3, am văzut că putem utiliza codarea sursă pentru a reduce redundanţa inerentă a unei surse de informaţie
Mai multrrs
Aspece privind meodologia Eurosa de esimare a discrepanțelor în saisica comerțului inernațional Prof. univ. dr. Consanin ANGHELACHE (acincon@yahoo.com) Academia de Sudii Economice din Bucureși / Universiaea
Mai multModelarea deciziei financiare şi monetare
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACUTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VAORI Modelarea deciziei financiare şi monetare Teoria producătorului Aleandru eonte Departamentul de Monedă
Mai multProbleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea
Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Contents Vectori... 4 Modul de rezolvare a problemelor... 5 despre vectori... 6 Vector deplasare... 12 Vector viteza... 12 Statica...
Mai multMicrosoft Word - ORDIN nr doc
ORDIN nr. 237 din 7 aprilie 2006 privind auorizarea culivaorilor de plane modificae geneic În baza prevederilor ar. 4 alin. (1) li. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere,
Mai multBuletin AFT
FLTU ACT TECE-SUS EALAT CU CONEO DE CUENT DE GENEATA A DOUA Conf. univ. dr. ing. OCTAAN-OAN BOGDAN Abtract Thi paper preent the realiation of an active filter uing the current conveyor. The filter i preented
Mai multETTI-AM2, , M. Joița & A. Niță Notițe de Adrian Manea Seminar 10 Transformata Fourier Integrala Fourier Seriile Fourier sînt utile pentru dez
Seminar 1 Transformata Fourier Integrala Fourier Seriile Fourier sînt utile pentru dezvoltarea unor funcții periodice (sau convertibile în unele periodice). Însă dacă funcțiile sînt arbitrare, se folosește
Mai multLaboratorul numarul 6 Reglarea turaţiei motorului asincron prin variația frecvenței de alimentare cu păstrarea raporului U/f constant Expresia turaţie
Laboratorul numarul 6 Reglarea turaţiei motorului asincron prin variația frecvenței de alimentare cu păstrarea raporului U/f constant Expresia turaţiei câmpului magnetic învârtitor (turația de sincronism)
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 3 2012/2013 Capitolul 2 n 1 0 0 377 T 0 2 1 f 1 c0 2,9979010 0 0 2 0 c 0 f 8 m s n r 0 n T 2 1 f c0 c n c 0 0 n f ITU G.692 "the allowed channel frequencies are based on a 50 GHz grid with the reference
Mai multUNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice (la alegere) dintre cele
Mai multE_d_fizica_teoretic_vocational_2019_bar_model_LRO_2
Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MCANICĂ, B. LMNT D TRMODINAMICĂ, C. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ Se acordă
Mai multBrosura laborator limba romana.cdr
Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025 Proiectează și realizează corpuri şi sisteme de iluminat cu LED LFCEM-Electromagnetica SA L a b o r a t o r u l d e F o t o m e t r i e ş i Compatibilitate
Mai multMicrosoft Word - LUCRARE DE LABORATOR 5
Managementul calităţii energiei LUCRARE DE LABORATOR 5 ÎMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE ÎN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE CU SARCINI NELINIARE. Obiectivele lucrării Lucrarea are ca scop stabilirea cauzelor
Mai multLaborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI ELECTROMAGNETICA
Laborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025-2005 ELECTROMAGNETICA SA Proiectează și realizează corpuri si sisteme de
Mai multMicrosoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR
Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul
Mai multSCCECE
Profesor univ. dr. Ana Mihaela ANDREI E-mail: aaeconomy@gmail.com Academia de Sudii Economice din Bucuresi Lecor Dr. Ramona-Mihaela PĂUN E-mail: paunrm@webser.ac.h Webser Universiy, Thailand UTILIZAREA
Mai multUTILIZAREA METODEI VAR PENTRU ANALIZA MODULUI ÎN CARE ELASTICITATEA CERERII FAŢĂ DE VENITURI INFLUENŢEAZĂ REACŢIA CERERII LA ŞOCURI SURVENITE ÎN VENIT
UTILIZAREA METODEI VAR PENTRU ANALIZA MODULUI ÎN CARE ELASTICITATEA CERERII FAŢĂ DE VENITURI INFLUENŢEAZĂ REACŢIA CERERII LA ŞOCURI SURVENITE ÎN VENITURI Andrei DOSPINESCU * Rezuma În lucrarea de faţă
Mai multFișă tehnică Servomotoare axiale RV 01 Servomotoarele axiale RV 01 sunt potrivite pentru a controla acțiunea robineților cu 2 sau 3 porturi pentru apl
Fișă tehnică Servomotoare axiale RV 01 Servomotoarele axiale RV 01 sunt potrivite pentru a controla acțiunea robineților cu 2 sau 3 porturi pentru aplicații de încălzire și răcire. Servomotoarele RV 01
Mai multCATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2
CATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2018-2019) Fiecare student trebuie să scrie anticipat
Mai multep0126
EPSICOM Ready Prototyping CCoolleeccţţiiaa HHII--FFII SSoonnoo && LLiigghhtt EP 0126... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2. Schema 3. PCB 4. Lista de componente 2-3 3 4 4 PHASER
Mai multMicrosoft Word - IngineriF_A.DOC
Se considera v BE 0.6V in conductie si β00. Pentru v I.6+0.05sinωt [V], tensiunea este : +0V R C 5K v I v BE 0.5mA 0V C a 7.50.3sinωt [V] c.5.5sinωt [V] b 7.5.5sinωt [V] d.60.05sinωt [V] Se cunoaste β00
Mai multA.E.F. - suport laborator nr.1 sem.ii Noțiuni generale pentru analiza cu elemente finite utilizând Siemens NX Nastran (1) În acest laborator sunt atin
Noțiuni generale pentru analiza cu elemente finite utilizând Siemens NX Nastran (1) În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: termeni și concepte uzuale din analiza cu elemente finite, noțiuni
Mai multMicrosoft Word - L25Ro_Studiul efectului Hall_f_RF
STUDIUL EFECTULUI ALL 1. Scopul lucrării Obiectivul acestei lucrări este: punerea în evidenţă a efectului all pentru un semiconductor intrinsec, măsurarea tensiunii all, determinarea constantei all, a
Mai multVBS_ro_2012_ pdf
Siseme de cleme U ride U, form N cu conrapies din plasic 396 cu conrapies mealic 398 cu conecarea ecranrii 398 ride U, cap ciocan cu conrapies din plasic 399 cu conrapies mealic 403 Fiarea prizei de pmn
Mai multC A P I T O L U L III
. PROBLEME DE PROGRAMARE LINIARĂ DE DIMENSIUNI MARI Una dintre auzele are reează difiultăţi în rezolarea problemelor de optimizare reale ete dimeniunea aetora. În programarea matematiă, mărimea unei probleme
Mai mult{ 3x + 3, x < 1 Exemple. 1) Fie f : R R, f(x) = 2x + 4, x 1. Funcţia f este derivabilă pe R\{1} (compunere de funcţii elementare), deci rămâne să stud
{ 3 + 3, < Eemple. ) Fie f : R R, f() + 4,. Funcţia f este derivabilă pe R\{} (compunere de funcţii elementare), deci rămâne să studiem derivabilitatea în a. Atunci f s() 3+3 6,< 3, f d f() f() (),> funcţia
Mai multfc 1 distribuitoare hidraulice dn6.cdr
1 50 l/min 315 bar Distribuitoare hidraulice Dn 6 GENERALITATI FC - 1 Distribuitoare cu sertar cu 4 orificii si 2 sau 3 pozitii de lucru (4/2 sau 2/3) Comanda directa realizata : manual, cu maneta mecanic,
Mai multMicrosoft Word - Matematika_kozep_irasbeli_javitasi_0911_roman.doc
Matematika román nyelven középszint 0911 ÉRETTSÉGI VIZSGA 011. május. MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI ÉRETTSÉGI VIZSGA JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ NEMZETI ERŐFORRÁS MINISZTÉRIUM Indicaţii
Mai multMicrosoft Word - Subiecte scs1lab 2010_V03.doc
Pentru circuitul din figura: Subiectul 1 Y(s) a. Calculati functia de transfer, reprezentati diagramele Bode si determinati valoarea frecventei de taiere. b. ealizati circuitul si masurati amplificarea
Mai multMicrosoft Word - ANEXA 1 tabel date intrare Baia Mare 27 nov doc
Anexa 1: Rezumat cu privire la datele de intrare necesare în procesul de cartare strategică de zgomot Descriere / Parametrul care se verifică Evaluare generală Sursele de zgomot și suprafața cartată Granița
Mai multCapitol 3
3. COMPORTAREA STRUCTURILOR EXISTENTE LA IMPACTUL DIN SEISM 3.1. Introducere Problema impactului dintre clădiri adiacente a reprezentat cauza distrugerilor structurale totale sau parțiale, pe durata unor
Mai multREDRESOARE – simulare PSPICE
REDRESOARE simulare PSPICE 1A. Redresor monoalternanţă, sarcină rezistivă Schema utilizată în simulare este prezentată în figura 1. IN N47 Figura 1. Se lansează în execuţie Capture. Se dă secvenţa: File>New>Project
Mai multFacultatea de INGINERIE Specializarea: Sisteme și Echipamente Termice - licență DIPLOMĂ : Verificarea cunoștințelor generale și de specialitate
Faulaea de INGINERIE Speializarea: Siseme și Ehipamene Termie - liență DIPOMĂ - 07: Verifiarea unoșințelor generale și de speialiae ÎNTREBĂRI a ameseurile de agenți, liera mare are poae apare după numărul
Mai multC(2017)6321/F1 - RO (annex)
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 26.9.2017 C(2017) 6321 final ANNEX 1 PART 10/11 ANEXĂ la Regulamentul delegat al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului de instituire a unui
Mai multiul13_mart26_tropar_arhanghel_Troparele hramului.qxd.qxd
LA UN ARHANGHEL 13 iulie, 26 martie Tropar, glas 4 T Rt s după Nanu Virgil Ioan @m20! 11!0010!! 1a!1 M ai ma re vo ie vo du le al oş ti lor ce reşti te ru O'!!0'!!A b
Mai multOlimpiada Națională de Astronomie şi Astrofizică Aprilie 2019 Analiza Datelor - Seniori Problema 1 - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 c
Problema - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 conține liniile spectrale ale hidrogenului. Se cunosc lungimile de undă ale hidrogenului, obținute în condiții de laborator: Hα = 656,3 nm; Hβ
Mai multGheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-
Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard 3 Algebră Capitolul I. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale
Mai multPowerPoint Presentation
Electronică Analogică Redresoare Redresoare polifazate, comandate redresoarele comandate permit reglarea tensiunii şi a curentului prin sarcină. Reglajul poate fi făcut în mod continuu de la zero până
Mai multL4. TEOREMELE ALGEBREI BINARE. FUNCȚII LOGICE ELEMENTARE. OPERAȚII LOGICE PE BIT. SINTEZA FUNCȚIILOR LOGICE DIN TABELE DE ADEVĂR 1. Obiective Prin par
L4. TEOREMELE LGEBREI BINRE. FUNCȚII LOGICE ELEMENTRE. OPERȚII LOGICE PE BIT. SINTEZ FUNCȚIILOR LOGICE DIN TBELE DE DEVĂR 1. Obiective Prin parcurgerea acestei ședințe de laborator studenții vor fi capabili:
Mai multCursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac
Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a acestor funcţii: analiticitatea. Ştim deja că, spre deosebire
Mai multCONCURSUL INTERLICEAL “TOPFIZ”
INISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, BN CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, BN CONCURS REGIONAL DE FIZICĂ 988 8 C. N. LIIU REBREANU, Bistrița 3 5 noiembrie 8 Clasa a X-a Probleme propuse
Mai multFişă tehnică produs Caracteristici RM4UB35 single-phase network control relay RM4-U - range V Caracteristici Principale Gama de produse Tip p
Fişă tehnică produs Caracteristici RM4UB35 single-phase network control relay RM4-U - range 160..220 V Caracteristici Principale Gama de produse Tip produs sau componenta Tip releu Nume releu Zelio Control
Mai multMicrosoft Word - Instructiuni montaj si utilizare CRH6.doc
MANUAL INSTALARE SI UTILIZARE CRH 6 - DISPOZITIV DE SIGURANŢĂ ŞI CONTROL Dispozitivul de siguranţă şi control CRH 6 este un dispozitiv multifuncţional compus din: o supapă de pornire/oprire, flacără de
Mai multMicrosoft Word - DCE - lucrarea 5.doc
LUCRAREA 5 TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP CU POARTĂ JONCŢIUNE 5.1. Prezentare teoretică Tranzistorul cu efect de câmp cu poartă joncţiune este un dispozitiv electronic cu patru electrozi (D-dreană, S-sursă,
Mai multDETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA NUCLEARA BN-03 B DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. Scopul lucrării Determinarea
Mai multSubiecte
Cap. Semnale şi instrumente pentru generarea lor. Ce tipuri de aparate pot genera semnal sinusoidal? 2. Care sunt principalele caracteristici ale unui generator de audio frecvenţă? 3. Care sunt principalele
Mai multMicrosoft Word - Camera video adaugata intr-o retea CATV2.doc
CUM SE POATE ADAUGA UN SEMNAL DE LA O CAMERA VIDEO DE SUPRAVEGHERE INTR-O RETEA DE CABLU SI A FI VIZIONATA PE TELEVIZOARELE DIN CASA Sunt foarte multi utilizatori care-si doresc posibilitatea monitorizarii
Mai multMicrosoft Word - SUBIECT 2017 anul I.doc
Subiecte anul I Problema I (10 puncte) Viteza unui vehicul e masă m, care se eplasează rectiliniu, variază upă legea t v c, t une v este viteza, t timpul, iar c şi τ sunt constante pozitive. a) Reprezintă
Mai multFĂRĂ *) Prof. univ. dr. ing. UTCB PELEȚI DIN LEMN: SISTEME DE ÎNCĂLZIRE EFICIENTE ȘI ECOLOGICE Ioan BĂRDESCU *) 1. Argument Utilizarea combustibililor
FĂRĂ *) Prof. univ. dr. ing. UTCB PELEȚI DIN LEMN: SISTEME DE ÎNCĂLZIRE EFICIENTE ȘI ECOLOGICE Ioan BĂRDESCU *) 1. Argument Utilizarea combustibililor ecologici în producerea energiei termice reprezintă
Mai multNr. 850/ , Ediția Nr. 12, 1/5 Corp de iluminat stradal și rezidențial CRIOTEK LC LED CRIOTEK-01 LC LED, CRIOTEK-02 LC LED, CRIOTEK-03 LC LED
Nr. 850/ 01.02.2019, Ediția Nr. 12, 1/5 Corp de iluminat stradal și rezidențial CRIOTEK LC LED CRIOTEK-01 LC LED, CRIOTEK-02 LC LED, CRIOTEK-03 LC LED Despre produs Familia de corpuri de iluminat stradal
Mai multBaropodometrie
Obiectivul Recuperarea pacientului la nivel de activitate pre-trauma. Pentru atingerea acestui obiectiv esential, este necesara monitorizarea continua a pacientului pe parcursul intregii sale perioade
Mai multRAPORT FINAL Perioada de implementare: CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite p
RAPORT FINAL Perioada de implementare: 2016-2018 CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite pentru creșterea siguranței în funcționare Contract
Mai multPowerPoint Presentation
1 Toate erorile unui circuit de eşantionare-memorare se pot deduce cantitativ din specificaţiile tehnice ale circuitului, cu excepţia erorii generate de timpul de apertură, fiindcă această eroare este
Mai multcarteInvataturaEd_2.0_lectia5.pdf
Lect ia3 Diagrame Veitch-Karnaugh 5.1 Noţiuni teoretice Diagramele Veich-Karnaugh (V-K) sunt o modalitate de reprezentare grafică a funcţiilor logice. Pentru o funct ie de N variabile, diagrama corespunz
Mai multCalitate aer comprimat Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei
Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei rezidual OIL-Check 400 Pentru masurarea permanenta si foarte precisa a continutului
Mai multTeste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări Electromagnetice pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro-Magnetice. Metode
Teste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro- Magnetice. Cuprinsul 1. Introducere 1.1. Fundamentarea Metodelor de Testare 1.2. Proiectarea
Mai multAnexa nr
1 Nr. crt. LISTA PROIECTELOR COMPONENTE ale programului nucleu: Dezvoltarea de noi concepte, metode, procese şi tehnologii privind securitatea exploatării resurselor minerale, protecţia la explozie, protejarea
Mai multFişă tehnică produs Caracteristici RM4JA32MW current measurement relay RM4-J - range A V AC DC Caracteristici Principale Gama de pro
Fişă tehnică produs Caracteristici RM4JA32MW current measurement relay RM4-J - range 0.3..15 A - 24..240 V AC DC Caracteristici Principale Gama de produse Tip produs sau componenta Tip releu Nume releu
Mai mult6. Incovoierea [Compatibility Mode]
6. ÎNCOVOIERE CU FORȚĂ AXIALĂ 6.1. IPOTEZE DE CALCUL Calculul la starea limită ultimă la încovoiere cu/fără forță axială se face pe baza ipotezelor simplificatoare: - secțiunile plane rămân plane și după
Mai multMicrosoft Word - Programa finala olimpiadei matematica 2007 gimnaziu.doc
ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII DIRECŢIA GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA OLIMPIADEI DE MATEMATICĂ CLASELE V XII AN ŞCOLAR 006 / 007 Pentru
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 08/09 C/L Optoelectronică OPTO Minim 7 prezente curs + laborator Curs - conf. Radu Damian an IV μe Vineri 8-, P5 E 70% din nota 0% test la curs, saptamana 4-5? probleme + (? subiect teorie) + (p prez.
Mai multSlide 1
ELECTROTEHNCĂ ET An - SA CRS 8 Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCRAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . ntroducere în teoria circuitelor electrice. Puteri în regim armonic 3. Caracterizarea în complex a
Mai multLaborator Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Loc marca acreditare Calea Rahovei Sector Bucharest Tel: Fax
Laborator Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Loc marca acreditare 266-268 Calea Rahovei Sector 5 050912 Bucharest Tel: +40 21 4042 146 Fax: +40 21 4042 148 E-mail: stelian.matei@electromagnetica.ro
Mai multSlide 1
VIII. Reprezentarea şi cotarea organelor de maşini 8.1 ROŢI DINŢTE Roţile dinţate sunt organe de maşini constituite de corpuri de rotaţie (cilindru, con, hiperboloid) prevăzute cu dantură exterioară sau
Mai multPrecizări la problema 2 Problema 2 presupune estimarea eficienţei luminoase pe timp de zi şi pe timp de noapte pentru o lungime de undă care nu coresp
Precizări la problema 2 Problema 2 presupune estimarea eficienţei luminoase pe timp de zi şi pe timp de noapte pentru o lungime de undă care nu corespunde neaparat unei culori standard. Pentru aceasta
Mai mult