Ministerul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba scris la Fizic Proba E: Specializare

Transcriere

1 MECNIC Se consider accelera ia gravita ional g = 0 / s inând cont c nota iile sunt cele utilizate în anualele de fizic, teorea varia iei energiei cinetice pentru un punct aterial are expresia: a L = EC b L = EC c L = EC d = L Dintre ur toarele rii fizice este adiensional : a puterea b coeficientul de frecare c viteza unghiular d constanta elastic 3 Dou obile se i c rectiliniu de-a lungul axei Ox confor ecua iilor de i care x = t t si x = 6t Coordonata nenul a punctului în care cele dou obile se întâlnesc este: a x = b x = 6 c x = 30 d x = 36 E C 4 Dependen a de tip a vitezei unui obil, în i care rectilinie, este cea din graficul al turat Distan a axi fa de pozi ia ini ial pe care o atinge obilul este: a 80 b 5 c 60 d 45 5 Se consider sisteul din figur unde cureaua de transisie nu patineaz Diaetrele ro ilor sunt D = 0c si D = tiind viteza unghiular a priei ro i ω = 0rad / s, viteza unghiular a celei de-a doua ro i este: a ω = rad / s b ω = 3rad / s c ω = 4rad / s d ω = 5rad / s v ( / s) 0 t ( s) D D O scândur de as M = kg se poate deplasa cu frecare ( µ = 0, ) pe o suprafa sub ac iunea unei for e orizontale ca în figur Deterina i : a valoarea ini a for ei astfel încât corpul s fie pus în i care; b accelera ia scândurii dac for a î i dubleaz valoarea din condi ia punctului a ; c lucrului ecanic efectuat de for în priele 5 s ale i c rii, în condi iile de la punctul b, dac în oentul aplic rii for ei scândura era în repaus µ M F Un proiectil de as = 00g si vitez orizontal v = 30 / s ciocne te un corp de as = 800g suspendat de un fir inextensibil si f r as de lungie l = 3,6, aflat în repaus Proiectilul r âne fixat în corpul de as Deterina i: a viteza corpului nou forat în ura ciocnirii; b c ldura degajat in ura ciocnirii; c unghiul axi pe care îl face firul cu verticala

2 ELECTRICITTE I MGNETISM Pereabilitatea agnetic a vidului are valoarea µ 0 = 4π 0 N / I Pentru iteii -5 scrie i pe foaia de r spuns litera corespunz toare r spunsului considerat corect inând cont c nota iile sunt cele utilizate în anualele de fizic, între unit i de sur din SI exist rela ia: a J = V / C b V = J / C c = J / C d s = V / Ω Polul nord al solenoidului din ontajul din figura de ai jos este apropiat de litera : a b c C d D C E 3 Pentru circuitul electric a c rui diagra este ilustrat în figur se cunosc E = V, r = Ω RC Cursorul C îparte rezisten a, R = Ω, c =, iar conductorii electrici din circuit RC sunt ideali Indica ia aperetrului, considerat ideal este: a,5 b,5 c 0,5 d 0,5 4Fluxul agnetic printr-o suprafa S = 00c orientat sub unghiul α = 60 fa de liniile unui câp agnetic unifor de induc ie = T este aproxiativ: a 0,5µ Wb b 0,5µ Wb c 0,5µ Wb d 0,86µ W 0 4 E,r R C D Ι 5 Intensitatea curentului de scurtcircuit pentru o surs cu te E = 4V este I sc = 80 Valoarea rezisten ei circuitului exterior pentru care se ob ine prin acesta un curent de intensitate I = este : a 3,0Ω b 8,50Ω c 30,5Ω d 33,5Ω Circuitul electric din figura al turat con ine o surs cu te E = 40V si rezisten intern r = Ω, doua rezistoare cu rezisten ele R = 6Ω respectiv R = Ω i un fir etalic cu lungiea l = 0,8 i rezisten a R = 6Ω Pe firul se deplaseaz cursorul C prin care se închide circuitul Deterina i: a rezisten a echivalent R a rezistoarelor R i R ; b rezistivitatea ρ a firului etalic, tiind aria sec iunii lui transversale S = ; c distan a x = C, astfel încât tensiunea între punctele i C s fie U C = 5V Pentru circuitul electric a c rui diagra este ilustrat în figura al turat se cunosc: R = Ω, R = 3Ω, l = 0c Circuitul este plasat în câp agnetic unifor de induc ie = T, cu liniile de câp perpendiculare pe planul ontajului ca în figur, iar conductorul, de rezisten electric neglijabil, se deplaseaz cu viteza constant v = 5 / s Considerând conductoarele de leg tur ideale, deterina i: a intensitatea curentului electric ce str bate rezistorul R ; b intensitatea curentului electric ce str bate rezistorul R ; c puterea electric disipat în circuit E,r R R v R R l C

3 C ELEMENTE DE TERMODINMIC I FIZIC MOLECULR 3 Se cunosc: pentru gazuli deal diatoic CV = 5R/, N = 6,03 0 ol, p0 = Pa, V µ =,4 / kol, R 8,3J / ol K 0 Daca lucrul ecanic schibat de siste terodinaic izolat adiabatic este negativ atunci energia intern a gazului: a scade b cre te c nu se d este nul În figura al turat sunt prezentate graficele a patru transfor ri izocore ale unei ase de gaz ideal Voluul axi corespunde dreptei: a b c 3 d 4 P (4) (3) () () O T 3 Cantitatea de c ldur necesar unei ase = 50g de ap cu c ldur specific c = 480J / kgk, pentru a-i cre te teperatura cu t = 0 C are valoarea: a 5,kJ b 8,3kJ c 0,9kJ d 3,8kJ 4 Un otor teric care func ioneaz dup un ciclu Carnot între teperaturile extree T = 400K i T = 300K are randaentul: a 90 % b 5 % c 40 % d 5 % 5 Considerând c nota iile sunt cele utilizate în anualele de fizic, expresia ecua iei de stare caloric a gazului ideal este: pv a U = Q L b U = ν CVT c pv = ν RT d = const T Moleculele de oxigen, in condi ii fizice norale, se i c dezordonat datorit agita iei terice Cunoscând µ O = 3 kg / kol, deterina i: a asa unei olecule de oxigen; b energia cinetic a tuturor oleculelor existente într-un ol de oxigen, considerat gaz ideal, aflat in condi iile date; c densitatea oxigenului, în condi iile date O a in teric func ioneaz dup un ciclu forat din dou izocore de volue V i V = ev ( e =, fiind baza logaritului naturali) i dou izotere de teperaturi T = 400K i T = 300K Substan a de lucru const în ν = Kol de gaz ideal diatoic a Reprezenta i grafic ciclul de func ionare al otorului teric în coordonate ( p, V ) ; ( p, T ) i ( V, T ); b Calcula i c ldura absorbit de gaz în decursul unui ciclu; c Deterina i randaentul a inii care ar func iona dup acest ciclu 3

4 DOPTIC O raz de luin se propag dintr-un ediu având indicele de refrac ie n, într-un ediu cu indicele de refrac ie n < n inând seaa de senifica ia riilor fizice uzuale în acest caz este valabil rela ia: sini n a i < r b r < i c i = r d = sinr n Diferen a posibil a druurilor optice a dou unde luinoase având aceea i lungie de und λ = 500n, care foreaz un axi într-un punct este: a,5 0 b,5 0 c 5 0 d,5 0 3 M rirea liniar transversal în cazul unui obiect a ezat la distan a x = 3f în fa a unei lentile convergente cu distan a focal f este: a b c d n = Unghiul de inciden este i = 30, iar cel de 4 O raz de luin se refract, trecând dintr-un ediu transparent în aer ( ) refrac ie este dublul unghiului de inciden Indicele de refrac ie n al ediului are valoarea de aproxiativ: a n =, 33 b n =, 4 c n =, 53 d n =, 3 5 Iaginea unui obiect real forat de o oglind sferic convex este întotdeauna: a real b virtual c r sturnat d ai are ca obiectul O lentil biconvex de sticl, situat în aer ( n ) dintre obiect i iagine este de 80 c a Reprezenta i printr-un desen ersul razelor de luin prin lentil în acest caz; b Deterina i convergen a lentilei; c Calcula i indicele de refrac ie al lentilei dac R = R 0c aer = aer, foreaz o iagine real i de 3 ori ai are decât obiectul Distan a Într-un dispozitiv Young, o radia ie onocroatic cu lungiea de und de λ = 500n produce o figur de interferen cu interfranja de În acela i dispozitiv, figura de interferen produs de o alt radia ie onocroatic cu lungiea de und λ are priul axi la distan a de, de franja central Deterina i: a lungiea de und λ eis de a doua surs ; b distan a ini, fa de franja central, la care axiele, în abele figuri de interferen, se suprapun; c distan a dintre franja de ordin din figura de interferen pentru lungiea de und λ i cea de ordin 8 din figura de interferen pentru lungiea de und λ situate de aceea i parte a axiului central 4

5 Thank you for evaluating Wondershare PDF Password Reover You can only convert 5 pages with the trial version To get all the pages converted, you need to purchase the software fro: