Noul Testament pentru omul obişnuit, îşi propune ca Evangheliile şi Apostolii să poată fi citite cu uşurinţă, şi înţelese, în timp scurt

Transcriere

1 CARTEA CREŞTINĂ SAU NOUL TESTAMENT PENTRU CEI MULŢI DOCOLINA Mihăilă Cartea Creştină sau Noul Testament pentru cei mulţi se adresează celor care nu cunosc Noul Testament, deci nu sunt îndoctrinaţi cu Vechiul Testament. Cred că aşa ar fi arătat Evanghelia Creştină a apostolului Pavel, ce nu poate fi găsită, oferindu-ni-se, în schimb, scrieri anticreştine. Fiind apostolul altor popoare, Pavel nu avea nevoie de Vechiul Testament şi nici creştinii de azi. Când citiţi Cartea Creştină sau Noul Testament pentru cei mulţi luaţi N.T., dacă doriţi, pentru a vă convinge de exactitatea celor scrise. Am respectat învăţătura şi mesajul evanghelic creştin, folosind cuvintele din zilele noastre, în limba română, fără a scrie versetele cuvânt cu cuvânt 1

2 CUPRINSUL DUPĂ EVANGHELIŞTI ŞI APOSTOLI Cuprinsul 2 Cuprinsul capitolelor 3 De ce Noul Testament pentru cei mulţi?...8 Evanghelia după Matei 10 Evanghelia după Marcu 33 Evanghelia după Luca 37 Evanghelia după Ioan 49 Faptele Apostolilor 63 Scrisoarea (epistola) lui Pavel către romani 76 Prima scrisoare a lui Pavel către corinteni 83 A doua scrisoare a lui Pavel către corinteni 89 Scrisoarea lui Pavel către galateni 94 Scrisoarea lui Pavel către efeseni 96 Scrisoarea lui Pavel către filipeni 99 Scrisoarea lui Pavel către coloseni 101 Prima scrisoare a lui Pavel către tesaloniceni 103 A doua scrisoare a lui Pavel către tesaloniceni 105 Prima scrisoare a lui Pavel către Timotei 106 A doua scrisoare a lui Pavel către Timotei 108 Scrisoarea lui Pavel către Tit 110 Scrisoarea lui Pavel către Filimon 111 Scrisoarea sobornicească a lui Iacov 111 Prima scrisoare sobornicească a lui Petru 114 A doua scrisoare sobornicească a lui Petru 116 Prima scrisoare sobornicească a lui Ioan 117 A doua scrisoare sobornicească a lui Ioan 118 A treia scrisoare sobornicească a lui Ioan 119 Scrisoarea sobornicească a lui Iuda, fratele lui Iacov (Iacob) 119 Apocalipsa 119 Bibliografie 122 2

3 CUPRINSUL CAPITOLELOR MATEI /Pagina 10 capitolul 1: Naşterea Domnului. 2: Magii la Ierusalim. Plecarea în Egipt. Uciderea pruncilor. Întoarcerea din Egipt. 3: Ioan Botezătorul. Botezul Domnului. 4: Chemarea celor patru ucenici şi vindecarea bolnavilor. 5: Fericirile sau predica de pe munte. Sarea pământului şi lumina lumii. Legea şi prorocii V.T. Despre crimă, împăcare şi iertare. Divorţul. Să nu juraţi! Răbdarea şi iubirea duşmanilor. 6: Rugăciune şi milostenie. Tatăl nostru. Postul. Comori. Nu puteţi sluji la doi stăpâni. Griji şi gânduri degeaba. 7: Judecăţile omeneşti. Stăruinţa în rugăciune. Poarta şi calea. Mincinoşii. Temelia sigură. 8: Vindecarea unui lepros, sluga unui sutaş, soacra lui Petru şi a altor bolnavi. Cum urmăm pe Domnul Iisus Cristos? Potolirea furtunii. 9: Vindecarea unui slăbănog. Masa cu cei păcătoşi. Postul. Fiica lui Iair şi femeia bolnavă. Vindecarea celor doi orbi. 10: Chemarea apostolilor şi trimiterea lor la provăduire. 11: Trimişii lui Ioan Botezătorul. Mărturia Domnului Iisus Cristos despre Ioan. Chemarea celor necăjiţi. 12: Sărbătoarea. Omul cu mâna uscată. Domnul Iisus Cristos este Dumnezeu Fiul Cel asemenea Tatălui. Păcatul împotriva Duhului Sfânt nu se iartă. Rudele Domnului Iisus Cristos. 13: Pilda semănătorului. Pilda neghinei, seminţei de muştar şi aluatului. Comoara şi mărgăritarul. Pilda plasei de pescuit. Necredinţa unora din Nazaret. 14: Moartea lui Ioan Botezătorul. Înmulţirea pâinilor. Domnul Iisus Cristos umblă pe apă. 15: Fariseilor! sunteţi călăuze oarbe. Femeia cananeancă. A doua înmulţire a pâinilor. 16: Feriţi-vă de învăţătura fariseilor şi saducheilor! Domnul Iisus Cristos este Dumnezeu devenit Om. Vestirea patimilor Sale. 17: Schimbarea la faţă. Vindecarea lunaticului. Domnul Iisus Cristos vorbeşte ucenicilor despre moartea şi învierea Sa. Plătirea taxelor. 18: Cine-i mai mare în împărăţia lui Dumnezeu? Iertarea greşealelor. Omul care a fost iertat, dar el nu iartă pe altul. 19: Căsnicia şi divorţul. Iisus Cristos şi copiii. Tânărul bogat. Viaţa veşnică. 20: Pilda lucrătorilor plătiţi pentru a lucra via. Domnul Iisus Cristos vesteşte moartea şi învierea Sa. Cererea fiilor lui Zevedeu. 21: Intrarea Domnului Iisus Cristos în Ierusalim. Alungarea vânzătorilor din templu. Pilda celor doi fii. Pilda lucrătorilor cei răi ai viei. 22: Pilda nunţii fiului de împărat. Mie nu-mi trebuie bani. Despre înviere. Cea mai mare poruncă. Dumnezeul Iisus Cristos nu este fiul lui David. 23: Cărturarii şi fariseii. 24: Lucrurile făcute de om nu durează veşnic. A doua venire a Domnului. 25: Pilda celor zece fecioare. Pilda talanţilor. Judecata viitoare. 26: Hotărâre împotriva Domnului Iisus Cristos. Mirul. Vânzarea Domnului Iisus Cristos. Cina cea de Taină sau Legea creştină. Domnul Iisus Cristos avertizează ucenicii. Ghetsimani. Prinderea Domnului Iisus Cristos. Domnul Iisus înaintea arhiereilor. Tăgăduirea lui Petru. 27: Regretul şi moartea lui Iuda. Domnul Iisus Cristos înaintea lui Pilat, batjocorirea, răstignirea şi moartea Sa. Pământul s-a cutremurat. Înmormântarea Domnului Iisus Cristos şi păzirea mormântului. 28: Învierea Domnului Iisus Cristos. Domnul Iisus se arată femeilor. Mituirea soldaţilor care păzeau mormântul. Domnului Iisus Cristos în Galileea. 3

4 MARCU /Pag. 33 cap. 1: Ioan Botezătorul. Botezul Domnului. Ispitirea. Începutul propovăduirii Domnului Iisus Cristos. Primii ucenici. Vindecarea unui bolnav psihic, a soacrei lui Petru şi a unui lepros. 2: Vindecarea slăbănogului. Masa cu păcătoşii. Despre post şi sărbătoare. 3: Vindecarea omului cu mâna uscată. Alegerea apostolilor. Rudele Domnului Iisus Cristos. 4: Pilda semănătorului. Lumina. Pilda seminţei. Potolirea furtunii. 5: Învierea fiicei lui Iair şi a femeii bolnave de doisprezece ani. 6: Iisus în Nazaret. Trimiterea ucenicilor. Moartea lui Ioan Botezătorul. Înmulţirea pâinilor. Iisus umblă pe apă. 7: Iisus combate învăţătura fariseilor. Vindecarea fiicei femeii cananeance şi a unui surdo-mut. 8: A doua înmulţire a pâinilor. Feriţi-vă de farisei şi saduchei! Vindecarea unui orb. Mărturisirea lui Petru. Vestirea patimilor. 9: Schimbarea la faţă. Vindecarea lunaticului. A doua vestire a patimilor. Cine să fie pe locul întâi? Pedofilia, păcat de neiertat. 10: Divorţul. Iisus şi copiii. Tânărul bogat. Viaţa veşnică. Domnul Iisus Cristos vesteşte moartea şi Învierea Sa. Cererea fiilor lui Zevedeu. Orbul Bartimeu. 11: Intrarea în Ierusalim. Puterea credinţei. 12: Pilda lucrătorilor cei răi ai viei. Plata taxelor lumeşti. Despre înviere. Cea mai mare poruncă din V.T. Domnul Iisus Cristos nu este fiul lui David. Mustrarea cărturarilor. Donaţia văduvei sărace. 13: Lucrurile făcute de om nu durează veşnic. Îndemn la veghere. 14: Mirul. Cina cea de Taină sau Legea creştină. Ghetsimani. Domnul Iisus Cristos este dus la Caiafa. Lepădarea lui Petru. 15: Domnul Iisus Cristos înaintea lui Pilat. Răstignirea, batjocura trecătorilor şi moartea Domnului Iisus Cristos. Înmormântarea. 16: Învierea. Domnul Iisus Cristos se arată oamenilor după înviere. LUCA /Pag. 37 cap. 1: Cuvânt înainte. Vestirea naşterii lui Ioan Botezătorul. Vestirea naşterii Domnului Iisus Cristos. Naşterea lui Ioan Botezătorul. 2: Naşterea (Întruparea) Domnului Iisus Cristos: Dumnezeu devine Om. Pruncul Iisus Cristos este dus la templu. Simeon şi Ana. Iisus Cristos în templul din Ierusalim la vârsta de doisprezece ani. 3: Predica lui Ioan Botezătorul. Botezul Domnului. Neamurile. 4: Domnul Iisus Cristos în Galileea. Vindecarea soacrei lui Petru şi alţi bolnavi. 5: Veţi fi pescari de oameni! Vindecarea unui lepros şi a unui slăbănog. Masa cu cei păcătoşi. Despre post. 6: Spicele de grâu mâncate în zi de sărbătoare. Omul cu mâna uscată. Alegerea ucenicilor. Predica de pe munte-fericirile. Iubirea duşmanilor. Căi de urmat. Casa cu temelie sigură. 7: Vindecarea slugii unui sutaş. Învierea fiului văduvei din Nain. Mărturia Domnului Iisus despre Ioan. Ungerea Domnului Iisus Cristos de către o femeie păcătoasă. 8: Pilda semănătorului. Rudele Domnului Iisus Cristos. Potolirea furtunii. Învierea fiicei lui Iair şi vindecarea femeii bolnave. 9: Trimiterea apostolilor. Înmulţirea pâinilor. Mărturisirea lui Petru. Schimbarea la faţă. Vindecarea lunaticului. Cine-i cel mai mare? Foc din cer dar metoda asta nu-i a Mea! Urmând Domnului Iisus Cristos. 10: Trimiterea şi înapoierea celor şaptezeci de ucenici. Pilda samarineanului milostiv. Marta şi Maria. 11: Tatăl nostru. Vindecarea unui mut. Ascultarea şi îndeplinirea învăţăturii creştine. Lumina. Cuvânt împotriva cărturarilor şi a fariseilor. 12: Făţărnicia fariseilor. Ponegrirea Duhului Sfânt. Pilda rodirii pământului. Îngrijorările. Lucraţi corect totdeauna! 13: Galileenii ucişi de Pilat şi Turnul Siloamului. Pomul neroditor. Vindecarea femeii gârbove. Uşa strâmtă. 14: Vindecarea unui bolnav de hidropizie. Despre modestie, binefacere, pomană. Pilda celor poftiţi la masă şi lepădarea de sine. 15: Am venit să chem pe cei păcătoşi la pocăinţă! Pilda fiului risipitor. 16: Administratorul necredincios. Fariseii. Bogatul nemilostiv. 17: Ocazii de a păcătui. Cei zece leproşi. Venirea împărăţiei şi a Fiului lui Dumnezeu. 18: Văduva stăruitoare. Pilda vameşului şi a fariseului. Domnul Iisus Cristos şi copiii. Tânărul bogat. Vestirea Patimilor Sale. Vindecarea orbului din Ierihon. 19: Vameşul. Pilda talanţilor. 4

5 Intrarea Domnului Iisus Cristos în Ierusalim. Alungarea vânzătorilor din templu. 20: Puterea Domnului Iisus Cristos. Pilda lucrătorilor cei răi ai viei. Banii folosiţi în lume. Despre înviere. Domnul Iisus Cristos nu este fiul lui David. Cărturarii mustraţi de către Domnul Iisus Cristos. 21: Darul văduvei sărace. Lucrurile făcute de om nu durează veşnic. A doua venire a Domnului Iisus Cristos. 22: Iuda vinde pe Domnul Iisus Cristos. Cina cea de Taină sau Legea creştină. Cel mai mare dintre oameni. Inştiinţarea lui Petru. Ghetsimani. Prinderea şi ducerea Domnului Iisus Cristos înaintea Sinedriului. Tăgăduirea lui Petru. 23: Domnul Iisus Cristos înaintea lui Pilat. Răstignirea, batjocorirea, moartea şi înmormântarea Domnului Iisus Cristos. 24: Învierea Domnului Iisus Cristos. Domnul Iisus Cristos se arată la doi ucenici care mergeau spre Emaus şi apostolilor. Înălţarea Domnului Iisus Cristos la cer. IOAN /Pag. 49 cap. 1: Dumnezeu Cuvântul S-a făcut trup. Mărturia lui Ioan Botezătorul despre Domnul Iisus Cristos. Mielul lui Dumnezeu. Primii ucenici ai Domnului Iisus Cristos. 2: Nunta din Cana. Alungarea vânzătorilor din templu. 3: Discuţia Domnului Iisus Cristos cu Nicodim. Ioan Botezătorul a zis: Eu nu sunt Cristos! 4: Discuţia Domnului Iisus Cristos cu femeia samarineancă. Domnul Iisus Cristos vindecă fiul unui slujitor al regelui. 5: Vindecarea slăbănogului. Domnul Iisus Cristos-Dumnezeu devenit Om. 6: Înmulţirea pâinilor. Domnul Iisus Cristos umblă pe apă. Eu sunt pâinea vieţii! 7: Judecaţi după dreptate! 8: Femeia prostituată. Iisus Cristos-Lumina lumii. 9: Vindecarea unui om care s-a născut orb. 10: Păstorul cel bun. 11: Învierea lui Lazăr. 12: Maria unge cu mir picioarele Domnului Iisus. Intrarea Domnului Iisus Cristos în Ierusalim. Necredinţa unor oameni. 13: Domnul Iisus Cristos spală picioarele ucenicilor Săi. Vânzătorul Domnului Iisus Cristos. Să vă iubiţi unii pe alţii! Promisiunea lui Petru. 14: Cel ce M-a văzut pe Mine, a văzut pe Dumnezeu Tatăl! Păziţi poruncile Mele! 15: Domnul Iisus Cristos este viţa cea adevărată. Să vă iubiţi unii pe alţii! 16: Prigonirea creştinilor. Ajutorul Mângâietorului. Întristarea transformată în bucuria Învierii. Eu am biruit lumea! 17: Rugăciunea Domnului Iisus Cristos. 18: Arestarea Domnului Iisus Cristos şi apoi dus la Ana şi Caiafa, acuzatorii Săi. Baraba. 19: Patimile Domnului Iisus Cristos. Răstignirea, moartea şi îngroparea Domnului Iisus Cristos. 20: Învierea Domnului Iisus Cristos. Domnul Iisus Cristos se arată Mariei şi ucenicilor, apoi se arată din nou ucenicilor şi lui Toma. 21: Arătarea Domnului Iisus Cristos ucenicilor. Toţi oamenii sunt muritori. FAPTE /Pag. 63 cap. 1: Înălţarea Domnului Iisus Cristos. Întoarcerea apostolilor. Alegerea lui Matia. 2: Pogorârea Duhului (Spiritului) Sfânt. Cuvântul lui Petru. 3: Vindecarea ologului din naştere şi propovăduirea Evangheliei Creştine. 4: Petru şi Ioan sunt arestaţi. Viaţa în dragoste frăţească a creştinilor. 5: Anania şi Safira. Apostolii sunt arestaţi. 6: Cei şapte diaconi. Ştefan învinuit de batjocură. 7: Cuvântarea şi martiriul lui Ştefan. 8: Saul prigoneşte Biserica Creştină a Dumnezeului Iisus Cristos. 9: Chemarea lui Saul şi întoarcerea sa la creştinism. 10: Sutaşul Corneliu urmează credinţa creştină. 11: Câţi în Cristos v-aţi botezat, în Cristos v-aţi şi îmbrăcat. 12: Petru salvat din închisoare. 13: Pavel (Paul) şi Barnaba. 14: Pavel şi Barnaba continuă propovăduirea Evangheliei Creştine. 15: Adunarea apostolilor Bisericii Creştine din Ierusalim hotărăşte: Lege V.T. nu se aplică Bisericii Creştine. 16: Împreună cu Timotei, Pavel propovăduieşte Evanghelia Creştină în Asia şi Europa. 17: Pavel propovăduieşte Evanghelia Creştină în Tesalonic, Bereea şi Atena. 18: Pavel în Corint. Pavel în Ierusalim şi apoi în Antiohia. 19: Pavel în Efes. Răscoala argintarului Dimitrie. 20: Pavel în Macedonia. Eutihie. Pavel în Milet. 21: Pavel pleacă din Milet în Ierusalim. Prinderea lui Pavel. 22: Cum am devenit creştin. 23: 5

6 Pavel înaintea Sinedriului. 24: Dezvinovăţirea lui Pavel. 25: Pavel înaintea procuratorului Festus şi a regelui Agripa. 26: Pavel este declarat nevinovat. 27: Pavel este dus cu o corabie în Roma. 28: Eşuarea în Malta. Pavel vindecă bolnavi. Sosirea lui Pavel în Roma, unde rămâne şi predică doi ani. ROMANI /Pag. 75 cap. 1: Cuvânt înainte. Creştinii din Roma. Starea de păcat a omenirii. 2: Toţi pământenii sunt păcătoşi. Omul nu este ceea ce se arată a fi pe dinafară, ci ceea ce este în inima lui, în duh (spirit) nu în literă. 3: Toţi oamenii păcătuiesc. 4: Îndreptarea prin credinţă. 5: Roadele îndreptării prin credinţă. 6: Harul ne salvează de stăpânirea păcatului, doar prin fapte bune. 7: Urmaţi Domnului Iisus Cristos! Creştinii n- au nevoie de Legea V.T. 8: Creştinii trăiesc după Duh, (Spirit) sunt fiii lui Dumnezeu şi moştenitori împreună cu Cristos. 9: Dumnezeu hotărăşte! 10: Sfârşitul Legii V.T. este Iisus Cristos, pentru ca oricine crede în El, să poată căpăta mântuirea. 11: Căile lui Dumnezeu sunt minunate şi nepătrunse. 12: Îndemn la sfinţenie. Talentele date de Dumnezeu fiecăruia, să fie întrebuinţate spre zidirea tuturor oamenilor. Dragostea să fie pe primul loc! 13: Plătiţi taxele şi daţi datoria cui sunteţi datori s-o daţi, daţi vama şi cinstea cui datoraţi acestea. 14: Îngăduinţa creştină. 15: Răbdarea şi unitatea frăţească. Pavel şi răspândirea Evangheliei Creştine. 16: Dumnezeu să vă dea tuturor sănătate! Feriţi-vă de dezbinări! I CORINTENI /Pag. 82 cap. 1: Urări şi îndemn la unire. Puterea lui Dumnezeu spre mântuire. 2: Propovăduirea Evangheliei Creştine cu înţelepciune. 3: Temelia Bisericii Creştine este Dumnezeul Iisus Cristos. 4: Slujitorii Dumnezeului Iisus Cristos. 5: Mustrarea desfrânaţilor. Cristos S-a jertfit şi a înviat pentru noi. 6: Nu vă judecaţi unii cu alţii, ci împăcaţi-vă, în numele Domnului Iisus Cristos. Feriţi-vă de desfrânare şi nedreptate. 7: Căsătorie, divorţ, văduvie. Cei necăsătoriţi. 8: Să nu ducem în ispită pe cel slab. 9: Apostolul între credincioşi şi drepturile lui. Pavel nu s-a folosit de acest drept. 10: Cina Domnului Iisus Cristos sau Legea Creştină. 11: Reguli de purtare cuviincioasă în Biserica Creştină. 12: Voi sunteţi trupul lui Cristos şi părţi, fiecare în parte, din trupul Său. Fiecare om îşi are locul său în Biserică şi în lume. 13: Cea mai mare şi mai valoroasă dintre toate este dragostea. 14: Darul (talentul) limbilor şi profeţiei. 15: Învierea Domnului Iisus Cristos şi învierea noastră. Cum vor învia morţii? 16: Strângerea de ajutoare. II CORINTENI /Pag. 88 cap. 1: Mângâierile apostolului Pavel în mijlocul suferinţelor. 2: Iertarea greşalelor. 3: Vrednicia apostolului. Legea creştină. 4: Propovăduirea Evangheliei Creştine şi greutăţile acestei meserii. 5: Să ne îmbrăcăm cu haina cea nouă cerească, pentru împăcarea şi iertarea noastră. 6: Sârguinţa lui Pavel pentru slujba lui. 7: N-am nedreptăţit, n-am făcut rău şi n-am înşelat pe nimeni. 8: Dărnicia macedonienilor. Darul este bine primit după cât are cineva nu după cât nu are. Tit în Corint. 9: Răsplata dărniciei creştine. 10: Pavel este şi rămâne un om adevărat. 11: Apostolii mincinoşi. Urmaţi Evanghelia Creştină vestită de mine. Virtuţile şi străduinţa lui Pavel. 12: Puterea Mea, zice Domnul, se desăvârşeşte în slăbiciune. (Răpirea unui om cunoscut de Pavel, până la al treilea cer.) 13: Trăiţi în pace, că Dumnezeul dragostei şi păcii Iisus Cristos va fi cu voi! GALATENI /Pag. 92 cap. 1: Nestatornicia galatenilor. Evanghelia Creştină a apostolului Pavel. 2: Hotărârea apostolilor din Ierusalim. Disputa lui Pavel cu Petru (Chefa). 3: Duhul (Spiritul) Sfânt l-aţi primit prin faptele Legii V.T, sau din ascultarea 6

7 credinţei creştine în Dumnezeul Iisus Cristos? 4: Creştini sunt fiii Dumnezeului Iisus Cristos, deci liberi faţă de Legea Vechiului Testament. 5: Libertatea creştină: prin iubire! 6: Fapta şi îngăduinţa creştină. Eu nu mă laud, decât în crucea Domnului nostru Iisus Cristos. EFESENI /Pag. 95 cap. 1: Mesajul creştin către efeseni. 2: Domnul Iisus Cristos este mântuirea oamenilor. 3: Pavel este apostolul popoarelor creştine. 4: Biserica Creştină este trupul Domnului Cristos. Iertarea şi armonia creştină. 5: Purtarea creştinească: Prin iubire! 6: Copii, părinţi, slujitori şi conducători. FILIPENI /Pag. 97 cap. 1: Sufăr şi trăiesc pentru Biserica Creştină a Domnului Iisus Cristos. 2: Iubirea, slava şi mântuirea prin Domnul Iisus Cristos. 3: Urmaţi Domnului Iisus Cristos! şi feriţi-vă de apostolii mincinoşi. 4: Îndemnuri, mulţumiri şi urări. COLOSENI /Pag. 99 cap. 1: Sporiţi în credinţa creştină! 2: Învăţători mincinoşi. Voi creştinii, să vă comportaţi în viaţă după învăţătura Dumnezeului Iisus Cristos. 3: Datoririile creştinilor. 4: Rugăciunea. Purtaţi-vă cu înţelepciune faţă de toţi oamenii, chiar dacă nu sunt creştini. I TESALONICENI /Pag. 101 cap. 1: Credinţa tesalonicenilor lăudată de Pavel. 2: Exemplul lui Pavel în predicarea Evangheliei Creştine. 3: Întărirea credinţei prin rugăciune. 4: Purtarea creştinească. Despre cei morţi. 5: Venirea Domnului Iisus Cristos. Datoriile creştinilor. II TESALONICENI /Pag. 103 cap. 1: Credinţa tesalonicenilor. Răsplata Domnului Iisus Cristos. 2: Anticriştii vă sperie spunându-vă că a venit ziua Domnului, adică,,sfârşitul lumii. Să nu-i credeţi! Urmaţi credinţa creştină! 3: Rugaţi-vă şi învăţaţi Evanghelia Domnului Iisus Cristos. I TIMOTEI /Pag. 104 cap. 1: Învăţătura Evangheliei Creştine a Dumnezeului Iisus Cristos, trebuie ferită de învăţăturile false. Exemplul lui Pavel. 2: Omul este chemat la mântuire, fie bărbat, fie femeie. 3: Cum trebuie să fie şi să se comporte slujitorii Bisericii Creştine? Dumnezeu S-a întrupat, făcându-se Om. 4: Învăţători mincinoşi. Sfaturi pentru Timotei şi pentru toţi creştinii. 5: Îndeamnă cu grijă şi înţelepciune spre credinţa creştină. Despre vârstnici, tineri, văduve şi preoţi. 6: Despre servitori. Bogaţii şi datoria lor creştină în viaţă. II TIMOTEI /Pag. 106 cap. 1: Timotei, păzeşte credinţa şi învăţătura creştină! 2: Răsplata celor care slujesc Dumnezeului Iisus Cristos. Învăţătorii creştini trebuie să fie un exemplu bun pentru toţi oamenii. 3: Falşii creştini. 4: Bătrân şi părăsit, apostolul Pavel are mulţumirea că a propovăduit Evanghelia Creştină a Dumnezeului Iisus Cristos. TIT /Pag. 108 cap. 1: Tit este trimis pentru a organiza Biserica Creştină din Creta. 2: Credinţa şi învăţătura creştină pentru bătrâni, tineri şi servitori. 3: Omul creştin, înnoit prin Duhul (Spiritul) Sfânt. IACOV /Pag. 110 cap. 1: Ispita întăreşte pe creştin în credinţă. Cucernicia şi fapta bună. 2: Credinţa fără fapte bune este moartă! 3: Înfrânarea limbii. Înţelepciunea adevărată. 4: Să 7

8 ne ferim de plăcerile deşarte, bârfire şi de îngâmfare. 5: Bogăţia materială, jurământul şi rugăciunea pentru bolnavi. I PETRU /Pag. 112 cap. 1: Domnul Iisus Cristos este mântuirea şi speranţa oamenilor. 2: Pentru voi creştinii Piatra este cinstea. 3: Soţ-soţie. 4: Creştini! lăsaţi-vă de păcat, urmând exemplul Domnului Iisus Cristos. 5: Datoriile preoţilor şi ale tuturor creştinilor. II PETRU /Pag. 114 cap. 1: Virtuţile creştine: Iubire, credinţă, speranţă şi pace. Petru a văzut Schimbarea la Faţă. 2: Învăţătorii mincinoşi. Nu renunţaţi la credinţa creştină! 3: (Re) Venirea Dumnezeului Iisus Cristos. I IOAN /Pag. 115 cap. 1: Să umblăm în lumină! 2: Iubiţi lumina şi trăiţi după învăţătura Dumnezeului Iisus Cristos! 3: Iubirea aproapelui şi a lui Dumnezeu, dar nu din gură, ci cu fapta şi adevărul. 4: Iubirea către Dumnezeu, constă în iubirea către ceilalţi oameni. 5: Iubirea lui Dumnezeu şi puterea rugăciunii. DE CE NOUL TESTAMENT PENTRU CEI MULŢI? S-au folosit următoarele prescurtări şi semne: N.T. ~ Noul Testament; V.T. ~ Vechiul Testament; Pag. ~ Pagina; Cap. ~ Capitolul sau capitolele; Ioan 14A /14,9 ~ Evanghelia după Ioan, capitolul 14 subcapitolul A; 14,9 arată că textul original din N.T. se găseşte în Evanghelia după Ioan capitolul 14, versetul 9; [ ] ~ Explicaţia unor cuvinte sau sensuri, pentru a înţelege mai bine textul. Cartea Creştină sau Noul Testament pentru cei mulţi se adresează celor care nu cunosc N.T. sau cunosc doar fragmente din el. Dumnezeul Iisus Cristos S-a născut în anul 1 în Betleem (Oraş în Iudeea antică, azi în Israel.) din Fecioara Maria, prin Duhul (Spiritul) Sfânt. (Matei 1B /1,18-25) Creştinii sărbătoresc Naşterea Domnului Iisus Cristos la 25 Decembrie şi este cunoscută şi ca sărbătoare a Crăciunului. Anii dinainte de naşterea Sa se numesc anii înainte de Cristos (î.c.), iar după naşterea Sa se numesc anii de după Cristos (d.c.), acelaşi lucru însemnând înaintea erei noastre (î.e.n.), respectiv era noastră (e.n.). Poate fi scris A.D. [Anul Domnului] urmat de anul în care ne aflăm de la naşterea Domnului Cristos. Anul 2033 poate fi scris: A.D când se împlinesc două mii de ani, de la Învierea Domnului Iisus Cristos. Numele de creştin vine de la Cristos. Cine respectă învăţătura Dumnezeului Iisus Cristos se numeşte creştin. În Antiohia [Oraş în Siria antică, fondat în anul 300 î.c. Azi Antakya oraş în Turcia.] prima dată ucenicii s-au numit creştini. (Fapte 11,26) Oricine este împotriva învăţăturii creştine, se numeşte anticreştin, anticrist sau antihrist. Iisus Cristos este Dumnezeu devenit Om, Învăţătorul şi Mântuitorul oamenilor. Cât a fost pe pământ, ca Om, [Fiind duh, Dumnezeu este permanent cu oamenii. (Vezi Ioan 4A /4,20-24; Matei 28,20] a vindecat bolile oamenilor, învăţa lumea despre adevăr şi care este relaţia corectă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi. Învăţătura Sa venea în contradicţie cu învăţătura V.T. şi a acelor vremi. Din această cauză a fost răstignit pe cruce, a murit şi a fost 8

9 îngropat. Cristos a înviat după trei zile, S-a arătat multor oameni, apoi S-a înălţat la cer. [S-a transformat în Duh (Spirit) în anul 33.] Despre viaţa Sa pe pământ, faptele Sale, vorbeşte Cartea Creştină. [Noul Testament] Învăţătura creştină a Dumnezeului Iisus Cristos, se găseşte în Evanghelii şi scrisorile (epistolele) apostolilor, majoritatea a apostolului Pavel (Paul) (3-67 d.c.) către: romani, corinteni şi altele. Această carte se adresează celor neîndoctrinaţi cu V.T. Cred că aşa ar fi arătat Evanghelia Creştină a apostolului Pavel, ce nu poate fi găsită, oferindu-ni-se, în schimb, scrieri anticreştine. Fiind apostolul altor popoare, Pavel nu avea nevoie de Vechiul Testament şi nici creştinii de azi. Când citiţi Cartea Creştină sau Noul Testament pentru cei mulţi luaţi N.T., dacă doriţi, pentru a vă convinge de exactitatea celor scrise. Am respectat învăţătura şi mesajul evanghelic creştin, folosind cuvintele din zilele noastre, în limba română, fără a scrie versetele cuvânt cu cuvânt. Versetele citate în titlu sau subtitlu, sunt încadrate de semnele < > Propoziţile atribuite Dumnezeului Iisus Cristos încep cu liniuţă de dialog. În limba română contemporană, [Limba vorbită în zilele noastre.] epistolă este un cuvânt învechit, cuvântul corect este scrisoare. Saducheii şi fariseii [Erau membrii a două partide politico-religioase rivale în Iudeea antică. În partidul saducheilor erau preoţii (leviţii) şi propietarii de pământ. În partidul fariseilor era clasa bogată de la oraş. Azi fariseu înseamnă om ipocrit, făţarnic.] acestor vremi, ca şi înaintaşii lor care preferau să piară cerul şi pământul, decât să scoată din Legea V.T. o bucată de literă (Luca 16B /16,17) vor fi împotriva acestei cărţi. Cartea Creştină sau Noul Testament pentru cei mulţi este o carte pentru tineri, sau o carte pentru mai târziu, dar neacceptată de către unii dintre bătrânii poporului sau tinerii bătrâni. Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege (M. Eminescu, Scrisoarea I fragment.) Învăţătura şi credinţa creştină, nu înseamnă numai s-o povestim frumos sau cu făţărnicie în anumite zile sau la ceremonial, ci să facem fapte creştine: iubind şi având milă de oameni, să iertăm, să trăim în pace fără frică şi ură, adică viaţă în Lumină, altfel rămâne doar religie goală şi pustie. Ce folos fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, dar fapte bune nu are? Vrei să înţelegi, omule nesocotit, că credinţa fără fapte bune este zadarnică? (Iacov 2,14-20) Dumnezeu să dea oamenilor: sănătate, omenie, bunăvoinţă, înţelegere, toleranţă unii faţă de alţii, minte şi înţelepciune care sunt cele mai mari bogăţii, dar vor ajunge desăvârşiţi, doar atunci când iubirea este dublată de bunătate şi nu mai urăsc pe nimeni că: Dragostea înţelege toate limbile! (Proverb românesc.) Indiferent ce religie urmăm, câte ritualuri, posturi, rugăciuni şi sărbători ţinem, dacă nu avem omenie toate sunt degeaba. Credinţa singură nu mântuieşte, este doar o potecă spre mântuire, însă numai dacă i se adaugă faptele cele bune şi de folos oamenilor. Credinţa ne este necesară pentru a crede în oameni şi în noi înşine, că iubirea către Dumnezeu constă în iubirea către ceilalţi oameni, indiferent de etnia sau religia lor. Nimeni nu-şi urăşte trupul său, ci îl hrăneşte, încălzeşte şi-l apără. (Efeseni 5B/ 5,29) Deci, omul şi pe sine trebuie să se iubească, fără a se ataşa exagerat de anumite bunuri materiale sau fiinţe. Omul care urăşte, trăieşte cu frică şi nu poate iubi, doar urăşte. Nu Dumnezeu are nevoie de rugăciuni, ci noi oamenii, să putem crede că vom reuşi să facem ce ne-am propus. Aşa să fiţi de siguri şi să credeţi că veţi primi ceea ce cereţi, ca şi cum le-aţi fi primit în acel moment. (Marcu 11A /11,24) Eu nu umblu după slava care vine de la oameni! (Ioan 5,41) ne spune Dumnezeul Iisus Cristos. El nu cere oamenilor sacrificii, ritualuri sau laude, ci omul să rămână totdeauna om. Pierderea nu-i totală, dacă cineva care şi-a pierdut omenia redevine om, 9

10 prin schimbarea modului de viaţă în relaţiile cu oamenii. Nimeni nu poate obliga pe nimeni ce să facă în viaţă, alegerea o face fiecare om şi nu plăteşte altul în locul lui. Toate par complicate când nu le cunoşti, uşoare şi simple după ce le înţelegi. Nu îndemn pe nimeni să-şi schimbe religia, nu asigur raiul nimănui, că fiecare om îşi alege prin faptele sale, locul în raiul sau iadul pământesc la întoarcere pe pământ ca om. Nu iau locul călăuzelor religioase şi nici ale celor politice. Expresia Crede şi nu cerceta nu este creştină, fiindcă îndemnul creştin este opusul: Citeşte, gândeşte şi analizează. (Vezi I Timotei cap. 4; Filipeni cap. 3) Deschide cartea ca să înveţi ce au gândit alţii, închide cartea ca să gândeşti tu însuţi. (Heise, poet german, ) Sărbătorim cu bucurie Învierea Domnului Iisus Cristos şi celelalte sărbători creştine, ne facem daruri, dar toate sunt în zadar dacă nu devenim mai buni, mai oameni. Pentru unii sărbătorile înseamnă distracţie şi serbări, iar pentru alţii, credinţa creştină a ajuns o formalitate, pe care dacă o fac (mersul la biserică, post, ritualuri, rugăciuni, sărbători) scapă de o corvoadă, [Muncă silită, obligaţie neplăcută.] apoi pot face ce vreau fără a ţine cont de semenii lor. Învăţătura şi credinţa creştină, ne ajută să trecem peste necazuri şi în momentele când credem că nimeni nu ne mai poate ajuta, dar leac există: speranţa şi răbdarea, însă doar prin credinţă se produce miracolul (minunea): Să fie după credinţa voastră! (Matei 9E /9,29) Nimeni nu poate opri evoluţia lumii, chiar dacă conducătorii aceste lumi fac planuri A,B,C comanda-i altundeva, n-o are omul, indiferent ce funcţie lumească deţine. Creştinii propovăduiesc doar pe Dumnezeul Iisus Cristos, nu personajele V.T. Noi creştinii propovăduim pe Cristos Cel răstignit şi înviat. (I Corinteni 1,23) Feriţi-vă de învăţătura fariseilor şi saducheilor! (Matei 16A /16,6-12) Cristos a înviat! (Matei cap. 28) Bucuraţi-vă şi vă veseliţi! (Matei 5A /5,12) Fără Mine nu puteţi face nimic. (Ioan 15A /15,5) Eu sunt cu voi în toate zilele! (Matei 28D /28,20) Pace vouă! (Ioan 20 C /20,19) DOCOLINA Mihăilă EVANGHELIA DUPĂ MATEI 1 Naşterea Domnului. Dumnezeul Iisus Cristos se întrupează devenind Om în anul 1. [Naşterea Dumnezeului Iisus Cristos se sărbătoreşte în 25 Decembrie, şi este cunoscută şi ca sărbătoare a Crăciunului. ] Maria mama Lui fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, a rămas însărcinată de la Duhul (Spiritul) Sfânt. Iosif intenţiona s-o lase pe Maria, dar îngerul Domnului îi spune în vis, că Maria v-a naşte un Fiu care se va chema Iisus. După ce s-a trezit din somn, Iosif ia pe Maria la casa sa. [Dumnezeul Iisus Cristos a ales să se nască în Betleemul Iudeii, deşi putea oriunde în lume că ştia ce-l aşteaptă. Îmi dau viaţa ca iarăşi s-o iau; nimeni nu Mi-o ia cu sila ci Eu o dau, şi am putere s-o dau sau s-o iau. (Ioan 10,17-18) Colindele şi colindătorii în 10

11 România sunt un obicei precreştin, crezându-se că erau încărcaţi cu puteri magice. Colindătorii veneau după solstiţiul de iarnă, (22 decembrie) când lumina zilei învinge noaptea cea mai lungă, iar colindătorii anunţau florile dalbe, flori de măr şi secerişul aducător de pâine. Colindele se adresau tuturor vârstelor şi claselor sociale: fetelor şi feciorilor, (junilor) nevestelor tinere, plugarilor, ciobanilor (bacilor), bogaţilor şi săracilor. După Naşterea Domnului Iisus Cristos, colindele au mesaj creştin şi anunţă venirea Dumnezeului Iisus Cristos în lume, iar existenţa lui Moş Crăciun nu vine în contradicţie cu învăţătura creştină. Copii nu înţeleg importanţa Naşterii lui Iisus, ei întregesc bucuria lumii la venirea Moşului, iar moşul se bucură cu cei mici. Oamenii aflaţi între cele două vârste înţeleg, au fost copii şi vor ajunge moşi. Era, am zice azi, un mod de socializare laic-creştină pentru comunitatea română, creştinată de apostolul Andrei. De aici vine ospitalitatea şi buna vecinătate românească, dar, fariseismul, mândria, individualismul, izolarea, pot duce la pierderea acestor calităţi creştine. Mulţi se străduiesc din răsputeri să asigure fiicelor şi fiilor bogăţia materială, un lucru firesc că bogăţia nu-i un păcat, dar neglijează bogăţia spirituală care dă echilibru şi siguranţă, iar casa are o temelie sigură. (Matei 7D /7,23-25) Să ne facem copii bogaţi şi în bun simţ, toleranţă, milă şi bunăvoinţă fără să ceară plată.] 2A) Magii (regii) la Ierusalim. Când S-a născut Iisus Cristos în Betleemul Iudeii, [Viflaim în colindele străbune.] au venit trei regi întrebând: Unde este împăratul de curând născut, să ne închinăm Lui? Irod [Irod Antipas 4 î.c.-39 d.c.] s-a gândit că împăratul ce S-a născut îi va lua tronul. Cheamă regii la el, cerându-le ca atunci când găsesc Pruncul, să fie anunţat ca să se închine şi el Lui. Plecând regii de la Irod, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până când s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. Au adus ca daruri: aur, tămâie şi smirnă, închinându-se Lui. Regii se duc în ţara lor pe alt drum, nu mai trec pe la Irod. B) Plecarea în Egipt. Uciderea pruncilor. După plecarea regilor, un înger îi spune în vis lui Iosif să ia Pruncul, pe mama Lui şi să meargă în Egipt, fiindcă Irod vrea să omoare Pruncul. Văzând că a fost amăgit de către regi, Irod omoară copiii din regatul lui care erau mai mici de doi ani, crezând că va fi omorât şi Pruncul Iisus. C) Întoarcerea din Egipt. După ce pericolul uciderii Pruncului a trecut, Iosif cu Maria se întoarc cu Iisus în Galileea [Provincie istorică în nordul Israelului.] şi vor locui în oraşul Nazaret, de aceea El se numea şi Nazarinean. 3A) Ioan Botezătorul. Ioan Botezătorul predica în pustiul Iudeii cerând oamenilor pocăinţă. Se hrănea cu lăcuste şi mierea albinelor sălbatice. Locuitorii din împrejurimi veneau să-l asculte, îşi mărturiseau păcatele fiind botezaţi de către Ioan în râul Iordan. Au venit la Ioan şi unii dintre farisei şi saduchei, [Membrii a două partide politico-religioase; în partidul fariseilor era clasa bogată de la oraş şi propietarii de pământ, iar în partidul saducheilor erau vechii preoţi evrei. (leviţii] să fie botezaţi de către el. Ioan le zicea: Pui de şerpi! faceţi fapte bune şi nu vă lăudaţi cu strămoşii voştri. Orice pom care nu face roade bune va fi tăiat şi pus pe foc. Eu vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine, Iisus Cristos este mai mare decât mine, nu sunt vrednic să-i duc încălţămintea; Iisus Cristos vă v-a boteza cu Duh (Spirit) Sfânt. B) Botezul Domnului Iisus Cristos. [Se sărbătoreşte în 6 ianuarie.] Iisus a venit din Galileea să fie botezat de către Ioan. Ioan a zis Lui: Eu am nevoie să fiu botezat de către Tine! Iisus a fost botezat de către Ioan în râul Iordan. Când a ieşit 11

12 Iisus din apă, cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu a coborât în chip de porumbel peste Iisus. Un glas din cer s-a auzit: Acesta este Fiul Meu cel iubit! 4 Chemarea celor patru ucenici şi vindecarea bolnavilor. Trecând pe lângă Marea Galileii, [Lacul Ghenizaret sau Tiberiada are 23 km. lungime, 11km lăţime şi adâncimea maximă 48 m. Râul Iordan străbate acest lac, curge spre sud şi se varsă în Marea Moartă.] Iisus Cristos cheamă pe Simon, zis Petru (Chefa) şi pe fratele său Andrei care erau pescari: - Veniţi după Mine! şi vă voi face pescari de oameni. Iisus a chemat şi pe fraţii Iacov şi Ioan ai lui Zevedeu. Ei au devenit ucenicii lui Iisus. Iisus vindeca boli şi mulţi oameni din Galileea, Decapole şi Iudeea îl urmau. 5A) Fericirile sau predica de pe munte. Iisus Cristos S-a urcat pe un munte împreună cu ucenicii Săi şi a spus: - Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor! - Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia! - Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul! - Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura! - Fericiţi cei milostivi, că ei vor avea parte de milă! - Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu! - Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema! - Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor! - Fericiţi veţi fi când din pricina Mea, oamenii vă vor defăima, vă vor prigoni şi vor spune lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! - Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri! B) Sarea pământului şi lumina lumii. - Sarea trebuie să-şi păstreze propietatea de a săra, altfel poate fi aruncată. Lumina voastră să lumineze lumea, nu o ţineţi acoperită, ca lumea să cunoască faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Dumnezeu. C) Legea şi prorocii. Dacă nu deveniţi mai buni şi mai drepţi decât fariseii şi saducheii V.T., nicidecum nu veţi intra în împărăţia cerurilor. D) Despre crimă, împăcare şi iertare. - Să nu ucizi! fiindcă vei fi pedepsit. Nu jigni pe nimeni! Împacă-te cu fratele tău şi apoi mergi la biserică. Împacă-te cu cel care te judeci din diferite motive, şi cheltuiala va fi mai mică dacă te împaci cu el. E) Divorţ. Bărbatul să-i dea femeii iubire, asemenea şi femeia bărbatului... Dacă cel necredincios divorţează nu sunt legaţi; Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace. (I Corinteni 7A /7,3-15) F) Să nu juraţi! - Niciodată să nu juraţi! Ziceţi da! pentru ce este da. Nu! pentru ce este nu. G) Răbdarea şi iubirea duşmanilor. - Cui vă loveşte peste un obraz, întoarceţi-i şi celălat obraz. Împăcaţi-vă cu cei care se judecă cu voi. Ajutaţi pe cei care au nevoie de ajutor. Iubiţi şi pe duşmanii voştri, binecuvântaţi pe cei care vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei care vă fac rău. Fiţi fii lui Dumnezeu, El face să răsară soarele şi să cadă ploaia peste cei buni şi răi. Dacă iubiţi pe cei care vă iubesc şi îmbrăţişaţi doar pe fraţii 12

13 voştri, ce faptă deosebită faceţi? Prefăcuţii lumii tot aşa fac. Fiţi desăvârşiţi că şi Dumnezeu este desăvârşit. 6A) Rugăciune şi milostenie. - Faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi de ochii lumii; şi când faceţi pomană să nu vă lăudaţi. Să nu ştie stânga ce face dreapta şi Dumnezeu vă v-a răsplăti. Să nu credeţi că veţi fi ascultaţi dacă vorbiţi multe, deci rugaţi-vă fără multă vorbărie. Dumnezeu vede în ascuns şi ştie de ce aveţi nevoie, înainte ca să-i cereţi voi. Ziceţi Tatăl nostru, făcând ce ziceţi în rugăciunea Tatăl nostru. [ Dumnezeu vede în ascuns şi ştie de ce aveţi nevoie, înainte ca să-i cereţi voi. Unii cred că Dumnezeu nu-i aude, dacă nu cer în gura mare, sau să fie pomeniţi în biserici cu glas tare, ca ei să să-şi audă numele sau numele celor răposaţi. Dumnezeu oricum ştie, iar scrisul pe o hârtie şi ajunsă în altar este suficientă, şi scutesc pe cei din biserici de înşirări de nume şi neamuri; excepţia să fie la rugăciunile speciale pentru cei grav bolnavi sau cei morţi. De unde vin necazurile? Din faptele voastre! Doriţi dar nu aveţi, fiindcă urâţi, vă certaţi şi vă luptaţi, dar tot n-aveţi ce vă doriţi, pentru că nu cereţi. Cereţi şi nu primiţi, fiindcă cereţi rău, ca voi să risipiţi în plăceri. (Iacov 4,1-3] B) Tatăl nostru. <Dacă iertaţi oamenilor greşalele lor şi Dumnezeu vă iartă greşealele voastre. (Matei 6B /6,12> Când vă rugaţi să ziceţi: - Tatăl nostru Care eşti în ceruri, Sfiinţească-se numele Tău; vie împărăţia Ta; facăse voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi; şi ne iartă greşalele noastre, dacă şi noi iertăm pe cei care greşesc faţă de noi. Nu ne lăsa ispitelor, [Dumnezeul Iisus Cristos nu ispiteşte, ci Dumnezeul lui Israel al V.T. (Vezi Deuteronomul cap.13] ci ne salvează de cel rău. Că a Ta este împărăţia, puterea şi Slava în veci. Amin! Dacă iertaţi oamenilor greşalele lor şi Dumnezeu vă iartă greşealele voastre, altfel nici Dumnezeu nu vă iartă. C) Postul. - Şi când posteşti, corpul şi hainele tale să fie curate, fiindcă nu oamenilor trebuie să le arăţi că posteşti, ci lui Dumnezeu, Care vede în ascuns şi îţi va răsplăti. D) Comori. Nu puteţi sluji la doi stăpâni. Griji şi gânduri degeaba. - Strângeţi comori prin faptele voastre bune, că se află în siguranţă. Unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. Ochii sunt luminătorii trupului; dacă ochii-s luminoşi tot trupul va fi plin de lumină. Întunericul din voi se măreşte, dacă lăsaţi ca lumina voastră sufletească să devină întuneric. Nu puteţi slujii la doi stăpâni, mulţumindu-i pe amândoi; nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi bogăţiilor. Nu vă îngrijoraţi pentru viaţa voastră; sufletul este mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea. Voi oamenii sunteţi mai valoroşi decât toate vietăţile pământului, chiar dacă ele n-au grija voastră. Îngrijorându-vă că sunteţi mici de statură, puţini centimetri mai puteţi adăuga la înălţimea voastră. Dumnezeu ştie de ce aveţi nevoie, urmând învăţătura Lui şi făcând cum cere El, aveţi cele necesare. Nu duceţi şi grija zilei de mâine, că ajunge grija acestei zile. [ De animalele voastre se îngrijeşte Dumnezeu? (I Corinteni 9,9) Cine ştie să facă ce este bine dar nu face, păcătuieşte. (Iacov 4,17) Cine nu vrea să lucreze dar poate lucra, acela nici să nu mănânce! (II Tesaloniceni 3,10] 13

14 7A) Judecăţile omeneşti. - Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi! Cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura. De ce vedeţi defectele altor oameni, dar pe ale voastre nu le băgaţi în seamă? Nu daţi lucrurile sfinte [Iubirea] la câini! şi mărgăritare porcilor, că se vor întoarce împotriva voastră. [ Din acelaşi text un lucru înţeleg copii, altul maturii şi cu totul altceva vârstnicii. (Terenţiu, dramaturg latin, îc.) Judecăţile omeneşti nu sunt totdeauna drepte. Fiecare om are adevărul lui, în funcţie de interesul şi gândirea sa, dar Dumnezeu face corectura la întoarcere ca om.] B) Stăruinţa în rugăciune. Poarta şi calea. - Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi afla, bateţi la uşă şi vi se va deschide. Cereţi şi primiţi; căutaţi ca să aflaţi, iar celor ce bat la uşă li se va deschide. Dacă fiul vostru vă cere peşte sau pâine, nu-i veţi da nicidecum un şarpe sau o piatră. Dumnezu va da cele bune celor care cer. După cum voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea să faceţi şi voi lor, dacă vor şi ei. Largă-i poarta şi drumul care duce la necazuri. Alegeţi poarta strâmtă care duce la viaţă! C) Mincinoşilor: <Nu vă cunosc pe voi! (Matei 7D /7,23> - Feriţi-vă de prefăcuţi şi mincinoşi! care-s îmbrăcaţi în piele de oi, dar în realitate sunt lupi. După faptele lor îi veţi cunoaşte; omul bun face fapte bune. D) Temelia sigură. - Nu oricine Îmi zice: Doamne! Doamne! va intra în împărăţia lui Dumnezeu, ci doar acela care urmează învăţătura Mea. Unii Îmi vor zice: Doamne! în numele Tău am prorocit şi am făcut minuni? Le voi răspunde: - Pe voi nu vă cunosc! Duceţi-vă de la Mine prefăcuţilor! şi cei care faceţi ticăloşii. Cine îndeplineşte învăţătura Mea, este un om înţelept care şi-a zidit casa sufletului său pe stânca creştină; având temelie bună nu se dărâmă la necazuri, ca a aceluia care şi-a clădit casa pe nisipul mişcător al lumii. Iisus Cristos îi învăţa ca Unul Care are putere. 8A) Vindecarea unui lepros. Un lepros [Bolnav de lepră; boală localizată în piele sau în interiorul corpului.] s-a apropiat de Iisus, şi închinându-se a cerut: Doamne! dacă vrei poţi să mă curăţeşti. Iisus a întins mâna, S-a atins de el şi a zis: - Da, vreau! şi omul s-a vindecat. B) Vindecarea slugii unui sutaş. <Fie după credinţa ta! (Matei 8B /8,13> Când intra Iisus Cristos în Capernaum, a venit un sutaş [Comandant peste o sută de ostaşi.] rugându-l: Doamne! slujitorul meu se chinuie cumplit fiind bolnav, dar nu sunt vrednic să intri în casa mea, cred că doar prin cuvântul Tău se va vindeca. Eu sunt om sub comanda altuia, dar am sub comanda mea pe alţii. Dacă-i spun unuia să facă ceva, v-a face. - Eşti om credincios şi omenos! i-a zis Iisus. Fie după credinţa ta! şi bolnavul s-a vindecat. [Sutaşul (Comandant peste o sută de soldaţi.) roman nu era creştin, (Matei 8B /8,5-13) dar se roagă lui Dumnezeu pentru sclavul său, ce putea fi vândut sau omorât, că avea drepturile unui animal oarecare. Sutaşul era probabil un om bogat, dar aceasta nu l-a împiedicat să fie omenos cu cel inferior lui aflat în suferinţă. Un exemplu de iubire creştină, din partea unui om necreştin dar şi bogat.] 14

15 C) Vindecarea soacrei lui Petru şi a altor bolnavi. Soacra lui Petru avea frisoane, [Tremurături şi senzaţie de frig. Apar la frig, emoţii sau boli caracterizate prin temperatură ridicată (pneumonie, septicemii, malarie.] Iisus S-a atins de mâna ei şi s-a vindecat. În casa lui Petru, Iisus a vindecat mulţi bolnavi. D) Cum urmăm pe Domnul Iisus Cristos? <Nu oricine-mi zice: Doamne! Doamne! va intra în împărăţia lui Dumnezeu, ci doar acela care urmează învăţătura Mea. (Matei 7D /7,21) Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa! (Ioan 14A / 14,6> Unul dintre ucenici a cerut lui Iisus: Doamne! dă-mi voie să mă duc să îngrop pe tatăl meu. Domnul i-a răspuns: - Vino după Mine! şi lasă morţii să-şi îngroape morţii. E) Potolirea furtunii. Iisus Cristos cu ucenicii Săi s-au urcat pe o corabie, apoi Iisus S-a culcat, dar a început o furtună mare. Speriaţi ucenicii L-au trezit: Doamne! scapă-ne că pierim. - De ce vă temeţi, puţin credincioşilor? Iisus potoleşte furtuna şi s-a făcut linişte. 9A) Vindecarea unui slăbănog. <Iertate sunt păcatele tale! (Matei 9A /9,56> În Nazaret, au adus la Iisus Cristos un slăbănog ce zăcea în pat. Iisus îi spune: - Îndrăzneşte fiule! Iertate sunt păcatele tale! Iisus batjocoreşte! gândeau cărturarii. Cunoscând gândurile lor, Domnul a zis: - Să ştiţi că Fiul lui Dumnezeu are putere pe pământ să ierte păcatele, zicând slăbănogului: - Mergi la casa ta! Era vindecat. [ Să ştiţi că Fiul lui Dumnezeu are putere PE PĂMÂNT să ierte păcatele Când eram copil, am ascultat în biserica creştin-ortodoxă din sat Pilda vindecării orbului din naştere. (Ion 9,1-3) Dumnezeul Iisus Cristos a vindecat pe orbul din naştere să arate oamenilor acelor vremi dumnezeirea Sa, dar leviţii [Preoţii V.T.] nu puteau accepta asta fiindcă-şi pierdeau slujbele, turma şi privilegile. În drumul meu spre şcoală, din clasa I-a până în clasa VII-a, vedeam la o casă în târnaţ [Pridvor] când vremea era frumoasă, un orb de treizeci patruzeci de ani. Mă întrebam şi am întrebat: De ce omul pe care-l vedeam aproape zilnic în drumul meu prin sat era orb şi alţi oameni sufereau de boli şi nedreptăţi? Răspunsuri de genul: Aşa a vrut Dumnezeu! Blesteme strămoşeşti şi altele asemănătoare, nu-mi răspundeau la întrebări, fiindcă Iiisus a spus că orbul din naştere na păcătuit nici el nici părinţii lui (Ion 9,3) deci a păcătuit într-o altă viaţă. A trebuit să treacă o jumătate de veac, să înţeleg că Iisus vindeca oamenii iertându-le păcatele, atunci când era ca Om pe pământ. Şi acum Domnul Iisus este cu oamenii, dar ca Duh. Dumnezeu este duh! (spirit) (Ioan 4A /4,24) După ce omul moare, vine pe pământ să plătească tot ce a făcut fiind în viaţă; şi va avea parte, după faptele sale din viaţa trecută, de raiul sau iadul pământesc, deci alegerea o face fiecare om pentru sine.] B) Masa cu cei păcătoşi. <Aveţi milă! nu cer să vă jertfiţi. (Matei 9B /9,13> Matei era vameş şi Iisus Cristos l-a chemat să-l urmeze. La masa unde şedea Iisus cu ucenicii Săi, stăteau mulţi vameşi şi păcătoşi. Văzând acest lucru, fariseii au zis ucenicilor: De ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii? Iisus le-a răspuns: - Aveţi milă! nu cer să vă jertfiţi, că am venit să chem la pocăinţă păcătoşii. C) Postul. 15

16 Noi şi fariseii postim, dar ucenicii Tăi nu postesc, au spus Domnului Cristos ucenicii lui Ioan Botezătorul. Iisus a răspuns: - Când sunt la nuntă şi mirele este acolo, nuntaşii nu sunt trişti; când va fi luat mirele de la ei vor posti. Nu se pun petice vechi pe o haină nouă, nici petice noi pe o haină veche, că se face o ruptură şi mai rea. [V.T. este peticul vechi, pus de leviţi şi farisei pe haina nouă a N.T.] D) Fiica lui Iair şi femeia bolnavă. <Îndrăzneşte fiică! credinţa ta te-a mântuit, iar femeia s-a vindecat. (Matei 9D / 9,22> Un conducător numit Iair, se închină Domnului Iisus şi cere: Doamne! fiica mea a murit, dar v-a învia dacă pui mâna Ta peste ea. Când mergea Iisus spre casa omului, o femeie care avea scurgeri de sânge de doisprezece ani, s-a atins de haina lui Iisus crezând că va fi vindecată. Iisus a văzut-o zicându-i: - Îndrăzneşte fiică! credinţa ta te-a mântuit, iar femeia sa vindecat. Ajungând în casa lui Iair, Iisus a luat fetiţa de mână şi aceasta a înviat. E) Domnul Iisus Cristos vindecă doi orbi. <Să fie după credinţa voastră! (Matei 9E /9,28-29> Doi orbi veneau în urma lui Iisus cerând: Doamne ai milă de noi! Iisus îi întrebă: - Credeţi că vă pot vindeca? Da Doamne! au răspuns ei. Atunci s-a atins de ochii lor şi a zis: - Să fie după credinţa voastră! şi orbi au început să vadă. Străbătând satele şi oraşele, Iisus Cristos predica învăţătura Sa creştină. 10 Chemarea apostolilor şi trimiterea lor la provăduire. <Fiţi înţelepţi şi puri! (Matei 10, 16) Sluga nu-i mai mare ca Stăpânul! (Matei 10, 24> Iisus Cristos a chemat pe cei doisprezece ucenici, pe care i-a numit apostoli, [Trimişi, soli] dându-le putere să ajute oamenii, să vindece bolile şi le-a spus: - Vindecaţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi; în dar aţi primit, în dar să daţi. Să nu luaţi aur, argint şi nici bani. Când intraţi într-o casă ziceţi: Pace acestei case! şi pacea să vină peste ea. Eu vă trimit ca pe nişte oi în calea lupilor, să fiţi înţelepţi şi puri! [Curaţi, fără păcat.] Ve-ţi fi prigoniţi de oameni şi conducătorii lor, dar în faţa lor nu voi veţi vorbi, ci Duhul lui Dumnezeu Care este în voi. Vor ucide frate pe frate, tată pe fiu, copii pe părinţi şi veţi fi urâţi pentru numele Meu, doar cel care va răbda se va mântui. Sluga nu-i mai mare ca Stăpânul! Să nu vă temeţi de ei, că nimic nu este ascuns care să nu fie descoperit şi nimic secret care nu va fi cunoscut. Secretele spuse în camere închise, antifonate şi bine păzite, vor fi cunoscute public. Nu vă temeţi de cei care ucid trupul, că sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă de cei care vă pot mutila sufletul. Voi oamenii sunteţi mai valoroşi decât orice fiinţă! Cine vă primeşte pe voi oamenii, Mă primeşte pe Mine, iar voi ve-ţi primi plata celor pe care-i ve-ţi primi voi. Cine va da altui om doar un pahar cu apă, v-a fi răsplătit. Numele celor doisprezece ucenici sunt: Simon zis Petru (Chefa), Andrei fratele lui Petru, fraţii Iacov şi Ioan, Filip, Bartolomeu (Vartolomeu), Toma, Matei, Iacov, [Al lui Tadeu sau Alfeu.] Levi, Simon (Cananeul) şi Iuda Iscarioteanul. 11A) Trimişii lui Ioan Botezătorul. Ioan Botezătorul era în închisoare, şi a trimis doi dintre ucenicii săi la Domnul Iisus să-l întrebe: Tu eşti Cristos Care trebuia să vină, sau să aşteptăm pe altul? Domnul a răspuns: - Spuneţi-i lui Ioan că orbii văd, şchiopii umblă, surzii aud, leproşii se vindecă şi morţii înviază. Fericit este acela care crede în Mine! 16

17 B) Mărturia Domnului Iisus Cristos despre Ioan: <Ioan Botezătorul este Ilie! (Matei 11B /11,13-14> Iisus a spus oamenilor: - Dintre cei născuţi din femei şi bărbaţi, nu este unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi cel mai mic în împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el. Legea şi prorocii V.T. au fost până la Ioan, însă Ioan Botezătorul este Ilie! Ioan postea, dar fariseii ziceau despre el: Are drac! Dacă Fiul lui Dumnezeu mânca şi bea, au zis despre El: Iată un mâncăcios şi băutor de vin, prieten cu vameşii şi păcătoşii. C) Chemarea celor împovăraţi. <Învăţaţi-vă de la Mine că sunt blând şi smerit cu inima. (Matei 11C /11,29> - Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi necăjiţi şi Eu vă voi odihni pe voi! Învăţaţi-vă de la Mine că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi avea pace sufletească. 12A) Sărbătoarea <Sărbătoarea a fost făcută pentru om, iar nu omul pentru sărbătoare. Dumnezeul Iisus Cristos este Domn şi al sărbătorii. (Marcu 2D /2,27-28) Voi oamenii sunteţi Biserica lui Dumnezeu, că Duhul (Spiritul) Său locuieşte în voi. (I Corinteni 3,16> În zi de sărbătoare, [Sabat (sâmbăta)] Iisus Cristos trecea cu ucenicii Săi printre lanurile cu grâu copt şi ucenicii mâncau spice de grâu. Fariseii întreabă: De ce ucenicii Tăi fac ce nu se cuvine în zi de sărbătoare? Iisus a răspuns: - Nu ştiţi că sunt lucruri permise în zile de sărbătoare? Aveţi milă! nu cer să vă jertfiţi. Dumnezeu Fiul este Domn şi al sărbătorii. [Oamenii sunt mai importanţi ca sărbătoarea. Sărbătoarea săptămânală creştină este DUMINICA, ziua Învierii Domnului Iisus Cristos.] B) Omul cu mâna uscată. Iisus a vindecat un om cu mâna uscată în zi de sărbătoare, spunându-le fariseilor că dacă le cade un animal într-o groapă în zi de sărbătoare, nu-l vor scoate din groapă fiindcăi sărbătoare? Oamenii trebuie ajutaţi şi în sărbătoare. Fariseii plănuiau cum să-l omoare. C) Domnul Iisus Cristos este Dumnezeu Fiul Cel asemenea Tatălui. Toate popoarele îşi vor pune nădejdea în Dumnezeul Iisus Cristos. D) <Păcatul împotriva Duhului Sfânt nu se iartă. (Matei 12D /12,31> Un bolnav psihic orb şi mut a fost vindecat de către Iisus, spunându-le fariseilor: - Eu vindec oamenii cu Duhul lui Dumnezeu, deci Împărăţia lui Dumnezeu a ajuns şi la voi. Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte. Orice păcat se va ierta oamenilor, dar păcatul împotriva Duhului Sfânt nu se iartă. Pomul se cunoaşte după rodul său, dar voi nu puteţi să vorbiţi cele bune, fiindcă sunteţi răi. Omul bun vorbeşte cele bune din inima sa, pe când cel rău cele rele. Pentru orice faptă sau cuvânt rău, oamenii vor da socoteală la judecată. E) Cine-i neam cu Domnul Iisus Cristos? <Oricine va urma învăţătura Mea, acela Îmi este frate, soră şi mamă! (Matei 12E /12,50> Iisus Cristos era într-o casă. Mama Sa Maria şi rudele Lui stăteau afară, aşteptând să vorbească cu El. Spunându-I cineva că este aşteptat de către mama şi rudele Sale, întinzând mâna către ucenici şi către cei care erau împrejurul Lui, Iisus Cristos a spus: - Iată mama Mea şi fraţii Mei! Oricine va urma învăţătura Mea, acela Îmi este frate, soră şi mamă! 17