Consecinte ale unui management defectuos al clasei

Transcriere

1 Consecinte ale unui management defectuos al clasei AGRESIVITATEA

2 Obiective La finalul cursului toti studenții vor ști: - cum poate fi definită agresivitatea; - cum și de ce apare agresivitatea; - câteva modalități de lucru cu elevii cu comportament deviant.

3 CE ESTE AGRESIVITATEA Este un comportament care are ca intentie lezarea unei persoane (fizica sau verbala) sau distrugerea proprietatii. Este un comportament destructiv şi violent orientat spre persoane, obicte sau spre sine. Există şi o agresivitate calmă, nonviolentă dar întotdeauna agresivitatea semnifică atac, ofensivă, ostilitate, punere în primejdie sau chiar distrugere a obiectului ei.

4 CE ESTE AGRESIVITATEA Conform teoriei invatarii sociale, agresivitatea este similara cu orice alta reactie invatata. Reactiile unei persoane difera in functie de tipurile de raspunsuri pe care a invatat sa le foloseasca in fata situatiei stresante. Persoana frustrata poate cere ajutorul altei persoane, poate avea un comportament agresiv, se poate retrage, se poate mobiliza pentru a depasi obstacolul sau se poate refugia in alcool. Reactia aleasa va fi cea care in trecut, a constituit modul cel mai eficient de descarcare a frustrarii.

5 CUM SI DE CE APARE AGRESIVITATEA Frustrarea declanseaza agresiunea mai ales la persoanele care in trecut au invatat sa raspunda la situatiile stresante printr-un comportament agresiv. Copiii care au observat la un adult diferite forme de agresivitate imita ulterior acest gen de comportament. Modelele de agresivitate pe viu sau urmarite in film maresc probabilitatea ca cel care asista la astfel de scene sa dezvolte un comportament agresiv. Acesta poate fi motivul pentru care copiii, ai caror parinti folosesc pedepsele fizice, au o probabilitate mai mare de a manifesta comportamente agresive, parintii oferind acest model.

6 CUM SI DE CE APARE AGRESIVITATEA In unele situatii, exprimarea agresivitatii poate sa aiba la origine o pulsiune, realizandu-se astfel o detensionare, o reducere a intensitatii sentimentelor si actiunii agresive. Desi exprimarea sentimentelor de ostilitate nu reduce de obicei agresivitatea, acest lucru poate face persoana sa se simta mai bine. Acest efect poate fi explicat si prin faptul ca persoana simte ca are un control mai mare asupra situatiei.

7 Cauzele aparitiei agresivitatii cauzele frecvente ale furiei si agresiunilor: pierderea stimei de sine sau perceptia ca altcineva s-a comportat incorect. De asemenea, si problemele sociale ca saracia, suprapopularea, valorile sociale etc., maresc sau reduc tendinta unei persoane de a reactiona agresiv.

8 Agresivitatea în şcoală este o formă de conduită de devianţă şcolară Pe o scară a intensităţii, pornind de la intensitatea cea mai mică, agresivitatea presupune: confruntarea vizuală, poreclirea, ironizarea, tachinarea, bruscarea, lovirea cu diferite obiecte, pălmuirea şi ajungând la forme de intensitate crescută, cum ar fi înjunghierea şi împuşcarea. În ceea ce priveşte nivelul de securitate, unii elevi consideră că în instituţiile de învăţământ nu se simt în siguranţă. Zonele din preajma şcolilor prezintă un risc mai crescut de izbucnire a incidenţelor violente. Această situaţie ar putea dezvolta sentimentul de frică, suferinţă psihică, frustrare, toate acestea influenţând dezvoltarea armonioasă a elevilor din punct de vedere fizic şi psihic.

9 Agresivitatea în şcoală Agresiunile care au loc în preajma şcolilor sau chiar în şcoli, au loc în special între elevii şcolii şi mai rar între elevii şcolii şi alte persoaneelevi din alte şcoli sau persoane adulte. Majoritatea incidentelor au loc între elevi ( agresiuni verbale, gesturi agresive moderate şi rar bătăi între elevi). Comportamenul agresiv al elevilor are cauze multiple: probleme familiale (familii dezmembrate, situaţie materială precară), familii în care există un climat conflictual, familii hiperpermisive, modele de comportament învăţate în familie, anturajul, caracteristici specifice vârstei ( dorinţa de a atrage atenţia, de a impresiona, din teribilism, afirmarea masculinităţii). Motivaţia invăţării şcolare include: motivele frecventării şcolii, motivele care îl fac să dobândească cunoştinţe, să-şi folosească talentele, interesele cognitive, scopurile care îl fac să aspire la propria sa realizare ca fiinţă umană, motivele interacţiunii cu colegii şi cu profesorii.

10 Agresivitatea în şcoală - cauze Cercetările arată că cei mai mulţi copii care prezintă comportamente disociale şi antisociale, nu posedă nici măcar competenţe minime. Odată ce aceşti elevi au fost respinşi de către profesori şi colegi, au tendinţa de a abandona şcoala, de a se asocia în bande cu comportament violent. Conjunctura economică şi socială provoacă anumite confuzii în rândul tinerilor, care încep să se indoiască de eficacitatea şcolii. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât comunitatea nu îi asigură inserţia profesională. Valorile tradiţionale promovate în şcoală cunosc o degradare vizibilă. Un mediu social în criză afectează profund dezvoltarea adolescentului şi a individului, în general.

11 Agresivitatea în şcoală - cauze O altă cauză este relaţia dascăl-elev. Elevii în general se deschid în faţa unui profesor pe care îl simt apropiat, dar se inhibă atunci când cadrul didactic manifestă autoritarism faţă de cei cu rezultate slabe la învăţătură, îşi reprimă furia atunci când li se face o nedreptate sau sunt etichetaţi ca fiind elevi problemă, creându-se astfel o ruptură între membrii colectivului clasei, devin indiferenţi atunci când sunt trataţi cu indiferenţă. Violenţa psihologică repetată îndreptată împotriva elevilor, poate duce la apariţia sentimentului de frustrare, care se poate generaliza deter-minând o schimbare a atitudinii faţă de profesor şi faţă de activitatea şcolară în general. Sunt elevi care suferă ca urmare a unor judecăţi negative ale unor profesori, judecăţi care vin să întărească propriul lor sentiment de îndoială, de descurajare, de lipsă de încredere în forţele proprii. Acest dispreţ o dată interiorizat, poate antrena un ansamblu de reacţii comportamentale: lipsa de comunicare, pasivitate la lecţie, indiferenţă sau perturbarea lecţiei, apariţia unor atitudini ostile, provocatoare.

12 Agresivitatea în şcoală - interventie Profesorii se implică în aplanarea conflictelor, poartă discuţii cu cei care au generat situaţia, cer sprijinul părinţilor iar atunci când situatia o cere, recurg la mijloace de cons trângere în urma consultării consiliului profesoral: averti-zare scrisă, scăderea notei la purtare, iar in situaţii mai grave, exmatricularea. Diriginţii se implică în mod activ în viaţa clasei, tratând în timpul orelor diferite teme de importanţă pentru aceştia, ca devianţa şcolară, managementul conflictelor etc. Psihologii şcolari se implica, ori de câte ori li se semnalează cazuri de agresivitate în şcoală si intervin prin acordarea asistenţei psihologice. Un rol important au şi poliţiştii de proximitate, care discută cu elevii şi intervin atunci când li se semnalează existenţa unui caz în şcoală.

13 Agresivitatea în şcoală - interventie În ceea ce priveşte colaborarea între profesori şi părinţii elevilor este o problemă mai sensibilă, deoarece părinţii au o percepţie greşită asupra personalităţii propriilor copii, ei considerând, în general, şcoala responsabilă pen-tru comportamentele acestora. Pentru prevenirea şi stoparea incidentelor violente în şcoală şi pentru creşterea gradului de siguranţă, trebuie să fie angajaţi agenţi de pază autorizaţi pe tot parcursul orelor de curs, se cere prezenţa cu regularitate a poliţiştilor şi a jandarmilor în incinta şcolii şi în zonele adiacente, mai multa înţelegere şi implicare din partea profesorilor şi a părinţilor în viaţa elevilor, mai puţina discriminare între elevi.

14 Agresivitatea în şcoală - interventie Pot fi luate şi alte măsuri care să diminueze numărul incidentelor violente în şcoală, ca: emiterea unor regulamente cu bază legală de către minister valabile pentru întregul sistem de învăţământ, paza permanentă asigurată de agenţi de pază, precum şi contactul regulat cu poliţiştii şi jandarmii. Pentru reducerea agresivităţii în rândul elevilor, pot fi realizate : - dezbateri la nivelul unităţilor şcolare cu privire la normele legislative referitoare la securitatea şi siguranţa elevilor în scoli; - întâlniri cu reprezentanţii Poliţiei şi autorităţilor locale, pentru dezbaterea cauzelor şi condiţiilor de manifestare a agresivităţii în societate şi şcoli; - dezbaterea în cadrul orelor de dirigenţie/ consiliere a unor teme privind comportamentul agresiv al elevilor; - realizarea unor pliante, broşuri, afişe pentru atenţionarea elevilor despre riscurile unui comportament agresiv, în vederea eliminării / reducerii fenomenului de agresivitate;

15 Agresivitatea în şcoală - interventie organizarea unor activităţi recreative cu specific non-violent; - consilierea psihologică a elevilor cu comportament agresiv şi a elevilor care au fost victime ale unui astfel de comportament; - organizarea Săptămânii fără violenţă, în cadrul căreia sunt cuprinse concursuri de eseuri, fotografii, jocuri sportive, marşul nonviolenţei - identificarea familiilor cu comportament violent asupra copiilor şi implicarea în rezolvarea situaţiei; - realizarea de lectorate cu părinţii pe tema educaţiei non-violente; - organizarea de cursuri de formare a părinţilor pe teme legate de: abilităţi de relaţionare şi comunicare eficientă cu copiii, abordarea copiilor cu tulburări de comportament, relaţia şcoală-familie; - realizarea unui studiu privind relaţia dintre lipsa motivaţiei pentru învăţare, abandonul şcolar şi agresivitate; - realizarea unui studiu privind relaţia între fenomenul plecării părinţilor în străinătate şi apariţia unor premise pentru comportamentul deviant. Şcoala are un rol important de socializare al elevilor, de aceea, profesorii, ca agenţi educaţionali, sunt direct responsabili de comportamentul elevilor.

16 8 Modalitati de lucru cu elevii cu comportament deviant 1. Ofera suport Adesea copiii greșesc pentru că se tem de a nu părea ridicoli sau proști în ochii celorlalți. Uneori, copiii dezvoltă un comportament perturbator doar pentru a se amuza, pentru a-și incerca puterile, dar chiar și în acest caz a oferi suport este un raspuns pozitiv. Aceasta face să nu existe confruntare și este cea mai buna modalitate de a trata cu elevul fără să se escala-deze situația. De asemenea, întărește relația profesor-elevi. Văd că n-ai inceput, vrei poate să-ți explic încă o dată ce trebuie făcut? Întreabă-mă tu, să văd ce nu ai înțeles Vrei să bei niște apă sau să iei puțin aer curat? Văd că te-ai supărat, ar fi bine să stai puțin jos și să discutăm mai târziu Pot să fac ceva pentru tine care să te ajute să fie sarcina mai ușoară? Cateodată comportamentul elevilor disruptivi este un strigat de ajutor și este mai bine să încerci să-i ajuți decât să le reproșezi.

17 2. Amintește-le de succesele din trecut și de faptul că sunt în stare să îndeplinească ce li se cere 3. Cere-le ajutor pentru a găsi o soluție comportamentului lor, în felul acesta surprinzandu-i cu garda jos. Amintește-le că ești acolo ca să-i ajuți, că succesul tău înseamnă și succesul lor. Toni, pot să fac lucrurile mai ușoare dacă mă ajuți.inteleg ce simti, deci ce-mi sugerez să fac? 4. Utilizeaza consecințele prevăzute în regulamenul de ordine internă al școlii: - așează-l singur în bancă; - reține-l la școală, după ore; - trimite-l la biblioteca școlii pentru studiu; Dar nu uita, fa toate astea dupa ce l-ai atentionat si i-ai reamintit consecintele la care se expune pentru comportamentul perturbator. Matei, este a treia oara si in final va trebui sa-ti aplic pedeapsa. Asta doresti? Ioane, daca nu te apuci acum de lucru, voi... Asta iti doresti, cu adevarat? Eu imi doresc sa te ajut. Astept trei minute ca sa vad ca teai apucat de treaba.

18 5. Lauda si cea mai mica imbunatatire pe care o vezi Ne repezim de multe ori sa vedem defectele si sa gasim greselile, dar cel mai rapid mod de a face schimbari importante si de durata in comportament este cu vorba buna. Cand a fost ultima data cand v-ati purtat amabil cu un elev care va sacaie tot timpul? Daca vedeti chiar si o usoara imbunatatire, aratati-le ca ati sesizat incercarea lor de schimbare. 6. Evitati sa intrebati De ce?. Aceasta intrebare aduce confruntarea De ce stai asa?, DE ce te comporti asa?, De ce nu asculti?, De ce n-ai inceput inca? Daca nu credeti, bombardati-va partenerul cu intrebarea De ce in primele cinci minute cand ajungeti acasa si veti vedea ce fel de reactie are. Intreband De ce, starniti confruntarea.

19 7. Foloseste tacerea Acest lucru poate sa va aduca putere. Ei doresc sa li se raspunda, pentru a putea continua perturbarea, dar o tacere totala ii descumpaneste pentru ca le transmite clar ca nu va lasati atras de argumentele lui. Una dintre cele mai bune cai de a trata cu cineva care vrea sa intre in dispute este sa-l faci sa inceteze si sa reflecteze la comportamentul lui, neacordandu-i nici un fel de reactie. 8. Dezescaladeaza, deviaza si diminueaza subiectul Distragand atentia unui elev sfidator, arguementele lui scad din putere. Evitati remarcile sarcastice, dar distrageti atentia printr-o intrebare in afara subiectului sau introduceti o activitate noua care poate focaliza atentia lor si sa-i faca sa iasa din starea competitionala.

20 8. Dezescaladeaza, deviaza si diminueaza subiectul Odata, am raspuns foarte inocent unui baiat furios, cu o intrebare Ce culoare au sosetele tale? Starea lui de spirit s-a schimbat imediat. A trecut de la furie salbatica la nedumerire, m-a privit socat, stupefiat. Starea lui de spirit s-a transformat si aproape ca l-a pufnit rasul. Asa ca, aceasta intrebare sau alta, la fel de aiurita este un raspuns standard pentru orice izbucnire de manie a celorlalti.