Layout 1 (Page 17)

Transcriere

1 VLADIMIRESCU E D I T O R I A L Un gând Îmi spunea cineva, odatã, cã în Statele Unite ale Americii existã de foarte mulþi ani o practicã ce nu poate decât sã aducã bogãþie ºi dezvoltare individualã pentru fiecare cetãþean. Pe scurt, iatã despre ce este vorba: Tinerii care îºi terminã studiile, nu deþin foarte mulþi bani, pentru a-ºi achiziþiona locuinþe în localitãþile în care urmeazã sã fie angajaþi ºi sã munceascã. Aºa cã se împrumutã de bani de la bãnci, beneficiind de o dobândã pe care aproape cã nici cu lupa nu o poþi vedea. Tinerii îºi cumpãrã terenuri în zonele mai puþin dezvoltate ºi îºi fac case. Ulterior, având ceva la purtãtor, îºi întemeiazã familii, astfel cã ei devin ºi mai utili societãþii. În acelaºi timp, administraþiile locale îºi fac treaba ºi, pe cât posibil (iar la ei totul este posibil, având în vedere bugetele pe care le au la dispoziþie!) le duc în faþa caselor toate utilitãþile. Mai apare, apoi, o fãbricuþã, mai apr niºte supermarket-uri ºi, în scurt timp, valoarea investiþiei tânãrului, fãcutã cu bani de bãnci, se dubleazã. Sau chiar se tripleazã. Astfel, acesta îºi poate face alte planuri, ºtiind cã de acum beneficiazã de un alt capital. ªi în România s-ar putea face aºa ceva. Doar cã, în acest moment, bãncile româneºti, în ciuda reclamelor pe care ºi le fac, nu sunt atât de bune cu noi, înþelegând cã trebuie sã ne uºureze de bani înainte de a ne dori dezvoltarea noastrã ca indivizi. În ultimii ani, piaþa imobiliarã din România a explodat. Câþi dintre noi, oare, în urmã cu câþiva ani, nu îºi fãcea calcule în legãturã cu preþul imobilului deþinut ºi cu un eventual altfel viitor Altfel decât cel de pânã atunci. Cu mândrie trebuie s-o spunem cã la noi, aici, în Vladimirescu, spre deosebire de multe alte localitãþi, aflate la o mai mare depãrtare de municipiul Arad ºi fãrã un prea mare interes din partea investitorilor, preþul terenurilor ºi, normal, al imobilelor a explodat. Dacã se poate spune aºa, atunci sã spunem cã explozia a fost una în lanþ. Motivele? Multe, însã acum nu ne vom opri decât la unul singur. Trebuie spus cã la Vladimirescu, datoritã unei politici deºtepte a actualei administraþii, care a gãsit de cuviinþã cã trebuie sã dezvolte pe orizontalã întreaga zonã comunalã, fiecare dintre noi ne mândrim cu valoarea locuinþei pe care o deþinem. ªi, bineînþeles, având în vedere asta, ne facem planuri. Tinerii, deoarece ei sunt subiectul prezentului material, au, într-adevãr, alte opþiuni. Mulþi dintre aceºtia au obþinut terenuri, pe baza unei legi deºtepte, dar mai ales a bunãvoinþei ºi deciziei administraþiei (înþelegând aici Primãria ºi Consiliul Local). Cu utilitãþi la scarã, sau, ca sã folosim o altã expresie, cu utilitãþile sub nas. Cu ajutor financiar obþinut pe diferite cãi (n-o sã mã mai leg iarãºi de bãncile româneºti), au început sã-ºi construiascã, una lângã alta, casele. Pun suflet, îºi fac planuri ºi, aºa cum spuneam mai sus, au certitudinea cã familiile lor au ºanse de mai bine. Dezvoltându-se ei, fiecare în parte, se dezvoltã ºi comunitatea. Nu ºtiu câþi dintre noi nu se mândresc cu faptul cã locuiesc într-o localitate în care casele apar precum ciupercile dupã ploaie? ªi, începând de aici, dezvoltarea întregii localitãþi nu mai este decât o chestiune de timp. Asta, pentru cã o bunãstare a unei societãþi ºi asta este clar! nu poate exista fãrã bunãstarea fiecãrui individ luat în parte. Iar cine nu înþelege asta, este clar cã n-a înþeles nimic, ori pentru este prea prost ca sã priceapã sau mai grav! nu este bine intenþionat. Deci, cu un model american în ceea ce priveºte dezvoltarea din punct de vedere imobiliar a unei localitãþi, pãstrând, însã, proporþiile, viitorul comunei nu poate fi decât acela pe care ni-l dorim majoritatea celor care locuim aici. Cred, pânã la urmã, cã la asta gândim, de fapt, cu toþii! ªi de aceea ne bucurãm! A.O. Ziar de informare a cetãþenilor comunei sãptãmânã de sãptãmânã Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/ Anul 3 Nr Februarie pagini Tiraj: ex. Copilul este recompensa vieþii... Stimaþi copii, Am selectat câteva articole (proverbe) din multele legi scrise sau nescrise în ceea ce vã priveºte. Fãrã voie, cineva din redacþie a încãlcat unele dintre aceste articole, schimbând numele a doi copii minunaþi, în textul explicativ la fotografia lor apãrutã în numãrul trecut al ziarului. Primarul, în calitate de coordonator, cere scuze atât domniºoarei ANCUÞA BAIDOC, cât ºi þie ADRIAN PETREA. Sper sã ne iertaþi, pentru cã voi, copiii, sunteþi cei mai severi judecãtori ai noºtri. Deci, colectivul radacþiei a încãlcat articolele: 1. Copilul este recompensa vieþii Mai bine sã cadã un împãrat, decât sã cadã un copil din leagãn Pentru mamã, nimeni nu e mai frumos ca ºi copilul sãu Copii nu cer sã fie aduºi pe lume... Desigur, dacã i-aþi adus pe lume, stimaþi pãrinþi, îi iubiþi ºi-i apãraþi cu tot sufletul ºi puterea Dumneavoastrã. ªi dumneavoastrã vã cerem scuze. Ioan CRIªAN, Primarul comunei Învãþãmânt p. 5 p. 6 Consilierii se prezintã p. 2 Sãrbãtoriþii sãptãmânii

2 10-16 Februarie 2008 INFORMAÞII UTILE Primim spre publicare Împreunã, spre bine ºi bunãstare! Încã de la apariþia omenirii, s-a constatat cã se trãia în comunitãþi, pentru a putea þine piept cu greutãþile vieþii. Peste secole, omenirea a rãmas la fel de organizatã, în grupuri mai mici sau mai mari de oameni ºi fiecare dintre acestea îºi alegea un conducãtor, care era caracterizat prin faptul cã avea o comportare bunã, era un bun organizator ºi avea spirit de iniþiativã, spre binele comunitãþii. Fiecare orânduire socialã impunea anumite condiþii persoanei care era aleasã pentru a fi conducãtor. Dupã 1989 s-au constituit grupuri de partide care, crezând cã totul se poate împãrþi dupã bunul plac, au pus aceastã stare de lucruri pe seama democraþiei. De la bun început, democraþia a fost prost înþeleasã ºi, dupã o perioadã de 18 ani, România a ajuns sã cearã milã la porþile Europei. Voi, cei care credeþi cã, la fel ca atunci (în urmã cu 18 ani) ºi acum încã mai sunteþi cu gândul cã totul vã aparþine ºi cã puteþi lovi în stânga ºi-n dreapta, vã spunem cã aveþi o mentalitate greºitã ºi cã este aproape ceasul când vã vom cere socotealã de tot ce aþi fãcut pânã acum. A trãi în democraþie, înseamnã libertate, bunãstare ºi, mai ales, sã îþi pese de ceea ce se întâmplã în jurul tãu, iar atunci când vezi cã cel de lângã tine, cu care ai trãit în comunitate, se ridicã peste noapte la rangul de miliardar, cu averi fabuloase doar prin faptul cã ocupã o funcþie de conducere, vin cu întrebarea, pentru ceilalþi oameni din comunitate: Pânã când vom putea tolera incompetenþa ºi prostia, noi, care ar trebui sã-i trezim pe aceºtia la realitate? În localitatea noastrã avem persoane care se pun în funcþii de conducere, aderând la o formaþiune politicã pentru a avea susþinere, iar dupã ce sunt aleºi, nu le mai pasã de nimeni ºi de nimic, doar lor sã le meargã bine. Dar avem ºi oameni, care, atunci când sunt aleºi pentru a ne conduce, pun suflet în tot ceea ce fac, ºi asta spre binele comunitãþii. Îl putem da ca exemplu pe actualul primar, Ioan Criºan. Una dintre calitãþile pe care i le-am descoperit, este aceea cã nu tolereazã minciuna, fãþãrnicia ºi linguºeala. Alãturi de dânsul, ºi l-a luat ca om de încredere, pe domnul Dorel Horga, un tânãr care la început era timid, dar odatã cu trecerea timpului, cautã sã facã lucruri bune ºi folositoare pentru noi toþi. Ne mândrim cu el, cã este din localitatea Horia ºi îi dorim ca pe mai departe sã cugete ºi sã aibã gândirea îndreptatã spre noi, cei care îi cerem ajutorul. Nu vrem vorbe, vrem fapte. Pe dânºii îi rugãm sã atragã în jurul lor tineri dornici sã se afirme ºi sã realizeze lucruri bune, în folosul oamenilor din mijlocul cãrora vin. Am dori împrospãtarea listelor la urmãtoarele alegeri, iar aceste liste sã conþinã nume ale unor oameni tineri, cu mentalitate actualã, pentru ca treburile sã decurgã normal. Poate cã tinerii sunt mai timizi, sau chiar fricoºi, crezând cã nu vor putea face faþã celor care au în spate ani buni în funcþii de conducere. Dar le spun cã încercarea moarte n-are ºi prin bunãvoinþã ºi înþelepciune, vor deveni oameni de nãdejde, iar noi, obºtea, le vom aprecia munca ºi sârguinþa cu rãsplata cuvenitã. Înainte de 1989, sub titlul marilor publicaþii era scris sloganul Proletari din toate þãrile, uniþi-vã! Acum aº propune un alt îndemn: Locuitori ai localitãþilor Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir, uniþi-vã ºi, cu gând curat, sã mergem la vot ºi sã punem ºtampila pe numele omului pe care îl credem noi cã este capabil de încã un mandat. Doresc sã trãim în bunã înþelegere, în respect reciproc ºi sã avem parte de o viaþã liniºtitã. Aºa sã ne ajute Dumnezeu! Puf Iuliana, Localitatea Horia Nota coordonatorului redacþiei: Doamnã Iuliana Puf, vã respect pe dumneavoastrã, precum ºi ideile pe care le susþineþi. Cuvintele dumneavoastrã mã flateazã, dar vã rog sã nu cãdem în greºealã. În politicã, fie aceasta ºi de la comunã, laudele aduc reacþii adverse. Nu le doresc ºi sunt sigur cã nici dumneavoastrã. Persoana mea este vremelnicã la primãrie. Nu îmi fac decât datoria. Cât pot. Apelând la unitate, nu putem zgândãri, în vreme de pace, orgolii. Rãnim. Puþini cititori ºtiu cã facem parte din partide diferite, dar ce bine este când amândoi considerãm cã trebuie ca tinerii sã se afirme. ªi desigur sunt unii aleºi, cu state vechi, care aºteaptã dricul sã-i scoatã din funcþie. ªi mai sunt unii tineri, dar bãtrâni în funcþii, care voteazã pentru-contra, adicã dupã interesele personale. Armele lor, pentru a nu fi clintiþi, sunt ºantajul, oportunismul, gãlãgia - precum Chivuþele cu fuste largi ºi creþe -, reclamaþia veºnicã, pentru a te þine ocupat, ca sã nu poþi sã îþi duci ce þi-ai propus pânã la capãt ºi a avea ei satisfacþia de a striga sus ºi tare: Hoooþul, prindeþi hoþul. ªtim cine strigã aºa. Tot hoþul. Da. Aceºtia trebuie sã se retragã. De acord cu dumneavoastrã. Am scos din context unele cuvinte laudative la adresa mea; iertaþi-mã ºi vã rog credeþi-mã cã este mai bine. Criºan Ioan Decese: Abrudan Dumitru (1939) Minciuna Emanuel-Costel (2001) Punga Gheorghe (1940) S-a întâmplat În satele Mândruloc ºi Horia au început reparaþiile strãzilor dupã ieºirea din iarnã; sperãm cã vine primãvara mai timpuriu. Se va transporta balast, care va fi nivelat cu autogrederul din dotarea primãriei, apoi se va trece cu vibro-compactorul. Stimaþi cetãþeni, vã rugãm nu mai depuneþi în carosabilul strãzii pãmântul din demolãri sau cenuºã! La Vladimirescu, în sediul Incubatorului de Afaceri al Universitãþii Aurel Vlaicu, Camera de Comerþ a judeþului Timiº a prezentat, unor intreprinzãtori din comuna noastrã, posibilitãþile de accesare de fonduri pentru dezvoltarea afacerilor private, pentru societãþi comerciale ºi persoane fizice. Primarul comunei a fost prezent la o întrunire a Bursei de Mãrfuri cu primarii din judeþ, unde au fost prezentate posibilitãþi de accesare de fonduri pentru administraþiile publice locale, în vederea investiþiilor din infrastructurã. Comuna Vladimirescu a fost interesatã de asfaltarea de strãzi, drumuri comunale ºi judeþene, precum ºi de legãtura cu localitatea Horia. La ºedinþa de Consiliu Local din luna ianuarie nu au fost votate douã proiecte promovate de primar: 1. Acela privind scoaterea la licitaþie publicã a internatului - aflat acum în paraginã - din curtea fostului Liceu Chimic, cãruia primarul doreºte sã i se dea destinaþia de ºcoalã în limba englezã sau instituþie de învãþãmânt ºi de culturã. Au votat împotrivã consilierii Sas Bujor, Calalb Ion ºi Olteanu Gheorghe; 2. Cel de-al doilea proiect al primarului s-a referit la scoaterea prin vânzare la licitaþie publicã a terenului de sub clãdirile fostului complex zootehnic din localitatea Horia. Au votat împotrivã consilierii Sas Bujor, Olteanu Gheorghe, Plaveþi Ioan ºi Calalb Ion. A fost stabilit traseul strãzilor care vor fi asfaltate cu prima ocazie cînd timpul va permite. În Când cunoºti asemenea oameni, emoþiile sunt evidente, iar cuvintele aºternute pe hârtie poate prea sãrace, dar ei existã ºi trãiesc printre noi, în localitatea Vladimirescu. Anul acesta vor împlini 62 de ani de cãsãtorie. Dehelean Ioan, s-a nãscut la 10 decembrie 1921, în localitatea Chereluº. A urmat ºcoala primarã în localitate, apoi a plecat în armata, urmând sã lupte pe front, azi fiind veteran de rãzboi. A lucrat la CAP pânã la pensie. Dehelean Ana, nãscutã la 15 mai 1924, la Chereluº, a muncit în gospodãrie, apoi la CAP. La 9 noiembrie 1946, cei doi ºi-au unit destinele în cãsãtorie; au 3 copii: Ion, Teodor ºi Vasile ºi 5 nepoti: Ciprian, Marius, Dani, Cãlin ºi Georgiana. În anul 1966 s-au mutat la Vladimirescu, pentru a fi aproape de copii lor. Ce ne spun ei? Am fost pe front, în anul 1945, 6 luni am stat în zãpadã pânã la brau, sub cerul liber, de mâncat, odatã la 2-3 zile, dacã aveam ce... Apoi am fost rãnit, am venit acasã grav bolnav, suferind de tifos, am fost spitalizat la Ineu pentru multã vreme. Dumnezeu mi-a dat zile ºi puterea de a merge mai departe. Ne-a fost greu ºi la Colectiv, dar ne-am înþeles bine, n-a fost sfadã sau certuri. Vulturar Petru (1943) Arhilie Tatiana (1918) Întotdeauna, când am vrut sã facem ceva ne-am sfãtuit, sã fie bine pentru noi ºi copii noºtri. Nu am fost despãrþiþi nici mãcar o zi. Aº sfãtui tinerii sã se înþeleagã, sã lase unul dupã altul, la rãu ºi la bine, ºi sã rãmânã uniþi. Ce am putea noi spune: Chiar dacã viaþa a fost pentru ei asprã, nu s-au dat bãtuþi, au mers înainte, cu încredere ºi credinþã, Ioan ºi Ana Dehelean Pag. 2 Vladimirescu acestea sunt: Vasile Milea, Eminescu, intrarea la cartierul Glogovãþ (din ºosea pânã la prima stradã de acces în cartier). La Mândruloc: strada paralelã cu ºoseaua naþionalã, cu ieºire de legãturã la traversarea ºoselei spre cimitir. Aceasta este prima etapã. Elevii ªcolii Generale Vladimirescu sunt tot mai apreciaþi în activitãþile lor culturale. ªi asta la concursuri cu ºcoli cu tradiþie din municipiu ºi judeþ. Exceleazã echipa de teatru, dansurile ºi tradiþiile populare. Cinste elevilor, mulþumiri cu respect dascãlilor doamnele Mirela Bugariu, Ileana Oneþ, Antiþa Vanc. Se va întâmpla La ºcoala din Mândruloc vor începe cercetãrile pentru depistarea hoþilor care au furat gardul nou construit. Poliþia promite eficienþã maximã în timp scurt. Rog cetãþenii care au informaþii, sã colaboreze cu poliþia. Personal, consider pe acela care cumpãrã sau primeºte gardul furat, este la fel de vinovat ca ºi hoþul. Sã nu dãm cinstea pe ruºine. Conform unei tradiþii de foarte bunã colaborare cu Unitatea de Jandarmi din Vladimirescu, echipa de fotbal a localitãþii se va antrena pe terenul de instruire al unitãþii. Mulþumim, domnule inspector-ºef al Inspectoratului de Jandarmi al judeþului Arad, colonel Bâcleºan Adrian. Aºa colaborare DA. ªi tot sportivã, dar nu de fotbal: Sala de antrenament al culturiºtilor ºi halterofililor din cadrul bazei sportive Vladimirescu va fi dotatã cu utilitãþile necesare. Nu am primit nici pânã acum propuneri pentru Clubul Pensionarilor. Nu-i mimic, nu ne grãbim. Aºteptãm. Criºan Ioan Primarul comunei. Deocamdatã Sãrbãtoriþii sãptãmânii O viaþã trãitã împreunã în cinste ºi omenie. Copiii lor sunt norocoºi cu aºa pãrinþi. Sunt, într-adevãr, un exemplu de urmat. Iar eu, nu pot decât sã vã mulþumesc cã mi-aþi dat prilejul sã vã cunosc. La mulþi ani ºi multã sãnãtate familiei Dehelean Ioan ºi Ana! Naºteri: Pleºcan Tabita-Adnana Berindei Silviu-Ioan Cãsãtorii: Beres Sorin & Ispir Natalia Doina Grozav

3 10-16 Februarie 2008 DIALOG CU CITITORII Pag. 3 HOTÃRÂREA Nr. 6 din privind realizarea proiectului Spaþii verzi - surse de îmbunãtãþire a mediului ºi de dezvoltare sustenabilã a localitãþii Vladimirescu, judeþul Arad Consiliul Local al comunei Vladimirescu, Judeþul Arad, Vãzând: - referatul Compartimentului Gospodãrire-Comunalã, prin care se propune realizarea proiectului «Spaþii verzi - surse de îmbunãtãþire a mediului ºi de dezvoltare sustenabilã a localitãþii Vladimirescu, judeþul Arad»; - raportul domnului primar Criºan Ioan, care propune promovarea acestui proiect de hotãrâre; - studiul de fezabilitate ºi proiectul tehnic pentru realizarea proiectului «Spaþii verzi - surse de îmbunãtãþire a mediului ºi de dezvoltare sustenabilã a localitãtii Vladimirescu, judeþul Arad»; - indicatorii tehnico-economici pentru obiectivele din cadrul proiectului «Spaþii verzi - surse de îmbunãtãþire a mediului ºi de dezvoltare sustenabilã a localitãtii Vladimirescu, judeþul Arad»; - prevederele Ghidului de finanþare pentru Programul naþional de îmbunãtãþire a calitãþii mediului, prin realizarea de spaþii verzi în localitãþi; - votul exprimat în ºedinþa din 25 ianuarie Având în vedere: - prevederile art.20 alin.(1), lit. h), i) ºi j) din Legea nr.273/2006, privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - prevederile art.36 alin.(2), lit.c ºi alin.(5) lit.c din Legea nr.215/2001, privind administraþia publicã localã, republicatã În temeiul art.45 alin.(2) din Legea nr. 215/2001, privind administraþia publicã locala, republicatã, HOTÃRêTE: Art.1. Se aprobã aplicarea la Programul naþional de îmbunãtãþire a calitãþii mediului, prin realizarea de spaþii verzi în localitãþi ºi contractarea finanþãrii în cuantum de ,53 lei în scopul îmbunãtãþirii factorilor de mediu ºi a calitãþii vieþii în localitatea Vladimirescu. Art.2. Se aprobã participarea Consiliului local al comunei Vladimirescu la finanþarea proiectului cu procentul de 25,62%, respectiv suma de ,1 lei din valoarea investiþiei. Art.3. Persoana desemnatã sã reprezinte Consiliul local Vladimirescu, respectiv Primãria Comunei Vladimirescu în relaþia cu Administraþia Fondului pentru Mediu, pânã la momentul semnãrii contractului, este domnul Dohangie Cristian, ºef Birou Contabil din cadrul Primãriei comunei Vladimirescu. Art.4. Responsabil pentru proiectul având ca obiect «extinderea ºi reabilitarea spaþiilor verzi» este domnul primar Criºan Ioan. Persoana desemnatã ca responsabil de proiect este împuternicitã sã semneze contractul pentru finanþarea proiectului având ca obiect «extinderea ºi reabilitarea spaþiilor verzi». Art.5. Suprafaþa de teren pusã la dispoziþia desfãºurãrii proiectului având ca obiect «extinderea ºi reabilitarea spaþiilor verzi» este de mp, identificatã în C.F Vladimirescu cu nr. top.3850/3/1, ,3853/1/1/1, 3854/2/1/1/1/1/1/1/1/1/1/1/1/1/1 ºi mp, identificatã în C.F.4281 cu nr. top.3506/a-3534/71 Vladimirescu. Art.6. Se aprobã studiul de fezabilitate în vederea desfãºurãrii proiectului având ca obiect «extinderea ºi reabilitarea spatiilor verzi». Art.7. Se aprobã indicatorii tehnico-economici pentru obiectivele de investiþii din cadrul proiectului având ca obiect «extinderea ºi reabilitarea spaþiilor verzi». Art.8. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei, se încredinþeazã Primarul Comunei Vladimirescu ºi Compartimentul Gospodãrire- Comunalã din cadrul Primãriei comunei Vladimirescu. Prezenta hotãrâre se comunicã cu: - Instituþia Prefectului judeþului Arad; - Primarul Comunei Vladimirescu; - Compartimentul Gospodãrire-Comunalã din cadrul Primãriei Comunei Vladimirescu. Preºedinte de ºedinþã, Secretar, Plaveþi Ioan Tanasã Ovidiu Puiul de cuc PAMFLET Orice asemãnare cu realitatea este o purã coincidenþã nedoritã de autor Scurt istoric Se ºtie cã pasãrea care cântã atât de frumos «cucu», în afarã de cântat are obiceiuri nu tocmai corecte faþã de semenele sale. Cucul este o pasãre migratoare. Vine primãvara devreme pe meleagurile noastre. Slobozeºte câteva cântãri, ca sã ne vesteascã primãvara, fapt care ne bucurã sufletul. Apoi, dã o raitã prin cuiburile suratelor sale din alte neamuri, se fofileºte ºi, în lipsa gazdei cuibului, se ouã în acesta ºi pe-aci þi-e drumul. În luna iunie pleacã de unde a venit. Da dar nu pleacã oricum. Lasã pe seama altor pãsãri credule, clocirea ouãlor sale. ªi nici acest obicei nu ar fi mare bai. Dar cucul este o pasãre atât de adaptatã, cã pe seama credulitãþii altora îºi asigurã perpetuarea speciei. Credulele pãsãri care au muncit la cuib multe zile ºi sãptãmâni se mirã acum cã un ou este deosebit de celelalte. Se mirã ºi clocesc. Asta este. ªi scot pui, ªi trecurã anii ºi mari se fãcurã cei doi nepoþi. ªi dupã douã sau trei sãptãmâni. ªi trudesc. ªi-ºi hrãnesc toþi puii la fel, cu aceeaºi dragoste. într-o zi, când fosta puicuþã nu-l mai vru, pe nepo- aºa se întâmplã cã se înþeleseserã de minune, pânã Într-o bunã zi, când pãsãrile vin la cuib pentru a tul fostului. Dar nici în ruptul capului. Fostul mare aduce hranã puilor, observã cã a mai rãmas numai ºef, nu mai era mare acum, îmbãtrânise, gostatul nu un pui în cuib. Se mirã ºi îl hrãnesc pe acesta care mai era. Venise viscolul, revoluþia adicã. ªi dacã tot este, aþi ghicit, puiul de cuc. Pe lângã ºmecherie, s-a început furtuna, profitând de credulitatea ºi cucul are ºi calitatea de a fi agresiv. Care este obiceiul cucului încã de pui? În lipsa pãrinþilor adoptivi, ceru, nici mai mult, nici mai puþin, drepturi de depresia fostului mare ºef, cucul, matur ºi el acum, în agresivitatea sa înnãscutã ºi pentru a fi sigur cã va urmaº. Deh, doar aici am crescut în cuibul vostru. trãi, bate adevãraþii pui, ba chiar îi omoarã ºi îi Sunt fiul vostru acum. Tu, fost mare ºef ai primit aruncã din cuib. Hrãnit de doi pãrinþi adoptivi fãrã casã ca ºef. Mie mi se cuvine. Contrariat, ca ºi voia lor ºi naivi, puiul de cuc prinde puteri, se dezvoltã ºi, desigur, pleacã atunci când este sigur pe el. sperã cã, dându-i casa, are ºi el un colþiºor unde sã pãsãrile care crescurã puiul de cuc, fostul tãcu ºi ªi ºi cei care l-au crescut, rãmân cu ciocurile trãiascã, iar din pensia lui sã plãteascã (tot el, cã umflate, trezindu-se dupã munca de o varã singuri «cuc», nemaifiind sigure cã dupã o cãlãtorie lungã vor mai avea puteri sã revinã pe meleagurile noastre parcã nu fãcuse destul) sã i se mai dea un pahar cu apã ºi un braþ de lemne. Credulitate mai mare decât aceea a pãsãrilor care crescuserã puiul de cuc! De sã facã alþi pui. partea lui, a fostului, nu mai era acum nici fosta «Oameni cuci» puicuþã. Trebuia sã-ºi þinã ciocul mic. Acum ºi-a Aºa ºi omul. Tânãr, puternic, cocoº, puicuþã. Se fãlesc: Nimeni nu-i ca noi. Doi porumbei, ce mai! Ne-am unit destinele. El matur, dar cu funcþie. Ea puicuþã tânãrã. Potrivire minunatã. Puicuþa. Ce dacãi de vârstã cu tata. Cocoºu bãtrân face zama bunã. Face pe dracu! Tu nu ºtii cã maicã-sa gãina bãtrânã face zama bunã, dar cu morcovul lui? ªi ce? Este ºef. La Gostat. ªi asta spune multe. ªi uite-aºa se unirã porumbeii. ªi dragostea fu mare. ªi dorirã urmaºi. ªi nu puturã. ªi el, cocoºul mare ºi credul, îi zise: Vom înfia doi nepoþi. Unul de-al tãu, unul de-al meu. ªi îi creºtem ºi îi iubim ºi domni îi facem cã noi suntem de la þarã tu de la pãdure, eu de la ºes. Da, dar cocoºul credul nu ºtia povestea cucului. ªi se duserã la þarã. El luase cu el un nepot care învãþa bine. Ea încerca sã-l convingã pe tataia cã acel copil de pe creangã este copil ºi este cuminte. ªi ºtie sã spunã poezii. Atunci, de ce stã pe creangã, precum cucul? Ce presimþire. Bine. Hai sãmi spunã poezie. Hai la tuºii, puiºor. Hai, spune o poezie. Speriat, la coborârea din copac puiºorul începu pe nerãsuflate: Licã nu ºtia sã zicã /lâu, lãþuºcã, lãmuricã Mai zi odatã, puiºor. Uite, trebuie sã spui Ricã, râu, rãþuºcã, rãmuricã. Mai calm, pentru a nu-ºi necãji puicuþa, marele ºef la gostat, spuse cu glas ferm: Bine este al nostru ºi o sã-i spunem Licã. Zis ºi fãcut. arãtat originea. Era cuculeasã. ªi uite-aºa i se mai ceru fostului sã-ºi facã cadou cãtre familia cucilor ºi pãmântul dat de democraþie cu titlu de proprietate. ªi cu mare durere în suflet dãdu ºi cadoul. Adicã titlul. Acum se liniºti. Neavând ce sã mai dea, spera sã fie lãsat în pace. Gravã credulitate. El nu ºtia de obiceiul cucului încã de pui. Adicã, de a fi gonit din cuibul pe care l-a clãdit cu atâta trudã. De ce nici mãcar nu i-a fost fricã s-a întâmplat. Cucii nu s-au dezminþit. Eliminare fãrã milã. Gonit, în cãderea lui, din cuib, fostul ºef s-a oprit cu picioarele pe pãmânt. Era târziu de-acum. Unde? La nepotul sãu, care, nefiind cuc, l-a îngrijit ºi l-a înmormântat creºtineºte. Un singur blestem al fostului s-a împlinit. S-a rugat ca puiului de cuc sã-i piarã vocea. Sã cânte precum cioara. Dar numai lui. Aºa s-a ºi-ntâmplat. Dacã vedeþi o cioarã stând pe dunga ºanþului pe o creangã-bancã, la margine de ºosea, în faþa birtului, ºi care croncãne rãguºit, nu credeþi în ea. Este cucul pe care l-a ajuns blestemul fostului. Morala? N-aveþi încredere în cuci! Se-ntâmplã sã se umble ºi cu cucul vopsit, nu numai cu cioara. Numai cã sãraca cioarã are caracter, pe când cucul nu. ªi singurul lucru care are valoare la cuc este cântatul. Când a pierdut glasul, rãmâne nãravul ºi este periculos. Ioan Gheorghe Constantin DUMNEAVOASTRà ÎNTREBAÞI, PRIMARUL Và RÃSPUNDE Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specificaþia PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÃ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/ , 0257/ , fax: 0257/ Numele ºi prenumele... Adresa... Întrebãri

4 10-16 Februarie 2008 SPORT Pag. 4 Fotbaliºtii de la CS Vladimirescu 2003 se pregãtesc în Ungaria Venirea lui Cãlin Chiºbora alãturi de echipa din Vladimirescu a adus un suflu nou în cadrul clubului. Chiar dacã a ratat obiectivul propus iniþial pentru acest sezon, la gruparea pregãtitã de Cristi Sculici viitorul sunã bine. CS Vladimirescu 2003 este una dintre puþinele echipe din primul eºalon al judeþului, care efectueazã în aceastã iarnã, un stagiu de pregãtire centralizatã. Dupã ce a cochetat zilele trecute cu staþiunea Moneasa, tehnicianul arãdean a optat pentru perioada de pregãtire la Complexul Sportiv «Mester Klub» din Békéscsaba ca loc de desfãºurare a cantonamentului, echipa plecând, pentru o sãptãmânã, în Ungaria. Din lotul de seniori fac parte 25 de jucãtori, cãrora li s-a adãugat ºi grupa de juniori 93, care se vor pregãti separat. Noutãþi la echipã În aceastã iarnã, tehnicianul arãdean a încercat sã rezolve problemele din defensivã, transferând câþiva fundaºi de meserie, Iancu Tudorel de la CS Ineu, Iancu Ciprian (Nãdlac), Nichituþ Petru (Semlac), Daniel Tomoioagã (Satu Mare), dar ºi mijlocaºi precum Ionaºcu (Nãdlac), Fl. Rus (Nãdlac) ºi Andrei Peia (Telecom). Sunt foarte mulþumit de transferurile fãcute, de tinereþea jucãtorilor ºi valoarea sensibil egalã. Suntem foarte aproape de un transfer de la Naþional Sebiº ºi, probabil, ne vom înþelege acum, în Ungaria, sã îl dau pe Gherasim, care se pregãteºte deja cu Naþional ºi UTA se pregãteºte sã încheie cantonamentul din Turcia, unul nu lipsit de peripeþii ºi cu un bilanþ negativ, în ceea ce priveºte rezultatele obþinute. În primul joc Bãtrâna Doamnã a cedat în faþa turcilor de la Eskisehirspor, echipã de ligã secundã, scor 2-1. Tehnicianul arãdean a început partida în urmãtoarea formulã: D. Tudor - Bãlan, Chiþa, Bumbac, Vasiljevic - Hora, C. Todea, Hidiºan, Simao - M. Ilie, Baltoi. În partea secundã au evoluat: Mârne - Mihuþ, Chiþa, Marincãu, Vasiljevic - Hora, Mãrginean, Hidiºan, Roszel (M. Ilie) - Bãlþoi, Edson. Golul textiliºtilor a fost reuºit de Bãlþoi. A urmat cel de-al doilea joc, cu Ankaraspor, pierdut cu scorul de 3-2, antrenorul Marin Barbu începând meciul în formula: Tudor - Bãlan, Chiþa, Marincãu, Vasiljevic - Hidiºan, Mãrginean, C. Todea, Simao - Edson, Balþoi, pe parcursul meciului mai evoluând: Hora ºi Mircea Ilie. Au marcat C. Todea ºi Hora. A urmat, apoi, un amical ce nu era prevãzut în seria de jocuri de pregãtire, meciul cu Victoria Brãneºti, echipã din liga a treia de la noi din þarã. UTA s-a impus cu un categoric 4-0. Echipa de start: Huþan - Mihuþ, Pascariu, Bumbac, Gornic - Polgar, Fl. Dan, L. Todea, Melinte - Furdean, Guriþã. Au marcat: Guriþã, Edson, L. Todea, Melinte. În locul brazilienilor de la sã îl iau pe Gherghel. Ar mai fi loc de un fundaº central, dar nu este o maximã urgenþã, a precizat Cristian Sculici. Participare la Cupa de iarnã AJF Înaintea cantonamentului amintit, CS Vladimirescu 2003 ºi-a testat forþele la Cupa de Iarnã organizatã de AJF Arad, desfãºuratã sâmbãtã la ªiria, CS Vladimirescu 2003 obþinând doar victorii, în ordine: 5-2 cu ªiriana ªiria, 2-0 cu ªoimii Lipova, 8-0 cu Victoria Zãbrani, 5-2 cu Regal Horia ºi 10-2 cu ªoimii ªimand. La acest turneu, Boloº a reuºit 10 goluri (din cele 30 marcate de echipã), dar, în schimb, Ienãºescu s-a accidentat UTA - Radiografia uºor, fiind incert în Ungaria. Faþã de echipa din tur, tehnicianul arãdean s-a despãrþit de Cristi Man. Cantonament în Ungaria În cantonamentul din Ungaria sunt prevãzute trei antrenamente pe zi, ºedinþã tehnicã, pregãtire fizicã pe teren ºi în sala de forþã, probabil ºi un meci amical, cu echipa localã. Trupa lui turneului din Turcia Cristian Sculici, antrenorul echipei din Vladimirescu Academica Coimbra, care ar fi reprezentat un examen foarte util pentru elevii lui Marin Barbu, UTA a ales sã joace cu ruºii de la Metalurg Kuzbas. Arãdenii au pierdut cu scorul de 2-0. Marin Barbu a utilizat urmãtoarea formulã de start. Mârne - Bãlan, Chiþa, Marincau, Simao - Hora, C. Todea, Mãrginean, Hidiºan - Balþoi, M. Ilie. A doua victorie din cadrul turneului din Turcia a venit în faþa echipei a doua a celor de la Borussia Mönchengladbach. Scorul final a fost de 1-0 pentru echipa arãdeanã, golul victoriei fiind reuºit de noua achiziþie, Radu Mãrginean. Marin Barbu a început partida cu urmãtorii jucãtori: Tudor - Bãlan, Chiþa, Bumbac, Simao - Hora, Mãrginean, Oliveira, Hidiºan - Guriþã, M. Ilie. Ultimele douã partide din acest cantonament cu Sartid Smederevo (Serbia) ºi cu ªahtior Soligorsk (Belarus), au fost programate dupã închiderea ediþiei. În altã ordine de idei sã mai spunem cã pentru Varga ºi Roszel cantonamentul s-a întrerupt brusc din pricina unor accidentãri. În schimb, s-a reuºit transferul lui Oliveira, împrumutat de la CFR Cluj. Un alt nume este aproape de UTA, este vorba despre Amoreirinha. Cosmin Gherman Cristi Sculici i-a provocat pe cei de la Bihorul Beiuº la un meci amical, încheiat la egalitate, 4-4. Pentru CS Vladimirescu 2003 au marcat Huþanu, Boiþiu, Matei ºi Peia. Formatia din Liga a 4-a a inceput în formula Szabo - Nichituþ, Voicu, Tomoioagã, G. Iancu - Ionaºcu, Boloº, Dinu, C. Iancu - Stefeligã, Huþanu, în partea secundã intrând altã garniturã formatã din: Carp - Boiþiu, Pârva, Matei, Peia - Brancov, Rus, Gherghel, Huja - Duminicã, Farcas. CS Vladimirescu 2003 urma sã perfecteze un alt meci de verificare, variantele fiind ACU Arad sau Gyula. Alte meciuri de pregãtire La revenirea din cantonament, antenorul Cristi Sculici a programat meciuri de pregãtire cu echipe destul de puternice, în vederea pregãtirii reluãrii campionatului Ligii a IV-a: Unirea Sântana (la 12 februarie), o echipã reºiþeanã, care urmeazã a fi stabilitã ulterior (la 16 februarie) ºi Victoria Zãbrani (la 19 februarie). În altã ordine de idei, sã mai spunem cã echipa din Vladimirescu nu a intrat încã pe suprafaþa terenului de joc, dorindu-se protejarea acesteia pânã la reluarea campionatului ºi este posibil ca echipa sã se pregãteascã pe terenul unitãþii militare. Obiectivul nostru este o clasare cât mai bunã la finele campionatului, urmând, apoi, analizarea evoluþiei jucãtorilor ºi stabilirea obiectivului pentru viitorul sezon, a precizat Cristi Sculici. Cosmin Gherman Regal Horia, primeºte vizita curticenilor Dupã turneul de la ªiria, echipa Regal Horia a susþinut recent un prim joc de pregãtire, de aceastã datã în deplasare la Lipova. Fãrã cinci jucãtori de bazã în special la nivelul fundaºilor, echipa pregãtitã de Marcel Duºan, a cedat la limitã, scor 3-2. Pentru oaspeþi au marcat Lipitor ºi Haº. Tehnicianul arãdean a folosit mai mult jucãtori care nu au evoluat la turneul amintit. Marcel Duºan a trimis în teren urmãtoarea formulã de start: Lingurar Asmarandei, Mãdãlina, Gugescu, Pãºcãlãu, Nica, Barna, Þigan, Negru, Giulãu, Haº. Revenind la turneul organizat de AJF Arad cu o sãptãmânã în urmã, tehnicianul arãdean, considerã cã a fost unul util, dar obositor întrucât echipele nu au fost repartizate în douã grupe. În altã ordine de idei, Regal Horia va primi sâmbãtã pe teren propriu vizita celor de la Frontiera Curtici. C.G. Abonamente la UTA Oficialii clubului UTA au dat publicitãþii, preþurile la abonamente pentru partea a doua a campionatului. Pentru cele 8 meciuri rãmase de disputat pe teren propriu în returul actualei ediþii de campionat, arãdenii vor scoate din buzunar mai puþini bani decât în campania de toamnã. Abonamentele care se vor pune în vânzare la stadion, din 11 februarie 2008, costã: - Tribuna I: 225 lei (vechii abonaþi) ºi 250 lei (noii abonaþi) - Tribuna a II-a: 125 lei (vechii abonaþi) ºi 150 lei (noii abonaþi) - Peluze: 50 lei (vechii abonaþi) ºi 70 lei (noii abonaþi) P.S. În schimb, preþul biletelor rãmâne neschimbat, adicã: 30 lei la tribuna I, 20 de lei la tribuna a II-a ºi 10 de lei la peluze.

5 10-16 Februarie 2008 ÎNVÃÞÃMÂNT - SPIRITUALITATE Pag. 5 Interesatã sã dezvolte în rândul elevilor sãi conºtiinþa propriei identitãþi etnoculturale ºi sã cultive respectul ºi toleranþa pentru cunoaºterea diversitãþii culturale, ªcoala Generalã Vladimirescu a propus Consiliului Local un proiect intitulat Tradiþii ºi obiceiuri, având ca obiective principale cunoaºterea ºi cultivarea valorilor tradiþionale specifice locului, dar ºi a altor influenþe tradiþionale din zonele istorice ale þãrii, ºtiut fiind cã populaþia comunei Vladimirescu este un adevãrat mozaic etnic, cultural ºi religios. Un alt obiectiv urmãrit, a fost acela de a angaja, alãturi de elevi ºi cadrele didactice, ºi membrii comunitãþii locale, meºteri populari a cãror preocupare pentru transmiterea unor meºteºuguri, cum ar fi olãritul, þesutul la rãzboi, pictura pe sticlã, confecþionarea costumelor populare ºi a diferitelor obiecte de artizanat din toate zonele þãrii, este evidentã. Þinând seama de aceste obiective, în luna mai a anului 2007, echipa de teatru a ºcolii noastre a prezentat o nuntã tradiþionalã româneascã din zona Moºteniri culturale româneºti în spaþiul Dacã veºnicia s-a nãscut la sat, cu siguranþã el este promotorul unor valori fundamentale, a unor rãdãcini adânc înfipte în etosul acestei þãri din care se zãmisleºte viitorul ei. În dinamica actualã, lumea satului a început sã cunoascã transformãri profunde, odatã cu deschiderea întregii societãþi spre marea familie europeanã, dar totodatã, el este pãstrãtorul identitãþii spirituale ºi culturale, care conferã oaspetelui o imagine fascinantã a spiritului românesc, aºa cum afirma Terry Davis, secretarul general al Consiliului Europei. Aºezatã în partea de Sud-Est a Câmpiei Aradului, Comuna Vladimirescu are o suprafaþã de hectare, fiind alcãtuitã din patru sate: Vladimirescu, Cicir, Horia ºi Mândruloc, cu o populaþie majoritar românescã, alãturi de care trãiesc germani, maghiari, slovaci, ucrainieni ºi romi etc ºi având o bogatã istorie care se pierde în negura timpului, vestigiile atestând continuitatea locuirii pe aceste meleaguri încã din secolul V al erei noastre. european. Nunta tradiþionalã Þãrii Zãrandului, unde se aflã cele mai bogate rezervaþii de tradiþii arhaice din România. În concepþia popularã, cãsãtoria constituie un element obligatoriu al ciclului vieþii. Peþitul, cererea în cãsãtorie, tocmirea zestrei, logodna, cãsãtoria religioasã ºi nunta propriu-zisã, se derulau în cadrul parohiei, reprezentând un eveniment major, nu numai pentru persoanele ce doreau sã-ºi întemeieze o familie, ci ºi pentru Pregãtirea miresei întreaga comunitate. Strânsã în jurul bisericii din sat, întreaga comunitate era ancoratã în valorile morale ºi spirituale, viitoarea familie având la temelia ei legi scrise ºi nescrise, menite sã-i confere trãinicie, prosperitate ºi stabilitate. În nunta tradiþionalã din Þara Zãrandului, obiceiurile pline de frumuseþe ºi simbolurile rituale vin sã sublinieze aceste aspecte. Ca în orice nuntã tradiþionalã, peþitul este momentul aºteptat cu înfrigurare de viitoarea mireasã. Tânãrul, împreunã cu pãrinþii, vin la casa fetei pentru a o cere de soþie. Este prezentatã zestrea fetei, constând din veselã, aºternuturi, mobilier, etc., dar ºi cea a bãiatului, care de obicei oferã casa ºi obiecte agricole. Chemarea la nuntã: chemãtorii la nuntã sunt selectaþi dintre cei mai buni prieteni ai mirilor. Îmbrãcaþi în costume populare, cu o bâtã împodobitã în tricolor ºi o uiagã (sticlã) cu vinars, cheamã oamenii la nuntã; muzica cu un chemãtor ºi cu diavolu, conducãtorul nunþii pleacã dupã naºi, iar cu aceºtia, dupã mire. Când se apropie alaiul, chemãtorul rãmas la mireasã o scoate în stradã ºi o învârte de trei ori pe sub mânã ºi apoi o ascunde. Nuntaºii ajunºi la casa miresei sunt întâmpinaþi de un om care se înþelege cu diavolul sã-i lase în curtea casei, unde spun ei, cautã o floare pentru floarea lor. Le este adusã, însã, o mireasã urât îmbrãcatã. Chemãtorul duce mireasa, care trece peste masã, la mire, iar muzica intoneazã La mulþi ani. Se pleacã, apoi, la Primãrie, iar apoi la Bisericã, cântându-se cântecul miresei specific Þãrii Zãrandului: Bate ceasul, bate unu, Mãrg mamã sã mã cununu. Bate ceasul, bate doi, Eu mãrg mamã dã la voi. Bate ceasul, bate trii, Eu mãrg mamã dã aci Ceasul, bate patru, Eu mãrg mamã cu bãrbatu. Bate ceasul, bate cinci, Eu mã duc mamã de-aici. Bate ceasul, bate ºase, Eu mãrg mamã dã acasã. Momentul întâlnirii mirilor Bate ceasul, bate ºapte, Eu mã duc mamã diparte. Bate ceasul, bate opt, Eu mãrg mamã nu mã-ntorc. Bate ceasul, bate nouã, Eu-s nevastã nouã. Bate ceasul, bate zãce, Hai mamã ºi mã petrece. Dupã cununie, alaiul, în frunte cu mirele ºi mireasa, se întorc la casa unde se va þine nunta. Mireasa cu mirele, împreunã cu naºa ºi cu naºul, se rotesc de trei ori dupã un vas, apoi mireasa dã cu piciorul în el sã-l rãstoarnã, acesta reprezentând un simbol al belºugului ºi bunãstãrii viitoare. Începe jocul ºi nuntaºii sunt invitaþi la masã, iar, mai târziu, se strigã cinsta, fiecare nuntaº contribuind cu bani sau obiecte folositoare tinerei familii. Nunta se încheie în zorii celei de a doua zi. În contextul actual, tradiþiile prezentate mai sus, desprinse din peisajul arhaic al satului românesc, completeazã ºi îmbogãþesc tezaurul cultural european. Prof. Mirela Bugariu, Prof. Ileana Oneþ, Prof. Antiþa Vanc, ªcoala Generalã Vladimirescu Vindecarea fiicei femeii din Canaan Putem înþelege cã Iisus ªi-a desfãºurat activitatea mai ales între hotarele Þãrii Sfinte, însã a depãºit, uneori, aceste hotare, extinzându-ªi misiunea ºi la neamurile pãgâne. De altfel, pe teritoriu iudeu, Domnul a fãcut bine ºi neiudeilor ºi chiar a lãudat, uneori, credinþa acestora. Aºa a fost cazul, de pildã, cu sutaºul din Capernaum (Mt. 8, 5-13), când a fost anunþat cã vor intra în harul mântuirii sale mulþi de la Rãsãrit ºi de la Apus, adicã din neamurile pãgâne. În aceastã perioadã, evanghelistul urmãreºte sã rãspundã unei grave probleme cu care se confrunta Biserica. Este vorba de opoziþia unora dintre creºtini de tendinþa iudaizantã de a-i accepta pe pãgâni în Bisericã. Minunea vindecãrii fiicei demonizate se întâmplã prin întâlnirea dintre puterea lui Iisus Hristos ºi credinþa femeii pãgâne. Pentru ca aceastã întâlnire sã poatã avea loc, ºi Hristos ºi femeia ies din hotarele lor. Despre aceastã ieºire, Sf. Ioan Gurã de Aur spune cã Hristos face o excepþie de la misiunea sa adresatã prioritar lui Israel; iar femeia iese din pãgânãtatea ei prin credinþa în Hristos. Femeia ar simboliza Biserica dintre pãgâni. Deci, când a ieºit Hristos de pe teritoriul Þãrii Sfinte, atunci a îndrãznit ºi Biserica simbolizatã aici prin aceastã femeie sã se apropie de Hristos, ieºind din hotarele ei. Purtarea lui Iisus ni se pare neobiºnuitã, ba chiar ciudatã; El, care necontenit îi miluia pe toþi ºi pe cei rãi ºi pe cei care-l huleau, respinge strigãtul acestei femei, care-l mãrturiseºte ca Mesia ( Fiul lui David, versetul 22). Mântuitorul nu se lasã înduioºat nici de rugãciunea ei, nici de necazul ei, cel atât de mare, cã pânã ºi ucenicii se scandalizeazã Iar ea, venind, I s-a închinat: Doamne, ajutã-mã! de atitudinea Lui ºi-I spun: strigã în urma noastrã (versetul 23). Acum, femeia lasã sfiala, se apropie de Iisus, I se înhinã ºi zice numai: Doamne, ajutãmã! Afirmaþia Mântuitorului la ruga femeii, este cu caracter general, pare cã nici nu vorbeºte cu ea: Nu este bine sã iei pâinea copiilor ºi sã o arunci câinilor, unde iudeii erau socotiþi ca fiind copiii, iar pãgânii, câinii. La care, femeia canaaneancã îi rãspunde: Dar ºi câinii mãnâncã din firimiturile ce cad de la masa stãpânilor lor. Sf. Ioan Gurã de Aur comenteazã: Ai vãzut înþelepciunea femeii, cã nici n-a îndrãznit sã-l contrazicã, nici n-au durut-o laudele aduse altora ºi nici n-a revoltat-o ocara? Ai vãzut ce suflet are? Ai vãzut smerenia ei?. Acum înþelegm comportarea Domnului faþã de femeie. El nu voia sã rãmânã ascunsã credinþa ei; deci, scopul sãu era unul pedagogic. Ucenidii ºi ceilalþi iudei trebuiau sã înveþe de la aceastã pãgânã ce înseamnã credinþa. El n-a spus cuvintele acelea ca s-o ocãrascã, ci ca s-o atragã ºi sã descopere comoara ascunsã în ea. Atunci, rãspunzând, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinþa ta Fie þie precum voieºti! ªi s-a tãmãduit fiica ei în ceasul acela (versetul 28). Deci, putem spune cã minunea s-a sãvârºit prin puterea credinþei. Cãci credinþa femeii a conlucrat cu puterea divinã a lui Iisus, iar de nu avea credinþa pe care a avut-o, cea care a îndemnat-o sã insiste, sã se roage, sã strige chiar, fiica ei nu s-ar fi vindecat. Aceastã sãrmanã femeie pãgânã, dintr-o þarã strãinã, care nu-l vãzuse niciodatã pe Iisus, ci numai auzise de minunile Sale, ne dã un adevãrat exemplu de credinþã. Aceastã credinþã o laudã Mântuitorul, a celor care n-au vãzut ºi au crezut! Pe unii ca aceºtia îi numeºte Dumnezeu fericiþi (Ioan 20,29). O, ce fericiþi suntem dacã avem credinþã! Iar dacã credinþa noastrã este slabã ºi neputincioasã, sã nu ne mulþumim a rãmâne puþin credincioºi. Ci, dorind din toatã inima noastrã sã ajungem la credinþa cea plinã de putere a canaanencei, sã ne rugãm Domnului, ca ºi Apostolii: Sporeºte-ne credinþa! (Luca 17,5) sau ca ºi acel sãrman din Sfânta Evanghelie: Cred, Doamne! Ajutã necredinþei mele! (Marcu 9,24). Lui Hristos, Domnul ºi Dumnezeul ºi Mântuitorul nostru laudã, cinste ºi închinãciune! Murgoi Dorel, Student Facultatea de Teologie din cadrul Universitãþii Aurel Vlaicu Arad

6 10-16 Februarie 2008 ADMINISTRATIV Maria PAVEL, consilier PSD în Consiliul Local Vladimirescu Înscriindu-mã în ºirul consilierilor locali ai comunei Vladimirescu, care s-au prezentat în paginile publicaþiei locale, daþi-mi voie sã spun câteva cuvinte despre mine, ca persoanã publicã. Mã numesc Maria Pavel ºi sunt fiica acestei comune, pentru cã m-am nãscut în localitatea Horia, în 27 aprilie Am urmat cursurile gimnaziale la ºcoala din satul natal, cele liceale în municipiul Arad, fiind absolventã a Colegiului Pedagogic, iar în prezent licenþiatã în psihologie. Statutul de persoanã publicã l-am dobândit încã din 1990, când, alãturi de soþul meu, preotul Teodor Pavel, ne-am stabilit în localitatea Mândruloc, deoarece în luna octombrie a aceluiaºi an a fost hirotonit pentru parohia Mândruloc. Este, întradevãr, locul mândru, cu oameni minunaþi, care ne-au primit cu multã cãldurã tineri fiind atunci, care ne-au acordat încredere ºi cu care ne bucurãm la ocazii fericite ºi ne întristãm la necazuri. Nu i-am uitat nici pe consãtenii noºtri cu care am petrecut copilãria, adolescenþa, îi purtãm în gândurile noastre ºi ne bucurãm întotdeauna când îi revedem. Am vorbit, iatã, despre marea familie care este comunitatea în care trãiesc ºi în care s-au nãscut ºi crescut cele douã fiice ale mele: Maria-Teodora, care nu peste multã vreme va serba majoratul ºi Iulia- Emanuela, care în varã va împlini 16 ani. În casa pãrinteascã locuiesc dragii mei pãrinþi, împreunã cu fratele, cumnata ºi nepoata mea. Activitatea profesionalã, timp de 16 ani, a fost de formator, modelator de minþi ºi caractere, o misiune nobilã, care a devenit din ce în ce mai grea în zilele noastre. Am fost în preajma copiilor încã de la vârsta lor preºcolarã ºi mai apoi la ciclul primar ºi gimnazial. Le-am dãruit dragostea, înþelegerea ºi ei m-au rãsplãtit cu aceeaºi mãsurã. Începând din anul 2006 îmi desfãºor activitatea profesionalã în domeniul sanitar, la Spitalul Clinic de Obstetricã Ginecologie Dr. Salvator Vuia din Arad, loc în care m-am integrat foarte bine, locul în care cuvântul VIAÞà îºi defineºte foarte bine sensul. Statutul de consilier local în Consiliul local Vladimirescu l-am dobândit în anul 2004 datoritã încrederii pe mi-aþi acordat-o d-voastrã, locuitorii comunei, prin votul exprimat la momentul respectiv. În cadrul Consiliului local fac parte din Comisia pentru învãþãmânt, sãnãtate, culturã ºi culte, unde m-am implicat în realizarea proiectelor ce vizau reabilitarea unitãþilor de învãþãmânt,cât ºi cel de atribuire a locurilor de casã pentru tinerii comunei. Aportul meu primordial în calitate de HOTÃRÂREA Nr. 5 din privind realizarea proiectului «Amenajare peisagisticã a zonei deponeului de gunoi a comunei Vladimirescu, judeþul Arad» Consiliul Local al comunei Vladimirescu, Judeþul Arad, Vãzând: - referatul Compartimentului Gospodãrire- Comunalã, prin care se propune realizarea proiectului «Amenajare peisagisticã a zonei deponeului de gunoi a comunei Vladimirescu, judeþul Arad»; - raportul domnului primar Criºan Ioan, care propune promovarea acestui proiect de hotãrâre; - studiul de fezabilitate ºi proiectul tehnic pentru realizarea proiectului «Amenajare peisagisticã a zonei deponeului de gunoi a comunei Vladimirescu, judeþul Arad»; - indicatorii tehnico-economici pentru obiectivele din cadrul proiectului «Amenajare peisagisticã a zonei deponeului de gunoi a comunei Vladimirescu, judeþul Arad»; - prevederele Ghidului de finanþare pentru Programul naþional de îmbunãtãþire a calitãþii mediului, prin realizarea de spaþii verzi în localitãþi; - votul exprimat în ºedinþa din 25 ianuarie Având în vedere: - prevederile art.20 alin.(1) lit. h), i) ºi j) din Legea nr.273/2006, privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - prevederile art.36 alin.(2) lit. c ºi alin.(5) lit. c din Legea nr.215/2001, privind administraþia publicã localã, republicatã. În temeiul art.45 alin.(2) din Legea nr. 215/2001, privind administraþia publicã localã, republicatã, HOTÃRêTE: Art.1. Se aprobã aplicarea Programului naþional de îmbunãtãþire a calitãþii mediului, prin realizarea de spaþii verzi în localitãþi ºi contractarea finanþãrii în cuantum de ,68 lei, în scopul îmbunãtãþirii factorilor de mediu ºi a calitãþii vieþii în localitatea Vladimirescu. Art.2. Se aprobã participarea Consiliului local al comunei Vladimirescu la finanþarea proiectului cu procentul de 19,66%, respectiv ,75 lei lei din valoarea investiþiei. Art.3. Persoana desemnatã sã reprezinte Consiliul local Vladimirescu, respctiv Primãria comunei Vladimirescu în relaþia cu Administraþia Fondului pentru Mediu, pânã la momentul semnãrii contractului, este domnul Dohangie Cristian, ºef Birou Contabil din cadrul Primãriei comunei Vladimirescu. Art.4. Responsabil pentru proiectul având ca obiect «extinderea spaþiului verde urban, prin amenajarea unor noi zone verzi ºi reabilitarea ecologicã a zonei aferente deponeului de gunoi» este domnul primar Criºan Ioan. Persoana desemnatã ca responsabil de proiect este împuternicitã sã semneze contractul pentru finanþarea proiectului având ca obiect «extinderea spaþiului verde urban prin amenajarea unor noi zone verzi ºi reabilitarea ecologicã a zonei aferente deponeului de gunoi». Art.5. Suprafaþa de teren pusã la dispoziþia desfãºurãrii proiectului având ca obiect «extinderea spaþiului verde urban, prin amenajarea unor noi zone verzi ºi reabilitarea ecologicã a zonei aferente deponeului de gunoi» este de mp, identificatã în B 466 conform cadastru ºi aflatã în domeniul public al comunei Vladimirescu, potrivit H.G. nr. 976/2002 (anexa 72), privind inventarul bunurilor ce aparþin domeniului public al comunei Vladimirescu ºi suprafaþa de mp înscrisã în C.F cu nr. topo.104. ps 443/1/51 cu nr. cad. 2489/51 proprietate privatã a comunei Vladimirescu. Art.6. Se aprobã studiul de fezabilitate în vederea desfãºurãrii proiectului având ca obiect «extinderea spaþiului verde urban prin amenajarea unor noi zone verzi ºi reabilitarea ecologicã a zonei aferente deponeului de gunoi». Art.7. Se aprobã indicatorii tehnico-economici pentru obiectivele de investiþii din cadrul proiectului având ca obiect «extinderea spaþiului verde urban prin amenajarea unor noi zone verzi ºi reabilitarea ecologicã a zonei aferente deponeului de gunoi». Art.8. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei, se încredinþeazã Primarul Comunei Vladimirescu ºi Compartimentul Gospodãrire-Comunalã din cadrul Primãriei comunei Vladimirescu. Prezenta hotãrâre se comunicã cu: - Instituþia Prefectului judeþului Arad; - Primarul comunei Vladimirescu; - Compartimentul Gospodãrire-Comunalã din cadrul Primãriei Vladimirescu. Preºedinte de ºedinþã, Plaveþi Ioan Pag. 6 Consilierii se prezintã: consilier local a fost de a transmite ºi de a aduce în faþa Consiliului Local ºi a Executivului, doleanþele, problemele cetãþenilor, a comunitãþii în care vieþuiesc, la modul civilizat; de a susþine proiectele de hotãrâri care conduc la bunãstarea comunei ºi care au dus la ridicarea gradului edilitar gospodãresc al localitãþilor; de participare la acþiunile culturale organizate de Consiliul Local. Am încercat ºi eu sã-mi aduc contribuþia în realizarea obiectivelor pe care ºi le-a propus echipa noastrã ºi constat cã multe dintre acestea sunt realizate, pentru mine aceasta fiind o împlinire sufleteascã. Desigur, privind în ansamblu, nu pare a fi mult, dar analizând mai amãnunþit, putem constata cât de valoroase sunt aceste realizãri obþinute, totuºi, într-un timp relativ scurt. Sunt mândrã cã locuiesc în aceastã comunã care pe zi ce trece dobândeºte tot mai mult înfãþiºarea unei localitãþi moderne. Ca ºi pânã acum vã aºtept sã veniþi cu sugestii ºi propuneri ce vizeazã bunul mers al comunitãþii fie personal la adresa din Mândruloc, fie la numãrul de telefon 0257/ sau pe adresa de mariana_pavel27@yahoo.com. Secretar, Ovidiu Tanasã DUMNEAVOASTRà ÎNTREBÞI... PRIMARUL Và RÃSPUNDE Unui cititor care întrebã telefonic: De ce nu primesc elevii ºi vârstnicii bilete ºi abonamente gratuite? Stimate domn, elevii de liceu ºi aceia care urmeazã ºcolile de arte ºi meserii, ºi care locuiesc în localitãþile comunei, primesc o decontare de la bugetul local al primãriei o sumã egalã cu 50% din costul unui abonament lunar de la domiciliu la Arad. Elevii care urmeazã clasele I-VIII nu pot primi decontare, deoarece acestora le este asiguratã instruirea în localitãþile comunei, prin ºcoli generale. Vârstnicii primesc gratuit, tot de la bugetul primãriei, un numãr de patru bilete de tramvai pe distanþa din localitatea de domiciliu la Arad. La fel cu biletele de autobuz din localitatea Horia. Într-un cuvânt, douã drumuri dus-întors. Condiþia care se impune este ca solicitantul sã fie pensionar, sã domicilieze într-una dim localitãþile comunei, iar cuantumul pensiei sã nu depãºeascã 500 lei noi. Alte informaþii le primiþi de la ghiºeul primãriei Vladimirescu. Mica publicitate Vând casã în Vladimirescu, str. Vasile Milea nr. 84 A, compusã din 3 camere, sufragerie, bucãtãrie, baie, apã, gaz, canalizare, încãlzire centralã ºi cu o curte lângã, preþ euro, negociabil, tel West Motel Vladimirescu angajeazã urgent ospãtarã cu sau fãrã experienþã, telefon: 0257/ , 0357/ Vând încãlzitor de apã pentru bucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºi poartã de metal 3x2 metri, cu poartã micã, tel , 0257/ Cumpãr casã circa euro, din cãrãmidã, mp, front stradal 18 metri, tel Meditez limbile germanã, englezã ºi francezã, pentru elevi ºi adulþi, cu metode moderne ºi la preþuri convenabile. Tel Vând Ford Sierra comby, anul 1990, 1,8 Tdi, albastru, euro, negociabil + un motor de rezervã, tel Vând Ford Ka, anul 2001, cmc, culoare albastrã, euro, negociabil, tel Vând þigle din ciment de culoare roºie, cu 800 lei ( lei vechi), tel Efectuez manichiurã ºi pedichiurã la domiciliul clientului, tel ºi masaj, tel Angajez tâmplari ºi muncitori necalificaþi, tel Execut fotografii digitale ºi filmãri profesionale, pentru diferite evenimente (nunþi, botezuri, aniversãri), tel Vând clãdire mare cu etaj (fostã moarã) cu teren, situatã în judeþul Bihor, zonã turisticã, pe malul Criºului Negru. Ideal pentru agroturism. Informaþii la tel: 0745/ Vând case ºi terenuri intravilane în Bãtania, Ungaria, la cel mai bun preþ al pieþei. Asigur ºi întocmirea actelor necesare transcrieri. Informaþii la tel: 0724/ Execut cruci de diferite tipuri, cu plata ºi în rate. Informaþii la tel , str. Vasile Roaitã nr. 105.

7 SPECIAL Februarie 2008 Pag. 7 Vladimirescu, dragostea mea (VI) Aceastã parte din serialul despre comuna Vladimirescu, procesului de învãþãmânt din aceastã zonã, cu începere din secolul XVII pânã în zilele noastre... I. ªCOALA ROMÂNÃ Primele ºcoli cu predare în limba românã s-au organizat pe lângã mãnãstiri ºi biserici. Maria Terezia (la 15 aprilie 1746), apoi Iosif al II-lea obligã popoarele imperiului sã se instruiascã în limba proprie. Regulamentul Naþiunii Ilirice din 1770 ºi 1777, Regulele-Directive din 1774, 1781 ºi 1786 stau la baza învãþãmântului elementar cu predare în limba românã. Edictul de toleranþã de la 13 octombrie 1781 dã românilor ortodocºi dreptul de a-ºi construi biserici ºi de a-ºi construi ºcoli în localitãþile unde erau cel puþin 100 de familii. În amintirea localnicilor, dupã spusele înaintaºilor, prima ºcoalã cu predare în limba românã dateazã din prima jumãtate a secolului XIX, fapt credibil pentru noi, deoarece între anii 1832 ºi 1848 la Glogovãþ locuiau de români ortodocºi. Potrivit Edictului de toleranþã de la 13 octombrie 1781, s-a înfiinþat ºi la Glogovãþ o ºcoalã în limba românã, datoritã numãrului de români ortodocºi menþionaþi mai sus. Precederile edictului s-au aplicat peste tot în Transilvania. În opinia localnicilor (chiar ºi a unor germani), cursurile s-ar fi þinut într-o salã de clasã a ªcolii germane, respectiv clãdirea B, dinspre cimitir, lângã arena sportivã de azi, acolo unde au fost toleraþi. Afirmaþia noastrã este întãritã ºi de datele statisticii din 1880, care atestã cã numãrul locuitorilor era de 3.653, dintre care numai ºtiau sã scrie ºi sã citeascã, iar dintre 476 de români, numai 12% ºtiau sã scrie ºi sã citeascã, deci se impunea funcþionarea unei clase de elevi înainte de aceastã datã. Prima ºcoalã primarã ªcoala primarã din Glogovãþ s-a înfiinþat în anul 1921, conform formularului Ministerului Instrucþiunii - Direcþiunea Statisticii Generale a Învãþãmântului Statelor Personale ºi Arhivelor (ªcoala Mixtã). A funcþionat în localul capelei (bisericii) ortodoxe existente ºi azi lângã casa parohialã (în vecinãtate directã cu biserica), primul învãþãtor fiind Gheorghe Ispravnicu, transferat de la Curtici, conform Ordinului 422 din 23 octombrie În anul ºcolar , Gheorghe Ispravnicu predã la clasele a IV-a - a VII-a, iar la clasele I - a III-a soþia acestuia, având un efectiv de 30 de elevi. În anul funcþioneazã aceaºi învãþãtori, cu un efectiv de 56 de elevi, dintre care 33 frecventeazã ºcoala (31 de români, 1 maghiar ºi 1 evreu), iar în perioada , numãrul de elevi înscriºi la ºcoalã crescând, ajungând de la 32 la 91 de elevi. În anul ºcolar directorul ºcolii este numit ªtefan Trifu, ajutat fiind de învãþãtoarea Zina Trifu, iar la ºcoalã sunt înscriºi 60 de elevi, în perioada , ajungân- du-se la 60 de elevi, la 127 de elevi înscriºi la cursuri. Perioada de dupã Reforma învãþãmântului În perioada activeazã ca învãþãtori Clemansa Procopie ºi Ecaterina Bogdan, iar dupã anul 1950 numãrul elevilor care frecventeazã cursurile ºcolii crescând treptat, astfel: : 209 elevi; : 216 elevi; : 190 elevi, iar aceºtia învãþau sub comanda directorului Ioan Bogdan, acesta fiind ajutat de 8 învãþãtori ºi 7 profesori. Din anul ºcolar , elevii vor învãþa la noua ºcoalã de pe str. Progresul nr. 59, fiind înscriºi la cursuri 254 de elevi, care erau îndrumaþi de 13 profesori, sub supravegherea directorului Melente Nica (autorul monografiei din care vã prezentãm acest serial, n.r.), pe parcursul anilor, odatã cu creºterea numãrului de locuitori, va creºte ºi numãrul elevilor care vor frecventa cursurile, astfel: : 157 la clasele I-IV ºi 239 la clasele V-VII; : 152 de elevi; : 88 de elevi (ca urmare a exodului elevilor cãtre ºcolile din Arad, n.r.), ajungându-se, în cele din urmã ca în anul ºcolar sã fie înscriºi la cursuri un numãr de 876 de elevi. II. ªCOALA GERMANÃ La 6 decembrie 1774 s-a adoptat hotãrârea Instituirii ªcolii Generale în Imperiu. În localitatea Glogovãþ exista o ºcoalã confesionalã, ca o ºcoalã particularã, susþinutã de comunitatea romano-catolicã din 1766, cu ªcoala Generalã Vladimirescu, de pe str. Gãrii, cu clasele I-VIII prof. dr. Hans Gehl: Glogowatz in Arader Komitat (Germania, 1988). În Schematismul Diocezei Timiºoara, din 1902, este menþionatã comuna Glogovãþ, cu de locuitori, din care romano-catolici, 423 români, 4 unguri protestanþi ºi 6 evrei. La 14 septembrie 1929 s-a înfiinþat o secþie Ad Sanctorum Crucem unde au predat cãlugãriþele, în clãdirea A a ºcolii. Ele au predat doar fetelor, iar prindre materiile predate se numãrau: educaþia religioasã, lucrul manual, gospodãrie, acestea ajutându-le pe eleve sã devinã bune gospodine ºi mame. Dupã 16 martie 1942 s-a renunþat la organizarea claselor dupã criteriul bãieþi ºi fete ºi s-a trecut la caracterul mixt al claselor, cãlugãriþeþe urmând sã le predea ºi bãieþilor. Între 1932 murind pe fronturile de luptã sau nu s-au mai întors la domiciliu dupã încheierea ostilitãþilor. Mulþi ani, la ºcoalã au predat cãlugãriþele, iar dupã 1946 foarte multe cadre didactice de etnie românã au predat la ªcoala Germanã, predarea fiind în limba românã, iar la absolvire elevii posedând cunoºtinþe de limba românã, scris ºi citit. Etatizarea învãþãmântului german Dupã terminarea de-al Doilea Rãzboi Mondial, prin Decretul 159 din 21 iulie 1948, învãþãmântul tuturor confesiunilor ºi cel particular român a fost etatizat ºi împãrþit în douã cicluri: primar (care cuprindea clasele I-IV) ºi gimnazial (care cuprindea clasele V-VIII), la ºcoalã urmând sã activeze cadre tinere, provenite din Liceele Pedagogice Vechea ªcoalã Germanã, de pe str. Horia, actualmente ªcoala Generalã cu clasele I-IV douã posturi. Prima clãdire a fost ziditã între anii 1782 ºi 1783, sub denumirea de ªcoala A, funcþionând cu douã posturi. Între anii 1902 ºi 1903 a fost construitã ªcoala B, iar în 1912, în apropierea cimitirului, s-a construit ªcoala C. Copii care erau ºcolarizaþi în aceste ºcoli aveau vârsta cuprinsã între 6 ºi 12 ani, iar mai multe amãnunte despre aceste ºcoli se gãsesc în lucrarea ºi 1934, directorul acestei ºcoli a fost Lupºa Marcu. Între anii 1938 ºi 1947, directorul ªcolii Confesionale a fost învãþãtorul Wendel Wormittag, cãruia nemþii îi spuneai Groflehrer. Dupã , ºcoala nu prea a mai avut cadre didactice, deoarece în timpul rãzboiului aceste cadre au fost încorporate în armatã ºi au participat la rãzboi, unii dintre ei Germane, iar directorii fiind ºi germani ºi români. Pânã la reforma învãþãmântului din august 1948, au funcþionat douã ºcoli, una cu predare în limba românã ºi alta cu predare în limba germanã, ºcolarizând 329 de elevi la ciclul primar ºi numai 188 de elevi la cel gimnazial. La cele 13 clase au funcþionat 13 cadre didactice, în 9 sãli de clasã. Modificãri substanþiale la ªcoala Germanã Pentru a menþiona programul ºcolii de la reforma din 1948, pânã la 1967, vã vom prezenta situaþia anului ºcolar : clasele I-IV elevi înscriºi; clasele V-VIII elevi înscriºi. Aceºtia au frecventat cursurile la ªcoala nr. 15 din comuna Vladimirescu, care a funcþionat cu o serie de clase cu predare în limba germanã. S-au realizat 28 de clase, dintre care 13 pentru clasele I-IV ºi 15 pentru clasele V-VIII; ºcoala a fost încadratã cu 13 învãþãtori ºi 22 de profesori de specialitate. În anul ºcolar au absolvit ºcoala un numãr de 81 de elevi, iar în , 77 de elevi. Dacã spaþiul de ºcolarizare era format, în anul 1944, din numai 9 sãli de clasã, în anul 1967, ºcoala dispunea de 18 sãli de clasã, douã laboratoare (fizicã-chimie ºi ºtiinþele naturii), o salã pentru lucrãri de gospodãrie (pentru fete), douã cancelarii pentru cadrele didactice ºi trei camere pentru direcþiune, bibliotecã (care dispunea de de volume ºi o bibliotecarã salariatã) ºi secretariat. Mobilierul vechi a fost înlocuit în totalitate cu unul nou, constând din: 272 de bãnci ºcolare, 19 catedre ºi 32 de dulapuri pentru arhivã ºi material didactic. Faþã de cele doar 30 de tablouri ºi câteva hãrþi, cel din 1960 se ridicã la valoarea de ,59 lei, o sumã considerabilã pentru acea perioadã. La 1 septembrie 1990, se desfiinþeazã gimnaziul, ca unitate ºcolarã urmând sã activeze ªcoala generalã cu clasele I-IV, cu douã posturi (clasele I-III ºi IIIV), având ca învãþãtoare pe Hosu Monica, Wild Erika, Tegzeº Mihaela ºi Munteanu Anamaria. Din 1994 pânã în prezent, funcþioneazã ca secþie a ªcolii Generale cu clasele I-VIII (situatã pe strada Gãrii, n.r.). (va urma) sursa: Melente Nica, Vladimirescu-Glogovãþ. File de monografie, Editura Viaþa Arãdeanã, 2004 (pp )

8 10-16 Februarie 2008 MAGAZIN Reþeta sãptãmânii Pag. 8 MÂNDRIA NOASTRà Plãcintã întinsã Ingrediente: Fãinã, sare, ulei, apã, iar pentru umpluturã: brânzã, dovleac, varzã, cartofi ºi mere. Mod de preparare: Se frãmântã fãina, sarea, apa, pânã se face un aluat potrivit. Se întinde pe masã, pânã se face o foaie subþire, marginile se iau. Se fac 3 pãturi. Se ung cu ulei ºi se umple dupã gust. Se ruleazã, se pun în tavã, se ung cu ulei deasupra, se dau la cuptor, la foc potrivit, pentru 20 de minute. Se poate servi caldã sau rece. Poftã bunã! Reþetã primitã de la Dehelean Ana, 83 ani, Vladimirescu Giurgiu Maria-Ioana a împlinit, la 3 ianuarie, vârsta de 1 an Horoscopul sãptãmânii Inginer constructor (tânãr absolvent) Berbec (21 martie 19 aprilie): Berbecii vor avea multe momente de ezitare în dragoste. Nesiguranþa pe sentimentele partenerului ia proporþii, mai ales cã poate interveni ºi o separare temporarã (o cãlãtorie mai lungã). În schimb, randamentul intelectual va reveni pe calea cea bunã ºi vor reuºi sã rezolve multe probleme rãmase din urmã. Taur (20 aprilie 20 mai): În urmãtoarele zile, viaþa Taurilor va sta sub semnul armoniei sentimentale. Totul va merge ca pe roate, comunicarea cu partenerul va atinge cote maxime, iar viaþa sexualã va fi mai mult decât interesantã. Iar, dacã totul merge bine acasã, va merge bine ºi la serviciu. Gemeni (21 mai 21 iunie): Gemenii se trezesc iar cã au lãsat totul pe ultima clipã: examene, proiecte de serviciu sau pregãtiri pentru un eveniment important. Acest lucru, însã, nu este atât de grav pentru ei, deoarece sunt obiºnuiþi sã lucreze sub stres ºi chiar atunci dau cel mai mare randament. Atenþie, totuºi: chiar nu se mai poate pierde nici o secundã în plus, uneori târziu înseamnã prea târziu! Rac (22 iunie 22 iulie): Urmeazã o perioadã propice pentru tot ce þine de cultivarea propriei persoane. Racii sã nu uite cã, înainte de a aºtepta ceva de la alþii, trebuie sã-ºi ofere lor înºile cât pot de mult. Este un moment bun pentru cumpãrãturi, excursii, distractii, adicã pentru orice fel de rãsfãþ. Starea psihicã bunã pe care o vor câºtiga le va fi de mare folos mai târziu. Leu (23 iulie 22 august): Leii se trezesc copleºiþi de responsabilitãþi ºi probleme amânate de când lumea. Se va trage de ei în toate pãrþile ºi nu vor avea timp nici sã respire. Tot acest dute-vino va fi legat în special de probleme oficiale ºi de birocraþie, adicã de lucrurile pe care Leii le detestã profund. La sfârºitul sãptãmânii se vor trezi rãsfãþaþi de partener cu o cinã romanticã. Sã nu se bucure prea tare, pentru cã sunt ºanse mari ca acest gest nobil sã fie urmat de o mãrturisire mai puþin plãcutã. Fecioarã (23 august 22 septembrie): Fecioarele riscã sã-ºi destabilizeze viaþa sentimentalã prin nesinceritate. Aceasta poate fi mai gravã, sau mai puþin gravã, însã va fi descoperitã ºi va isca discuþii neplãcute. Vor trece la limitã prin niºte situaþii profesionale incomode, în sensul cã nu vor fi penalizate grav pentru niºte gafe. Balanþa (23 septembrie 22 octombrie): Balanþele trec ºi ele printr-o perioadã de activitate intensã, dar în care nu vor construi, ci mai mult vor încerca sã repare niºte greºeli pe care le-au fãcut. Asta e, se mai întâmplã, dar important este cã ºansele de rezolvare sunt mari. O propunere amoroasã mai neobiºnuitã, dar incitantã, le va da de gândit. Scorpion (23 octombrie 21 noiembrie): Perioadã de negocieri intense pe toate planurile pentru Scorpioni. Nimic nu iese din prima, totul trebuie reanalizat ºi rediscutat, adicã prilej de ezitãri ºi vorbãrie multã, domeniul lor de specialitate. Sunt în pericol sã comitã o gafã amoroasã, din dorinþa de a se asigura de sentimentele partenerului, de aceea ar fi mai bine sã se abþinã. Sãgetãtor (22 noiembrie 21 decembrie): Banii vor fi cei care vor pune la încercare toatã perseverenþa ºi creativitatea Sãgetãtorilor în urmãtoarea perioadã. Nu va merge totul perfect, dar este de-ajuns sã se ºtie cã va merge totul grozav! Pe ce vor pune mâna, se transformã în aur. Capricorn (22 decembrie 19 ianuarie): Capricornii au toate ºansele sã fie prinºi într-un joc de intrigi profesionale. Deºi liniºtiþi ºi docili de felul lor, pot fi destul de rãutãcioºi, uitând, uneori, cã acest lucru le poate aduce necazuri. Dacã nu se abþin de la bârfeli ºi sãpãturi, lucrurile se vor întoarce împotriva lor. În relaþie, se vor trezi puºi în faþa unor situaþii delicate, pentru cã cineva din trecut va reapãrea în viaþa lor. Vãrsãtor (20 ianuarie 18 februarie): Vãrsãtorii nu vor avea o sãptãmânã strãlucitã, din pãcate. O situaþie sentimentalã confuzã le va întuneca buna dispoziþie, îºi vor pune multe întrebãri, dar nu sunt ºanse sã gãseascã rãspunsuri în viitorul apropiat. Se recomandã o pauzã de gândire, mai ales celor care au relaþii la distanþã. Peºti (19 februarie - 20 martie): Pentru Peºti, perioada urmãtoare va fi un moment al cãrþilor pe faþã. Cei care au ascuns ceva pânã acum, nu vor mai putea þine mult timp secretul. Discuþii neplãcute, dar necesare, le vor strica un pic starea psihicã. Totuºi, dupã o micã furtunã, este foarte posibil sã se ajungã la rezolvarea unor conflicte, în special dacã sunt cu membrii familiei. Ziar de informare a cetãþenilor comunei se aprinde din prima! VLADIMIRESCU Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. Arad Tel: 0257/514902, 0257/ Fax: 0257/ primariavladimirescu@arad.astral.ro Tehnoredactor: Claudiu Iacob Coordonator: IOAN CRIªAN sãptãmânã de sãptãmânã ISSN Sãptãmânal arãdean de opinii, dezvãluiri, pamflet ºi sport Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76 Tel.: 0357/ , Fax: 0357/ redactia@flacara-rosie.ro Director: ROMULUS DUBÃÞ Tipãrit la LAPCOM Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGED