CELULA DE ELECTROLIZĂ: este formată prin asocierea a doi electrozi, iar trecerea curentului electric se datorează aplicării unei tensiuni electrice ex
|
|
- Barbu Mocanu
- 5 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 II.. CELULA ELECTOCHIMICĂ: reprezntă sstemul format prn cuplarea a electroz, contactul între e realzâdu-se prn ntermedul conductorlor de ordnul II (soluţlor). În funcţe de cauza care determnă trecerea curentulu electrc se clasfcă în două categor: - Celula de electrolză - Elementul galvanc a) CELULA DE ELECTOLIZĂ: este formată prn asocerea a do electroz, ar trecerea curentulu electrc se datorează aplcăr une tensun electrce exteroare. Celula de electrolză transformă energa electrcă în energe chmcă. Exemplu: Două plăcuţe de platnă ntroduse într-o soluţe apoasă de clorură de cupru CuCl. Celula de electrolză se reprezntă prntr-un lanţ electrochmc, în care se ndcă toate fazele aflate în contact: Pt / CuCl (aq) / Pt Celula de electrolză. La aplcarea între ce do electroz a une tensun contnue de la sursa S, prn ampermetrul A se va observa trecerea unu curent cu sensul de la polul poztv la cel negatv. Prn soluţa de CuCl curentul va f transportat de on de Cu + ş Cl -. Ion Cu + se deplasează spre electrodul legat la borna ( ) a surse de tensune unde acceptă electron, reducându-se. Electrodul legat la borna ( ) a surse este catodul, pe el are loc o reacţe de reducere. Ion Cl - se deplasează spre electrodul legat la borna (+) a surse de tensune unde cedează electron, oxdându-se. Electrodul legat la borna (+) a surse este anodul, pe el are loc o reacţe de oxdare. eacţle prmare care au loc la electroz sunt : A(+) Cl Cl + e C( ) Cu + + e Cu eacţle secundare : - dmerzarea atomlor de clor (formarea molecule de Cl ): Cl + Cl Cl - ncluderea atomlor de cupru în reţeaua crstalnă a catodulu.
2 Prn însumarea reacţlor care au loc la trecerea curentulu electrc se obţne reacţa globală de celulă: Cu + + Cl Cu + Cl b) ELEMENTUL GALVANIC este format dn do electroz care, atunc când sunt scurtcrcutaţ prntr-o rezstenţă electrcă, permt trecerea unu curent electrc prn crcutul exteror, fără acţunea une surse exteroare de tensune. Generarea curentulu are loc ca urmare a desfăşurăr spontane a reacţlor la ce electroz, dec elementul galvanc transformă energa chmcă în energe electrcă. Exemplu: pla VOLTA, alcătută dntr-o plăcuţă de Zn ş o plăcuţă de Cu ntroduse într-o soluţe de H SO 4. Lanţul electrochmc: Zn / H SO 4 (aq) / Cu Elementul galvanc (pla Volta). La scurtcrcutarea celor do electroz prn rezstenţa, pe electrodul de znc va avea loc reacţa spontană de dzolvare a znculu metalc: A( ): Zn Zn + + e Dec, electrodul de znc este anodul elementulu galvanc, ar polartatea sa va f negatvă întrucât, în urma desfăşurăr reacţe de electrod, metalul rămâne cu un exces de electron. Pe electrodul de Cu are loc un proces de reducere, ş anume degajarea hdrogenulu: C(+): H + + e H Electrodul de Cu este catodul elementulu galvanc, cu polartate poztvă. eacţa globală de celulă se obţne prn însumarea reacţlor de electrod: H + + Zn Zn + + H
3 II.3. Legle electrolze: - au fost formulate de Faraday în 834 ş exprmă dependenţa dntre canttatea de substanţă formată la electroz ş canttatea de electrctate ce traversează celula de electrolză. Legea I: masa de substanţă formată sau transformată la electroz este proporţonală cu canttatea de electrctate trecută prn celula de electrolză: m = k Q unde: m masa de substanţă, g Q canttatea de electrctate, C k echvalentul electrochmc, în g/c La curent constant: Q = I t m = k I t Legea II: masele de substanţă care se formează sau se transformă la electroz, la trecerea aceleaş canttăţ de electrctate, sunt proporţonale cu echvalenţ lor chmc: m E m m = =... = E E n n elaţa de calcul ce exprmă legle electrolze este: A m = Q zf sau A m = I z t F A = masa atomcă sau moleculară, g/mol; z = numărul de electron mplcaţ în reacţa de electrod; F = numărul lu Faraday, C/mol. Pentru a explca abaterle de la legea electrolze s-a ntrodus noţunea de randament de curent. andamentul de curent reprezntă raportul dntre canttatea de electrctate teoretc necesară Q t ş canttatea de electrctate practc folostă Q P pentru a obţne pe electrod aceeaş canttate de substanţă: Q = Q t η Deoarece Q t < Q P η = 0 p andamentul de curent se ma poate exprma ş ca raportul dntre canttatea de substanţă practc obţnută ş canttatea de substanţă ce s-ar obţne teoretc la trecerea aceleeaş canttăţ de electrctate m p η = Deoarece m p < m t η = 0 m II.4. Aplcaţle leglor electrolze. Legle electrolze sunt aplcate la determnarea canttăţ de electrctate care traversează un crcut electrc prn măsurarea canttăţ de substanţă care reacţonează sau se formează la electroz. Pentru măsurarea canttăţ de electrctate se folosesc dspoztve numte coulometre. Acestea sunt de fapt celule de electrolză ce îndeplnesc următoarele condţ:
4 - pe electrod nu au loc reacţ secundare, adcă η = 00 %; - canttatea de substanţă poate f măsurată prntr-o metodă smplă ş precsă; - determnărle sunt reproductble. Coulometrul de cupru este un coulometru gravmetrc, deoarece canttatea de cupru depusă pe catod se determnă prn cântărre. Este alcătut dntr-un vas în care se ntroduc plăcuţe groase de cupru cu rol de anod ş o plăcuţă subţre de cupru cu rol de catod, aşezată smetrc între ce anoz. Soluţa de electrolt folostă are următoarea compozţe: - CuSO 4 5H O 5-50 g L - - H SO 4 50 g L - - Alcool etlc 50 g L - eacţ de electrod: A(+): Cu Cu + + e C( ): Cu + + e Cu Coulometrul de cupru. Pentru că nu au loc reacţ secundare compozţa soluţe de electrolt nu se schmbă. Prn cântărrea catodulu înante ş după electrolză se determnă masa de cupru depusă, dn care, pe baza leglor electrolze, se calculează canttatea de electrctate care a trecut prn crcut. II.5. Aplcaţ numerce:. Pe catodul unu coulometru de cupru s-au depus 0,079 g Cu în tmp de 0 mnute. Să se calculeze: a) curentul la care s-a efectuat electrolza, admţând că acesta s-a menţnut constant în tmpul electrolze. b) canttatea de electrctate care a traversat crcutul. Se cunoaşte: A Cu = 63,5 g/mol ş F = C/mol. ezolvare eacţa de depunere a cuprulu are loc la catod: C( ): Cu + + e Cu Conform reacţe, numărul de electron mplcaţ este z =
5 ACu m z F a) mcu = I t I = Cu z F ACu t 0, I = = 0,4 I = 0,4 A 63, b) Q = I t Q = 0,4 600 = 40 C Q = 40 C. La electrolza une soluţ apoase de clorura de nchel la catod are loc depunerea nchelulu. Se dă A N = 59 g/mol ş F = C/mol. Calculaţ: a) Tmpul după care pe catod se depune o canttate de 0,59 g N, dacă electrolza se efectuează la un curent constant de A. b) Canttatea de electrctate care a trecut prn celula de electrolză. ezolvare eacţa de depunere a nchelulu are loc la catod: C( ): N + + e N Conform reacţe, numărul de electron mplcaţ este z = AN mn z F a) mn = I t t = z F AN I 0, t = = 965 t = 965 secunde 59 b) Q = I t Q = 965 = 930 C Q = 930 C III. CONDUCTANTA SOLUŢIILO DE ELECTOLIŢI Conductanţa electrcă este o propretate mportantă a soluţlor de electrolţ, ce caracterzează uşurnţa cu care aceste med sunt traversate de sarcnle electrce. Conductanţa soluţlor de electrolţ este ma complexă decât conductanţa metalelor deoarece, purtător de sarcn electrce sunt on, care au propretăţ ce dferă de la o spece la alta. În plus, trecerea curentulu electrc prn soluţ este legată de un mportant transport de substanţă, deoarece masa onlor este mult ma mare decât masa electronlor - purtător de sarcn electrce în conductor de ordnul I. ezstenţa electrcă a unu conductor este dată de relaţa: l = ρ S unde: = rezstenţa, Ω; ρ = rezstenţa specfcă (rezstvtate), Ω m; l = lungmea conductorulu, m; S = secţunea conductorulu, m. Inversa rezstenţe se numeşte conductanţă. Se notează cu /. Untatea de măsură în SI este Ω - sau S (semens).
6 [/] = Ω - = S Inversa rezstenţe specfce se numeşte conductanţa specfcă (conductvtate) notată cu κ. = = κ ρ l S Prn defnţe, conductanţa specfcă reprezntă conductanţa unu conductor cu lungmea l = m ş secţunea S = m. Untatea de măsură este: [κ] SI = Ω - m - = S m - III.. Determnarea expermentală a conductanţe specfce a soluţlor de electrolţ Metodele expermentale de determnare a conductanţe soluţlor se rezumă practc la măsurarea rezstenţe lor. În acest scop se folosesc conductometre electronce. Pentru măsurarea une rezstenţe necunoscute se poate folos puntea WHEATSTONE, formată dn rezstenţa necunoscută x ş rezstenţele varable, ş 3. Puntea WHEATSTONE. Capetele A ş B ale punţ sunt legate la o sursă de tensune contnuă S, ar C ş D sunt legate prn galvanometrul G. Echlbrarea punţ se face prn modfcarea rezstenţelor,, 3, sau numa a unea dntre ele. La echlbru, curentul care trece prn galvanometru este nul. În această stuaţe, curentul I care ntră în nodulul A se dvde în curentul I x ş curentul I. Curentul care trece prn rezstenţa 3 este egal cu I, deoarece curentul care trece prn galvanometru este nul. Aplcând legea a II-a a lu Krchhoff pentru crcutele ADC ş DBC se obţne: I x I x x I = I 3 = 0 0 Cunoscând că I x = I ş I = I 3 rezultă că X = 3 Această metodă nu poate f folostă pentru măsurarea rezstenţe soluţlor, deoarece înlocund rezstenţa x cu o celulă de electrolză, la trecerea curentulu se produc modfcăr ale concentraţe soluţe, dec ş modfcarea conductanţe.
7 Pentru măsurarea conductanţe soluţlor este oblgatore folosrea une tensun alternatve de frecvenţă mare (zec până la m de Hz). Prn înlocurea surse de tensune contnuă în puntea Wheatstone cu o sursă de tensune alternatvă se obţne puntea KOHLAUSCH, folostă pentru măsurarea rezstenţe (conductanţe) soluţlor. Puntea KOHLAUSCH. Semnalul alternatv folost este de obce snusodal, cu alternanţe smetrce. Tensunea alternatvă. Prn folosrea une tensun alternatve, reacţa care are loc într-o semperoadă este exact nversa reacţa care are loc în semperoada precedentă. Astfel concentraţa electroltulu se menţne constantă. Celulele de electrolză foloste pentru măsurarea conductanţe soluţlor se numesc celule de conductanţă, ar aparatele de măsură utlzate se numesc conductometre electronce. Cu ajutorul acestora se determnă expermental valoarea conductanţe /, urmată de calculul κ dn relaţa: = = κ ρ l S În această relaţe raportul l/s se numeşte constanta celule de conductanţă ş se notează cu C.
8 κ = l S = C C se determnă expermental măsurând conductanţa une soluţ etalon pentru care conductanţa specfcă este cunoscută. Drept etalon se folosesc soluţ de KCl de dferte concentraţ pentru care valorle κ sunt tabelate. ( κ ) C = (/ ) KCl KCl III.. Factor care nfluenţează conductanţa specfcă Pentru a deduce factor care nfluenţează conductanţa specfcă, se consderă relaţa: κ = F z c u Conform aceste relaţ, conductanţa specfcă este nfluenţată concentraţa onlor dn soluţe, mobltatea onlor ş toate mărmle care nfluenţează aceşt factor. III... Influenţa concentraţe Influenţa concentraţe asupra conductanţe specfce. a) Pentru electrolţ tar (H SO 4, NaOH) conductanţa specfcă creşte cu creşterea concentraţe, deoarece odată cu concentraţa creşte ş numărul purtătorlor de sarcn electrce dn soluţe. Creşterea conductanţe specfce este însă lmtată, astfel, după atngerea unu maxm ea începe să scadă. Această comportare se poate explca prn faptul că la concentraţ mar dstanţele între on aflaţ în soluţe sunt reduse, dec nteracţunle on-on sunt puternce ş acestea duc la scăderea mobltăţ onlor, dec ş a conductanţe specfce. b) Pentru electrolţ cu solubltate lmtată (KCl) se ajunge la concentraţa de saturaţe înante de atngerea maxmulu conductanţe specfce. c) La electrolţ slab (CH 3 COOH) nfluenţa concentraţe e ma puţn pronunţată. La început se constată o creştere uşoară a conductanţe specfce, ar la concentraţ mar conductanţa specfcă scade.
9 III... Influenţa temperatur Creşterea temperatur are ca efect scăderea vâscoztăţ soluţe, ceea ce duce la creşterea mobltăţ onlor, dec la creşterea κ. Pe de altă parte, creşterea temperatur duce la ntensfcarea nteracţunlor on-on, ceea ce duce la scăderea mobltăţ, dec scăderea κ. Conductanţa specfcă a une soluţ la o temperatură t, se poate calcula cunoscând κ la o temperatură de refernţă, conform următoare relaţ: t o [ + α( t t ) + ( t t ) ] κ = κ β o o în care: κ t este conductanţa specfcă la temperatura de refernţă, 0 α, β - coefcenţ emprc care depnd de natura electroltulu ş solventulu
Microsoft PowerPoint - 3.ppt [Compatibility Mode]
Unverstatea Tehncă Gheorghe sach dn Iaş Facultatea de Ingnere hmcă ş Protecţa Medulu Ingnera proceselor chmce ş bologce/3 n unverstar 205-206 Departamentul Ingnera ş Managementul Medulu În unele cazur,
Mai multMicrosoft PowerPoint - 5_.ppt
Unverstatea Tehncă Gheorghe Asach dn Iaş Facultatea de Ingnere Chmcă ş Protecţa edulu Ingnera proceselor chmce ş bologce/5 An unverstar 202-203 Ttular dscplnă: Prof.dr.ng. ara Gavrlescu Aplcaţ: Dr. Petronela
Mai multMicrosoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
Prn urmare, entropa calculată în baza a va f egală cu log a (2) înmulţt cu entropa calculată cu logartm în baza 2. 3. Contnutate Entropa este o funcţe contnuă. Une modfcar nfntezmale a probabltăţlor corespunde
Mai multMicrosoft Word - N_ND.02_Capitol.doc
Captolul Cuvnte-chee Sstem de puncte materale, Legătur blaterale, Legătur unlaterale, Legătur geometrce, Legătur cnematce, Legătur olonome (ntegrable), Legătur neolonome (nentegrable), Legătur stațonare
Mai multMicrosoft Word - acasa_Reteua de difractie.doc
UIVERSITATEA "POLITEHICA" DI BUCUREŞTI DEPARTAMETUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE OPTICĂ B - 0 B DIFRACŢIA LUMIII DETERMIAREA LUGIMII DE UDĂ A RADIAŢIEI LUMIOASE UTILIZÂD REŢEAUA DE DIFRACŢIE 004-005 DIFRACŢIA
Mai multSlide 1
ELECROEHNCĂ E An - SA CURS 7 Conf.dr.ng.ec. Clauda PĂCURAR e-mal: Clauda.Pacurar@ethm.utcluj.ro 1. Mărm perodce ș mărm snusodale. Reprezentăr smbolce ale mărmlor snusodale 3. Operaț cu mărm snusodale
Mai multNU ESTE TERMINATĂ
POBLEME SEMINA TEHNICI DE OPTIMIZAE ÎN ENEGETICĂ POBLEMA Să se determne încărcarea optmă a două grupur ale une centrale termoelectrce cu puterle nomnale de ş MW. Cele două grupur utlzează cărunele comustl
Mai multSlide 1
BAELE ELECTOTEHNC BE An - ETT CUS 9 Conf. dr.ng.ec. Clauda PĂCUA e-mal: Clauda.Pacurar@et.utcluj.ro CCUTE ELECTCE LNAE ÎN EGM PEMANENT SNUSODAL TEOEME Ș METODE DE ANALĂ A CCUTELO ELECTCE LNAE 3/36 Conf.dr.ng.ec.
Mai multMicrosoft PowerPoint - p1_PowerVLSI.ppt
Proectarea structurlor pentru aplcat de putere. Modelarea conertoarelor c.c. c.c.. tructura s functle crcutelor ntegrate pentru controlul conertoarelor c.c. c.c. 3. tructur s funct pentru managementul
Mai multMETODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE
METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE Foldere / Metode Ssteme de ordnul întâ Metodele de ma jos rezolvă problema cu valor nțale: x f( t, x) x( t x ) Adams45 Metoda Adams-Moulton Predctor-Corector
Mai multMATEMATICĂ... 2 FIZICĂ ŞI FUNDAMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ... 6 UNITĂŢI DE MĂSURĂ ÎN S.I CHIMIE ANORGANICĂ CHIMIE FIZICA CHIMIE OR
MATEMATICĂ... FIZICĂ ŞI FUNDAMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ... 6 UNITĂŢI DE MĂSURĂ ÎN S.I.... 10 CHIMIE ANORGANICĂ... 11 CHIMIE FIZICA... CHIMIE ORGANICA... CHIMIE ANALITICA INSTRUMENTALA... 36 BAZELE TEHNOLOGIEI
Mai multInteligență artificială Laboratorul 5 Normalizarea datelor. Mașini cu vectori suport (SVM) 1. Normalizarea datelor Metode obișnuite de preprocesare a
Normalzarea datelor. Mașn cu vector suport (SVM) 1. Normalzarea datelor Metode obșnute de preprocesare a datelor. În partea stângă sunt reprezentate datele D orgnale. În mjloc acestea sunt centrate în
Mai multLaborator 2
Laborator nr. 2 Baterii de acumulatoare utilizate pe autovehicule 1. Scopul lucrării Lucrarea de laborator are drept scop aprofundarea cunoștințelor teoretice prezentate la curs cu privire la diferitele
Mai multPrelucrarea Datelor cu Caracter Personal de către OSIM Toate datele cu caracter personal colectate de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM)
Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal de către OSIM Toate datele cu caracter personal colectate de Ofcul de Stat pentru Invenț ș Mărc (OSIM) sunt prelucrate în conformtate cu dspozțle Regulamentulu
Mai multMicrosoft Word - L07_TEFO_FILTRUL_KALMAN.doc
Laborator TEFO Lucrarea nr. 7 FILTRUL KALMAN este un nstrument matematc puternc care joacă un rol mportant în grafca pe computer când vrem să reprezentăm lumea reală în sstemele de calcul. De asemenea,
Mai multALGORITHMICS
Curs 11: Metode de tp ansamblu meta-modele) ata mnng - Curs 11 1 Structura Motvaţe Ideea modelelor de tp ansamblu Colecţ de modele bucket of models) Colecţ de arbor aleator random forests) Strateg de agregare
Mai multMicrosoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
dq d d c lm lmt lm 0, T 0 dt T 0 dt T 0 d lt deoarece lm(lt ) La fel se poate demostra că ş T 0 cp cv lm 0, care tde către zero ma let decât dfereţa de la T 0 cp umărător c c P V 15 Etropa Exstă tre formulăr
Mai multMicrosoft Word CursAppAnNum08
I20 Conrolul asulu În unele cazur ese necesară enru obţnerea une eror dae folosrea unu as varabl în rezolvarea numercă Meodele numerce care folosesc un as varabl se numesc meode adave Penru conrolul asulu
Mai multI. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentrupersoanele fizice autorizate, intreprinderi
I. Proect fnancare s ndcator fnancar (Anexele B pentru persoanele jurdce s Anexele C pentrupersoanele fzce autorzate, ntreprnder ndvduale s ntreprnder famlale) pentru demonstrarea crterulu de elgbltate
Mai multSubiecte
Cap. Semnale şi instrumente pentru generarea lor. Ce tipuri de aparate pot genera semnal sinusoidal? 2. Care sunt principalele caracteristici ale unui generator de audio frecvenţă? 3. Care sunt principalele
Mai multINFLPR
IFLPR Secta Laser RAPORT DE CERCETARE r. 3 / 16.03.011 Proect ISOTEST - POSCCE.1. In cadrul cele de a trea peroade de raportare (16.1.010 16.03.011) sunt prevazute urmatoarele actvtat de dezvoltare expermentala
Mai multUNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI
UNVERSTATEA "POLTEHNA" DN BUUREŞT ATEDRA DE FZĂ LABORATORUL DE MEANĂ BN 1b MOMENTELE DE NERŢE ALE ORPURLOR Ş TEOREMA LU STENER 7 8 MOMENTELE DE NERŢE ALE ORPURLOR Ş TEOREMA LU STENER 1. Scopul lucrăr -
Mai multMicrosoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator
Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare parametrice. Principiul de funcţionare: Modificarea inductivităţii mutuale a unor bobine cu întrefier variabil sau constant. Ecuaţia care exprimă
Mai multMicrosoft Word - Anexa 5A Precizarea ipotezelor care au stat la baza proiectiilor finaciare
Anexa 5A PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR FINANCIARE 1-8 AtenŃe: 1. Prognozele vor f întocmte pornnd de la stuańle
Mai multMicrosoft Word _ISABEL_GA
Optmzarea unu sstem BCI folosnd tehnca GA Dan Marus Dobrea, Monca-Clauda Dobrea Abstract Această lucrare, ce contnuă o cercetare anteroară, are ca prm obectv îmbunătăţrea unu sstem de tp nterfaţă creer-calculator
Mai multMicrosoft Word - L8
Facultata d Ingnr Chmcă ş Protcţa Mdulu Dpartamntul d Polmr Natural ş Snttc Ştnţa ş Ingnra Polmrlor Ingnra utlajlor pntru sntza ş prlucrara polmrlor Laborator nr. 8 MODLARA MATMATICĂ ŞI SIMULARA PROCSULUI
Mai multEvaluarea şi sumarizarea automată a conversaţiilor chat
Evaluarea ş sumarzarea automată a conversaţlor chat Mha Dascălu, Ștefan Trăușan-Matu, Phlppe Dessus To cte ths verson: Mha Dascălu, Ștefan Trăușan-Matu, Phlppe Dessus. Evaluarea ş sumarzarea automată a
Mai multGlobalizarea şi mondoeconomia
CORELRE MODELELOR NLITICE CU REZULTTELE EXPERIMENTLE OBŢINUTE ÎN CZUL COMPOZITULUI DE TIPUL NI-P/IC Mnodora Pasăre, Unverstatea Constantn BRÂNCUŞI,,Tg-Ju, Romana BTRCT: In ths paper s about the Buckle,
Mai multPowerPoint Presentation
Electronică Analogică Redresoare Redresoare polifazate, comandate redresoarele comandate permit reglarea tensiunii şi a curentului prin sarcină. Reglajul poate fi făcut în mod continuu de la zero până
Mai multMULTIMETRU DIGITAL AX-585 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
MULTIMETRU DIGITAL AX-585 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE 1. Informaţii generale. 3 2. Informaţii privind siguranţa. 3 3. Funcţii 3 4. Operarea aparatului de măsură. 6 5. Întreţinerea aparatului. 9 6. Rezolvarea
Mai multLucrare de laborator CHIMIE 2 : Determinarea ph-ului. LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 DETERMINAREA ph-ului NUMELE STUDENTULUI/ANUL/GRUPA DATA EFECTUĂRII ph
LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 DETERMINAREA ph-ului NUMELE STUDENTULUI/ANUL/GRUPA DATA EFECTUĂRII ph-ul este o noțiune fizico-chimică prin care se caracterizează reacția unui mediu (acid, bazic, neutru) și
Mai multMinisterul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Subiecte pentru Faza naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii 30 APRIL
Subiecte pentru Faza naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii 30 APRILIE 2008 Profil: tehnic Calificarea: tehnician electrotehnist Clasa: XII Ruta progresivă OLIMPIADA DISCIPLINE
Mai multInvesteşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – Axa prioritară nr. 1 „
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Mai multE_d_chimie_anorganica_2019_bar_model_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 219 Proba E. d) Chimie anorganică Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I Subiectul A. Citiţi următoarele
Mai multUNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice (la alegere) dintre cele
Mai mult5
METODA COSTURILOR VARIABILE Metoda costurlor varable, î forma sa de bază are o sere de caracterstc care o dvdualzează ş -au cofert statutul de metodă. Puctual, acestea sut: utlzează comportametul cheltuellor
Mai multSlide 1
ELECTROTEHNCĂ ET An - SA CRS 8 Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCRAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . ntroducere în teoria circuitelor electrice. Puteri în regim armonic 3. Caracterizarea în complex a
Mai multMicrosoft Word - declatie avere 2013.doc
ANEXA 1 DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnatul/Subsemnata SABĂU D. MIHAELA având funcţa de GREFIER la JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC, CNP, domclul Mercurea Cuc,judeţul Harghta, cunoscând prevederle art. 292 dn Codul
Mai multRedresoare comandate.doc
7..1. Redresor monofazat, in punte, complet comandat, cu sarcina rezistiva. Masurarea tensiunii de iesire functie de unghiul de comanda 1. Se realizeaza circuitul din figura 7..1. 2. Mutati comutatorul
Mai multMINISTERUL NVźÅMÂNTULUI Program TEMPUS JEP 3801 SCIENCES DE L'EAU ET ENVIRONNEMENT METODE NUMERICE N HIDROGEOLOGIE Serie coordonatå de: Jean Pierre C
MINISTERUL NVźÅMÂNTULUI Program TEMPUS JEP 380 SCIENCES DE L'EAU ET ENVIRONNEMENT METODE NUMERICE N HIDROGEOLOGIE Sere coordonatå de: Jean Perre CARBONNEL Unverstatea Perre et Mare Cure - Pars 6 Radu
Mai multE_d_fizica_teoretic_vocational_2019_bar_model_LRO_2
Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MCANICĂ, B. LMNT D TRMODINAMICĂ, C. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ Se acordă
Mai multPowerPoint Presentation
A învăţa cu mintea, inima şi mâinile Johann Heinrich Pestalozzi Prof. Liviu Maftean accepta, se integrează în n ea. Şi în învăţământ ământ au loc transformări rapide pornind de la crearea mediului de învăţare
Mai multMULTIMETRU DIGITAL CU SCHIMBARE AUTOMATĂ A DOMENIULUI AX201 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
MULTIMETRU DIGITAL CU SCHIMBARE AUTOMATĂ A DOMENIULUI AX201 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE CITIŢI CU ATENŢIE INSTRUCŢIUNILE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRULUI GARANŢIA Producătorul garantează că aparatul nu va prezenta
Mai multMicrosoft Word - manual civic ro.doc
A Division of Watts Water Technologies Inc. DETECTOARE PENTRU SCĂPĂRI DE GAZE CIVIC2 / ECT2 CIVR-MET CIVR-GPL Grup II, categoria 3G Directiva 94/9/CE (Atex) Watts Industries Italia S.r.l. - Via Brenno
Mai multMicrosoft PowerPoint - Proiectare generala
Proetarea masnlor eletre Probleme generale Proetare La roetarea une masn eletre ot aare doua stuat:. se roeteaza o masna entru are sunt date exermentale; In aest az se foloseste exerenta aumulata sub forma
Mai multLaboratorul numărul 8 Motorul de curent continuu cu excitație mixtă Motorul de curent continuu cu excitație mixtă prezintă două înfășurări distincte p
Laboratorul numărul 8 Motorul de curent continuu cu excitație mixtă Motorul de curent continuu cu excitație mixtă prezintă două înfășurări distincte plasate pe polii principali: cea derivație care se conectează
Mai multMicrosoft Word - declaraţii de avere 2015.doc
ANEXA1 DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnata,GHENCI A. ELENA ALINA, având funcţa de GREFIER ŞEF la JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC, CNP, domclul:, cunoscând prevederle art.292 dn Codul penal prvnd falsul în declaraţ,
Mai multConcentrat de chimie - Clasa 5 - (Altfel)
de altfel LUMNTA RNEL DOCN, MADALNA VERONCAANGELUSU CUPRNS SCHEME RECAPTULATVE UNTATEA 1_ MATERE. CORP 1.1. Norme de protecle a murnc Tn aborator......6 Ustensle g aparaturh de laborator...7 1.2. Matere.
Mai multPowerPoint-Präsentation
Unverstatea Translvana n Braşov Laboratorl e Veere Artcală Robstă ş Control Metoe Nmerce Crs 7 ntegrarea nmercă Ggel Măceșan Cprns ntrocere Metoa trapezl ș eroarea e trncere Metoa l Rcarson Metoa l Smpson
Mai multMicrosoft Word - Ghid Met prelev.doc
GHID PENTRU STABILIREA METODELOR DE PRELEVARE ŞI DE ANALIZĂ A POLUANŢILOR GAZOŞI DIN ATMOSFERA LOCURILOR DE MUNCĂ Notă: Acest document a fost tradus în rezumat şi adaptat de Raluca Ştepa şi Ruxandra Chiurtu,
Mai multLICEUL DE CREATIVITATE ŞI INVENTICĂ PROMETEU-PRIM CONCURSUL DE CHIMIE ichemist Ediția a V-a, 17 noiembrie 2018 CODUL lucrării: Clasa a IX-a Timp de lu
LICEUL DE CREATIVITATE ŞI INVENTICĂ PROMETEU-PRIM CONCURSUL DE CHIMIE ichemist Ediția a V-a, 17 noiembrie 2018 CODUL lucrării: Clasa a IX-a Timp de lucru 120 minute Problema nr. 1- Sare sărată și sare
Mai multInstruc iuni de instalare ºi între inere pentru tehnicieni Echipament cu condensare pe gaze CERAPURMAXX O ZBR 65-1 A 23 ZBR 90-1 A 2
Instruc un de nstalare º între nere pentru tehncen Echpament cu condensare pe gaze CERAPURMAXX 6 720 611 406-00.3O ZBR 65-1 A 23 ZBR 90-1 A 23 OSW Cuprns Cuprns Indca de sguran ã a func onãr 3 Explca smbolur
Mai multMECANICA FLUIDELOR
MECANICA FLUIDELOR Generalităţi Orice substanţă care curge se numeşte fluid. În această categorie se încadrează atât lichidele cât şi gazele. Deoarece cu gazele se produc de obicei transformări termice,
Mai multBRD Media G ROMGAZ Societatea Naţională de Gaze NaturaLe Romgaz S.A. - - România 1 7 MAI. 219 INTRARE11ERE RAPORT CURENT Conform Legii nr. 24/2017 pri
BRD Meda G ROMGAZ Socetatea Naţonală de Gaze NaturaLe Romgaz S.A. - - Româna 1 7 MAI. 219 INTRARE11ERE RAPORT CURENT Conform Leg nr. 24/2017 prvnd emtenţ de nstrumente fnancare operaţun de paţă Regulamentulu
Mai multMicrosoft Word - DIN-Cap.5.3.doc
5.6. Analza namc a unu sstem e reglare automat a vteze unghulare la axul motorulu hraulc 5.6.. Formularea probleme. Acest moel e sstem hraulc e reglare este frecvent utlzat atunc cân organulu e lucru (execue)
Mai multBrosura Lindab Rezidentiale.cdr
Soluț pentru destnaț rezdențale Cuprns We smplfy constructon We smplfy constructon... 3 Despre Lndab... 4 Drecț strategce Lndab... 5 Acoperș dn țgle metalce Lndab... 6 Varante de acoperre ș culor... 7
Mai multep0264
EPSICOM Ready Prototyping Coleccțți iaa Home Automaat tion EP 0264... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 2 3. PCB 3 4. Lista de componente 3 5. Tutorial: Sursa de alimentare
Mai multAminoacizi Aminoacizii sunt compuși organici naturali cu funcțiune mixtă, ce conțin în molecula lor grupări amino și grupări carboxil. Denumirea amino
Aminoacizi Aminoacizii sunt compuși organici naturali cu funcțiune mixtă, ce conțin în molecula lor grupări amino și grupări carboxil. Denumirea aminoacizilor se face folosind numele de acid la care se
Mai multMicrosoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR
Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul
Mai multTransformata Laplace
NTRODCERE Crcue de curen connuu Teoremele lu Krchhoff K u K Relațle înre enun ș curenț u e u R Probleme: -analza crcuelor - e dau relale nre enun curen conexunle e cer u 2 -neza crcuelor - e dau anum u
Mai multMicrosoft PowerPoint - INDEXWATCH
saptamanal, nr.70, 3 decembre 0 Dan Rusu, Head of Research tel +0(6) 3 05 6; nt 5 emal dan.rusu@btsecurtes.ro focus Percepta asupra econome europene s-a amelorat n noembre Indcatorul de sentment ESI a
Mai multNr 33, Q Cuprinsul editiei: I. Rolul zambetului de volatilitate al aurului in determinarea pozitiei pietei II. Evolutii ale pretului aurului in
Nr 33, Q1 2016 Cuprnsul edte: I. Rolul zambetulu de volatltate al aurulu n determnarea pozte pete II. Evolut ale pretulu aurulu n Q1 2016 Gold shnes agan I. Rolul zambetulu de volatltate al aurulu n determnarea
Mai multMicrosoft Word - IngineriF_A.DOC
Se considera v BE 0.6V in conductie si β00. Pentru v I.6+0.05sinωt [V], tensiunea este : +0V R C 5K v I v BE 0.5mA 0V C a 7.50.3sinωt [V] c.5.5sinωt [V] b 7.5.5sinωt [V] d.60.05sinωt [V] Se cunoaste β00
Mai multMicrosoft Word - soft vogel
S.C. TERA IMPEX S.R.L. str. Ludos, bl. 52, parter, Sibiu J32/647/1994 R5594761 Tel/Fax: 0369/408.948 E-mail: didactic@teraimpex.ro Web: www.teraimpex.ro OFERTA 100 EURO PENTRU PROFESORI LICEE CU PROFIL
Mai multLaboratorul numărul 7 Motorul de curent continuu cu excitație serie Motorul de curent continuu cu excitație serie este motorul la care înfășurarea de
Laboratorul numărul 7 Motorul de curent continuu cu excitație serie Motorul de curent continuu cu excitație serie este motorul la care înfășurarea de excitație, plasată pe polii principali, se conectează
Mai multPRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE
PRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE Nanocompozitele pe baza de polimeri conductori prezinta atit interes fundamental cit si aplicativ datorita proprietatilor speciale electrice, optice, magnetice controlabile
Mai multElectricitate II
Electricitate II Circuitul electric. Legile circuitului electric. Sumar Circuitul electric simplu Legile lui Ohm Legile lui Kirchhoff Gruparea rezistorilor Transformarea stea-triunghi Gruparea generatoarelor
Mai multCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA JUDEȚEANĂ 18 martie 2017 Filiera Tehnologică : profilul Tehnic Clasa a IX -a Problema 1. 2 Se
Clasa a IX -a Se consideră funcţia f : R R, f ( x) x mx 07, unde mr a) Determinaţi valoarea lui m ştiind că f( ), f() şi f () sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice b) Dacă f() f(4), să
Mai multVI. Achiziția datelor în LabVIEW
VI. Achiziția datelor în LabVIEW SUBIECTE A. Achiziția Datelor B. Measurement & Automatation Explorer (MAX) C. Driverul software, NI-DAQmx D. Placa de achiziție, NI USB 6008 A. Achiziția Datelor Subiecte:
Mai multgaussx.dvi
Algebră liniarăi 1 Recapitulare cunoştiinţe de algebră din clasa XI-a În clasa a XI s-a studiat la algebră problema existenţei soluţiei 1 şi calculării soluţiei sistemelor liniare 2 (adică sisteme care
Mai multep0027
EPSICOM Ready Prototyping Colecția Auto EP 0027... Cuprins Introducere 1. Funcționare 2 2. Schema 3 3. PCB 3 4. Lista de componente 4 5. Tutorial Acumulatoul cu plumb 5-9 CHARGER AUTO - V 3 Avantaj Pret/Calitate
Mai multMicrosoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc
Filtrarea semnalelor de date Necesitate - unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de perioadă T s, datorită filtrării, este extinderea sa în timp, care conduce la apariţia interferenţei
Mai multUn model dinamic de dezvoltare a firmei
Modele dnamce de conducere opmală a acvăţ frme Modelul dnamc al frme Unul dnre cele ma mporane modele dezvolae în leraura de specalae ese acela în care frma ese prvă ca un ssem dnamc. Aces model analzează
Mai multMonitorizarea PAC. Cu S.C din IMA
AD-COR Program inovativ de formare in domeniul cardiologiei pediatrice POSDRU/179/3.2/S/152012 MODUL TEORETIC Iulie 2015 Electrocardiografia Continut documentat/ validat de: Expert formare asistente: FILIP
Mai multCursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac
Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a acestor funcţii: analiticitatea. Ştim deja că, spre deosebire
Mai multSSC-Impartire
Adunarea Înmulțirea Numere și operații în virgulă mobilă 1 Împărțirea cu refacerea restului parțial Împărțirea fără refacerea restului parțial 2 Primul operand: deîmpărțit (X) Al doilea operand: împărțitor
Mai multProdukt-Datenblatt
3 035 Regulatoare de temperatură cameră, cu comutare pentru 7 zile şi afişaj LCD pentru sisteme de încălzire RDE10 Comandă cu 2 poziţii, cu ieşire ON/OFF pentru încălzire Moduri de lucru: mod normal şi
Mai multE_d_chimie_organica_2019_bar_model_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 2019 Proba E. d) himie organică Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIETUL I Subiectul A. itiţi următoarele
Mai multfu vu ^ p DECLARAŢIE DE AVERE dg pe TlMiŞ N r. j f - S u b s e m n a t a N Ă S T U R A Ş A L I N A, a v â n d f u n c ţ i a d e g r e f i
fu vu ^ p 2-0 5-205 DECLARAŢIE DE AVERE dg pe TlMŞ N r. j f - S u b s e m n a t a N Ă S T U R A Ş A L I N A, a v â n d f u n c ţ a d e g r e f e r l a P a r c h e t u l d e p e l â n g ă I r b u n a l
Mai multESTIMAREA EVOLUŢIEI VALORILOR TERMICE ŞI A PRECIPITAŢIILOR
ESTIMAREA EVOLUŢIEI VALORILOR TERMICE ŞI A PRECIPITAŢIILOR ÎN INTERVALUL 25 MARTIE 07 APRILIE 2019 Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată
Mai multrft4_2007.qxp
Miniaturizarea pilelor cu combustibil, o revolu]ie în domeniul bateriilor acumulatoare MAIOR DR. GABRIEL ACHIM ASIST.UNIV. SIMONA RADU Bateriile constau dintr-un numãr de pile electrice conectate între
Mai multAlways leading the pack SEMICONDUCTOR FUNDAMENTAL DL 3155M11R Laborator TIME
Always leading the pack SEMICONDUCTOR FUNDAMENTAL DL 3155M11R Laborator TIME ( Pagina alba DL 3155M11R: SEMICONDUCTOR FUNDAMENTAL Acest program software de formare trateaza dispozitivele electronice: Capitole:
Mai multep0007
EPSICOM Ready Prototyping EP 0007 Colecția Auto... Cuprins Introducere 1. Funcționare 2 2. Schema 2 3. PCB 2 4. Lista de componente 3 5. Tutorial Acumulatoul cu plumb 4-8 MODUL CONTROL TENSIUNE - V 2 Idei
Mai multMicrosoft Word - ST96m Rezistor.doc
Societatea Comercială ELECTRICA SA Bucureşti SPECIFICAŢIE TEHNICĂ Rezistor de limitare a curentului de defect pentru tratarea neutrului reţelelor de MT S.T. nr. 96 Rev. 0 1 2 Data 2010 Nr. pagini: 5 CUPRINS
Mai multUniversitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROS
Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROSISTEME ELECTROMECANICE Profesor îndrumător: s.l. dr.
Mai multDECLARAŢIE DE AVERE Subsemnata Ganea C. Mioara Daniela având funcţia de Referent Agenţia Naţionala de Integritate, Bucureşti, SECTOR 1 la... CNP, domi
DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnata Ganea C. Moara Danela având funcţa de Referent Agenţa Naţonala de Integrtate, Bucureşt, SECTOR 1 la... CNP, domclul... cunoscând prevederle art. 292 dn Codul penal prvnd
Mai multMicrosoft Word - cap1p4.doc
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială.6 Subspaţii vectoriale Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K. În cele ce urmează vom introduce două definiţii echivalente pentru noţiunea de subspaţiu
Mai multMANUAL DE UTILIZARE HOBBY STAR 5 Important : citiţi instrucţiunile cu atenţie pentru a vă familiariza cu aparatul înainte de folosire. Păstrați instru
MANUAL DE UTILIZARE HOBBY STAR 5 Important : citiţi instrucţiunile cu atenţie pentru a vă familiariza cu aparatul înainte de folosire. Păstrați instrucțiunile într-un loc sigur pentru pentru referințe
Mai multMicrosoft Word - Articol_Cretu Ion [RO].docx
40 No solț ntegrale termoelastce pentr semspaț NOI SOLUȚII INTEGALE TEOELASTICE PENTU SEISPAȚIU Ion Creț, lector nv. Unverstatea Tehncă a oldove INTODUCEE Oțnerea solțlor ntegrale în termoelastctate de
Mai multro 03: ro 02.qxd.qxd
testo 316-2 Detector pentru scăpări de gaze Manual de operare ro 2 Siguranță și mediu Siguranță și mediu Despre acest document Citiți cu atenție acest document și familiarizați-vă cu produsul înainte de
Mai multfcic_admitere2017_chimie_organica_ro
1. Compusul organic care are pe lângă legături covalente și legături ionice este: A. Iodura de terţ-butil; B. Palmitatul de sodiu; C. Dioleopalmitina; D. Acidul salicilic; E. Clorura de benzil. 2. Amestecul
Mai multPowerPoint Presentation
Cum a fost făcut Barometrul Barometrul măsoară activitatea curentă din industrie şi aşteptările managerilor despre perioada viitoare. În fiecare lună, începând din 14, IRSOP şi SNSPA Facultatea de Management
Mai multorg SP range.indd
GRUNDFOS SP RANGE Seria Grundfos pentru Pompele Submersibile de Debite Mari Asigurarea de noi oportunităţi de afaceri prin monitorizarea conceptului Grundfos numit Îi ajutăm pe clienţi
Mai multMicrosoft Word - DCE - lucrarea 5.doc
LUCRAREA 5 TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP CU POARTĂ JONCŢIUNE 5.1. Prezentare teoretică Tranzistorul cu efect de câmp cu poartă joncţiune este un dispozitiv electronic cu patru electrozi (D-dreană, S-sursă,
Mai multep0091
EPSICOM Ready Prototyping Coleccțți iaa Home Automaat tion EP 0091... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 3 3. PCB 4 4. Lista de componente 5-6 DIMMER - V 1.2 GRADUATOR
Mai multLICEUL DE CREATIVITATE ŞI INVENTICĂ PROMETEU-PRIM CONCURSUL DE CHIMIE I.Chemist Ediția a IV-a, 18 noiembrie 2017 Clasa a XII-a Problema nr. 1- O probl
LICEUL DE CREATIVITATE ŞI INVENTICĂ PROMETEU-PRIM CONCURSUL DE CHIMIE I.Chemist Ediția a IV-a, 18 noiembrie 2017 Clasa a XII-a Problema nr. 1- O problemă cu lipici (48 p) Adezivii sunt produse folosite
Mai multMicrosoft Word - L5.1 - Regulatoare bi si tripozitionale.doc
Lucrarea 5 STUDIUL REGULATOARELOR BIPOZIŢIONALE ŞI TRIPOZIŢIONALE 1. Obiectul lucrării constă în studiul construcţiei, funcţionării şi influenţei parametrilor de acord asupra formei caracteristicilor statice
Mai multBAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI PRACTICE
prof. RUSU CONSTANTIN BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI PRACTICE - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA 2017 ISBN 978-973-0-23481-7 C U P R I N S F I Ş Ă D E L U C R U 1... 1 TEMA: REŢELE DE REZISTOARE... 1 F I Ş
Mai mult