DICŢIONAR GENERAL DE ŞTIINŢE ŞTIINŢE ALE LIMBII Angela BIDU-VRĂNCEANU <0 Cristina CĂLĂRAŞU Liliana IONESCU-RUXĂNDOIU -v- Mihaela MANCAŞ Gabriela PANĂ

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "DICŢIONAR GENERAL DE ŞTIINŢE ŞTIINŢE ALE LIMBII Angela BIDU-VRĂNCEANU <0 Cristina CĂLĂRAŞU Liliana IONESCU-RUXĂNDOIU -v- Mihaela MANCAŞ Gabriela PANĂ"

Transcriere

1 DICŢIONAR GENERAL DE ŞTIINŢE ŞTIINŢE ALE LIMBII Angela BIDU-VRĂNCEANU <0 Cristina CĂLĂRAŞU Liliana IONESCU-RUXĂNDOIU -v- Mihaela MANCAŞ Gabriela PANĂ DINDELEGAN DICŢIONAR GENERAL DE STIINTE STIINTE ALE LIMBII Teoria limbii Modele lingvistice Fonetică Fonologie Gramatică Vocabular Semantică Semiotică Istoria limbii Dialectologie Pragmatică Sociolingvistică Stilistică Poetică Retorică Versificaţie Naratologie GQ EDITURA ŞTIINŢIFICĂ Bucureşti, 1997 Redactori: Gabriela DANŢIŞ, Rodica PÂNDELE, Isabela POPO VICIU Coperta: Daniel NICOLESCU BiSliStîca F»C. du lt>. Lit. Rcssâsâ ScCf!/ ou... A. Invjtfi tar i. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997 Lucrare subvenţionată prin comenzi de stat ISBN: INTRODUCERE 1. în stadiul actual de dezvoltare a ştiinţelor, bogăţia şi diversitatea terminologică fac ca dicţionarele, generale sau de specialitate, să constituie instrumente de informare absolut necesare nu numai pentru cercetători, ci şi pentru publicul larg. Dicţionarul de ştiinţe ale limbii (DSL) încearcă să cuprindă pentru prima oară în literatura românească de specialitate de termeni aparţinând celor mai importante domenii ale acestor discipline: teoria limbii, fonetică şi fonologie, gramatică, vocabular şi semantică, istoria limbii, dialectologie şi pragmatică, stilistică, retorică şi versificaţie. Ţinând seama de evoluţia spre o perspectivă interdisciplinară a cercetărilor lingvistice, am inclus în corpusul de termeni al DSL şi domenii recente, cum sunt sociolingvistica, modelele lingvistice, semiotica, poetica sau naratologia. în concepţia noastră, dicţionarul de faţă prezintă alături de orientările tradiţionale o imagine a ceea ce înseamnă lingvistica modernă azi, în evoluţia ei de la structuralismul saussurian, teoria glosematică şi descriptivismul american la formalismul chomskyan din teoria guvernării şi a legării, de la funcţionalismul Şcolii de la Praga şi al lui A. Martinet la funcţionalismul american contemporan, de la înţelegerea limbii ca sistem autonom la conceperea ei ca proces cu multiple condiţionări. De aceea, am introdus în dicţionar termeni reprezentativi atât pentru modelele pur formale ale competenţei, cât şi pentru modele ale performanţei sau modele de tip integrator (competenţă şi performanţă). Unii termeni sunt ei înşişi ilustrări ale acestei evoluţii (CAZ, COMPETENŢĂ, GRAMATICĂ), înregistrând lărgiri (COMPETENŢĂ) sau chiar schimbări fundamentale de semnificaţie (CAZ). 2. Terminologia dicţionarului nu este omogenă din punctul de vedere al extinderii sferei de semnificaţie şi al uzului termenilor; astfel, DSL cuprinde: o terminologie teoretică generală, valabilă în analiza oricărei limbi; o terminologie specifică anumitor şcoli, modele lingvistice ori autori, care prezintă uneori diferenţe de semnificaţie faţă dc uzul consacrat în lingvistică sau faţă de sensul intuitiv din limba curentă (de exemplu, termeni ca LEGARE ori ANAFORĂ au în teoria guvernării şi a legării un sens explicitat numai în limitele modelului respectiv). Pentra unii dintre aceşti termeni fiind dificilă găsire^ unui corespondent exact în română, am inclus termenul neologic sau traducerea lui literală, chiar dacă aceste forme pot părea uneori rebarbative (FOCUS, TOPIC, DEIXIS, CAP, RIDICARE, LEGARE); o terminologie specifică descrierii unor limbi particulare; (mai ales româna în comparaţie cu alte limbi). Am procedat astfel (a) pentru că tradiţia terminologică a impus în gramatica românească semnificaţii proprii (ATRIBUT şi COMPLEMENT în română faţă de franceză, de INTRODUCERE 6 exemplu) şi (b) pentru că un anumit sistem lingvistic prezintă corelaţii proprii (ACUZATIVUL în română, faţă de limbile în care există atât acuzativ, cât şi ablativ, sau PLURALUL din română, faţă de limbile care cunosc şi DUALUL); în aceste cazuri s-a folosit specificarea în gramatica limbii române şi s-au introdus unele detalii de descriere din perspectivă tipologică. Cum terminologia lingvisticii contemporane este extrem de amplă şi de diversificată, fiecare model lingvistic putând oferi el singur material suficient pentru un dicţionar independent, autorii au fost puşi în situaţia de a opera o anumită selecţie a termenilor incluşi. In general, s-au ales termenii consideraţi definitorii pentru esenţa şi pentru originalitatea diverselor modele (formale sau neformale). Selecţia a fost determinată şi de dimensiunile, prin forţa împrejurărilor limitate, ale unei lucrări de sinteză, cum intenţionează să fie dicţionarul. Pentru a cuprinde cât mai multe discipline lingvistice, a fost redus uneori numărul articolelor reprezentative pentru fiecare domeniu. 3. Nu există, în DSL, o schemă unică de structurare a articolelor, iar dimensiunile acestora sunt variabile. Am acordat un spaţiu mai întins fie termenilor care desemnează concepte fundamentale (sau generale) şi prezintă sensuri variate, acoperind domenii diferite (ANALIZĂ, FUNCŢIE, SINTETIC, STRUCTURĂ, STIL), fie unor termeni specifici orientărilor mai noi în lingvistică, având încă răspândire redusă şi sensuri mai puţin clare pentru publicul larg (ILOCU- ŢIONAR / PERLOCUŢIONAR, IMPLICATURĂ, ARGUMENT, CUANTIFICARE. Unele FIGURI de STIL). Termenii consacraţi şi deci mai cunoscuţi au fost trataţi pe un spaţiu mai restrâns şi cu comentarii mai reduse (de exemplu, termenii desemnând concepte ale gramaticii curente, care circulă cu sensuri unice: CONCESIV, CONSECUTIV, CONCLUSIV etc.). Unele articole cu un caracter descriptiv mai pronunţai: sunt concepute astfel încât să înregistreze (cronologic) contribuţiile româneşti în materie (de exemplu, CRESTOMAŢIE, DICŢIONAR, FILOLOGIE). Cu toate inevitabilele, diferenţe de structură a articolelor, am încercat să cuprindem, pentru fiecare concept: o definiţie cu caracter cât mai general, o clasificare a principalelor tipuri

2 sau subcategorii (acolo unde era cazul), precizări asupra funcţiei specifice (atunci când ea există), exemplificări şi trimiteri la alţi termeni din DSL, care pot fi utili pentru clarificarea semnificaţiei cuvântului-titlu (fie termeni înrudiţi sau apropiaţi ca sferă de sens, fie termeni opuşi). Corespondentele străine au fost date numai în cazul termenilor foarte recenţi, utilizaţi pentru prima oară în lingvistica românească. în majoritatea cazurilor, definiţiile propuse reprezintă o medie a opiniilor formulate până acum în alte dicţionare şi lucrări de specialitate (vezi înregistrarea acestora în Bibliografia finală); am reţinut., de preferinţă, sensurile care sunt folosite curent în lingvistica românească, în alte situaţii însă., când interpretările variază în funcţie de şcoală sau de autor, iar o asemenea medie e greu de realizat, am menţionat interpretările considerate relevante, indicând şi autorii mai importanţi care au tratat subiectul respectiv (vezi, de exemplu, CÂMP SEMANTIC, CONTEXT, DISCURS, TRAN?:ITIV, CAZ, FUNCŢIE, FORMALISM, ACTANT, METAFORĂ, NARAŢIE, TEXT). Aceeaşi structură o au şi articolele consacrate unor concepte a căror semnificaţie a cunoscut modificări în decursul timpului, succesiunea cronologică a interpretărilor reflectând cristalizarea conceptului, dar şi evoluţia gândirii lingvistice (vezi ANALIZĂ, COERENŢĂ, MODEL, FONEM, COMPETENŢĂ, GRAMATICĂ). Există însă o atât de mare diversificare a punctelor de vedere în lingvistica actuală, încât este posibil ca lucrarea de faţă să nu fi cuprins întotdeauna toate accepţiile date unui termen în diverse lucrări. 7 INTRODUCERE 4. Cuvintele-titlu sunt, în principiu, ordonate alfabetic; sintagmele-titlu au fost însă introduse de cele mai multe ori la locul alfabetic al adjectivului, atunci când acesta constituie elementul diferenţiator (de exemplu, sub ANTERIOR figurează serie ~, viitor ~ şi vocală ~; sub COMPUS cuvânt formă predicat verbal ~, sub NARATIV timp ~, rol ~, persoană ~ ş.a.). Pentru adjective, cuvântul-titiu este menţionat în formele de masculin şi feminin singular. Sensurile termenilor au fost disociate şi ordonate în raport cu: gradul de generalitate şi de răspândire; în măsura posibilităţilor cronologia apariţiei; domeniul de utilizare (în secvenţa fonetică, gramatică, lexic, pragmatică, stilistică/retorică). Au fost folosite cifrele arabe pentru diferenţierea sensurilor aceluiaşi termen şi cifrele romane pentru sensurile complet nelegate între ele (de exemplu, MOD, MIŞCARE, VERBAL, DINAMIC). Pentru a oferi cititorilor posibilitatea completării informaţiei în legătură cu un anumit termen, am adoptat un sistem de trimiteri între articolele din DSL: am marcat prin asterisc, în corpul articolului, termenii care figurează ei înşişi în DSL în calitate de cuvinte-titlu; restul trimiterilor s-au făcut sub forma vezi (şi), urmată de menţionarea articolelor a căror consultare facilitează înţelegerea conceptului discutat. în măsura necesităţii, am introdus un număr de exemple ilustrative pentru diversele concepte sau categorii. Majoritatea acestora sunt luate din limba română, fără ca dicţionarul să-şi propună în mod special descrierea acesteia. Pentru a facilita consultarea dicţionarului, am alcătuit o listă finală de articole, concepută ca indice de materii; în acest mod, atât concepţia autorilor privind selectarea termenilor, cât şi cuprinsul, în detaliu, al fiecărui articol vor putea fi mai uşor urmărite de cititori. DSL se adresează unui public în parte avizat în legătură cu problematica lingvisticii. Pentru profesorii de limba română sau de limbi moderne, ca şi pentru tinerii cercetători, dicţionarul este o sursă de completare şi de actualizare a informaţiei în variate domenii; studenţii sau elevii din ultimele clase liceale vor găsi în DSL O posibilitate de a-şi clarifica anumite concepte, de a le fixa şi de a stabili relaţii între termenii aferenţi unei anumite discipline. Deşi în lingvistica modernă este dificilă o separare strictă a domeniilor de cercetare, în linii generale, autorii şi-au repartizat disciplinele astfel: Angela Bidu-Vrănceanu (a.b.v.) 173 de articole de teoria limbii, lexicologie, semantică şi semiotică; Cristina Călăraşu (c.c.) 114 articole de fonetică, dialectologie, istoria limbii şi gramatică; Liliana Ionescu- Ruxăndoiu (L.I.R.) 247 de articole de teoria limbii, fonetică şi fonologie, dialectologie, istoria limbii, pragmatică şi sociolingvistică; Mihaela Mancaş (MM.) 234 de articole de stilistică, poetică, retorică, naratologie şi versificaţie; Gabriela Pană Dindelegan () 496 de articole de teoria limbii, gramatică, semantică. Au colaborat Camelia Stan (c.s.) pentru articolele (31) referitoare la scriere, ortografie şi punctuaţie şi Marina Rădulescu (M.R.) cu 9 articole de gramatică. Unele articole au fost redactate în colaborare. Autorii septembrie 1995 ABREVIERI* ac. = acuzativ adj; Aj. = adjectiv; adjectival adv.; Av. = adverb; adverbial ar. = aromân arh. = arhaism art. = articol, articulat aux. = auxiliar compl. = complement cf. = confer conj. = conjunctiv d. = dativ dr. = dacoromân e.n. = era noastră engl. = engleză et. al. = et alii ex. = exemplu fem. = feminin FF = formă fonctică FL = formă logică FLEX = flexiune, flexionar fr. = franceză g; Gen. = genitiv, genitival

3 germ. = germană GAj = grup adjectival GAv = grup adverbial GN = grup nominal GPrep = grup prepoziţional gr. = greacă GV = grup verbal hot. = hotărât imperf. = imperfect ind. = indicativ inf. = infinitiv, infinitival instr. = instrumental interj. = interjecţie, interjecţional it. = italiană î.e.n. = înaintea erei noastre lat. = latină lb. = limbă magh. = maghiară mase. = masculin m.m.c.perf. = mai mult ca perfect mr. = meglenoromână N = nume n. = neutru neacc. = neaccentuat * neart. = nearticulat nehot. = nehotărât nom. = nominativ nr. = număr OD = obiect direct OI = obiect indirect OPrep = obiect prepoziţional P = propoziţie perf. = perfect perf. s. = perfect simplu pers. = persoană; personal pl. = plural pop. = popular port. = portugheză reg. = regionalism retr. = retoromană rom. = română s. = substantiv; substantival sbd. = subdialect sec.= secol sg. = singular sin. = sinonim skr. = sanscrită sl. = slavă * Termenii-titlu nu apar abreviaţi în articolul respectiv. sp. = spaniolă SPEC = specificator subord. = subordonare; subordonator trad. = traducere v. = vezi; volum val. = valoare vb.; V = verbal; verb v.gr. = veche greacă viit. = viitor v.sl. = veche slavă vs.= versus A ABATERE Termen impus de gramatica normativă* pentru a desemna nerespectarea regulilor* unei limbi sau, mai restrictiv, devierile de la normele statornicite, pentru o anumită epocă, de uzul literar* al limbii; sin. greşeală; incorectitudine: interferează, ca semnificaţie, cu agramaticalitate*, fiind însă mai larg şi mai puţin tehnic decât ultimul, care este specializat pentru gramatica generativă* (vezi AGRAMATICALITATE). Termenul abatere are o conotaţie defavorabilă, implicând o atitudine de condamnare a devierilor de la normă şi, dimpotrivă, de recomandare a regulii, a normei. în funcţie de tipul de reguli şi de norme nerespectate, se disting; a) abateri în raport cu competenţa lingvistică, deci abateri de la regulile de construcţie gramaticală (morfologice, sintactice, inclusiv reguli de acord* şi de topică*) şi de la regulile de construcţie semantică; b) abateri în raport cu competenţa comunicativă, deci de la normele de adecvare situaţională şi stilistică; c) abateri de la normele de pronunţie şi de la convenţiile ortografice şi de punctuaţie statornicite pentru o anumită epocă în limba literară*. Abaterea poate fi utilizată conştient, cu funcţie stilistică (vezi, de ex., pentru literatura română, rolul abaterii la I.L. Caragiale). Abaterea constituie, pentru anumiţi autori, criteriu esenţial în definirea stilului*. Vezi AGRAMATICALITATE; CORECTITUDINE; GRAMATIC ALITATE. ABLATIV 1. Intr-o concepţie morfologică asupra cazului* (vezi CAZj), caz existent în limbi cu o flexiune cazuală bogată (ex. sanscrită, latină, turcă), unde apare ca regim* al verbului, al adjectivului sau al unor prepoziţii şi exprimă diverse valori circumstanţiale, în special, punctul de plecare sau momentul de începere a acţiunii (ex. lat. venio domo, rare vin de acasă, de la ţară ; a(b) puero, din copilărie ). în limbile romanice, ca urmare a pierderii distincţiilor fonetice de la finala cuvintelor, forma cazuală de ablativ a dispărut, iar valorile au fost preluate de diverse construcţii prepoziţionale. 2. într-o concepţie semantico-localistă asupra cazului (vezi CAZ ]n ), unde toate relaţiile de caz, inclusiv cele abstracte, sunt interpretate în termeni de localitate şi de direcţie, ablativul, existent în orice limbă, reprezintă una dintre relaţiile cazuale de bază, exprimând punctul de plecare al mişcării, dar şi raporturi mai abstracte; originea, provenienţa (ex. Pleacă de la Iaşi; Cartea trece din mână în mână; El provine dintr-o familie modestă; Boala rezultă din surmenare). în accepţia cu patru cazuri de bază, ablativul se distinge prin [+Loc; + Sursă] şi se opune locativului*, caracterizat prin [+Loc; -Sursă], ergativului*, caracterizat prin [- Loc; + Sursă], şi absolutivului', cazul nemarcat, caracterizat prin [- Loc; - Sursă], în accepţia cu mai multe cazuri locative şi direcţionale, ablativul aparţine grupului de cazuri orientate, opunându-se, în cadrul acestora, alativului*, care exprimă direcţia şi limita finală, iar ambele se opun cazurilor non-orientate: inesivul* şi adesivul*. Vezi CAZ. C.P.D. ABREVIERE Procedeu de reprezentare prin reducere a unei unităţi lexicale sau a unui grup de elemente cu valoare de unitate lexicală. 1. Abrevierea este o modalitate curentă în limbile moderne de a reprezenta unităţi semantice complexe care au sens unitar (vezi COMPUS). Se desemnează astfel numeroase asociaţii, organisme, instituţii sociale, economice, culturale, ştiinţifice, sportive etc. sau partide politice. Acest tip de abreviere pare să sporească importanţa compunerii* în

4 limba română, chiar dacă unele formaţii sunt temporare; URSS ABSOLUT 12 (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice), FSN (Frontul Salvării Naţionale), CFR (Căile Ferate Române), SNCFR (Societatea Naţională de Căi Ferate Române) etc. Este tipul de abreviere cel mai bine reprezentat în româna actuală. Pronunţarea compuselor din iniţiale se face adăugând, în general, consoanelor (dacă nu sunt urmate de altă vocală) vocala e şi accentuând ullima silabă: Sene- cefere. Se mai fac abrevieri ale unităţilor complexe prin trunchierea cuvintelor care alcătuiesc compusul, păstrându-se silabe iniţiale, de pildă: Romtelecom, Romfarm, Metrorex, Romextur, Mo- bistil, Plafar, Asirom etc. 2. Abrevierea cuvântului se utilizează în scris (în dicţionare. în lucrări ştiinţifice etc.) pentru denumiri de ştiinţe, domenii profesionale: mat. (matematică), fiz. (fizică), ling. (lingvistică), lehn, (tehnică). Abrevierile sunt curente în anumite domenii: sg. (singular), pl. (plural), mase. (masculin) în lingvistică. Uzajul scris recurge la anumite abrevieri în raport cu forma orală: die (domnule), dna (doamna). Româna a preluat unele cuvinte frecvent abreviate în alte limbi, de pildă metrou (dar nu şi bus autobuz 1 sau tele televiziune ). 3. Abrevierea unei sintagme printr-un singur cuvânt este parţial condiţionată contextual, chiar dacă se poate impune de-a lungul timpului: lat. iecur ficatum ficat umplut cu smochine" a dat printr-o abreviere românească, ficat, fr. foie, care desemnează numai partea corpului ; rom. pătlăgea roşie, pătlăgea vânătă s-au abreviat şi se folosesc azi, în mod curent, sub numele roşie, -ii, vânătă, vinete. A.B. V. ABSOLUT, -Ä 1. Timp ~ în limbile cu un sistem temporal bogat, timp care intră în sistemul de opoziţii absolut vs. relativ*, exprimând un raport temporal stabilit direct faţă dc momentul enunţării* (de ex., trecutul în raport cu momentul producerii enunţului); se opune timpurilor relative*, care exprimă valori temporale stabilite prin intermediul altor raporturi temporale (de ex., trecut în raport cu alt moment al trecutului). în limba română, opoziţia absolutrelativ priveşte, în cadrul trecutului, distincţia perfect* simplu şi perfect compus, timpuri absolute, în raport cu mai mult ca perfectul*, timp relativ, iar, în cadrul viitorului, distincţia viitor*, timp absolut, în raport cu viitorul anterior*, timp relativ (să se compare: Am mâncat a cum o oră vs. Mân- casem când ai venit la mine). 2. Tranzitiv folosit ~ Verb tranzitiv* cu complementul direct neexpri mat în context, conţinut latent în semantica internă a verbului; se opune tranzitivelor cu complementul direct exprimat (vezi folosirea absolută a verbelor tranzitive a citi, a învăţa, în raport cu folosirea lui a descoperi: El citeşte şi învaţă toată ziua, descoperind lucruri noi). 3. Construcţie ~ Construcţie izolată cu valoare circumstanţială organizată în jurul unui gerunziu, participiu sau infinitiv, grupând forma verbală nepersonală şi toţi determinanţii (toate argumentele*) acesteia, inclusiv un subiect propriu, diferit de subiectul verbului predicat (ex. Venind mult mai devreme căldura, în iulie străzile erau pustii; Ajunsă în pragul disperării, s-a hotărât să renunţe la serviciile ei). Construcţia absolută are libertate de topică, acceptând deplasarea în puncte diferite ale enunţului, şi o oarecare autonomie sintactică, dezvoltând o organizare interioară determinată de regimul" propriului centru*, dar, spre deosebire de un enunţ* sintactic complet, este lipsită de independenţă, având nevoie de un suport predicativ din afara construcţiei. Româna, ca şi alte limbi romanice, conservă aceste construcţii din latină, dar, spre deosebire de latină, unde asemenea construcţii aveau un subiect în ablativ* sau, în latina târzie, în acuzativ' (vezi lat. Incitato equo, se hostibus obtulîl calul îmboldit, s-a năpustit asupra duşmanului ), în română, subiectul, dacă este exprimat, nu poate apărea decât în nominativ; de la construcţia cu «ablativ absolut», se ajunge la «nominativul absolut». 4. Superlativ ~ Vezi SUPERLATIV. ABSOLUTIV 1. Caz* morfologic prezent într-un număr restrâns de limbi neindo-europene de tip ergativ*, unde intră în corelaţie cu ergativul (vezi ERGATIV). 2. în teoria localistă* asupra cazului (vezi CAZ iu ), absoluţi vul este cazul cel mai abstract şi cel mai intim legat de predicat, exprimând obiectul plasat în raport cu un punct iniţial al orientării predicaţiei (reprezentat prin cazul ablativ*) şi cu un punct final (reprezentat prin cazul locativ*). Se realizează sintactic prin obiect direct (ex. Ion a aşezat pachetul pe masa) sau prin subiect (ex. Pachetul stă pe masă). în sistemul de opoziţii localiste cu patru cazuri de bază, se opune ergativului, ablativului şi locativului, caracterizându-se, în raport cu acestea, prin [-Loc; -Sursă]. 13 ACCENT ABSTRACT 1. în analiza componenţială*, trăsătură semantică distinctivă* (vezi SEM) relevantă în descompunerea semantică a lexemelor aparţinând clasei substantivului. în semantica generativă*, trăsătură semantică inerentă* introdusă prin regulile de subcategorizare* non-contextuală a substantivelor; se opune trăsăturii [+ Concret], 2. Substantiv ~ Clasă lexico-gramaticală de substantive caracterizate prin trăsătura inerentă [+ Abstract]. Relevanţa morfologică a clasei constă în co-ocu- renţa cu trăsătura [-Numărabilj, întreaga clasă având caracteristica de substantive defective* de plural, iar cea sintactică, în posibilitatea combinării, la singular, cu determinanţii cantitativi mult(ă), atât(a), cât(ă), contexte neacceptate de substantivele numărabile; *mult scaun, *multă fată. 3. Sufix ~ Clasă de sufixe* lexicale care, ataşate la baze* verbale (ex. vânzare, făgăduială, biruinţă), adjectivale (ex. fierbinţeală, cruzime, măreţie, răutate) şi, mai rar, substantivale (ex. feciorie), servesc la derivarea* clasei largi a substantivelor abstracte (vezi 2). 4. ~ verbal Clasă de substantive abstracte (vezi 2)

5 obţinute din verbe fie prin conversiune*; infinitive lungi şi supine substantivate (ex. plecarea tatei, mersul pe jos; vezi SUBSTANTIV ARE), fie prin derivare* cu sufixe purtătoare de sens abstract (vezi 3; ex. vânzare, plecăciune). Sintactic, clasa abstractelor verbale se distinge prin păstrarea unor disponibilităţi de combinare specifice verbului (de ex. trimitere de ajutoare sinistraţilor, sustragerea de la răspundere, dorinţa să...), caracterizându-se, în ansamblu, printr-un amestec de determinanţi de tip verbal şi de tip nominal (vezi, de ex., construcţia: sustragerea repetată de la răspundere, unde determinantul adjectival este impus de substantiv, iar construcţia prepoziţională reflectă regimul verbului de origine: a se sustrage de la...). Tipologic, româna se distinge printr-o sensibilitate deosebită faţă de parametrul abstractului verbal (vezi şi NOMINALIZARE), creându-şi, în raport cu alte limbi romanice, forme speciale de abstracte verbale: infinitivul lung* şi supinul* substantivat şi dife- renţiind două forme de infinitiv (lung şi scurt*) şi două tipuri de supin (supinul nominal şi cel verbal), distincte şi ca grad de nominalizare. ACATALECTIC, -Ä (VERS, RIMĂ ~) Vers* în care structura metrică presupune existenţa accentului* de intensitate pe silaba penulti mă: Atât de fragedă te-asameni/ Cu floarea albă de cireş (Eminescu); împărate, împărate/' Ardăţi casa jumătate/ Şi scaunul de la spate (pop.). Vezi FEMININ,-Ă 2. M.M. ACCENT 1. Pronunţare mai intensă sau pe un ton mai înalt a unei silabe* dintr-un cuvânt ' sau a unui cuvânt dintr-un grup sintactic (sintagmă*, propoziţie*, frază*); unitate suprasegmentală* intensivă*. Clasificare: a) după unitatea în cadrul căreia funcţionează: accent al cuvântului: stradă, mergem; accent sintactic (de grup, al frazei); poate fi logic (intelectual), când reliefează o unitate considerată esenţială pentru înţelegerea conţinutului*: Am văzut-o pe Marfa ( = nu pe Ioana), sau afectiv* (emoţional, emfatic), când reliefează o stare emoţională sau o atitudine subiectivă: NÜ m-ai aşteptat (nemulţumire, reproş); b) după natură: accent de intensitate ("dinamic, (rar) expirator) - dependent de amplitudinea sunetelor, care este condiţionată de energia articulării acestora; apare în limbi ca: româna, franceza, italiana, engleza, germana, rusa, maghiara etc. Există mai multe grade de intensitate. Cuvintele polisilabice - multe dintre ele derivate sau compuse - pot avea pe lângă accentul principal forte şi accente secundare (slabe): bunătate, supermagazîn, transoceanic, râdiotelevizmne etc.; accent muzical (tonic), dependent de numărul de vibraţii pe secundă care caracterizează articularea sunetelor. Apare în limbi ca: greaca veche, latina clasică, japoneza, coreeana etc. Poate fi ascuţit, grav sau circumflex, după cum este bazat pe ridicarea, pe coborârea sau, respectiv, pe ridicarea şi apoi coborârea tonului, în interiorul silabei accentuate. Aceste două tipuri de accent nu se exclud reciproc, dar între ele nu există o relaţie de dependenţă: locul lor nu coincide în mod necesar. Unii specialişti disting şi un accent cantitativ (temporal), dependent de durata emisiei; c) după poziţie: accent fix, al cărui loc este condiţionat fonetic sau morfo-sintactic; apare în limbi ca: franceza, maghiara, ceha, polona etc.; accent liber, al cărui loc este variabil; apare în limbi ca: româna, italiana, rusa, engleza etc. în funcţie de comportamentul în cursul flexiunii, acest tip de accent poate fi stabil, dacă îşi menţine locul din forma de bază în întreaga paradigmă*, sau mobil, dacă îşi schimbă locul în raport cu forma de bază. în română, de ex., accentul este relativ stabil în ACCENTUAT 14 flexiunea nominală (există câteva excepţii: unele substantive din fondul latin moştenit: soră - surori, noră - nurori, şi substantivele neologice terminate în -o: radio - radiouri, zero - zerouri etc.) şi mobil în flexiunea verbală (cf. cântă - indicativ prezent, cântă - perfect simplu, cântăm - imperfect etc.) Cele mai frecvente tipuri de accentuare, delimitate în funcţie de poziţia în cuvânt a silabei accentuate sunt: accentuarea oxitonă - pe ultima silabă (cafeă, citit), paroxitonă - pe penultima (maşină, văzuse), proparoxitonă - pe antepenultima (mazăre, contribuie). în cuvintele polisilabice este posibilă şi accentuarea pe alte silabe (a patra sau a cincea de la sfârşitul cuvântului: prepeliţă, nouăsprezece). în limbile cu accent liber, există posibilitatea accentuării diferite a aceluiaşi cuvânt. Formele diferenţiate pot reprezenta variante libere, literare (profesor - profesor, intim - intim, suntem - suntem, sunteţi - sunteţi) sau neliterare (unic - unic, penurie - penurie, trafic - trafic, caracter - caracter); unele au caracter regional (bolnav - bolnav, duşmăn - duşman, jilav - ji'lav). Accentul îndeplineşte funcţii diverse: culminativă, de punere în evidenţă a unei anumite silabe (accentul cuvântului); expresivă - de reliefare a unei unităţi semnificative (accentul sintactic); demarcativă - de delimitare a cuvintelor dintr-un enunţ (accentul fix); distinctivă - de diferenţiere semantică a cuvintelor formate din aceleaşi sunete (accentul liber, care poate fi relevant fonologie: cântă - cântă, copii - copii, lături - lături). 2. ~ grafic Semn diacritic* folosit în scrierea unor limbi pentru a marca anumite particularităţi de pronunţare a vocalelor (în franceză, accentul ascuţit şi accentul grav marchează pronunţarea închisă, respectiv, deschisă a vocalei /e/, de ex.), inclusiv caracteristici de accentuare (în greacă, accentele marchează aspecte ale tonului), dar şi particularităţi independente de pronunţare (în franceză, accentul circumflex relevă o caracteristică etimologică: dispariţia consoanei /s/ din etimonul latin (ânc < lat. asinus), sau diferenţiază cuvinte omofone*: du - du). în română este folosit foarte rar, pentru a evita posibilele confuzii între omografe*. 3. ~ metric / ritmic / prozodic Pune în evidenţă o anumită silabă în cadrul unei unităţi metrice sau ritmice (vezi METRU; RITM). 4. în limbajul curent, mod de a vorbi (sau de a pronunţa) relevant pentru provenienţa etnică, regională sau socială a unui individ (accent moldovenesc, accent american, accent periferic) sau specific

6 acestuia. Particularităţile de pronunţare ale unei limbi sau ale unui grai creează o anumită impresie acustică asupra receptorului (se vorbeşte despre accent nazal, aspru, cântat etc.). L.I.R. ACCENTUAT, -Ă 1. în fonetică, silabă dintr-un cuvânt sau cuvânt dintr-un grup sintactic care primeşte accentul* de intensitate (vezi ACCENT). 2. In gramatica anumitor limbi, serie de forme pronominale (de pronume personal* şi reflexiv') care intră în corelaţie cu formele neaccentuate* (sau clitice*); sunt utilizate fie cu rolul de insistenţă asupra persoanei (vezi fr. Toi, tu ne changeras jamais), fie pe baza regulilor sintactice, prezenţa lor fiind impusă obligatoriu de anumite vecinătăţi* (vezi, de ex., utilizarea în rom. şi fr. în context prepoziţional: rom. Vii cu mine?; fr. Pouvez-vous venir avec moi?). în română, unde flexiunea pronominală (a pronumelui personal, în special) se caracterizează prin bogăţie de inventar şi se complică prin adăugarea unor distincţii speciale (vezi ACCENTUAT VS. NEACCENTUAT, iar, în cadrul formelor neaccentuate, distincţia: forme cu î protetic şi fără î protetic), formele accentuate apar atât în cadrul dativului, cât şi al acuzativului, atât la pronumele personal, cât şi la reflexiv (vezi dativul personal: mie; ţie; lui, ei; nouă; vouă; lorşi dativul reflexiv sie(şi); vezi acuzativul personal: mine; tine; el, ea; noi; voi; ei, ele şi acuzativul reflexiv sine). La nominativ, româna nu cunoaşte forme accentuate, ca urmare a particularităţii sintactice de a avea subiect inclus*, lexicalizarea subiectului de pers. I şi a Il-a echivalând cu emfaza. Utilizarea, în română, a formelor accentuate este dirijată de reguli sintactice: ocurenţa lor este fie determinată contextual, ele fiind obligatorii în context prepoziţional şi adjectival (ex. graţie mie; datoare mie; despre mine), fie asociată fenomenului sintactic de dublare* a complementului direct sau indirect, situaţie în care formele accentuate nu pot apărea singure, cerând, în mod necesar, dublarea prin clitic (ex. se cruţă pe sine; pe mine mă trimite; mie îmi dă). Vezi ATON; CLITIC; DUBLARE; PRONUME. ACCEPT ABILITATE Concept introdus de gramatica generativă* standard, privitor la respectarea regulilor impuse de uzul lingvistic, deci în raport cu performanţa*; se deosebeşte de gramaticalitate*, definită în raport 15 ACHIZIŢIE cu competenţa* lingvistică. Un enunţ poate fi acceptabil, mai puţin acceptabil sau inacceptabil, după respectarea, într-un grad mai mare sau mai mic, a regulilor uzului lingvistic, reguli privind lungimea unui text, numărul de repetări prin coordonare a unei poziţii sintactice, numărul de subordonate încastrate* etc. Regulile uzului lingvistic diferă după tipul stilistic de enunţ: cult / popular, oral / scris, după contextul* situaţional în care a fost produs etc. Există un singur nivel de gramati- calitate, dar mai multe grade de acceptabilitate. Enunţul Omul care mergea pe strada care începea din faţa casei în care stătea prietenul despre care ţi-am povestit în ziua în care ne-am cunoscut era primarul oraşului este gramatical, respectând regulile de construcţie a fiecărei propoziţii în parte şi de introducere a subordonatelor relative, dar este inacceptabil, întrucât uzul lingvistic respinge introducerea, în aceeaşi frază, a cinci propoziţii relative atributive. Şi, invers, există enunţuri acceptabile, dar agramaticale, în măsura în care ele sunt atestate de uz, dar violează regulile formulate pentru gramatica generativă a unei limbi; vezi, de ex., construcţii ca: El doreşte ca să plecăm şi El îmi spune că ce frumoasă sunt. acceptabile din punctul de vedere al uzului neliterar ', însă agramaticale, deoarece încalcă regula de lexica- lizare a complementizatorului (în prima frază) şi de încastrare a propoziţiei exclamative (în a doua). Vezi GRAMATICAL1TATE. Variaţie (variantă") a semnificatului care reprezintă restrângerea sensului în funcţie de context". Accepţiile uzuale într-o limbă sunt delimitate de dicţionare* chiar şi în cazul cuvintelor monosemice, dar, mai ales, în cazul celor polisemice (vezi POLISEMIE). Numai accepţiile care tind să se generalizeze sunt incluse în dicţionare şi delimitate prin diferite semne grafice (romburi, punct, punct şi virgulă ş.a.). Există însă infinite accepţii ocazionale, reprezentate de utilizarea specifică a unui sens într-un context nou; în acest caz, accepţia este echivalentă, pentru unii autori, cu sensul* care se deosebeşte prin anumite trăsături proprii de alte lucruri, iar accepţia înregistrată în cadrul acestui sens sub un romb este definită prin sinonimia cu distinctiv şi ilustrată prin contextul trăsături distincte (vezi DEX). Unele accepţii din dicţionare reprezintă specializări contextuale: viteză de croaz'eră (accepţie a cuvântului croazieră) se defineşte strict ca regim de zbor al unui avion, care evoluează cu o viteză mai mică decât cea maximă. A.B.V. ACCIDENT (~ FONETIC) Schimbare fonetică* întâmplătoare, fără caracter regulat, a unui sunet, în cuvânt sau prin fonetică sintactică. Rezultat al coarticulaţiei sunetelor, accidentul este numit uneori şi schimbare fonetică necondiţionată. Cauzele accidentelor sunt multiple: tendinţa de simplificare a pronunţării, evitarea repetării aceloraşi mişcări articulatorii, economia lingvistică etc. Tipurile cele mai frecvente de accident sunt: afereza* asimilarea*, disimilarea* epenteza*, haplologia*, metateza*, proteza* etc. Vezi şi SCHIMBARE FONETICĂ. c.c. ACHIZIŢIE (~ A LIMBII) Rezultat al învăţării parţiale sau în ansamblu a unei limbi. Achiziţia are două aspecte fundamentale: învăţarea limbii materne de către copii şi învăţarea unei limbi străine de către

7 copii sau adulţi. între cele două tipuri de procese de achiziţie există asemănări determinate de faptul că ambele privesc atât producerea, cât şi receptarea limbii considerate şi că învăţarea presupune interacţiunea între experienţa lingvistică şi capacităţile lingvistice înnăscute ale individului. Achiziţia limbii materne de către copil se realizează în mai multe etape: gânguritul (etapa prelingvistică), vorbirea holofrastică ( propoziţiile formate dintr-un singur cuvânt), etapa enunţurilor din două cuvinte (care exprimă relaţii semantice şi gramaticale), etapa telegrafică (sunt emise enunţuri mai lungi, din care lipsesc instrumentele gramaticale şi mărcile flexionare). în esenţă, dezvoltarea vorbirii la copil implică trei aspecte: însuşirea deprinderilor motorii, stăpânirea indicilor de recunoaştere şi construirea stocului de cunoştinţe lingvistice. Procesul de achiziţie a limbii materne a fost explicat fie prin teoria imitaţiei, fie prin aceea a aprobării în cazul uzului corect al formelor şi a corectării în cazul uzului incorect, fie prin inducerea unei gramatici implicite din regularităţile receptate (vezi LAD language acquisition ACOMODARE 16 device, propus de N. Chomsky). Erorile* sistematice care apar în vorbirea copiilor oferă informaţii despre strategiile generale de achiziţie a limbii. Similaritatea tipologică a acestora reflectă natura universală a principiilor* care guvernează producerea şi înţelegerea limbii. Studiul afaziei* a adus clarificări importante asupra mecanismelor neuro-fiziologice ale achiziţiei limbii. învăţarea unei limbi străine se realizează în grade diferite, depinzând de o serie întreagă de variabile extralingvistice (socio-culturale, psihologice etc.). Fiecare etapă a procesului învăţării se caracterizează prin constituirea unei interlimbi cu structură proprie. La adulţi se poate produce fosilizarea unei asemenea interlimbi, care devine formă stabilă de comunicare. Achiziţia unei limbi străine poate fi favorizată de similari tăţile cu limba maternă (vezi TRANSFER), deosebirile determinând producerea unor fenomene de interferenţă*, care constituie surse de erori. L.I.R. ACOMODARE Tip particular de asimilare* care constă în modificarea uneia sau eventual a două dintre trăsăturile articulatorii ale unui sunet, sub influenţa altui sunet aflat în proximitate imediată: fn > mn (bufni > bumni), vn > mn (pivniţă>pimniţă) etc. Acomodarea are, în general, un caracter individual şi adesea izolat. în câteva cazuri, ea s-a impus în limba literară, astfel [s] din prefixul des-, devine [z] în vecinătatea unei consoane sonore: dezmembra, dezbina, dezgheţa, iar [n] din prefixul în-, devine, înainte de labială, m: îmbrăca, împuţina etc. Vezi ASIMILARE. CC. ACORD 1. în limbile cu flexiune*, manifestare formală a relaţiilor sintactice de dependenţă*, constând în impunerea de către termenul regent subordonatului său a obligaţiei de a repeta, integral sau parţial, informaţia gramaticală a regentului. în grupul* nominal a! românei, se repetă, cu direcţia nominal regent -> adjectiv, articol, informaţia de gen, de număr şi de caz (ex. preţul cărţii mele celei noi); în grupul predicatului, se repetă, cu direcţia subiect -> predicat, informaţia de persoană şi de număr (ex. el citeşte). în română, se vorbeşte deci despre acordul adjectivului şi ai articolului cu regentul substantival şi despre acordul predicatului cu subiectul. ~ prin atracţie Abatere* de la regulile de acord ale limbii literare*, constând în acordul cu termenul cel mai apropiat, şi nu cu termenul care, gramatical, ar trebui să impună acordul; vezi, de ex., acordul predicatului cu determinantul subiectului, fiindcă acesta este termenul cel mai apropiat (Rezultatul de la cele mai multe examene sunt slabe), sau numai cu o parte a subiectului, în cazul subiectului multiplu* (Mă indispune minciuna şi prostia). ~după înţeles Abatere de la regulile gramaticale de acord constând în realizarea unui acord semantic, în locul unuia formal, în cazul cuvintelor care prezintă o neconcordanţă între formă şi sens. Substantivele colective* aflate în poziţia de subiect apar frecvent cu un predicat având formă de plural, ca urmare a unui acord realizat după înţeles, şi nu după formă (ex. Majoritatea au plecat). Abaterea intervine, uneori, ca efect simultan al acordului prin atracţie şi al celui după înţeles (ex. Mulţimea de elevi au invadat curtea şcolii). 2. Acordul substitutelor* cu antecedentul* constă în repetarea de către substitut (dacă acesta aparţine unei clase de pronume sau numerale care disting gramatical genul*) a informaţiei de gen purtate de antecedent (este posibilă, dar nu obligatorie, şi reluarea informaţiei de număr); vezi construcţiile: Ion s a mers cu elevii luij la teatru; Studentekj au plecat, numai două ; au mai rămas, unde prin co-indexare* se marchează co-referen- ţialitatea, dublată, în acest caz, şi de o repetare, în forma substitutului, a genului purtat de antecedent. Relaţia antecedent - substitut, care este de tip referenţial, asigurând interpretarea semantică a substitutului prin antecedent (vezi LEGARE), se completează, ca o consecinţă a celei dintâi, şi cu una de tip formal, manifestată, atunci când morfologic este posibil, prin repetarea genului. ACROSTIH Compoziţie poetică manieristă în care versurile sunt astfel alcătuite, încât literele lor iniţiale, citite pe verticală, să formeze unul sau mai multe cuvinte (cel mai adesea, un nume de persoană). în literatura română premodernă, au scris poeme în acrostih Ienăchiţă, Nicolae şi Alecu Văcărescu, ca şi Costache Conachi: Ib ööo o 17 ACTANT La doi ochi ce sunt din fire/plini dă nur şi dă simţire Urmează ca să să-nchine/ vrând şi nevrând fieşcine. Căci într-o căutătură/ viaţă dau şi viaţă fură. Sunt dăprinşi tot a supune/ ş-a robi fără minune. Aceşti ochi plini de putere/ căutând cu

8 mângâiere N-au zăbovit să găsească/ lesnire să mă robească; Dar şi eu fără sfiială/ le didei făgăduială Rob să le fiu în vecie/ cu mare statornicie; Acest dulce dă rob nume/ să-l port şi în ceea lume. (A. Văcărescu). Este, de asemenea, cunoscută poezia lui B.P. Hasdeu intitulată La noi e putred mărul, care are în acrostih trimiterea La Convorbiri literare. M.M. ACT I. în analiza conversaţională, unitate minimală a structurii interacţionale*. Actele intră în componenţa mişcărilor* interacţionale, actul principal, definitoriu pentru tipul de mişcare performat, putând fi asociat cu actele opţionale, deschise spre interlocutor*. Actele opţionale au rolul de a valida mişcarea precedentă a interlocutorului ca o contribuţie la conversaţia* în curs sau de a semnala crearea unei posibilităţi de intervenţie a partenerului. Dc ex.: A. Trebuie să o luăm şi pe Ioana cu noi la munte; B. Da (act de validare a intervenţiei lui A), dar ar trebui s-o întrebăm dacă poate merge (act principal), nu-i aşa? (act de solicitare a unei noi intervenţii a lui A). Actele de validare a mişcării interacţionale precedente îndeplinesc o funcţie rituală - determinată de respectarea cerinţelor principiului politeţii -, fatica sau strategică (de umplere a golurilor în conversaţie), ü. Act de vorbire /verbal/ de limbaj Act complex, realizat prin utilizarea limbii în situaţii* de comunicare concrete. Produs al unei direcţii noi conturate în filosofia limbajului, teoria actelor de vorbire a fost formulată de J.L. Austin şi difuzată mai ales prin intermediul sintezei critice realizate de J.R. Searle, a cărui contribuţie la dezvoltarea ideilor de bază ale predecesorului său nu poate fi neglijată. Punctul de plecare al acestei teorii l-a constituit identificarea de către Austin a clasei verbelor performative şi a distincţiei între enunţuri* caracterizate prin valoare de adevăr (constatative): Ion citeşte o carte, şi enunţuri caracterizate prin reuşită distinge trei tipuri de acte componente: acte locu- ţionare*, ilocuţionare* şi perlocuţionarc*. Rostind un anumit enunţ, vorbitorul emite anumite combinaţii de sunete, organizate sub forma unor secvenţe de structuri morfo-sintactice, care transmit anumite semnificaţii lexicale şi gramaticale (act locuţionar), dar, în acelaşi timp, exprimă o anumită intenţie comunicativă (act ilocuţionar) şi urmăreşte realizarea unui anumit efect asupra interlocutorului (act perlocuţionar). De ex., rostind secvenţa lingvistică Deschide fereastra!, un vorbitor solicită interlocutorului să efectueze o anumită acţiune, urmărind să-l determine pe acesta să-i îndeplinească solicitarea. Este aproape curentă înţelegerea teoriei actelor de vorbire drept teorie a actelor ilocuţionare, întrucât componenta locu- ţionară constituie obiectul de studiu al gramaticii, iar cea perlocuţionară este exterioară enunţului propriu-zis. Conceptul de act de vorbire este astfel identificat cu acela de act ilocuţionar. Vezi ILOCUŢIONAR. L.I.R. ACTANT 1. în accepţia lui L. Tesniere, concept sintactico- semantic definit în raport cu verbul; desemnează persoanele sau lucrurile care participă la proces, iar sintactic, determinanţii ceruţi de verb şi dependenţi, prin restricţii de formă, faţă de acesta. Verbele nu comportă acelaşi număr de actanţi: verbe fără actant, numite avalente sau zero-valente (rom. plouă; fr. il pleut); verbe cu un actant, numite di- sau bivalente (rom. el citeşte o carte; fr. il lit un livre); verbe cu trei actanţi, numite şi trivalente (rom. el dă o carte copilului; fr. il donne le livre â Charles). Speciile de actanţi se deosebesc semantic: cel care face acţiunea / cel care suferă \ ' acţiunea / cel în beneficiul sau în defavoarea căruia se face acţiunea, şi sintactic, după tipul de limbă şi după marca* distinctivă primită. în limbile cu caz* morfologic, cei trei actanţi se deosebesc prin forma de caz: nominativul / acuzativul / dativul (ex. Profesorul dă elevului o carte; el i-o dă); în limbile care nu cunosc caz morfologic sau folosesc mijloace mixte de marcare, distincţia dintre actanţi priveşte topica faţă de verb: antepusă / postpusă (fr. Alfred frappe Bernard), sau nereuşită (performative): Promit să-ti>aduţ~ ispire^ţâ /-absenţa prepoziţiei (fr. Alfred donne le cartea (vezi CONSTATATI V; PERFORMATIVDi ipă^lme â Charges), ca şi tipul de prepoziţie (rom. Ion Austin, în structura oricărui act de voi$ire se pe Ghejărghe la părinţi). în acest model ACTIV 18 de descriere, nominativul subiect este actant de acelaşi tip cu acuzativul obiect direct şi cu dativul obiect indirect, producându-se, pentru prima dată. o includere a subiectului în sfera determinanţilor verbali. In teoriile semantice ulterioare, conceptul devine în exclusivitate semantic; actantul desemnează o persoană sau un lucru angajat în proces şi jucând un «rol»* în funcţie de raportul faţă de proces şi de alţi actanţi. Actantul se defineşte şi nu există decât prin «rolul» semantic jucat în procesul actanţial. Alături de actant, circulă şi se impun termenii rol", caz* (profund), argument*. Actanţii cei mai invocaţi sunt: pacientul*, agentul*, beneficiarul*, sursa*, locativul*, dar inventarul şi termenii utilizaţi diferă de la un autor la altul, chiar de la o lucrare la alta. (Vezi ARGU - MENT; CAZ ir ; ROL.) 2. în naratologie, conceptul a fost introdus şi redefinit de A J. Greimas: actantul este o clasă în care actorii* (= personajele) intră ca elemente componente, între actant şi actor stabilindu-se un raport analogic cu cel dintre invariantă* şi variante* în fonologie; invarianta pe care o constituie actantul se materializează în diversele povestiri concrete sub forma unor actori/ personaje care îndeplinesc aceeaşi funcţie narativă. în analiza structurală a naraţiei se preia deci o parte din accepţia sintactică a conceptului (organizarea în jurul unui pivot verbal, aşa cum îl definise Tesniere), dar se accentuează componenta sa semantică, prin aducerea în discuţie a legăturii dintre actant şi funcţiile narative*. Greimas porneşte de la analiza structurală a basmului popular iniţiată de V.I. Propp şi rafinată ulterior de CI. Bremond. Pentru Propp, personajele (Greimas preferă termenul actori) se definesc prin sferele de acţiune la care

9 participă, sferele fiind alcătuite din fascicule de funcţii care le sunt atribuite. Reducând în clasificare imensul număr de actori după funcţiile pe care aceştia le îndeplinesc, Propp stabilise 7 actanţi posibili pentru basmul rusesc (răufăcătorul, donatorul, obiectul căutării, adju- vantul, mandatarul, eroul, pretinsul erou) încadrabili în 3 clase / funcţii actanţiale: agent, pacient şi beneficiar. Aplicând aceste distincţii într-o analiză semantică a structurilor narative culte, Greimas substituie triada (existentă explicit la Tesniere şi deductibilă în teoria lui Propp) agent - pacient - beneficiar printr-un număr de 6 categorii ordonate în perechi de opoziţii binare, constituind o structură actanţială de bază, care continuă să fie subordonată verbului: subiect vs. obiect (modalitatea lui a putea); remitent vs. destinatar (modalitatea lui a şti); adjuvant vs. opozant (modalitatea lui a vrea). Relaţia dintre actant şi actor este dublă: pe de o parte, se stabileşte între cele două concepte un raport de incluziune, actorul desemnând ocurenţa, iar actantul clasa; pe de altă parte, un singur actor poate reprezenta reuniunea mai multor actanţi (de ex., eroul unui basm poate îndeplini funcţiile actanţiale de subiect, dar şi de destinatar sau chiar de adjuvant, în raport cu naraţia concretă în care figurează ca personaj). (1); M.M. (2). ACTIV,-Ă Termenul nemarcat* al opoziţiilor de diateză*, definit, în raport cu pasivul* şi cu reflexiv*- pronominalul, prin orientarea procesului asupra agentului*, agentul corespunzând cu subiectul gramatical. După cum opoziţiile de diateză sunt privite la nivelul verbului sau al întregii construcţii, se vorbeşte despre verb activ sau despre construcţie activă. Verb ~ Opus celui pasiv şi celui reflexiv-pronominal, verbul activ are o formă nemarcată, deci fără semne speciale, iar ca semnificaţie se distinge prin absenţa semnificaţiei pasive şi a celei reflexive; vezi forma laudă în raport cu este lăudat şi se laudă. Verbul activ selectează, în poziţia subiectului, agentul, iar în poziţia obiectului direct, când acesta este exprimat, pacientul* (ex. Ion laudă conferinţa /pe Gheorghe; Ion citeşte, construcţie în care obiectul direct este neexprimat). Construcţie ~ Construcţie tranzitivă* alcătuită dintr-un verb activ, un subiect reprezentând agentul procesului şi un complement direct, cu condiţia distincţiei referenţiale între subiect şi complement; complementul direct poate fi neexprimat în context, în cazul construcţiilor tranzitive folosite absolut*. Construcţia activă se opune construcţiei pasive, unde obiectul direct ia locul subiectului, iar forma pasivă a verbului ia locul formei active (vezi opoziţia: Ion citeşte cartea - Cartea este citită de Ion); se opune şi construcţiei reflexiv-pronominale, în care subiectul, reprezentând agentul, este co-referenţial cu obiectul (vezi opoziţia: Ion l laudă pe Gheorghe - Ion j se y laudă /pe sine/). Vezi DIATEZĂ; PASIV; REFLEXIV. 19 ACŢIUNE ACTOR în naratologie, element component al unei clase numită actant*; personaj. Raportul dintre actor şi actant este asemănător raportului dintre variante* şi invariantă* din fonologie. Vezi ACTANT. M.M. ACTUALIZARE Concept al lingvisticii moderne care desemnează utilizarea unei unităţi a limbii' în vorbire*. Actualizarea se face de către subiectul vorbitor care dă o reprezentare reală unui sens într-un context* lingvistic şi extralingvistic. Actualizarea unui cuvânt înseamnă a face să coincidă extensia semnificatului* său cu reprezentarea pe care şi-o face vorbitorul despre o anumită realitate; rolul contextului* este esenţial pentru a-i conferi cuvântului un anumit grad de actualizare şi a-i permite să se refere la unul sau mai multe obiecte extralingvistice particulare; de aceea actualizarea este strâns legată de referinţă*. Actualizarea se poate referi la sensul cuvintelor utilizate în context, fie că e vorba de denotaţii*: băiatul era neobişnuit de înalt (unde înalt desemnează extensiunea pe verticală, actualizată ca dimensiune în plus prin context), fie că sunt conotaţii* (fata are o fire rece, unde rece exprimă sensul secundar apreciere psihică numai în combinaţie cu fire). Contextul actualizează diverse relaţii semantice mai puţin obişnuite, cum ar fi prăjinăj bondoacă pentru înalt/scund, în era nici prăjină, nici bondoacă. Uneori este antrenat şi contextul extralingvistic, ca în cazul rom. consens, care după 1990 arc sensul specializat lipsă de conflicte. Actualizarea mai poate fi exprimată prin unele unităţi gramaticale care situează în timp ori în spaţiu o unitate sau o cuantifică: a) Articolul* este unul dintre mijloacele curente de actualizare: nişte oameni reprezintă o actualizare cantitativă, pluralul indică mai mult decât un om, iar articolul desemnează anumiţi oameni, b) Determinanţi ca demonstrativul reprezintă o actualizare în timp sau în spaţiu: aceşti oameni desemnează oamenii dintr-un spaţiu apropiat, oamenii pe care îi am sub ochi. c) Categoria numărului* la verb* reprezintă o actualizare: Vino! Veniţi!, d) Actualizarea se poate face printr-o sintagmă întreagă: Prietenul cel foarte blând. A.B.V. ACŢIUNE 1. Verb de ~ Clasă semantică de verbe exprimând procese în care este implicat fie un autor (agent*), iniţiatorul conştient, în stare să controleze acţiunea (Copilul distruge, cu bună ştiinţă, ceva), fie o forţă, exprimată sau neexprimată, determinând acţiunea fără să o controleze (Grindina distruge recolta); agentul acţionează direct sau prin intermediul unui instrument* şi canalizează acţiunea spre un anumit scop* (sau ţintă*). în serviciul unui beneficiar*. Se opune verbelor de stare*. Fac parte din clasa verbelor de acţiune verbele de mişcare*, care implică un agent voluntar (Ion aleargă / fuge / merge etc.), dar şi verbe a căror

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE Comisia de admitere a inspectoratului general sesiunea ianuarie 2020 D I S P O Z I Ţ I A Preşedintelui Comisiei de admitere

Mai mult

Inadecvări terminologice în gramatica limbii române actuale

Inadecvări terminologice în gramatica limbii române actuale GRAMATICĂ INADECVĂRI TERMINOLOGICE ÎN GRAMATICA LIMBII ROMÂNE ACTUALE ANCA-PATRICIA STOENESCU Cuvinte-cheie: gramatică, morfologie, particulă, morfem În gramaticile academice ale limbii române actuale

Mai mult

UNIVERSITATEA ADVENTUS DIN CERNICA FACULTATEA DE TEOLOGIE ȘI ȘTIINȚE SOCIALE T E M A T I C A pentru proba scrisă la Limba și literatura română pentru

UNIVERSITATEA ADVENTUS DIN CERNICA FACULTATEA DE TEOLOGIE ȘI ȘTIINȚE SOCIALE T E M A T I C A pentru proba scrisă la Limba și literatura română pentru T E M A T I C A pentru proba scrisă la Limba și literatura română pentru candidații la admitere la programul de studii Pedagogia învățământului primar și preșcolar, cu diplomă de bacalaureat obținută în

Mai mult

TVR Cultural

TVR Cultural (1 31 iulie 2012) Postul Data, ora 21.08 21.09 21.36 Emisiune, autorul greşelii V... de la vizual, titraj Greşeala Forma corectă Explicaţia greşelii Fie că dau examen de absolvire a celor patru ani de

Mai mult

BAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj total 1. Rescrie, din lista propusă, un sinonim con

BAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj total 1. Rescrie, din lista propusă, un sinonim con BAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj 1. Rescrie, din lista propusă, un sinonim contextual adecvat pentru substantivul putere şi argumentează-ţi,

Mai mult

Liliana AGACHE INTRODUCERE Prezenta lucrare este destinată tuturor celor ce urmăresc să se exprime în conformitate cu normele lingvistice şi literare

Liliana AGACHE INTRODUCERE Prezenta lucrare este destinată tuturor celor ce urmăresc să se exprime în conformitate cu normele lingvistice şi literare Liliana AGACHE INTRODUCERE Prezenta lucrare este destinată tuturor celor ce urmăresc să se exprime în conformitate cu normele lingvistice şi literare actuale, în scris şi oral. Se adresează cu precădere

Mai mult

Microsoft Word - Sorina Mangu.docx

Microsoft Word - Sorina Mangu.docx NORMELE LIMBII ROMÂNE LITERARE Abatere și greșeală Greșeala, abaterea reprezintă unul dintre principalele surse ale dezvoltării limbii. Evoluția limbilor și rolul greșelii în acest proces au fost recunoscute

Mai mult

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SECŢIUNEA A Limba şi literatura română clasa a V-a ETAPA LOCALĂ

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SECŢIUNEA A Limba şi literatura română clasa a V-a ETAPA LOCALĂ OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SECŢIUNEA A Limba şi literatura română clasa a V-a ETAPA LOCALĂ 16 februarie 2019 Barem de corectare şi de notare Se punctează oricare alte formulări/modalități

Mai mult

Microsoft Word - Comparatie clasa a VI-a L2.doc

Microsoft Word - Comparatie clasa a VI-a L2.doc CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 1.1 să selecteze informaţii - răspunsuri la întrebări; particulare dintr-un

Mai mult

teste limba romana cl 5_final.indd

teste limba romana cl 5_final.indd Mihaela Daniela Cîrstea Laura Raluca Surugiu Limba și literatura română Teste de evaluare pentru clasa a V-a Sugestii de rezolvare Date despre autoare: Mihaela Daniela Cîrstea profesor, grad didactic I,

Mai mult

Microsoft Word - Curs_09.doc

Microsoft Word - Curs_09.doc Capitolul 7. Proiectarea conceptuală Scop: reprezentarea cerinţelor informale ale aplicaţiei în termenii descrierii complete şi formale dar independent de criteriul folosit pentru reprezentare în sistemul

Mai mult

Microsoft Word - 03 LRC_MORFOLOGIE.doc

Microsoft Word - 03 LRC_MORFOLOGIE.doc FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia 1.2. Facultatea Facultatea de Istorie şi Filologie 1.3. Departamentul Departamentul Filologie

Mai mult

Post

Post Post Data, ora.iii, 3.03.III, 6.40 6.28 6.28 7.48 4.III, 6.4 8.III, 8.25.III, 4.32.III, 5. (martie 20) Emisiune, autorul greşelii Greşeala Forma corectă Explicaţia greşelii titraj Primăvara la maxim Primăvara

Mai mult

Microsoft Word - Mihailesc Dan_Test logica (1).doc

Microsoft Word - Mihailesc Dan_Test logica (1).doc Variantă subiecte bacalaureat 2018 Proba E. d) Logică, argumentare şi comunicare Conform modelului publicat Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este

Mai mult

Fisa LRC - SINTAXA - an 3 sem 2

Fisa LRC - SINTAXA - an 3 sem 2 FIŞA DISCIPLINEI 2014-2015 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea

Mai mult

ANEXA la REGULAMENT SPECIFIC privind organizarea și desfăşurarea Olimpiadei de limbi romanice (franceză, spaniolă, italiană, portugheză) nr /10.

ANEXA la REGULAMENT SPECIFIC privind organizarea și desfăşurarea Olimpiadei de limbi romanice (franceză, spaniolă, italiană, portugheză) nr /10. ANEXA la REGULAMENT SPECIFIC privind organizarea și desfăşurarea Olimpiadei de limbi romanice (franceză, spaniolă, italiană, portugheză) nr. 46022/10.11.2016 PROBA A STRUCTURA SUBIECTELOR LIMBILE FRANCEZĂ,

Mai mult

Plan Maghiara AsiB_FINAL_CORECTAT.xls

Plan Maghiara AsiB_FINAL_CORECTAT.xls Pag. 1/10 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil 2015-2018 UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE Domeniul: Limbă şi literatură Specializarea/Programul de studiu: LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARA

Mai mult

CURRICULUM VITAE

CURRICULUM VITAE CURRICULUM VITAE NUMELE ŞI PRENUMELE: NEDELCU MIHAELA ISABELA DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 30.04.1975, Câmpulung, judeţul Argeş ADRESA DE LA SERVICIU: Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, str.

Mai mult

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE LOCURI ȘI SPECIALIZĂRI ADMITERE 2018 ATENȚIE! TOATE SPECIALIZĂRILE DE MAI JOS AU

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE LOCURI ȘI SPECIALIZĂRI ADMITERE 2018 ATENȚIE! TOATE SPECIALIZĂRILE DE MAI JOS AU LOCURI ȘI SPECIALIZĂRI ADMITERE 2018 ATENȚIE! TOATE SPECIALIZĂRILE DE MAI JOS AU DURATA DE STUDIU 3 ANI (6 SEMESTRE), IAR FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ESTE CU FRECVENȚĂ (ZI). LOCURILOR DE MAI JOS LI SE ADAUGĂ 15

Mai mult

Construcții cu subiect dublu în limba română actuală. O perspectivă HPSG

Construcții cu subiect dublu în limba română actuală. O perspectivă HPSG Construcţii cu subiect dublu în limba română actuală. O perspectivă HPSG VERGINICA BARBU Facultatea de Litere Universitatea din Bucureşti Scopul lucrării: Teoriile gramaticale moderne postulează o singură

Mai mult

Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați Facultatea de Litere Domeniul de licență: Limbă şi literatură Program de studii universitare de licenţă: Lim

Universitatea Dunărea de Jos din Galați Facultatea de Litere Domeniul de licență: Limbă şi literatură Program de studii universitare de licenţă: Lim PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT Cerinţe pentru obţinerea diplomei / Verificarea normelor ARACIS Tip ore Nr. ore % Tip credit Nr. credite % Discipline obligatorii (OB) 1388 77,98 Credite la discipline obligatorii 152

Mai mult

Post

Post (octombrie 2012) Post Data, ora 17.03 17.26 17.30 22.50 22.52 8.10 8.13 8.13 8.15 Emisiunea, autorul greşelii Ştirile, Ştirile, Ştirile, jurnalist Ştirile, Ştirile, Ştirile, Ştirile, scris pe ecran Ştirile,

Mai mult

Microsoft Word - Memorator romana 5-8_ doc

Microsoft Word - Memorator romana 5-8_ doc MIHAELA DANIELA CÎRSTEA LAURA RALUCA SURUGIU MEMORATOR DE LIMBA I LITERATURA ROMÂN pentru clasele V-VIII Edi ia a III-a Editura Paralela 45 Editura Paralela 45 Redactare: Adriana Oprea, Daniel Mitran Tehnoredactare

Mai mult

Plan LC_Maghiara_FINAL.xlsx

Plan LC_Maghiara_FINAL.xlsx Pag. 1/11 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar 2015-2016 UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE IV.EXAMENUL DE LICENŢĂ - perioada 29 iunie-2 iulie Proba 1: Evaluarea

Mai mult

Microsoft Word - 01_Progr_bac_2010_A_limba_romana.doc

Microsoft Word - 01_Progr_bac_2010_A_limba_romana.doc MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMENUL DE BACALAUREAT Aprobată prin

Mai mult

Слайд 1

Слайд 1 CAPITOLUL IV FUNCŢIILE CULTURII FIZICE Lecţia 13 TEMA: Cultura fizică - factor de socializare. Integrarea socială - efect al socializării prin cultura fizică. Cultura fizică - activităţi instructiv educative.

Mai mult

Progresivitatea dezvoltării limbajului la preșcolari prin aplicarea probelor de evaluare

Progresivitatea dezvoltării limbajului la preșcolari prin aplicarea probelor de evaluare MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC DISERTAŢIE PROGRESIVITATEA DEZVOLTĂRII

Mai mult

BAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj total 1. Rescrie, din textul propus, câte un sinoni

BAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj total 1. Rescrie, din textul propus, câte un sinoni BAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj 1. Rescrie, din textul propus, câte un sinonim adecvat pentru cuvintele: 2. Alcătuieşte câte un enunț

Mai mult

I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere

I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere proprie sau o idee, când comunicăm anumite impresii

Mai mult

Microsoft Word - Mapa 0.doc

Microsoft Word - Mapa 0.doc ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU PROBLEME DE LOGICĂ VOL. XIII Dragoş POPESCU Coordonatori: Ştefan-Dominic GEORGESCU EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2010

Mai mult

Pag. 1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE Domeniul: Limbă

Pag. 1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE Domeniul: Limbă Pag. 1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar 2017-2018 UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE Domeniul: Limbă și literatură Specializarea/Programul de studiu: LIMBA

Mai mult

GRUPA: mare EDUCATOARE: Taras Claudia TEMA ANUALA: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? TEMA PROIECTULUI: În lumea basmelor SUBTEMA: Harnic, cinstit

GRUPA: mare EDUCATOARE: Taras Claudia TEMA ANUALA: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? TEMA PROIECTULUI: În lumea basmelor SUBTEMA: Harnic, cinstit GRUPA: mare EDUCATOARE: Taras Claudia TEMA ANUALA: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? TEMA PROIECTULUI: În lumea basmelor SUBTEMA: Harnic, cinstit şi bun TEMA ACTIVITĂŢII: Fata babei şi fata moşneagului

Mai mult

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul

Mai mult

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea   marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Un exemplu: automatul de cafea acțiuni (utilizator): introdu

Mai mult

Microsoft Word - BAC sociologie

Microsoft Word - BAC sociologie Colecţia SUBIECTE POSIBILE Editura Paralela 45 Lucrarea este elaborată conform programei şcolare în vigoare pentru bacalaureat. Redactare: Daniel Mitran Tehnoredactare: Iuliana Ene Pregătire de tipar &

Mai mult

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era de 535.140 de persoane. Cercetătorii și activiștii

Mai mult

ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f

ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja far Mohammed ibn Musâ al- Khowârizmî în cartea sa intitulată

Mai mult

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru EDUCA IE MUZICAL CLASA a IX-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL WAL

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru EDUCA IE MUZICAL CLASA a IX-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL WAL MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru EDUCA IE MUZICAL CLASA a IX-a ALTERNATIVA EDUCA IONAL WALDORF Aprobat prin Ordin al Ministrului nr. / Bucureşti

Mai mult

Acasă TV, dewcembrie 2007

Acasă TV, dewcembrie 2007 National TV, decembrie 2007 Alexandru Nicolae 27 noiembrie 15.59 Miezul problemei moderator Era să le zic bulangii, îmi cer scuze (e vorba Stilistică Inadecvare 16.10 Miezul problemei 16.10 Miezul problemei

Mai mult

Prima TV_martie2008

Prima TV_martie2008 Postul: Monitorizare: Blanca Croitor Perioada: 1 21 martie 2008 Postul Ziua, ora 2.III; 18.08 2.III; 18.44 Emisiunea, autorul greşelii Greşeala Varianta corectă ExplicaŃia copertina unei reprezentanńe

Mai mult

T1_BAC

T1_BAC Clasa a VIII-a SUBIECTUL I...(40 p) 1. Sunt aproximativ 40 de cuvinte. Sunt punctate și prepozițiile și conjuncțiile care nu se repetă. SUBIECTUL II... (30 p) 1. 2p x 5 cuvinte 10 p 2. 8 p (8 verbe x 1p)

Mai mult

Anexa 2

Anexa 2 Denumirea disciplinei ENGLEZA JURIDICĂ FISA DISCIPLINEI Codul disciplinei Anul de studiu II Semestrul* I Tipul de evaluare finală (E / V / C) V Categoria formativă a disciplinei DU DF-fundamentală, DG-generală,

Mai mult

DOMENIUL: Matematica

DOMENIUL: Matematica PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând cu anul universitar 2013-2014 Program postuniversitar de conversie profesională Facultatea: MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ Programul de studii: MATEMATICĂ Forma de învățământ:

Mai mult

Anexa nr. 2 la OMEN nr BAC 2014 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ BACALAUREAT 2014 PROGRAMA DE EXAMEN pentru

Anexa nr. 2 la OMEN nr BAC 2014 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ BACALAUREAT 2014 PROGRAMA DE EXAMEN pentru Anexa nr. 2 la OMEN nr. 4.923 2013 BAC 2014 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ BACALAUREAT 2014 PROGRAMA DE EXAMEN pentru disciplina limba şi literatura română. Filiera teoretică

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation GEOGRAFIE FIZICĂ GENERALĂ Tutore curs: Conf. dr. MARIAN ENE Metodologia geografică este esenţială în înţelegerea specificului cunoaşterii ştiinţifice, a principiilor şi regulilor care stau la baza demersului

Mai mult

Anexă nr.5hsu nr. 80/2019 Ghidul Metodologic privind elaborarea şi prezentarea lucrării de certificare a competențelor PREAMBUL Prezentul ghid are dou

Anexă nr.5hsu nr. 80/2019 Ghidul Metodologic privind elaborarea şi prezentarea lucrării de certificare a competențelor PREAMBUL Prezentul ghid are dou Anexă nr.5hsu nr. 80/2019 Ghidul Metodologic privind elaborarea şi prezentarea lucrării de certificare a competențelor PREAMBUL Prezentul ghid are două obiective esenţiale: stabilirea structurii lucrării

Mai mult

UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ Curriculum la unitatea de curs Introduc

UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ Curriculum la unitatea de curs Introduc UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ Curriculum la unitatea de curs Introducere în filologia romanică 023 Filologie 0231 Studiul

Mai mult

Probleme ale omonimiei gramaticale: elementul predicativ suplimentar

Probleme ale omonimiei gramaticale: elementul predicativ suplimentar PROBLEME ALE OMONIMIEI GRAMATICALE: ELEMENTUL PREDICATIV SUPLIMENTAR Florina-Maria Băcilă (Universitatea de Vest din Timişoara) florina_bacila@yahoo.com The Problematics of Grammatical Homonymy: the Subject

Mai mult

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI Ediția a IX-a FAZA INTERJUDEȚEANĂ 5 mai 2018 CLASA a IV-a 1. Toate subiec

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI Ediția a IX-a FAZA INTERJUDEȚEANĂ 5 mai 2018 CLASA a IV-a 1. Toate subiec Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI Ediția a IX-a FAZA INTERJUDEȚEANĂ 5 mai 2018 CLASA a IV-a 1. Toate subiectele sunt obligatorii. 2. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Mai mult

VALORIFICAREA EXPERIENŢEI POZITIVE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL PORNIND DE LA COMPETENŢE CA FINALITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂRII Prof. P

VALORIFICAREA EXPERIENŢEI POZITIVE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL PORNIND DE LA COMPETENŢE CA FINALITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂRII Prof. P VALORIFICAREA EXPERIENŢEI POZITIVE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL PORNIND DE LA COMPETENŢE CA FINALITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂRII Prof. Popa Daniela Livia Liceul Tehnologic Sfântul Pantelimon,

Mai mult

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA Facultatea: LITERE, TEOLOGIE ŞI ISTORIE MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Programul de studii: Limba şi literatur

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA Facultatea: LITERE, TEOLOGIE ŞI ISTORIE MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Programul de studii: Limba şi literatur PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Valabil pentru anii I-II - anul universitar 2015-2016 Programul de studii universitare de licenţă Limba şi literatura engleză Limba şi literatura germană Domeniul fundamental Ştiinţe

Mai mult

Avizat Director, Avizat, Director CJRAE PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT Numele şi prenumele elevului(ei):.. Data şi locul naşterii: Domiciliul: Şc

Avizat Director, Avizat, Director CJRAE PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT Numele şi prenumele elevului(ei):.. Data şi locul naşterii: Domiciliul: Şc Avizat Director, Avizat, Director CJRAE PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT Numele şi prenumele elevului(ei):.. Data şi locul naşterii: Domiciliul: Şcoala/instituţia: Echipa de lucru: Profesorii clasei,

Mai mult

Învăţământ preuniversitar

Învăţământ preuniversitar Nivel Învăţământ preuniversitar PostCatedră (Disciplina principală de încadrare) 1. Cultură şi civilizaţie românească 2. Cenaclu literar creaţie literară 3. Redacţie presă radio TV 4. Jurnalism ziaristică

Mai mult

MergedFile

MergedFile PROIECT DIDACTIC Clasa a VI-a Matematică Proiect didactic realizat de Nicoleta Popa, profesor Digitaliada, revizuit de Ioan Popa, profesor Digitaliada Textul și ilustrațiile din acest document începând

Mai mult

Probleme date la examenul de logică matematică şi computaţională. Partea a II-a Claudia MUREŞAN Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică ş

Probleme date la examenul de logică matematică şi computaţională. Partea a II-a Claudia MUREŞAN Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică ş Probleme date la examenul de logică matematică şi computaţională. Partea a II-a Claudia MUREŞAN Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică Academiei 4, RO 0004, Bucureşti, România

Mai mult

Expresii ale cauzativităţii în dispozitivul hotărârii judecătoreşti

Expresii ale cauzativităţii în dispozitivul hotărârii judecătoreşti EXPRESII ALE CAUZATIVITĂŢII ÎN DISPOZITIVUL HOTĂRÂRII JUDECĂTOREŞTI ALINA GIOROCEANU Universitatea din Craiova 1. Precizări preliminare Ţinta prezentei lucrări nu o constituie inovaţiile teoretice, ci

Mai mult

TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI UNVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CATEDRA: TEORIA ŞI METODICA CULTURII FIZICE TEORIA ŞI METODICA EDUCAŢIEI FIZICE Lecţia nr.2 TEMA: SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE ŞI EDUCARE ÎN EDUCAŢIE

Mai mult

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA Facultatea: LITERE, TEOLOGIE ŞI ISTORIE MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Programul de studii: Limba şi literatur

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA Facultatea: LITERE, TEOLOGIE ŞI ISTORIE MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Programul de studii: Limba şi literatur PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Valabil pentru anii I-II anul universitar 2015-2016 Programul de studii universitare de licenţă Limba şi literatura engleză Limba şi literatura română Domeniul fundamental Ştiinţe umaniste

Mai mult

GRUPA BAMBINI 1 RAPORT EDUCAȚIONAL LUNA MAI 2019 Despre NORMALIZARE Normalizarea este obiectivul final al educaţiei Montessori. Dar ce este normalizar

GRUPA BAMBINI 1 RAPORT EDUCAȚIONAL LUNA MAI 2019 Despre NORMALIZARE Normalizarea este obiectivul final al educaţiei Montessori. Dar ce este normalizar RAPORT EDUCAȚIONAL 2019 Despre NORMALIZARE Normalizarea este obiectivul final al educaţiei Montessori. Dar ce este normalizarea? Normalizarea este un proces de vindecare care te duce înapoi la starea normală,

Mai mult

E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO

E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba E. d) Informatică Varianta 10 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. În rezolvările cerute,

Mai mult

Investeşte în oameni

Investeşte în oameni FIŞA DISCIPLINEI 1 1. Date despre program 1.1 Instituţ ia de învăţ ământ superior Universitatea Politehnica din Timişoara 1. Facultatea / Departamentul 3 Ştiinţ e ale Comunicării / Comunicare şi Limbi

Mai mult

Microsoft Word Statistica economica.doc

Microsoft Word Statistica economica.doc Nr. din Formular cod: USAM-CJ-AQ-F.002.01.03 FIŞA DISCIPLINEI Se vor completa toate rubricile formularului, conform Indicaţiilor privind completarea Formularului Specificaţie Curs, din Manualul Calităţii.

Mai mult

Microsoft Word J0007.doc

Microsoft Word J0007.doc HOTĂRÂREA CURŢII DIN 10 DECEMBRIE 1968 1 Comisia Comunităţii Economice Europene împotriva Republicii Italiene Cauza 7/68 În cauza 7/68, COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE, reclamantă, reprezentată de consilierul

Mai mult

Lege Nr. 97 din pentru modificarea şi completarea Legii nr. 66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilo

Lege Nr. 97 din pentru modificarea şi completarea Legii nr. 66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilo Republica Moldova PARLAMENTUL LEGE Nr. 97 din 13.05.2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor

Mai mult

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathematics Olympiad 2013. Data: 12 martie 2013. Autor: Dan

Mai mult

ANEXA nr. 3 la metodologie FIŞA DE EVALUARE a activităţii didactice în cadrul inspecţiei speciale la clasă Unitatea de învăţământ:... Numele şi prenum

ANEXA nr. 3 la metodologie FIŞA DE EVALUARE a activităţii didactice în cadrul inspecţiei speciale la clasă Unitatea de învăţământ:... Numele şi prenum ANEXA nr. 3 la metodologie a activităţii didactice în cadrul inspecţiei speciale la clasă Inspecţia este efectuată de directorul/directorul adjunct:... Aspecte urmărite Cunoaştere ştiinţifică şi curriculară

Mai mult

Microsoft Word - Pascale Evdochia_Sa nu uitam limba stramoseasca.docx

Microsoft Word - Pascale Evdochia_Sa nu uitam limba stramoseasca.docx Programa de opțional pentru grădiniță SĂ NU UITĂM LIMBA STRĂMOŞEASCĂ ARGUMENT Ruşii lipoveni, avându-şi originile în Rusia, fac parte din diaspora rusă europeană şi utilizează drept limbă de comunicare

Mai mult

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII- Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard 3 Algebră Capitolul I. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale

Mai mult

Microsoft Word - Curs_08.doc

Microsoft Word - Curs_08.doc Partea a II-a. Proiectarea bazelor de date Capitolul 6. Tehnici de proiectare şi modele În capitolele precedente s-au analizat modele de baze de date şi limbaje, presupunând în cele mai multe cazuri că

Mai mult

Microsoft Word - LJC%20-%202011[1].doc

Microsoft Word - LJC%20-%202011[1].doc UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA:

Mai mult

Microsoft Word - Damaschin_Eniko_Contractul_clasificat_PAGINAT_.doc

Microsoft Word - Damaschin_Eniko_Contractul_clasificat_PAGINAT_.doc Noţiuni introductive privind contractul clasificat Capitolul II NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CONTRACTUL CLASIFICAT ŞI INFORMAŢIILE CLASIFICATE. Noţiunea de contract Fundamentul unei societăţi, printre

Mai mult

Microsoft Word - 2 Filtre neliniare.doc

Microsoft Word - 2 Filtre neliniare.doc 20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls

Mai mult

Unitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul e

Unitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul e Unitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul educației nonformale în activitatea de învățare și influența

Mai mult

EDC_HRE_VOL_2_ROM.pdf

EDC_HRE_VOL_2_ROM.pdf UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4 CONFLICT Învățământ primar Regulile ajută la rezolvarea conflictelor 4.1. Totul este în regulă! Chiar așa? Ce probleme sau conflicte putem observa în clasa noastră? 4.2. Așa procedăm

Mai mult

UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ CURRICULUM la unitatea de curs TIPOLOGI

UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ CURRICULUM la unitatea de curs TIPOLOGI UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ CURRICULUM la unitatea de curs TIPOLOGIA LIMBILOR Ciclul II - studii superioare de maşter

Mai mult

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT începând cu anul universitar Programul de studii universitare de licență: LIMBI MODERNE APLICATE (limba A = limba română,

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT începând cu anul universitar Programul de studii universitare de licență: LIMBI MODERNE APLICATE (limba A = limba română, PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT începând cu anul universitar 2017-2018 Programul de studii universitare de licență: LIMBI MODERNE APLICATE (limba A = limba română, limba B = prima limbă străină: engleză, franceză,

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Tipuri de studii clinice Descriere unui fenomen de sănătate Evaluarea unei atitudini terapeutice 1 Tipuri de studii clinice Domeniile cercetării clinice: 1. Descrierea unui fenomen de sănătate 2. Punerea

Mai mult

Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014

Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea   marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014 Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014 Unde aplicăm verificarea realizabilității? probleme de căutare și

Mai mult

CURRICULUM VITAE

CURRICULUM VITAE MIHAELA ISABELA NEDELCU CURRICULUM VITAE DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 30.04.1975, Câmpulung, judeţul Argeş ADRESA DE LA SERVICIU: Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, str. Edgar Quinet nr. 5 7,

Mai mult

ff j2j - Z MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPU BLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA APROBAT: 2015 APROBAT: fef JGSlka 20 3 / 2015 P, Z. hsu > UNI

ff j2j - Z MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPU BLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA APROBAT: 2015 APROBAT: fef JGSlka 20 3 / 2015 P, Z. hsu > UNI ff j2j - Z MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPU BLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA APROBAT: 2015 APROBAT: fef JGSlka 20 3 / 2015 P, Z. hsu > UNIVERSITATEA STAT din MOLDOVA Facultatea Litere PLAN

Mai mult

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA INTERJUDEȚEANĂ Ediția a IX-a 5 mai 2018 CLASA a III-a 1. Toate subi

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA INTERJUDEȚEANĂ Ediția a IX-a 5 mai 2018 CLASA a III-a 1. Toate subi Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA INTERJUDEȚEANĂ Ediția a IX-a 5 mai 2018 CLASA a III-a 1. Toate subiectele sunt obligatorii. 2. Se acordă 10 puncte din

Mai mult

I. Citeşte textul. Realizează sarcinile propuse. Tom este erou 1.Era la gară cu un vraf de ziare subsuoară. Deodată văzu un tablou înspăimîntător. Un

I. Citeşte textul. Realizează sarcinile propuse. Tom este erou 1.Era la gară cu un vraf de ziare subsuoară. Deodată văzu un tablou înspăimîntător. Un I. Citeşte textul. Realizează sarcinile propuse. Tom este erou.era la gară cu un vraf de ziare subsuoară. Deodată văzu un tablou înspăimîntător. Un vagon de marfă deşert, decuplat fiind de la tren, porni

Mai mult

Microsoft Word RFC.doc

Microsoft Word RFC.doc FIŞ A DISCIPLINEI Denumirea Reglarea firmei prin costuri Codul DS 508 Semestrul Numărul de credite 6 Facultatea Textile Pielărie şi Management Industrial Numărul orelor pe semestru Domeniul Inginerie industrială

Mai mult

CONCURSUL VALENŢE EUROPENE ÎN EDUCAŢIE - adresat elevilor de liceu - Ediţia a III-a, mai 2019 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE Secțiunea

CONCURSUL VALENŢE EUROPENE ÎN EDUCAŢIE - adresat elevilor de liceu - Ediţia a III-a, mai 2019 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE Secțiunea CONCURSUL VALENŢE EUROPENE ÎN EDUCAŢIE - adresat elevilor de liceu - Ediţia a III-a, 23-24 mai 2019 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE Secțiunea I: Abilități oratorice și discursive Tema pentru anul

Mai mult

PROBLEME PRIVIND INSTABILITATEA UNOR CALCULE ALE MECANISMELOR

PROBLEME  PRIVIND  INSTABILITATEA  UNOR      CALCULE  ALE  MECANISMELOR INSTABILITĂŢI DE CALCUL LA ANALIZA DIADEI RRR s.l. univ. dr. ing. Valentina MANEA s.l.univ.dr.ing. Raluca GRASU Rezumat. Se studiază instabilităţile de calcul care apar la analiza diadei RRR, cauzate de

Mai mult

Microsoft Word - TST docx

Microsoft Word - TST docx FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei 1.3

Mai mult

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE CATEGORIILE GRUPULUI NOMINAL ÎNTRE DEICTIC ŞI ANAFORIC, AFLECTIVAL ŞI FLECTIVAL -teză de

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE CATEGORIILE GRUPULUI NOMINAL ÎNTRE DEICTIC ŞI ANAFORIC, AFLECTIVAL ŞI FLECTIVAL -teză de UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE CATEGORIILE GRUPULUI NOMINAL ÎNTRE DEICTIC ŞI ANAFORIC, AFLECTIVAL ŞI FLECTIVAL -teză de doctorat- REZUMAT Coord. ştiinţific: Prof. univ. dr.

Mai mult

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: 2017 Nr. de înregistrare a planului de învăţământ APROBAT: UNIVERSITATEA

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: 2017 Nr. de înregistrare a planului de învăţământ APROBAT: UNIVERSITATEA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: 2017 Nr. înregistrare a planului învăţământ APROBAT: UNIVERSITATEA DIN MOLDO SENATUL USM din 30 Proces-verbal nr. 4 lo w Facultatea

Mai mult

Chestionar privind despăgubiri collective

Chestionar privind despăgubiri collective Chestionar privind despăgubiri colective Răspunsuri chestionar despăgubiri colective (collective redress) 1. Ce valoare adaugată ar aduce introducerea unui nou mecanism de despăgubire colectivă (încetarea

Mai mult

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Valabil începând cu anul universitar 2013-2014 UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE Programul de studii universitare de licenţă: INFORMATICĂ Domeniul fundamental:

Mai mult

Centrul Naţional Anticorupţie -

Centrul Naţional Anticorupţie - CENTRUL NAŢIONAL ANTICORUPŢIE AL REPUBLICII MOLDOVA NATIONAL ANTI-CORRUPTION CENTER REPUBLIC OF MOLDOVA RAPORT DE EXPERTIZĂ ANTICORUPŢIE asupra nivelului coruptibilităţii proiectului de lege privind informarea

Mai mult

Communicate at your best - Manual - Cap 3 - RO

Communicate at your best - Manual - Cap 3 - RO 1. Principii de bază Ce trebuie să luăm în considerare atunci când comunicăm la birou? Comunicarea la birou nu este nici complicată, nici foarte simplă. Fiecare dintre noi are competențe de bază în interacțiunea

Mai mult

a

a CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER EDIŢIA 2011-2012 / ETAPA I LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a III-a Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 60

Mai mult

Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa

Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; paranteze: (, ); simbolul de egalitate =; cuantificatorul

Mai mult

Microsoft Word - Ghid de elaborare a lucrarii de licenta MM-MK (ATENTIE - an referinta diagnostic economico-financiar pag.3)

Microsoft Word - Ghid de elaborare a lucrarii de licenta MM-MK  (ATENTIE - an referinta diagnostic economico-financiar pag.3) UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT - MARKETING GHID DE ELABORARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ Domeniul de licență: Marketing Specializarea: Marketing

Mai mult

Microsoft Word - Curs1.docx

Microsoft Word - Curs1.docx 1. REPREZENTAREA INFORMAȚIILOR ÎN CALCULATOR 1.1. CONCEPTUL DE DATĂ ȘI INFORMAȚIE Datele desemnează elementele primare, provenind din diverse surse, fără o formă organizată care să permită luarea unor

Mai mult

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),

Mai mult