Microsoft Word - StandardeAlternativeDetentie.doc

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Microsoft Word - StandardeAlternativeDetentie.doc"

Transcriere

1 Standarde Internaionale i Europene privind Alternativele la Detenie Dr. Monika Platek Facultatea de Drept, Universitatea Varovia Preedinta Asociaiei Poloneze de Educaie Legal! 1. Alternative la detenie un concept îneltor Chiar ar trebui s! discut!m despre alternative la detenie? Ce fel de mesaj transmitem prin afirmaia c!, atunci când este vorba s! pedepsim pe cineva, detenia este prima opiune i doar apoi putem considera i alternativele la detenie? Bo Svensson, pe atunci cel mai tân!r dintre judec!torii Curii Supreme de Justiie a Suediei, scria, în 1979, un articol explicând clar c! Suedia nu are nevoie de peste de deinui atunci când sunt suficieni 1. În acest articol, Svensson a demonstrat lipsa leg!turii dintre num!rul infraciunilor comise i num!rul de oameni inui dup! gratii. Câiva ani mai târziu, prezentând politica penal! pentru femei în Polonia la sfâritul anilor 80, descriam exact acelai fenomen. Nevoia stringent! de locuri de detenie pentru b!rbai, a determinat evitarea cu bun! tiin! a priv!rii de libertate a femeilor. În doar câiva ani num!rul femeilor deinute a sc!zut cu peste 70%. Ce impact a avut aceasta asupra infracionalit!ii femeilor? Nici unul 2. Este exact aa cum sublinia Nils Christie, noi decidem câi oameni vrem s! fie privai de libertate 3. De asemenea, în acest caz, nu exista nici o relaie direct! între num!rul de infraciuni comise i num!rul de femei private de libertate. Era în Suedia i vremea în care num!rul infraciunilor comise cretea, iar num!rul deinuilor sc!dea. De ce? Pentru c! pur i simplu nu voiau s! trimit! oameni în închisori, mai ales c! oricum cele mai multe infraciuni vizau proprietatea. Oamenii erau mai interesai în restituire decât în privarea de libertate a infractorului 4. A decide câi oameni vrem s! avem dup! gratii nu depinde de cei care încalc! legea ci de cei care r!spund de politica penal! 5. Populaiile penale sunt create de contientizarea istoric! i de inteniile politice. Cifrele referitoare la închisori sunt fenomene culturale, dar au consecine politice i sociale 6. Cu cât vrem mai mult, cu atât trebuie s! ne atept!m c! vom avea mai mult. Doresc s! mulumesc sincer doamnei Camelia P!un, Director Regional al PRI i colegului dânsei, d-lui Silviu Dumitru pentru cooperarea i ajutorul pe care mi l-au oferit în obinerea actelor normative referitoare la probaiune i m!suri i pedepse comunitare. 1 Svensson, B. (1979) We can get by with prisoners, Sveriges Exportrad Spraktjanst: Platek, M. (1988) Underestimated Experiment The Current State of Penitentiary Practice Towards Women in Poland, Xth International Congress in Crimonology, 4 9 September 1988, Hamburg 3 Christie, N. (1997) Strafens Geografi, Nordisk Tidsskrift For Kriminalvidenskab, Maj Nr. 2: Platek, M. (1991) Ruch abolicjonistyczny w Skandynawii terazniejszosc czy wizja przyszlosci, Studia Iuridica, XX / 1991 : Christie, N. (1993) Crime Control as Industry, London, Routlage 6 Rutherford, A. (1996) The problematic Relationships Between Crime and Imprisonment, Nordisk Tidsskrift For Kriminalvidenskab Maj 1996 Nr. 2:

2 Aa cum am subliniat, nu exist! o leg!tur! direct! între num!rul oamenilor aflai dup! gratii i num!rul infraciunilor comise. Totui, odat! ce decidem ca un num!r mare de oamenii s! ajung! în detenie, trebuie s! ne atept!m la acelai num!r de disfunciuni i probleme sociale ca o consecin! a unei astfel de decizii. Nu este nevoie s! explic aici ce înseamn! sindromul penitenciariz!rii. Totui, ar fi interesant chiar i aici s! ne d!m seama c! discuia noastr! asupra momentului în care o persoan! devine mai degrab! închis! i constrâns! decât un anima-l social i liber, este în cele mai multe cazuri departe de realitate. Deja cu mult! vreme în urm!, Gresham M Sykes, în studiul asupra unei închisori de maxim! securitate remarca faptul c! acel sim al datoriei care asigur! puterea secret! a celor mai multe organizaii, lipsete în general la populaia penitenciar! 7. S-a discutat asupra duratei cât o persoan! poate fi inut! închis! înainte ca efectele negative ale deteniei s!-i influeneze comportamentul social în libertate. Uneori am votat pentru 6 luni, alteori, cei mai optimiti, au ales perioade de un an sau doi. Dar apoi au ap!rut informaiile concrete oferite de Ulla Bondenson. Ea a desf!urat pe o perioad! de peste 10 ani un studiu asupra impactului deteniei. Conceptul ei de penitenciarizare, ca form! special! de socializare, deriv! din lucr!rile oamenilor de tiin! de la Clemmers pân! la Goffman i din studiul ei asupra tuturor tipurilor de instituii privative de libertate. Merit! s! ne amintim datele oferite de Bondenson. Penitenciarizarea, descris! ca efecte negative ale deteniei, este prezent! deja dup! 2 s!pt!mâni de detenie 8. Un alt element important trebuie luat în considerare aici. Studiul lui Bondenson a fost realizat în sistemul penitenciar din Suedia, sistem descris ca fiind cel mai uman i un exemplu de urmat pentru alii. Dar indiferent cât de bun este sistemul penitenciar pe care îl cre!m, asta nu ne scutete de consecinele negative pe care acesta le are. Petr Posmakov, Director General al Sistemului de Executare a Pedepselor din Kazakstan, a descris unele dintre aceste consecine. El ne-a f!cut s! contientiz!m c! depinde de noi s! transform!m societatea noastr! deschis! într-o societate incapabil! de a funciona bine din cauza stigmatiz!rii prea multor oameni prin sindromul penitenciariz!rii 9. Dei Posmakov a scris despre Kazakstan, mesajul s!u este la fel de valabil pentru orice societate pentru c! în orice societate privarea de libertate este un proces cu dus i întors. Dei unii sper! s! încuie ua i s! arunce cheia, aceasta este o cheie care deschide cutia Pandorei. Sistemul penitenciar nu aduce doar o m!rturie despre ce fel de societate avem dar acelai sistem influeneaz! societatea noastr! i are un impact destul de important asupra a cine suntem i asupra calit!ii vieii noastre. Luând în considerare efectele negative, tot în Scandinavia a început i micarea european! a aboliionitilor închisorilor. În 1966 întâlnirea a fost organizat! la Stromsund, în Suedia. Dup! câtva timp, a început s! fie numit! Parlamentul Hoilor. Pentru prima oar! în istorie viitorul deteniei era discutat în prezena reprezentanilor tuturor p!rilor interesate: de la victime ale infraciunilor, la politicieni, activiti locali, ofieri de penitenciar, oameni de tiin! i pân! la deinuii înii. Cu toii au fost de acord c! sistemul actual nu este bun de nimic i c! este nevoie ca acesta s! fie 7 Sykes, G. M. (1917) The Society of Captives, Princeton University Press, Princeton, New Jersey: 47 8 Bondenson, U. V. (1989) Prisoners in Prison Societies, Transaction Publisher, New Brunswick, Posmakov, P. (2000) Prisonisation Syndrome, Lecture presented during OSCE seminars on International Prison Standards, August 2000 Oskemen, Shicinsk (Kazakhstan) 2

3 schimbat. Nici unul dintre ei nu a avut vreo problem! în a accepta ideea c! închisoare ar trebui s! fie ultima soluie i alternativ! la sanciuni neprivative de libertate. Cu toii au fost de acord c! modul nostru de a privi alternativele la detenie este dac! nu fals, cel puin înel!tor. Sunt societ!i reprezentate i aici (cum ar fi Kazakstan, Kyrgistan, dar i Albania) care s-au descurcat de-a lungul istoriei lor i f!r! astfel de evenimente sociale ca închisorile. Sunt altele care au folosit efectiv închisorile mult mai puin decât credem noi. De asemenea, pedeapsa capital! a fost folosit! mai rar decât am vrea noi s! suger!m. Amenzile i m!surile restaurative au jucat rolul major. Doar în ultima sut! sau în ultimele dou! sute de ani am pus accentul pe închisoare i am neglijat alte forme de control social. Aceasta a adus mai mult! nefericire decât satisfacie. De aceea, ce a început în timpul Parlamentului Hoilor s-a transformat mai târziu în micarea împotriva închisorilor i a sistemului de justiie penal!. Thomas Mathiesen, unul dintre fondatorii mic!rii, susinea sfâritul inevitabil al sistemului închisorilor care se presupune c! se va transforma în sistemul de rezolvarea conflictelor orientat pe justiie civil! 10. Mathiesen mai susinea de asemenea c! dac! Suedia a decis s! nu mai utilizeze centralele nucleare dup! 2010, ar fi un moment bun s! înceteze i utilizarea închisorilor. Mai este înc! timp pân! în Cu toate acestea, la un moment dat nu un om de tiin! ci Ministerul de Justiie Suedez a sperat s! renune la închisori chiar înainte de anul Aa cum am observat cu toii nu a funcionat. Închisoarea în prezent este un proiect extrem de important. Ea se dezvolt! cu rapiditate ca num!r de închisori i de deinui în întreaga lume. Relativ recent Consiliul Europei a emis Recomandarea 1257 (1995) asupra condi*iilor de deten*ie în statele membre ale Consiliului Europei. Aceste condiii erau groaznice în 1995 i s-au agravat în urm!torii 5 ani. Creterea pedepselor i pedepsele privative de libertate mai lungi hot!râte de tribunale au condus la supraaglomerare în unele închisori. În unele state condiiile din centrele de detenie preventiv! culmineaz! cu tratamente inumane i degradante, deschizând calea pentru poate mii de plângeri individuale c!tre Curtea European! a Drepturilor Omului în baza articolului 3 al Conveniei Europene pentru Drepturile Omului 11. De aceea, am dreptate s! cer renunarea la conceptul de alternative la detenie i s! c!ut!m mai degrab! sanciuni i m!suri neprivative de libertate unde închisoarea este privit! doar ca ultim! soluie i ca alternativ! la probaiune? Nu avem aici destul spaiu pentru a discuta acest concept mai în detaliu. S! lu!m de aceea în considerare doar câteva puncte. În conformitate cu Codul Penal Polonez (care este aici doar un exemplu, c!ci multe alte coduri penal au aceleai categorii), catalogul sanciunilor pune pe primul loc amenda, apoi probaiunea i doar ca ultim! soluie detenia. Înseamn! aceasta c! folosim mai puin detenia? Nu, desigur c! nu. De ce? Nu doar din cauz! c! este un cod nou, adoptat doar de 3 ani. Motivul real este înepenirea în rutin!, convenional, obinuin! i lipsa dorinei de a gândi într-un mod nou, este apatia. Este obiceiul de a fi coreci ideologic i adesea indoleni în practic!. M! întreb cât de des vom mai afirma aici c! problema principal! este c! sistemul de probaiune nu este bine 10 Mathiesen, T. (1987) Kan fengsel forsvares, Pax Forlag, Oslo: Conditions of Detention in Council of Europe Member States, Doc. 8884, 3 November

4 preg!tit? Ltim c! multe închisori cu adev!rat nu sunt de loc bine preg!tite i cu toate acestea inem muli oameni acolo. De aceea ai sugera s! discut!m standardele internaionale nu ca alternative la detenie ci ca m!suri neprivative de libertate care ar trebui aplicate în primul rând i doar acolo unde nu exist! nici o alt! soluie, detenia ar trebui privit! ca ultim! soluie alternativ! la probaiune i sanciuni i m!suri comunitare. 2. Cadrul legal al vechiului sistem nou Regulile de la Tokyo i Recomandarea Consiliului Europei Nr. R (92) 16 Aici vom prezenta documentele cheie ale Na*iunilor Unite 1i Consiliului Europei care adreseaz2 sanc*iunile 1i m2surile neprivative de libertate 1i comunitare. Aa cum am spus deja, m!surile neprivative de libertate nu sunt un concept nou. Dar dac! Regulile Standard Minime ale Na*iunilor Unite pentru Penitenciare se apropie de vârsta pension!rii i erau deja adoptate în 1955, Regulile Standard Minime ale Na*iunilor Unite pentru M2suri Neprivative de Libertate cunoscute i ca Regulile de la Tokyo au fost adoptate de Adunarea General! ca rezoluia 45 / 110 doar pe 14 decembrie Regulile Europene pentru Penitenciare din 1973 se afl! în aceeai situaie în comparaie cu Recomandarea Consiliului Europei Nr. R (92) 16 a Comitetului de Mini1tri ai Statelor Membre asupra Regulilor Europene privind Sanc*iunile 1i M2surile Comunitare. Acestea au fost adoptate de Comitetul de Minitri pe 19 octombrie 1992 la cea de-a 482-a adjuncilor minitrilor. Probaiunea i alternativele erau considerate înainte ca parte a sentinelor cu suspendare sau a eliber!rii condiionate. Putem accepta faptul c! aceast! perspectiv! era asociat! mai degrab! cu gravitatea priv!rii de libertate i nu însemna neap!rat o lips! de interes sau neglijare a sanciunilor sau m!surilor comunitare. Amândou! aceste acte sunt recomand!ri. Recomand!rile nu sunt legi. Ele nu au puterea unei legi. Ele nu pot constitui baza unic! pentru o spe!. Exist! pe de alt! parte o obligaie politic! i moral! a statelor membre de a urma aceste recomand!ri. Recomandarea îns!i poate oferi m!suri pentru controlul aplic!rii sale. Standardele minime ale Naiunilor Unite sunt tratate cu seriozitate. Regulile de la Tokyo nu includ astfel de prevederi i cu toate acestea sunt de asemenea considerate ca baz! pentru promovarea m!surilor neprivative de libertate. Recomandarea Naiunilor Unite privete m!surile neprivative de libertate. Recomandarea Consiliului Europei se refer! la sanciunile i m!surile comunitare. Nu se pune accentul aici pe alternative la detenie ci pe regula sui generis referitoare la pedepsele executate în libertate. Totui, când scopurile fundamentale sunt discutate, Regulile de la Tokyo îi asum! rolul de a oferi utilizarea m2surilor neprivative de libertate, ca 1i protec*iea minim2 pentru persoanele supuse alternativelor la deten*ie. Recomandarea Consiliului Europei subliniaz! faptul c! intenioneaz! s! stabileasc2 un set de standarde care s2 ofere autorit2*ilor cu putere de decizie 1i autorit2*ilor responsabile cu implementarea, capacitatea de a asigura o aplicare dreapt2 1i eficient2 a sanc*iunilor 1i m2surilor comunitare. Aceast2 aplicare trebuie s2 aspire la men*inerea unui echilibru necesar 1i de dorit între nevoia de a proteja societatea, atât 4

5 în sensul men*inerii ordinii legale cât 1i al aplic2rii normelor ce prev2d repara*ia pentru prejudiciul cauzat victimelor, 1i recunoa1terea în esen*2 a nevoilor infractorului cu privire la reintegrarea sa social2. Este o important! schimbare a accentului de pe detenie pe sanciuni i m!suri comunitare. Este de asemenea subliniat! consideraia c! aceste m!suri i sanciuni constituie modalit!i importante de combatere a infracionalit!ii i în acelai timp de evitare a efectelor negative ale deteniei. Aceste reguli sunt create pentru a oferi statelor membre criterii de baz! pentru utilizarea sanciunilor i m!surilor comunitare f!r! a înc!lca drepturile fundamentale ale omului. Regulile de la Tokyo ridic! multe aspecte care sunt de la sine înelese. Nu putem inventa tipuri noi de pedepse. Introducerea, definirea i aplicarea m!surilor neprivative de libertate va fi reglementat! de lege (regula 3.1). Ne putem întreba atunci ce c!ut!m noi aici? Nu ne afl!m noi aici pentru a înv!a unii de la alii cum proced!m acas! i apoi a aplica sau transforma dac! este posibil practica noastr!? Da, dar trebuie s! fim contieni de faptul c! uneori este vorba doar de o schimbare a practicii, iar alteori este necesar! schimbarea legii. Nu vom vorbi aici despre aceasta, dar în Polonia exist! destui care v-ar împ!rt!i cu generozitate ideile lor de introducere sau mai de grab! de readucere a biciuirii, a crucific!rii i a multor altor invenii vechi sau noi 12. Oamenii au o imaginaie bogat! i trebuie s! le facem fa! fiecare în!rile noastre. Regulile de la Tokyo ne ajut! s! explic!m faptul c! unele m!suri aparin cu totul trecutului. Trebuie s! garant!m utilizarea unui mecanism care s! asigure un sistem eficient i care va funciona cu respectarea tuturor drepturilor omului recunoscute pe plan internaional (regula 3.7). Regulile de la Tokyo ne oblig! s! folosim un sistem în care s! nu se practice experimente medicale sau psihologice, în care s! nu existe riscuri inutile de r!nire fizic! sau psihic! a infractorului (regula 3.8). Aceleai reguli se refer! i la demnitatea infractorului supus m!surilor neprivative de libertate i la dreptul s!u i al familiei sale la a li se respecta viaa privat!. Pare evident i totui este ocant s! observ!m c! regulile de supraveghere în probaiune sunt aproape aceleai în Anglia, Polonia i Kazakstan, dar practica de implementare difer! mult. În Anglia, ofierii de probaiune adesea verific! datele doar prin telefon. În Polonia pot telefona dar pot de asemenea face vizite neanunai dar niciodat! seara. În Kazakstan vizitele pot fi dimineaa devreme sau seara târziu. Nu doar felul contactelor difer!, ci i atitudinea. În Anglia de cele mai multe ori un ofier de probaiune consider! c! infractorul va face tot posibilul pentru a respecta regulile. În Polonia exist! îndoieli cu privire la adev!rul declaraiilor persoanei. În Kazakstan exist! suspiciunea c! un infractor va r!mâne întotdeauna un infractor. Nu vreau s! etichetez Anglia ca fiind perfect! i Kazakstanul ca nefiind perfect. Este doar experiena mea din 3 locuri destul de caracteristice. Regulile de la Tokyo sunt valabile în fiecare dintre acestea, demnitatea uman! este la fel de valabil! i cu toate acestea practica în ce privete respectul pentru fiecare individ difer!. Unde respectul de sine i respectul real pentru lege i pentru ceilali este mai mic trebuie s! ne atept!m ca Regulile de la Tokyo s! nu fie suficiente. 12 Pe de alt! parte gândii-v! la ce spun tirile de diminea!. Într-unul dintre tribunalele din Ohio, Statele Unite, un tân!r a fost g!sit vinovat pentru c! asculta în camionul s!u muzic! rock cu volumul dat foarte tare astfel încât tulbura linitea public!. A fost condamnat la 4 ore de ascultat polka. Aceasta arat! c! simul umorului merge mân! în mân! cu gândirea raional! i c! amândou! sunt posibile în tribunal. (PAP News 3 septembrie 2001) 5

6 Cei mai muli dintre noi sunt s!tui de cuvinte frumoase le-am auzit pe toate. Ceea ce vrem este naturaleea pe care o putem întâlni în practic!. De aceea trebuie s! fim contieni c! la fel de important! ca i congruena dintre textul recomand!rii i legislaia naional! este relaia dintre spiritul recomand!rii i practica naional!. Aceasta înseamn! adesea c! munca noastr! nu se poate limita la politica penal! ci trebuie s! se extind! i asupra politicii sociale i s! cuprind! i construirea respectului de sine i a încrederii în sine a cet!enilor. Regulile de la Tokyo ofer! o lung! list! de dispoziii pentru posibile sentine, m!suri postsenteniale i m!suri care pot fi aplicate înaintea procesului (regulile 5 9). O astfel de list! nu este inclus! în recomandarea Consiliului Europei. Totui, informaii precise sunt incluse în Recomandarea Consiliului Europei Rec (2000) 22 a Comitetului de Mini1tri ai Statelor Membre asupra Îmbun2t2*irii Implement2rii Regulilor Europene privind Sanc*iunile 1i M2surile Comunitare, adoptat! în noiembrie 2000 la a 731-a întâlnire a adjuncilor minitrilor. Recunoscând relevana pentru recomandarea de mai sus a recomand!rilor nr. R (92) 17 privind consecvena în practica sentenial!, nr. R (97) 12 asupra personalului implicat în implementarea sanciunilor i a m!surilor, nr. R (99)19 asupra medierii în chestiunile penale i nr. R (99) 22 privind supraaglomerarea închisorilor i inflaia populaiei penitenciare, recomandarea Rec (2000) 22 aduce exemple de diferite sanciuni i m!suri comunitare. Regulile de la Tokyo, în regula 8.2 menioneaz! c! autorit!ile care dau sentine pot utiliza urm!toarele modalit!i: (a) Sanc*iuni verbale ca admonestarea, aten*ionarea; (b) Încetarea condi*ionat2 a urm2ririi penale; (c) Pedepse ce afecteaz2 statusul persoanei; (d) Sanc*iuni economice 1i în bani cum ar fi amenzile; (e) Ordine de confiscare 1i deposedare; (f) Ordine de restituire c2tre victim2 sau de compensare; (g) Sentin*e cu suspendare sau amânate; (h) Supraveghere judiciar2 1i prin proba*iune; (i) Ordine de munc2 în folosul comunit2*ii; (j) Trimiterea c2tre un centru de zi; (k) Arestul la domiciliu; (l) Orice alte forme de tratament non-institu*ional; (m) Combina*ii ale m2surilor enumerate mai sus. În etapa post-sentenial! Regulile de la Tokyo recomand! în regula 9.2 dispoziii care pot include: (a) Permisii 1i centre de asisten*2 postdeten*ie pentru reintegrarea social2; (b) Eliberarea pentru munc2 sau educa*ie; (c) Diferite forme de eliberare condi*ionat2 (d) Reduceri ale pedepselor (e) Gra*iere 6

7 Recomandarea Consiliului Europei sugereaz!, în apendicele la Rec (2000) 22, în cadrul principiilor pentru realizarea unei mai largi i mai eficiente utiliz!ri a sanciunilor i m!surilor comunitare, urm!toarele exemple: - alternative la deten*ia preventiv2 cum ar fi obligarea presupusului infractor de a locui la o anumit2 adres2, de a fi supravegheat 1i asistat de o agen*ie desemnat2 de o autoritate judec2toreasc2; - proba*iunea ca sanc*iune independent2 impus2 f2r2 pronun*area unei sentin*e de trimitere în închisoare; - supravegherea aplic2rii unei sentin*e de trimitere în închisoare cu anumite condi*ii impuse; - munca în folosul comunit2*ii (munc2 nepl2tit2 în beneficiul comunit2*ii); - compensarea / repara*ia adus2 victimei / medierea între victim2 1i infractor; - ordine de tratament pentru infractorii care fac abuz de droguri sau alcool 1i pentru cei care sufer2 de tulbur2ri mintale legate de comportamentul lor infrac*ional; - supravegherea intens2 pentru categoriile de infractori pentru care aceast2 m2sur2 este potrivit2; - restrângerea libert2*ii de mi1care prin mijloace cum ar fi ordine de restric*ionare a programului sau monitorizarea electronic2 impus2 cu respectarea regulilor 23 1i 55 ale Regulilor Europene; - eliberarea condi*ionat2 din închisoare, urmat2 de supravegherea posteliberare. 2. Pentru a promova utilizarea sanc*iunilor 1i m2surilor neprivative de libertate, 1i în special acolo unde sunt create legi noi, legiuitorul ar trebui s2 ia în considerare indicarea unei sanc*iuni sau m2suri neprivative de libertate în locul deten*iei ca sanc*iune de referin*2 pentru anumite infrac*iuni. 3. Ar trebui luat2 în considerare revizuirea 1i reducerea prevederilor formale care împiedic2 folosirea sanc*iunilor 1i m2surilor comunitare pentru infrac*iuni grave sau repetate. 4. Ar trebui s2 fie create prevederi pentru introducerea de prob2 a unor noi sanc*iuni 1i m2suri comunitare. 5. Orice proces ar trebui s2 se desf21oare în acord cu spiritul Regulilor Europene 1i s2 fie monitorizat 1i evaluat cu aten*ie. Experimentarea ar trebui s2 fie în acord cu standardele etice ale comunit2*ii interna*ionale. 3. Ideea este bun dar cum rmâne cu practica 7

8 Aa cum am încercat s! ar!t mai devreme, cu toii am luat cunotin! deja de toate declaraiile, recomand!rile i chiar conveniile în care drepturile omului i tratamentele care respect! drepturile omului sunt menionate. Într-un fel sau altul nu suntem mulumii cu nivelul traducerii teoriei în practic!. Noi standarde se nasc adesea din idei noi. Acesta poate fi cazul Recomand2rii Consiliului Europei nr. R (99) 19 asupra medierii în probleme penale sau al Conven*iei Europene asupra Compens2rii Victimelor Infrac*iunilor cu Violen*2 din 24 noiembrie 1983 precedat! de Rezolu*ia (77) 27 a Comitetului de Mini1tri al Consiliului Europei asupra compens2rii victimelor infrac*iunilor. Dar uneori nu o idee nou! ci stagnarea i ineria iniiaz! procesul. Aceasta se întâmpl! atunci când avem recomandare la recomandare. Menion!m c! recomandarea nu este o lege. Cu toate acestea ea poate fi comparat! cu o regul! de circulaie care, dac! nu este respectat!, duce adesea la o catastrof!. Acesta este motivul pentru care Regulile de la Tokyo, în regulile 21.2 i 21.3, stipuleaz! c! ar trebui desf!urate evalu!ri regulate în vederea implement!rii mai eficiente a m!surilor neprivative de libertate. De asemenea Recomandarea Consiliul Europei R (92) 16 recunoate aceast! nevoie când reglementeaz! chestiuni practice cum ar fi cooperarea i consim!mântul infractorului (capitolul IV), resursele financiare (capitolul VI), implicarea i participarea comunit!ii (capitolul VII), condiii de implementare (capitolul VIII) i metode de lucru (capitolul IX). Am putea spune c!, în ce privete documentele scrise, avem tot ce trebuie, ar trebui s! funcioneze i funcioneaz! bine în scris. Cu toate acestea, opt ani mai târziu, autorit!ile Consiliului Europei admit c! motivul elabor!rii Recomand!rii Rec. (2000) 22 const! i în dificult!ile întâlnite de statele membre în implementarea R (92) 16. Cum se poate schimba aceast! situaie? Consiliul Europei, în Rec. (2000) 22 sugereaz! o privire mai atent! asupra practicii senteniale. 6. Reglement2ri pentru practica senten*ial2 ar trebui stabilite, acolo unde principiile constitu*ionale 1i tradi*iile legislative permit aceasta, 1i revizuite din timp în timp de legiuitor sau alte autorit2*i competente acordând aten*ie, inter alia, reducerii folosirii deten*iei, cre1terii utiliz2rii sanc*iunilor 1i m2surilor comunitare 1i asigur2rii compens2rii victimelor. 7. Autorit2*ile judiciare ar trebui implicate în procesul de elaborare 1i revizuire a politicilor de utilizare a sanc*iunilor 1i m2surilor comunitare 1i ar trebui informate despre rezultatele lor pentru a asigura, în cadrul comunit2*ii judiciare, în*elegerea mai larg2 a naturii lor. 8. O aten*ie deosebit2 ar trebui acordat2 definirii circumstan*elor atenuante care s2 permit2 autorit2*ilor judiciare evitarea folosirii deten*iei 1i dictarea în locul acesteia a unei sanc*iuni sau m2suri comunitare. Aici ne întoarcem la problema noastr! iniial!. Consiliul Europei a încercat s! evite considerarea sanciunilor comunitare ca alternative la detenie. Câiva ani mai târziu totui, într-un fel au renunat la aceasta. Este prea mult trebuie s! admitem c! da dei detenia ar trebui s! fie ultima soluie, în acest moment ceea ce facem este doar s! c!ut!m alternative la detenie. Muli vor aduce în discuie problemele financiare. Sper c! suntem deja de acord c! rutina, o anumit! mentalitate i cultura juridic! cu care suntem obinuii sunt în mai 8

9 mare m!sur! responsabile pentru situaia în care ne afl!m decât banii. Pân! la urm!, nimic nu este atât de costisitor financiar i social, ca închisoarea. Dar sunt doi factori vitali aici: oamenii i voina politic!. 4. Personalul, voluntarii i resursele comunitii Îmi aduc aminte discuia pe care am avut-o acum mai bine de 15 ani în Polonia. Era perioada unei supraaglomer!ri majore a închisorilor. Viaa deinuilor ca i viaa personalului de penitenciare erau pur i simplu puse permanent în pericol. Erau prea muli deinui pentru a putea face fa! situaiei aa cum trebuie. Am fost ocat! de afirmaia personalului de penitenciar c! nu conteaz!, c! ei vor suporta asta i înc! mai mult. De ce? Pentru c! asta este cea ce serviciul i ara le cer s! fac!. Ast!zi, 15 ani mai târziu, personalul de penitenciar este primul care atenioneaz! i informeaz! autorit!ile i publicul despre supraaglomerarea cu care ne confrunt!m din nou. Ei sunt primii care cer schimb!ri ale politicii penale, primii care scot în eviden! efectele negative ale deteniei. De ce? Pentru c! asta este ceea ce serviciul i ara le cer s! fac!. Ce s-a schimbat între timp? Mentalitatea lor. Care este mentalitatea lor? Cei mai muli au încredere i valorizeaz! cariera pe care o au. Cei mai muli nu sufer! de lipsa respectului de sine. Sunt percepui ca fiind i sunt profesioniti. Cum s-a întâmplat? Nu s-a întâmplat peste noapte. A fost un proces. Faptul c! cei mai muli dintre ei au absolvit studii universitare, i faptul c! procesul de preg!tire a lor a fost îmbun!t!it radical, contribuie la aceste schimb!ri. Acelai proces se aplic! i pentru probaiune i m!suri comunitare. Atât Tokyo, cât i Consiliul Europei ne ofer! reguli detaliate asupra recrut!rii i preg!tirii personalului. Deja Regulile de la Tokyo subliniau c!: 15.2 Persoanele desemnate s2 aplice m2surile neprivative de libertate ar trebui s2 aib2 o personalitate adecvat2 activit2*ii, dac2 este posibil, s2 aib2 preg2tirea profesional2 1i experien*a practic2 adecvate. Aceste calific2ri ar trebui specificate clar Formarea 1i p2strarea personalului calificat profesional, a unui statut profesional adecvat, a unor beneficii pe m2sura naturii muncii ar trebui asigurate 1i ar trebui oferite ample oportunit2*i pentru perfec*ionare profesional2 1i dezvoltarea carierei. De asemenea, implicarea comunit!ii este subliniat! în ambele reguli, f!cându-se o distincie clar! între scopul activit!ilor i rolul ce revine civililor i profesionitilor responsabili pentru aplicarea probaiunii i a m!surilor comunitare. Regulile Consiliului Europei din Recomandarea R (92) 16 stipuleaz!: Regula 45 Munca autorit2*ilor responsabile pentru implementarea sanc*iunilor 1i m2surilor comunitare va fi suplimentat2 prin folosirea tuturor resurselor adecvate existente în comunitate pentru a oferi acestor autorit2*i modalit2*i adecvate de a satisface nevoile infractorilor 1i de a le ap2ra drepturile. Pentru acest din urm2 scop, va fi folosit2 1i participarea maxim2 a organiza*iilor 1i indivizilor din comunitate. Regula 46 Participarea comunit2*ii va fi folosit2 pentru a asista infractorii în dezvoltarea unor leg2turi viabile în comunitate, pentru a deveni con1tien*i de interesul pe care comunitatea îl manifest2 fa*2 de ei 1i pentru a-1i l2rgi posibilit2*ile de a realiza contacte 1i de a ob*ine sprijin. 9

10 Regula 47 Participarea comunit2*ii va fi asigurat2 în cadrul unui acord stabilit cu autoritatea responsabil2 pentru implementare, care specific2, în special, natura sarcinilor 1i modalitatea în care acestea vor fi duse la îndeplinire. Regula 48 Organiza*iile 1i indivizii din comunitate care particip2 vor face supraveghere doar în limitele stabilite de lege sau definite de autorit2*ile responsabile pentru dictarea sau implementarea sanc*iunilor sau m2surilor comunitare. Regula 49 Recurgerea la persoane din comunitate nu va deveni un substitut pentru munca ce ar trebui f2cut2 de personalul profesional. Personalul are o importan! vital!. De aceea Consiliul Europei ne ofer! o recomandare separat! nr. R (97) a Consiliului de Mini1tri ai Statelor Membre asupra Personalului Responsabil cu Implementarea Sanc*iunilor 1i M2surilor. Acest document cuprinde recomand!ri detaliate i principii pentru recrutarea, selecia, preg!tirea, condiiile de munc! i mobilitatea personalului responsabil cu implementarea sanciunilor i m!surilor. De asemenea, abordeaz! recomand!rile etice pentru personalul responsabil cu implementarea sanciunilor i m!surilor. Convenia European! asupra Supravegherii Infractorilor Condamnai sau Eliberai Condiionat, din 30 septembrie 1964, de asemenea subliniaz! nevoia existenei unor ofieri de probaiune bine preg!tii i a cooper!rii cu organizaiile locale i comunitatea local!. Aceast! din urm! convenie este de o importan! i un interes speciale pentru c! se ocup! i de infractori str!ini ale c!ror sentine condiionate sau p!ri ale eliber!rii condiionate vor fi executate într-o alt! ar!. Sunt adresate probleme care sunt mai actuale ast!zi decât atunci când convenia a fost semnat!. Este de asemenea un argument pentru standarde comune. Implementarea standardelor Naiunilor Unite i ale Consiliului Europei genereaz! astfel de posibilit!i. 5. Necesitatea unei voine politice Ast!zi, când ne gândim la justiie tindem s! fim de acord c! luarea în considerare a victimei este mai adecvat! decât r!zbunarea. Este nevoie de o nou! abordare a problemelor victimelor, infractorilor i a infraciunii îns!i. De la un infractor ar trebui mai degrab! s! cerem reparaie fa! de victim!, iar justiia restaurativ! las! puin loc pentru r!zbunare 13. Atunci când lu!m în considerare i victima i infractorul, adesea tindem s! percepem evenimentul mai de grab! ca pe un conflict i nu ca pe o infraciune. Deja cu mult timp în urm! Nils Christie a observat c!, conflictul poate fi v!zut ca o proprietate pe care statul a furat-o victimei 14. Restaurarea drepturilor victimei cere ca victima s! aib! din nou un cuvânt de spus i ca infractorul s! fie tratat altfel. Standardele internaionale sunt pline de toate alternativele posibile la ceea ce facem în mod tradiional. Nu trebuie s! conving pe nimeni c! a face ceea ce se sugereaz! în standardele prezentate este mai înelept, mai ieftin i mai corect. Face loc drept!ii i de asemenea poate constitui o modalitate foarte eficient! de prevenire a infracionalit!ii. 13 Wright, M. (2001) Restorative Justice and Mediation, in Probacyjne strodki polityki kranej stan i perspektywy, Senat Rzeczpospoiltej Polskije, Warszawa: ; Wright, M. (1999) The Development of Restorative Justice, in Juvenile Offender Victim Mediation, Ed. by B. Czarnecka-Dzialuk, D. Wojcik Oficyna naukowa, Warszawa: Christie, N. (1977) Conflicts as Property, The British Journal of Criminology, January 1977, No. 1:

11 Pentru a face ca aceste lucruri s! devin! realitate nu trebuie decât s! vrem. Aceasta este voina politic! ce are o importan! vital! aici. Consiliul Europei pare a fi pe deplin contient de aceasta. De aceea Rec. (2000) 22 include reguli ce se adreseaz! direct dimensiunii politice a implement!rii eficiente a probaiunii i a m!surilor comunitare. Cum poate fi îmbun!t!it! credibilitatea sanciunilor i m!surilor comunitare în faa autorit!ilor judiciare, a ageniilor complementare, a publicului larg i a politicienilor? Iat! ce se recomand! printre altele: 5. Liderii politici 1i administrativi 1i publicul larg ar trebui s2 primeasc2 regulat informa*ie referitoare la beneficiile economice 1i sociale ce apar prin utilizarea redus2 a deten*iei 1i cre1terea frecven*ei cu care se recurge la sanc*iuni 1i m2suri comunitare. Ar trebui s2 existe o politic2 oficial2 de rela*ii publice privind media local2. Informa*ia ar trebui s2 sublinieze faptul c2 sanc*iunile 1i m2surile comunitare pot implica supravegherea 1i controlul eficient al infractorilor. 16. Autorit2*ile judiciare 1i personalul serviciilor de implementare ar trebui s2 creeze canale de comunicare care s2 permit2 discutarea regulat2 a aspectelor practice ale recomand2rii 1i implement2rii sanc*iunilor 1i m2surilor comunitare. 17. Reintegrarea în comunitate fiind un scop important al sanc*iunilor 1i m2surilor comunitare, serviciile de implementare ar trebui s2 coopereze activ cu comunit2*ile locale, de exemplu prin implicarea unor persoane din comunitate în supravegherea infractorilor sau prin colaborarea în cadrul programelor locale de prevenire a infrac*ionalit2*ii. 18. Introducerea de noi sanc*iuni 1i m2suri comunitare în legisla*ie 1i practic2 ar trebui s2 fie înso*it2 de campanii puternice de rela*ii publice cu scopul de a câ1tiga sprijinul publicului. Elementul voinei politice este tratat aici destul de larg. El include nu doar politicienii i puterea juridic!, dar i publicul larg. Este de asemenea tratat i ca obligaie a noastr! de a-l influena. Trebuie s! admitem c! oamenilor le place ceea ce putem s! îi convingem c! este în interesul lor. Ei nu vor admite o prostie, iar ceea ce încerc!m noi s! îi convingem nu este o prostie ci o posibilitate de a avea un sistem de justiie mai bun i o mai bun! calitate a vieii. Atât Regulile de la Tokyo cât i Recomandarea R (92) 16 a Consiliului Europei cer evaluarea aplic!rii sanciunilor i m!surilor comunitare. Regula 90 din R (92) 16 a Consiliului Europei stipuleaz! c!: Evaluarea sanc*iunilor 1i m2surilor comunitare ar trebui s2 includ2, dar s2 nu se limiteze la, evaluarea obiectiv2 a m2surii în care utilizarea lor: - este în conformitate cu a1tept2rile legiuitorului, ale autorit2*ilor judiciare, ale autorit2*ilor decidente, ale autorit2*ilor care le aplic2 1i ale comunit2*ii cu privire la scopurile sanc*iunilor 1i m2surilor comunitare; - contribuie la reducerea ratelor de încarcerare; - face posibil2 satisfacerea nevoilor legate de infrac*iune ale infractorului; - este eficient2; - contribuie la reducerea infrac*ionalit2*ii în comunitate. 11

12 Regulile de la Tokyo evideniaz! perspectiva unei mai bune implement!ri a m!surilor neprivative de libertate (regula 21.1). De asemenea subliniaz! importana cooper!rii internaionale. S! sper!m atunci c! ceea ce facem aici este în concordan! cu i servete implement!rii acestor reguli. Monika Platek Polish Association for Legal Education Krakowskie Przdnmiescie 12/ Warszawa phone (48-22) , fax ( , platek@warman.com.pl 12

Microsoft Word - ETS no.185, Romanian translation, official version.doc

Microsoft Word - ETS no.185, Romanian translation, official version.doc Consiliul Europei Convenia din 23/11/2001 privind criminalitatea informatic Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 343 din 20/04/2004 Seria Tratatelor Europene nr. 185 PREAMBUL Statele membre ale

Mai mult

Microsoft Word - Strategie Sl%C4%83nic[1].doc

Microsoft Word - Strategie Sl%C4%83nic[1].doc ANEXA 1 DEZVOLTAREA ORAULUI SLNIC ÎN CONTEXTUL STRATEGIILOR EUROPENE, NAIONALE, REGIONALE I SECTORIALE Dezvoltarea oraului Slnic nu se poate realiza prin proiecte izolate, deoarece nevoile, soluiile, oportunitile

Mai mult

Microsoft Word - HG CO

Microsoft Word - HG CO HOTRÂRE Nr. 250 din 8 mai 1992 *** Republicat privind concediul de odihna i alte concedii ale salariailor din administraia publica, din regiile autonome cu specific deosebit i din unitile bugetare EMITENT:

Mai mult

Microsoft Word - SNTEZA_raport_SOMAJ.doc

Microsoft Word - SNTEZA_raport_SOMAJ.doc CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI - Secia de Control Financiar Ulterior - Divizia V Auditul performanei i al sistemelor informatice; combaterea fenomenelor de corupie, fraud, economie subteran, splarea banilor

Mai mult

Întrebări pentru identificarea profesiei

Întrebări pentru identificarea profesiei Data public?rii: 12.12.2016 Identificarea profesiei 1. Profesia de... este reglementat? pe teritoriul dumneavoastr?? - Da / Nu 2. Care sunt activit??ile profesionale pe care le implic? profesia de... pe

Mai mult

Nr: 52 Data: RAfORT RE ivmrjlre Privind: BUNURI MOBILE Beneficiar!: S.C. SHOW ACT S.R.L. din Drobeta Tr Severin Executant: Evaluator autori

Nr: 52 Data: RAfORT RE ivmrjlre Privind: BUNURI MOBILE Beneficiar!: S.C. SHOW ACT S.R.L. din Drobeta Tr Severin Executant: Evaluator autori Nr: 52 Data: 26.09.2014 RAfORT RE ivmrjlre Privind: BUNURI MOBILE Beneficiar!: S.C. SHOW ACT S.R.L. din Drobeta Tr Severin Executant: Evaluator autorizat ing. VICTOR MIHAIL CUGUT din Drobeta Tr Severin

Mai mult

Microsoft PowerPoint - FINANTARE2000C'.PPT

Microsoft PowerPoint - FINANTARE2000C'.PPT F00 EXECUIA BUGETAR I I SITUATIA FINANCIAR A UNIVERSITII II POLITEHNICA DIN TIMIOARA ANUL FINANCIAR 2000 F20 - FACTORI CARE AU INFLUENAT ACTIVITATEA FINANCIAR ÎN N ANUL 2000 POZITIVI O mai bun înelegere

Mai mult

decizia 34 din 21 martie 2006

decizia 34 din 21 martie 2006 ROMANIA - Ministerul Finantelor Publice DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA Serviciul Soluionare Contestaii DECIZIA nr.34/21.03.2006 privind soluionarea contestaiei formulate de CONSTANTA

Mai mult

MAZARE CONTRAATACA DIN SPATELE GRATIILOR – Fostul edil al Constantei Radu Mazare acuza Ministerul Justitiei pentru graba extradarii sale. Suspectat ca

MAZARE CONTRAATACA DIN SPATELE GRATIILOR – Fostul edil al Constantei Radu Mazare acuza Ministerul Justitiei pentru graba extradarii sale. Suspectat ca MAZARE CONTRAATACA DIN SPATELE GRATIILOR Fostul edil al Constantei Radu Mazare acuza Ministerul Justitiei pentru graba extradarii sale. Suspectat ca i-a calcat in picioare drepturile, MJ este obligat sa

Mai mult

Microsoft Word - 4Adrian Vizitiu.doc

Microsoft Word - 4Adrian Vizitiu.doc 57 Summary. In the article we present, we drow the reader s attention on the possibility that mediated inferences could become means of making categorical sentences representing new data in the chain of

Mai mult

Hyun Bin – descoperirea de sine

Hyun Bin – descoperirea de sine Hyun Bin descoperirea de sine de Carina T. Hyun Bin: Nu m? tem s? m? înrolez la Pu?ca?ii marini Ca actor, voi pre?ui cei doi ani pe care îi voi petrece în armat? f?r? s? profesez. Cred c? va fi o perioad?

Mai mult

ORDIN nr. 13 din 21 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerin ele minime pentru înregistrarea de informa ii cu ocazia i

ORDIN nr. 13 din 21 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerin ele minime pentru înregistrarea de informa ii cu ocazia i ORDIN nr. 13 din 21 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinele minime pentru înregistrarea de informaii cu ocazia inspeciilor în exploataiile în care animalele sunt inute

Mai mult

decizie nr. 037 din

decizie nr. 037 din Ministerul Finanelor Publice Agenia Naional de Administrare Fiscal Direcia General a Finanelor Publice a judeului Suceava Biroul Soluionare Contestaii Str. Vasile Bumbac nr.7 Suceava Tel : 0230 521 358

Mai mult

Noul Cod penal În vigoare de la 1 februarie 2014 t Noul Cod de procedură penală În vigoare de la 1 februarie 2014 Cu modificările aduse prin O.U.G. nr

Noul Cod penal În vigoare de la 1 februarie 2014 t Noul Cod de procedură penală În vigoare de la 1 februarie 2014 Cu modificările aduse prin O.U.G. nr Noul Cod penal În vigoare de la 1 februarie 2014 t Noul Cod de procedură penală În vigoare de la 1 februarie 2014 Cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 3/2014 Ediţia a 2-a actualizată la 10 februarie 2014

Mai mult

TEMATICA, BIBLIOGRAFIA ȘI TESTELE GRILĂ ALE DISCIPLINEI DREPT PENAL PARTE SPECIALĂ PENTRU PROBA DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR FUNDAMENTALE ȘI DE SPECIAL

TEMATICA, BIBLIOGRAFIA ȘI TESTELE GRILĂ ALE DISCIPLINEI DREPT PENAL PARTE SPECIALĂ PENTRU PROBA DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR FUNDAMENTALE ȘI DE SPECIAL TEMATICA, BIBLIOGRAFIA ȘI TESTELE GRILĂ ALE DISCIPLINEI DREPT PENAL PARTE SPECIALĂ PENTRU PROBA DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR FUNDAMENTALE ȘI DE SPECIALITATE DIN CADRUL EXAMENULUI DE LICENȚĂ AFERENT PROGRAMULUI

Mai mult

MINISTERUL SANATATII DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA A MUNICIPIULUI BUCURESTI str. Avrig nr.72-74, sector 2, Bucuresti Romania Tel: ; ;

MINISTERUL SANATATII DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA A MUNICIPIULUI BUCURESTI str. Avrig nr.72-74, sector 2, Bucuresti Romania Tel: ; ; SANATATII DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA A MUNICIPIULUI BUCURESTI str. Avrig nr.72-74, sector 2, Bucuresti Romania Tel: 252.79.78; 252.32.16; Fax: 252.55.20; www.dspb.ro; Cont: RO70TREZ70023660120XXXXX D.T.C.P.M.B.

Mai mult

Microsoft Word - ETS_78A_romanian.doc

Microsoft Word - ETS_78A_romanian.doc Orig. English / vers. Romanian Unofficial, unrevised translation Seria Tratatelor Europene - No. 78A ACORD ADIIONAL CU PRIVIRE LA APLICAREA CONVENIEI EUROPENE PRIVIND ASIGURAREA SOCIAL Paris, 14.XII.1972

Mai mult

Microsoft Word - Secretul motivarii celorlalti -raport special GRATUIT.doc

Microsoft Word - Secretul motivarii celorlalti -raport special GRATUIT.doc Raport special Formula strategic în doi pai prin care poi s îi motivezi chiar i pe cei ce nu vor s fie motivai - cu detalii complete i vocabilarul specific- de Andy Szekely Bine te-am gsit! Sunt Andy Szekely

Mai mult

Vânz`tor:... Telefon:... Fax:... Cod ofert`: Nr. verificare 422:... Orange România Date semnificative Client existent: Nu Da Nr. Orange existent

Vânz`tor:... Telefon:... Fax:... Cod ofert`: Nr. verificare 422:... Orange România Date semnificative Client existent: Nu Da Nr. Orange existent Vânz`tor:... Telefon:... Fax:... Cod ofert`:...... Nr. verificare 422:... Orange România Date semnificative Client existent: Nu Da Nr. Orange existent... Cesiune Nr. Serie SIM PrePay... Se completeaz`

Mai mult

DECIZIE 069

DECIZIE 069 Ministerul Finanelor Publice Agenia Naional de Administrare Fiscal Direcia General a Finanelor Publice a judeului... Biroul Soluionare Contestaii DECIZIA NR. 69 din 29.06.2009 privind soluionarea contestaiei

Mai mult

Regulament GRANTURI 2016_nou

Regulament GRANTURI 2016_nou REGULAMENT privind desf`[urarea Programului de Granturi Raiffeisen Comunit`]i, edi]ia 2016 Programul de Granturi Raiffeisen Comunit`]i, aflat la cea de-a șasea edi]ie, este primul de acest gen de pe pia]a

Mai mult

Microsoft Word Curs PE - Gaze naturale.doc

Microsoft Word Curs PE - Gaze naturale.doc GAZE NATURALE În contextul reformelor radicale din domeniul structural i instituional care au caracterizat economia romaneasc dup 1989 i care au avut drept scop descentralizarea serviciilor în vederea

Mai mult

CP_9 ian2017.indd

CP_9 ian2017.indd Cuprins general CodUL penal 1 Index 169 Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (extras) 179 CodUL de procedură penală 187 Index 480 Legea nr. 255/2013 pentru

Mai mult

(Microsoft Word - NAGIT, GH., RUSU, B., SLATINEANU, L., COTEATA, M. Aspecte \205)

(Microsoft Word - NAGIT, GH., RUSU, B., SLATINEANU, L., COTEATA, M. Aspecte \205) UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA1OV Catedra Design de Produs.i Robotic0 Simpozionul na#ional cu participare interna#ional PRoiectarea ASIstat de Calculator P R A S I C ' 02 Vol. III Design de Produs

Mai mult

Strategie modernizare APL maureni

Strategie modernizare APL maureni ROMÂNIA JUDEUL CARA SEVERIN COMUNA MURENI Tel. 0255/526001 ; 0372908380 ; Fax.0255/526001 ; E-mail: primaria_maureni@yahoo.com; Web: primariamaureni.eu AVIZAT, PRIMAR Traian Puca STRATEGIA DE MODERNIZARE

Mai mult

Microsoft Word - ~ doc

Microsoft Word - ~ doc DISPOZI!II COMUNE CUPRINS PARTEA I - Dispozi!ii legale "i administrative...4 Articolul 1 - Referin!e...4 Articolul 2 - Serviciul responsabil din cadrul Comisiei "i coresponden!a cu acesta...4 Articolul

Mai mult

Ce trebuie să ştiţi despre divorţ:

Ce trebuie să ştiţi despre divorţ: La ce vă folosesc căile de atac şi care sunt acestea Acestea vă dau posibilitatea să îndreptaţi greşelile săvârşite de instanţele de judecată, prin aducerea lor la cunoştinţa instanţelor superioare, care

Mai mult

Microsoft Word - Tematica si bibiografie Abs INM DP+DPP.doc

Microsoft Word - Tematica si bibiografie Abs INM DP+DPP.doc TEMATICA pentru susţinerea examenului de absolvire INM 2015 DREPT PENAL I. PARTEA GENERALĂ 1. Legea penală şi limitele ei de aplicare 1.1. Principii generale; 1.2. Aplicarea legii penale în spațiu; 1.3.

Mai mult

Song Il-gook, un Colombo coreean

Song Il-gook, un Colombo coreean Song Il-gook, un Colombo coreean de Carina T. În viitoarea dram? Detectives in Trouble / Crime Squad, care începe pe 7 martie la KBS, Song Il-gook îl va personifica pe Detectivul Park Se-hyuk care, de?i

Mai mult

PROCEDURA PRIVIND ORGANIZAREA {I DESF {URAREA ADUN RILOR GENERALE ALE AC}IONARILOR SOCIET }II AEROSTAR SA Aprobat\ `n [edin]a Consiliului de Administr

PROCEDURA PRIVIND ORGANIZAREA {I DESF {URAREA ADUN RILOR GENERALE ALE AC}IONARILOR SOCIET }II AEROSTAR SA Aprobat\ `n [edin]a Consiliului de Administr PROCEDURA PRIVIND ORGANIZAREA {I DESF {URAREA ADUN RILOR GENERALE ALE AC}IONARILOR SOCIET }II AEROSTAR SA Aprobat\ `n [edin]a Consiliului de Administra]ie din 08.11.2018 1 Cuprins: Capitolul I. Introducere...

Mai mult

DREPTURILE OMULUI 1. Dreptul de proprietate: a. se regăsește în conținutul propriu-zis al Convenției Europene a Drepturilor Omului; b. se regăsește în

DREPTURILE OMULUI 1. Dreptul de proprietate: a. se regăsește în conținutul propriu-zis al Convenției Europene a Drepturilor Omului; b. se regăsește în DREPTURILE OMULUI 1. Dreptul de proprietate: a. se regăsește în conținutul propriu-zis al Convenției Europene a Drepturilor Omului; b. se regăsește în textul Protocolului adițional la Convenția Europeană

Mai mult

Word Pro - D 42.9

Word Pro - D 42.9 DECIZIA nr.42/2009 Direcia General a Finanelor Publice Tulcea, investit cu soluionarea contestaiilor conform titlului IX, cap.2, art.209 din O.G. nr.92/ 2003 R privind Codul de procedur fiscal, a fost

Mai mult

Chestionar privind despăgubiri collective

Chestionar privind despăgubiri collective Chestionar privind despăgubiri colective Răspunsuri chestionar despăgubiri colective (collective redress) 1. Ce valoare adaugată ar aduce introducerea unui nou mecanism de despăgubire colectivă (încetarea

Mai mult

PRODALCO MAT SRL 579_2008

PRODALCO MAT SRL 579_2008 Direcia Generala a Finantelor Publice a judeului Arad a fost sesizata de ctre Direcia Judeeana pentru Accize si Operaiuni Vamale Arad cu adresa nr., înregistrata la Direcia Generala a Finantelor Publice

Mai mult

EN

EN RO RO RO COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Bruxelles, 8.11.2007 COM(2007) 686 final COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU ŞI PARLAMENTUL EUROPEAN prin care se transmite acordul cadru european privind hărţuirea

Mai mult

Microsoft Word - Declaratii avere si interese_2015

Microsoft Word - Declaratii avere si interese_2015 Nr. 12/27.05.2016 DECLARAIE DE AVERE Subsemnatul/Subsemnata PUIU P.P DIANA CARMEN, având functia de consilier superior la Agentia Pentru Protectia Mediului Alba, CNP 2690401011117, domiciliul in Alba Iulia,

Mai mult

Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate din perspectiva noilor directive în domeniul achizi ţiilor publice Directiva 24/2014

Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate din perspectiva noilor directive în domeniul achizi ţiilor publice Directiva 24/2014 Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate din perspectiva noilor directive în domeniul achizi ţiilor publice Directiva 24/2014, prin articolul 72, admite în mod expres modificarea

Mai mult

Microsoft Word - UJ_Codul fiscal pagina 10 aprilie 2013 FINAL.docx

Microsoft Word - UJ_Codul fiscal pagina 10 aprilie 2013 FINAL.docx Dispoziii generale 3 EMILIAN DUCA CODUL FISCAL AL ROMÂNIEI (2013) COMENTAT I ADNOTAT CU LEGISLAIE SECUNDAR I COMPLEMENTAR, JURISPRUDEN I NORME METODOLOGICE (actualizat la 10 aprilie 2013) Universul Juridic

Mai mult

Raport de monitorizare GECT 2011

Raport de monitorizare GECT 2011 Raport de monitorizare GECT 2011 Rezumat RO - 1 - Rezumatul a fost elaborat de METIS GmbH (autori: Jürgen Pucher i Alice Radzyner). Acesta nu reprezintă poziia oficială a Comitetului Regiunilor. Informaii

Mai mult

003707HD

003707HD MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE DECIZIA NR. / 2007 privind solutionarea contestaiei formulat de SC X SRL, înregistrat la Direcia General Finanelor Publice a judeului Hunedoara sub nr.... / 2006. Directia

Mai mult

TABEL CONTRIBUTII A3-2

TABEL CONTRIBUTII A3-2 CONTRIBUABILI BAZA DE CALCUL CASS CALCUL I PLATA CASS CAPITOLUL III Contributia de asigurari sociale de sanatate privind persoanele care realizeaza alte venituri, precum si persoanele care nu realizeaza

Mai mult

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEȚULUI SIBIU CENTRUL DE REȚINERE ȘI ARESTARE PRE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEȚULUI SIBIU CENTRUL DE REȚINERE ȘI ARESTARE PRE MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEȚULUI SIBIU CENTRUL DE REȚINERE ȘI ARESTARE PREVENTIVĂ Program de vizite și primire pachete -persoane

Mai mult

CARS&CARGO Shaping Transport Collaboration Case study

CARS&CARGO Shaping Transport Collaboration Case study CARS&CARGO Bursa de transporturi Teleroute susține dezvoltarea rapidă a companiei Cars&Cargo prin construirea unei rețele și reducerea numărului de curse goale BOB SNIJDER DIRECTORUL COMPANIEI CARS&CARGO

Mai mult

10_Iubirea de aproapele – ajutor ....fm

10_Iubirea de aproapele – ajutor ....fm Arhimandrit Teofil P\r\ian Iubirea de aproapele ajutor pentru bucuria vie]ii Tip\rit\ cu binecuvântarea ~naltpreasfin]itului TEOFAN Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei Editura DOXOLOGIA Ia[i, 2014 3 Dac\

Mai mult

Strângerea de mână

Strângerea de mână semnificaţii de Andy Szekely Felul în care interlocutorul dă noroc cu tine îţi poate furniza o mulţime de informaţii preţioase. În plus, gestul în sine este şi un puternic furnizor de încredere. Dr. Allan

Mai mult

SC AUTO TRANS MAN SRL depersonalizata

SC AUTO TRANS MAN SRL depersonalizata }!!"#$! %"$&#'$!" "$&#'$!" Str.Gheorghe Lazr, nr. 9B Tel : +0256499334 Fax : +0256499332 e-mail : info.adm @dgfptm.ro D E C I Z I A NR. 1804/685/31.07.2014 privind soluionarea contestaiei formulat de SC

Mai mult

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL L E G E privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte n

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL L E G E privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte n PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL L E G E privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Mai mult

R O M Â N I A CURTEA CONSTITUŢIONALĂ Palatul Parlamentului Calea 13 Septembrie nr. 2, Intrarea B1, Sectorul 5, Bucureşti 40, România Telefon: (

R O M Â N I A CURTEA CONSTITUŢIONALĂ Palatul Parlamentului Calea 13 Septembrie nr. 2, Intrarea B1, Sectorul 5, Bucureşti 40, România Telefon: ( R O M Â N I A CURTEA CONSTITUŢIONALĂ Palatul Parlamentului Calea 13 Septembrie nr. 2, Intrarea B1, Sectorul 5, 050725 Bucureşti 40, România Telefon: (+40-21) 414-2121 Fax: (+40-21) 315-9164 18 iulie 2019

Mai mult

SUBIECTE PROBA SCRISĂ Subiectul 1-2 puncte Enumeraţi 8 (opt) fapte, ale funcţionarilor publici cu statut special, care pot constitui abateri disciplin

SUBIECTE PROBA SCRISĂ Subiectul 1-2 puncte Enumeraţi 8 (opt) fapte, ale funcţionarilor publici cu statut special, care pot constitui abateri disciplin SUBIECTE PROBA SCRISĂ Subiectul 1-2 puncte Enumeraţi 8 (opt) fapte, ale funcţionarilor publici cu statut special, care pot constitui abateri disciplinare, aşa cum sunt prevăzute în Legea Nr. 293/2004 forma

Mai mult

2. CP____spira.indd

2. CP____spira.indd Codul penal Codul de procedură penală Legile de executare Legea de punere în aplicare Reglementarea anterioară Decizii ale Curţii Constituţionale Recursuri în interesul legii Hotărâri prealabile Legislaţie

Mai mult

Legea_jertfei_de_mancare

Legea_jertfei_de_mancare Capitolul 16 Leviticul 6. 14-23 Am vzut c legea jertfei de mâncare vorbete despre viaa Domnului Isus, din ziua naterii Sale, pân la moartea Sa; nu se refer deci la lucrarea de împcare, pe care El a fcut-o,

Mai mult

Drept constituţional şi Instituţii politice II prof. Mircea CRISTE prof. univ. dr. Mircea CRISTE

Drept constituţional şi Instituţii politice II prof. Mircea CRISTE prof. univ. dr. Mircea CRISTE Drept constituţional şi Instituţii politice II prof. Mircea CRISTE prof. univ. dr. Mircea CRISTE Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor 1. Libertățile fundamentale 1.1.- Dreptul la viaţă

Mai mult

POPOVICIU, IMPOSIBIL DE EXTRADAT – Iata hotararea care il tine pe omul de afaceri Puiu Popoviciu departe de penitenciarele din Romania. CJUE nu permit

POPOVICIU, IMPOSIBIL DE EXTRADAT – Iata hotararea care il tine pe omul de afaceri Puiu Popoviciu departe de penitenciarele din Romania. CJUE nu permit POPOVICIU, IMPOSIBIL DE EXTRADAT Iata hotararea care il tine pe omul de afaceri Puiu Popoviciu departe de penitenciarele din Romania. CJUE nu permite extradarea unei persoane care urmeaza sa fie incarcerata

Mai mult

26

26 MODELE STATISTICE UTILIZATE ÎN ANALIZA CORELAT A CIFREI DE AFACERI ASIST. UNIV. DRD. MIHAELA GRUIESCU Universitatea Constantin Brâncui Târgu-Jiu Facultatea de tiine Economice The business, important indicator

Mai mult

NICI DE ZIUA UNIRII NU LASA GUVERNUL IN PACE – Klaus Iohannis ataca Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala si vrea referendum pe gratiere col

NICI DE ZIUA UNIRII NU LASA GUVERNUL IN PACE – Klaus Iohannis ataca Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala si vrea referendum pe gratiere col NICI DE ZIUA UNIRII NU LASA GUVERNUL IN PACE Klaus Iohannis ataca Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala si vrea referendum pe gratiere colectiva si modificari la Codurile penale. Iohannis nu

Mai mult

Microsoft Word - FACULTATEA DE LITERE Metodologie de concurs + Anexe.doc

Microsoft Word - FACULTATEA DE LITERE Metodologie de concurs + Anexe.doc UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE LITERE METODOLOGIA PROPRIE DE CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTE de asistent universitar i lector universitar I. Aspecte generale Art. 1. Prezenta

Mai mult

Microsoft Word - bilant elj.doc

Microsoft Word - bilant elj.doc S.C. ELECTROAPARATAJ S.A. RAPORTARE CONTABILA ANUALA 2016 S1040- COD 10- SITUATIA ACTIVELOR,DATORIILOR SI CAPITALURILOR PROPRII la data de 31.12.2016 Denumirea elementului `Nr.rand Sold an curent la:`

Mai mult

Noul Cod penal În vigoare de la 1 februarie 2014 t Noul Cod de procedură penală În vigoare de la 1 februarie 2014

Noul Cod penal În vigoare de la 1 februarie 2014 t Noul Cod de procedură penală În vigoare de la 1 februarie 2014 Noul Cod penal În vigoare de la 1 februarie 2014 t Noul Cod de procedură penală În vigoare de la 1 februarie 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ROMÂNIA [Legislaţie] Noul Cod penal ;

Mai mult

Proba cu martori – “Probele in procesul civil” (5)

Proba cu martori – “Probele in procesul civil” (5) Proba cu martori Probele in procesul civil (5) Proba cu martori Pentru a reprezenta mijloc de proba, marturia trebuie sa indeplineasca 2 conditii: Sa vina de la o persoana care a cunoscut personal de acesta

Mai mult

Capitolul VI

Capitolul VI Cuprins Abrevieri... XI PARTEA GENERALĂ Capitolul I. Procesul penal și legea procesual penală... 3 Secțiunea 1. Procesul penal... 3 1. Delimitări conceptuale... 3 2. Particularitățile și diviziunile procesului

Mai mult

LEGE nr. 83 din 21 aprilie 2015 (*actualizat *) pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesio

LEGE nr. 83 din 21 aprilie 2015 (*actualizat *) pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesio LEGE nr. 83 din 21 aprilie 2015 (*actualizat *) pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din avia ia civil din România EMITENT: PARLAMENTUL

Mai mult

Drept procesual penal. Partea generala. Caiet de seminar - Anastasiu Crisu

Drept procesual penal. Partea generala. Caiet de seminar - Anastasiu Crisu Cuprins CUPRINS Tema 1 1 Noțiuni generale privind procesul penal și dreptul procesual penal Tema 2 4 Principiile fundamentale ale procesului penal Tema 3 29 Participanții în procesul penal Organele judiciare

Mai mult

Chestionar_1

Chestionar_1 Chestionar 1 Partea I: Informatii cu caracter general: Va rugam bifati raspunsul corespunzator: 1.1 Sunteti: Barbat Femeie Cu domiciliul in mediul urban Cu domiciliul in mediul rural Completati: 1.2. Denumirea

Mai mult

Annual Report.pdf

Annual Report.pdf RAPORT ANUAL 2015 MESAJUL PRE?EDINTELUI Compania Ringier ar e o îndelungat? tr adi?ie în implicar ea social?. Funda?ia Ringier a cr escut de la un pr ogr am de sponsor izar e lansat în 2005, la o funda?ie

Mai mult

SMM pmd

SMM pmd CUPRINS 2/ Încredere adev`rat` cape]i când vezi rezultatele muncii tale, plutonier Alina CRI{AN 6/ Factori moderatori ai stresului ocupa]ional la studen]ii militari, sublocotenent Cornelia B~DIN 12/ Statutul

Mai mult

UJ_Ticlea-Concedierea paginat.mdi

UJ_Ticlea-Concedierea paginat.mdi Concedierea 1 ALEXANDRU ŢICLEA Academy of Romanian Scientists Splaiul Independenţei 54, 05009 Bucharest Romania Associated member CONCEDIEREA - Teorie şi jurisprudenţă - 2 Alexandru Ţiclea La elaborarea

Mai mult

TRANSPUNERI CONVENŢII INTERNAŢIONALE ŞI/SAU ACTE ALE UNIUNII EUROPENE ÎN LEGISLAŢIA PENALĂ

TRANSPUNERI CONVENŢII INTERNAŢIONALE ŞI/SAU ACTE ALE UNIUNII EUROPENE ÎN LEGISLAŢIA PENALĂ LISTA CELOR MAI IMPORTANTE INSTRUMENTE INTERNAŢIONALE TRANSPUSE PRIN NOUL COD PENAL, NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ ŞI LEGILE DE PUNERE ÎN APLICARE A ACESTORA (prin dispoziţii nou introduse sau prin preluarea

Mai mult

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF Aprobat prin Ordin al Ministrului nr..../... Bucureşti

Mai mult

EDC_HRE_VOL_2_ROM.pdf

EDC_HRE_VOL_2_ROM.pdf UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4 CONFLICT Învățământ primar Regulile ajută la rezolvarea conflictelor 4.1. Totul este în regulă! Chiar așa? Ce probleme sau conflicte putem observa în clasa noastră? 4.2. Așa procedăm

Mai mult

Microsoft Word - Onica_Jarka_Drept_international_privat.doc

Microsoft Word - Onica_Jarka_Drept_international_privat.doc Cuprins 5 CUPRINS CAPITOLUL I CARACTERIZAREA DREPTULUI INTERNAŢIONAL UMANITAR ŞI A DOMENIULUI RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE CĂRUIA I SE APLICĂ... 11 Secţiunea 1. Noţiunea de drept internaţional umanitar...

Mai mult

INITIERE IN PSIHOPEDAGOGIA EXCEPTIONALITATII MODULUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR CU TENDINŢE DE ABANDON Studiile psihologice au relevat

INITIERE IN PSIHOPEDAGOGIA EXCEPTIONALITATII MODULUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR CU TENDINŢE DE ABANDON Studiile psihologice au relevat MODULUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR CU TENDINŢE DE ABANDON Studiile psihologice au relevat un set de caracteristici psihologice specifice copiilor cu tendinţe de abandon şcolar şi social.

Mai mult

CONSTIENT Marius Chirila

CONSTIENT Marius Chirila CONSTIENT Marius Chirila Stau cu mine si ma intreb ce as putea sa iti mai ofer in plus. Ai deja totul, esti deja totul. Nu exista limita la ce ai putea sa faci pentru ca nu exista limita la ceea ce esti.

Mai mult

REGULAMENT DE DESFĂŞURARE al Campaniei Donează cu Pago - prima ediție - 1.Organizatorul, regulamentul şi durata campaniei 1.1.Organizator Organizator

REGULAMENT DE DESFĂŞURARE al Campaniei Donează cu Pago - prima ediție - 1.Organizatorul, regulamentul şi durata campaniei 1.1.Organizator Organizator REGULAMENT DE DESFĂŞURARE al Campaniei Donează cu Pago - prima ediție - 1.Organizatorul, regulamentul şi durata campaniei 1.1.Organizator Organizator al campaniei Donează cu Pago (în continuare Campania)

Mai mult

coperti caiet romana.cdr

coperti caiet romana.cdr POLITICA PRIVIND MEDICAMENTELE COMPENSATE N ROMÂNIA 2008-2013 2 3 4 6 6 7 9 10 10 11 12 14 15 19 21 21 24 25 26 29 INTRODUCERE STAREA DE S~N~TATE A POPULA}IEI ROMÂNIEI EVOLU}II RECENTE ALE INDICATORILOR

Mai mult

Strategia serviciilor sociale _ varianta_de_scris-

Strategia serviciilor sociale _ varianta_de_scris- ROMÂNIA JUDEŢUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL RASTOACA Anexa la HCL15/25.04.2018 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ACORDATE DE FURNIZORII PUBLICI ŞI PRIVAŢI LA NIVELUL COMUNEI RASTOACA JUDETUL VRANCEA

Mai mult

Microsoft Word - BuscaCosminMugurel_Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati.docx

Microsoft Word - BuscaCosminMugurel_Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati.docx ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MODELAREA PROCESELOR SOCIALE REFERAT BUSCA COSMIN MUGUREL CIBERNETICA SI ECONOMIE CANTITATIVA ANUL II 1 Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati. "Ce ar fi daca ne-am

Mai mult

Microsoft Word - BSP Omnimas_0910_Final.doc

Microsoft Word - BSP Omnimas_0910_Final.doc Realizat de Institutul de Marketing i Sondaje IMAS-INC Chiinu În cadrul serviciului Octombrie 2009 Serviciul OMNIMAS Prezentare Serviciul de cercetare OMNIMAS este un serviciu de sondare de tip omnibus

Mai mult

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor Ordonanţă de urgenţă 2 2016-02-03 Guvernul României pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele

Mai mult

Autorizatie construire-desfiintare - cerere.pdf

Autorizatie construire-desfiintare - cerere.pdf Pag. 1 Ctre, Preedintele Consiliului judeean Primarul *) CERERE PENTRU EMITEREA AUTORIZAIEI DE CONSTRUIRE / DESFIINARE Subsemnatul (1) CNP _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ domiciliul (2) municipiul cu în judeul

Mai mult

INSTRUCŢIUNI privind condiţiile şi criteriile de aplicare a politicii de clemenţă În temeiul art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, repu

INSTRUCŢIUNI privind condiţiile şi criteriile de aplicare a politicii de clemenţă În temeiul art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, repu INSTRUCŢIUNI privind condiţiile şi criteriile de aplicare a politicii de clemenţă În temeiul art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Mai mult

Septembrie 2010.qxd

Septembrie 2010.qxd SEPTEMBRIE 2010 anul XVIII Nr. 385 REDACTOR { EF Manuela Elena NEAM}U REDAC} IA Sorin ANGHEL - redactor CORESPONDEN} I Dana MIHALACHE, Adrian VLAD, Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA, Viorel BACIU [i Aurelian

Mai mult

SĂ CONSTRUIM O EUROPĂ PENTRU S I CU COPIII RON

SĂ CONSTRUIM O EUROPĂ PENTRU S I CU COPIII RON SĂ CONSTRUIM O EUROPĂ PENTRU S I CU COPIII RON Concepţie grafică: Atelierul de creaţie grafică al Consiliului Europei Realizare: Serviciul de producere a documentelor și publicaţiilor Consiliul Europei,

Mai mult

IN NUMELE TATALUI – Mircea Oprescu, fiul primarului Capitalei Sorin Oprescu, vorbeste in premiera intr-un interviu acordat Lumeajustitiei.ro despre sp

IN NUMELE TATALUI – Mircea Oprescu, fiul primarului Capitalei Sorin Oprescu, vorbeste in premiera intr-un interviu acordat Lumeajustitiei.ro despre sp IN NUMELE TATALUI Mircea Oprescu, fiul primarului Capitalei Sorin Oprescu, vorbeste in premiera intr-un interviu acordat Lumeajustitiei.ro despre spectacolul procurorilor DNA: Orice om politic sau om de

Mai mult

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era de 535.140 de persoane. Cercetătorii și activiștii

Mai mult

Microsoft Word - CONTRACT DE ASOCIERE SDM doc

Microsoft Word - CONTRACT DE ASOCIERE SDM doc ANEXA 2 LA HCLMT NR..../... CONTRACT DE ASOCIERE Nr. / Cap.I PĂRŢILE CONTRACTANTE Art.1. Între: Societatea DRUMURI MUNICIPALE TIMIOARA S.A., cu sediul în Timioara, str. Eternităii, nr. 45, CIF RO 3286536,

Mai mult

Layout 1

Layout 1 Ghid esențial pentru viitoarele mirese RENTROP & STRATON Cuprins Capitolul 1 Să începem: De la vis la realitate 3 Capitolul 2 Primii pași către o nuntă de vis 18 Cum răspândim vestea evenimentului Pe cine

Mai mult

GEORGE-CRISTINEL ZAHARIA

GEORGE-CRISTINEL ZAHARIA GEORGE-CRISTINEL ZAHARIA GEORGE-CRISTINEL ZAHARIA DREPT PENAL ŞI PROCEDURĂ PENALĂ SUPORT DE CURS Editura UNIVERSITARIA Craiova, 2017 Referenți științifici: Prof.univ.dr. Ştefan Scurtu Prof.univ.dr. Pompil

Mai mult

MODIFICĂRILE LEGISLATIVE PROPUSE Text în vigoare Propuneri Explicații CODUL PENAL LIBERAREA CONDIȚIONATĂ SECȚIUNEA a 6-a - Liberarea condiționată ART.

MODIFICĂRILE LEGISLATIVE PROPUSE Text în vigoare Propuneri Explicații CODUL PENAL LIBERAREA CONDIȚIONATĂ SECȚIUNEA a 6-a - Liberarea condiționată ART. MODIFICĂRILE LEGISLATIVE PROPUSE Text în vigoare Propuneri Explicații CODUL PENAL LIBERAREA CONDIȚIONATĂ SECȚIUNEA a 6-a - Liberarea condiționată ART. 99. Condițiile liberării condiționate în cazul detențiunii

Mai mult

Microsoft Word - Raport semestrul I-2011.doc

Microsoft Word - Raport semestrul I-2011.doc Raportul semestrial aferent semestrului I conform Regulamentului CNVM nr.1/2006 Data raportului: 12.08.2011 Denumirea entitii emitente: S.C. VRANCART S.A. Sediul social: Adjud, str. Ecaterina Teodoroiu

Mai mult

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIAL ORA{UL PUCIOASA Str. Fântânelor, Nr. 7, ora[ul Pucioasa, jude]ul Dâmbovi]a Telefon: 0245/ , Fax: 0245/

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIAL ORA{UL PUCIOASA Str. Fântânelor, Nr. 7, ora[ul Pucioasa, jude]ul Dâmbovi]a Telefon: 0245/ , Fax: 0245/ UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIAL ORA{UL PUCIOASA Str. Fântânelor, Nr. 7, ora[ul Pucioasa, jude]ul Dâmbovi]a Telefon: 0245/232.277, Fax: 0245/760.484 E-mail: info@primpuc.ro SECRETAR PROCES - VERBAL `ncheiat

Mai mult

Microsoft Word - BAC sociologie

Microsoft Word - BAC sociologie Colecţia SUBIECTE POSIBILE Editura Paralela 45 Lucrarea este elaborată conform programei şcolare în vigoare pentru bacalaureat. Redactare: Daniel Mitran Tehnoredactare: Iuliana Ene Pregătire de tipar &

Mai mult

Microsoft Word - NCPP_prezentare_comparativa_noul_si_vechiul_CPP_10_februarie_2014_PAGINAT_.doc

Microsoft Word - NCPP_prezentare_comparativa_noul_si_vechiul_CPP_10_februarie_2014_PAGINAT_.doc Prezentare comparativă Noul şi vechiul Cod de procedură penală Legislaţie consolidată 15 februarie 2014 Ediţie îngrijită de conf. univ. dr., judecător Dan Lupaşcu Prezentare comparativă Noul şi vechiul

Mai mult

C2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd

C2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd Neale Donald Walsch Conversatii, cu Dumnezeu Un dialog nou si, neasteptat, Volumul IV Trezirea speciei Traducere din limba engleză de Mihaela Ivănuș Editura For You București 1 Nu credeam că voi face asta

Mai mult

ROMÂNIA

ROMÂNIA CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CORNU HOTĂRÂRE privind stabilirea de măsuri pentru organizarea, coordonarea și sprijinirea activității echipei mobile la intervențiile de urgență în cazurile de violență domestică

Mai mult

Microsoft Word - Udroiu_Mihail_Teste_grila_editia_5_PAGINAT_.doc

Microsoft Word - Udroiu_Mihail_Teste_grila_editia_5_PAGINAT_.doc CUPRINS 7 Cuprins Abrevieri... 15 TITLUL I Aplicarea legii penale... 19 I Infracţiunea... 25 II Formele infracţiunii... 30 V Pluralitatea de infractori... 33 Unitatea de infracţiune... 38 I Pluralitatea

Mai mult

brosura Justitie Juvenila.indd

brosura Justitie Juvenila.indd Drepturile copiilor în administrarea justiţiei pentru minori În concordanţă cu recomandările Comitetului pentru Drepturile Copilului al Naţiunilor Unite elaborate în februarie 2007 PRINCIPIILE CARE TREBUIE

Mai mult

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE DIRECŢIA RUTIERĂ București, 13 decembrie 2018

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE DIRECŢIA RUTIERĂ București, 13 decembrie 2018 INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE DIRECŢIA RUTIERĂ București, 13 decembrie 2018 Rolul poliției în combaterea conducerii sub influența alcoolului în România Evoluția accidentelor rutiere grave înregistrate

Mai mult

Ghidul 4/2018 privind acreditarea organismelor de certificare în temeiul articolului 43 din Regulamentul general privind protecția datelor (2016/679)

Ghidul 4/2018 privind acreditarea organismelor de certificare în temeiul articolului 43 din Regulamentul general privind protecția datelor (2016/679) Ghidul 4/2018 privind acreditarea organismelor de certificare în temeiul articolului 43 din Regulamentul general privind protecția datelor (2016/679) Adoptat la 4 decembrie 2018 Cuprins 1 Introducere...

Mai mult